Curs Instalatiilor Pentru Constructii

8/22/2019 Curs Instalatiilor Pentru Constructii

http://slidepdf.com/reader/full/curs-instalatiilor-pentru-constructii 1/284

CURS INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

INSTALATII PENTRU

CONSTRUCTII




CLASIFICAREA INSTALATIILOR

PENTRU CONSTRUCTII



Clasificarea instalatiilor pentru constructii

Din punt de vedere functional

– Instalatii de incalzire – Instalatii de ventilare si conditionare aaerului

– Instalatii sanitare

– Instalatii electrice

– Instalatii de alimentare cu gaze naturale

– Instalatii frigorifice




A) Instalatii de incalzireServesc pentrua crea si mentine in interiorul

incaperilor o temperatura care sa asigure confortultermic

B)Instalatii de ventilare si conditionare a aeruluiAu rolul de a indeparta aerul viciat datorat

prezentei omului in incapere si proceselor tehnologicesi de a mentine temperatura si umiditatea intre limite

precizate

C)Instalatii sanitareServesc la alimentarea cu apa rece si calda a unei

cladiri , precum si colectarea si evacuarea apelor uzate si pluviale




D)Instalatii electriceServesc la alimentarea cu energie electrica a cladirilor

E)Instalatii de alimentare cu gaze naturaleAu rolul de alimetare cu gaze naturale aparatele deconsum din cladirile deservite

F)Instalatii frigorificeServesc la scaderea si mentinerea temperaturii unuicorp sub temperatura mediului inconjurator



Climatul interior al incaperilor.Parametri de confort

Notiunea de confort

• Confort termic;

• Compozitia chimica a aerului – puritatea aerului;

• Nivel de zgomot;

• Exigente estetice – mobilier, decoratiuniinterioare , colorit .



Confortul termic

Parametri de confort termic

• Temperatura aerului interior ti ( 0C);

• Viteza curetilor de aer vi ( m/s)

• Temperatura medie de radiatie a elementelor delimitatoareale incaperii Өmr ( 0C);

• Umiditatea relativa a aerului øi

( %).



Confortul termic

Valori optime ale parametrilor de confort termic

• Temperatura aerului interior ti ( 0C) –

– SR 1907/2 -1997 - ti =20-22 0C; – Gradient de temperatura ≤ 2,5 0C/m

• Viteza curetilor de aer vi ( m/s) – Vi=0,1 – 0,15 m/s

• Temperatura medie de radiatie a elementelor delimitatoare ale incaperii Ө

mr

( 0C); – Өmr = ti - 6 0C

• Umiditatea relativa a aerului øi ( %).

– Øi= 30- 70 ( %) Øoptim= 60 ( %)



INSTALATII DE INCALZIRE





Clasificarea sistemelor de încălzire

Clasificările convenţ ionale împart sistemele de încălziredupă cum urmează:

• Sisteme locale de încălzire;

• Sisteme de încălzire centrală;• Sisteme de termoficare




Sistemele locale de încălzire sunt sisteme la care energia termică

se produce chiar la locul de utilizare, deci în încăperile ce trebuie încălzite

• sobe din materiale ceramice saumetalice;

• seminee,

• incalzitoare electrice;



3

2

1

SOBE CERAMICE



SEMINEE







INCALZITOARE ELECTRICE




Sistemele de încălzire centrală se pot clasifica la rândul lor în:

• sisteme de încălzire centrală cu apăcaldă;

• sisteme de încălzire centrală cu abur;

• sisteme de încălzire centrală cu aer cald.




Un sistem de încălzire centrală se compune din:

• sursă de căldură;

• reţelele de distribuţie ;

• instalaţia interioară de încălzire.

Energia termică necesară încălzirii unei clădiri sau unui grup de

clădiri se produce centralizat într-o centrală termică care reprezintă

sursa de căldură.



Sursa decaldura

Distributie primara

Instalatie interioara deincalzire

Schema de principiu a instalatiei de incalzire centrala




Sistemele de încălzire centrală cu apă caldă se clasifică după

următoarele criterii:

După modul în care se face transferul de căldură încăperilor:• prin convecţie şi radiaţie (încălzire cu corpuri

statice);

• prin convecţie (încălzire cu aer cald saufolosind convectoare);

• prin radiaţie (încălzire cu panouri radiante



Incalzire cu corpuri statice



Incalzire cu aer



Incalzire cu panouri radiante





Clasificarea sistemelor de încă

lzire

După modul de circulaţie a apei calde:

• naturală (gravitaţie);• forţată (pompare);

După numărul de conducte care alimenteazăcorpurile de încălzire:

• bitubulare;

• monotubulare



Incalzire cu agenttermic apa calda si

circulatie naturala

Incalzire cu agenttermic apa calda si

circulatie fortata






După tipul corpurilor de încălzire:

• radiatoare;• convectoare;

• registre;

• serpentine;• panouri radiante.




După modul de preparare, distribuţie şi alimentare cu apă caldă:

• sisteme cu preparare, distribuţie şi racordarecentralizată a apartamentelor (cazullocuinţelor multifamiliale);

• sisteme de preparare şi distribuţie

centralizată şi racordare individuală cumodule termice de apartament (cazullocuinţelor multifamiliale);

• sisteme de preparare, distribuţie şi racordare

individuală a apartamentelor (cazullocuinţelor multifamiliale şi unifamiliale);




După modul de distribuţie al conductelor:

• radială;

• arborescentă;

• inelară;Distributie arborescenta




După natura materialului din care sunt executate conductele:

• oţel;• materiale plastice;

După modul de funcţionare şi exploatare a instalaţiei:

• manual;• semiautomatizat;

• complet automatizat.




Sistemele de încălzire centrală cu abur se clasifică după următoarele

criterii:După presiunea aburului:

• Joasa presiune;

• Medie presiune;• Inalta presiune

După tipul distributiei :

• Distibutie superioara;• Distributie inferioara




După modul de circulaţie a aburului:

• Cu intoarcere libera a condensului;• Cu intoarcere fortata a condensului;

După tipul conductelor de condensat:

• Cu conducte de condensat uscate;• Cu conducte de condensat umede.




Sistemele de încălzire centrală cu aer cald se clasifică după

următoarele criterii:După modul de circulaţie a aerului:

• Cu circulatie naturala;

• Cu circulatie fortata ( ventilatoare);După ratia de aer proaspat :

• Recirculat;

• Proaspat;• Mixt.



Incalzire cu aer cald cu circulatie naturala



Incalzire cu aer cald cu circulatie fortata




Sisteme de termoficare – energia termică se produce în acelaşi timp

cu energia electrică în termocentrale de mare putere, iar transportulcăldurii se realizează prin reţele de transport la distanţă.

• Urbana;

• Industriala.



CURS INSTALATII PENTRUCONSTRUCTII


Determinarea necesarului de

căldură pentru încălzire



Ventilation -20%

BUILDING INSTALLATIONSCOURSE




NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

Necesarul de căldură, Q, exprimat în W, al unei încăperi se calculează cu relaţia:

ioc

t Q A AQQ +

++=

1001 [W];





• Qt – flux termic cedat prin transmisie, considerat în regim termicstaţionar, corespunzător diferenţei de temperatură între interiorul şi

exteriorul elementelor de construcţie care delimitează încăperea [W].

• Qi – sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioarăconvenţională de calcul a aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi

ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora [W].

• Ao – Adaosul pentru orientare;

• Ac – Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci;





∑ +−

×××= s M t Q

R

ei AmC Q

'

θ θ

m – coeficient de masivitate termică a elementelor de construcţie exterioare;

A – aria suprafeţei fiecărui element de construcţie, determinată conform STAS 6472/3

[m2];

Өi – temperatura interioară convenţională de calcul, conform SR 1907 – 2 [0C];

Өe – temperatura spaţiilor exterioare încăperii considerate, [oC], care se ia după caz:temperatura exterioară convenţională de calcul , conform anexei la prezentul

standard;

temperatura interioară convenţională de calcul pentru încăperile alăturate, conform

SR 1907-2;R’- rezistenţa termică specifică corectată a elementului de construcţie considerat ,

stabilită conform STAS 6472/3, [m2K/W];

Qs- fluxul termic cedat prin sol [W];

C M- coeficient de corecţie al necesarului de căldură de calcul funcţie de masa specifică

a construcţiei.

Fluxul termic cedat prin transmisie





Coeficientul de masivitate termică a elementelor de construcţie exterioare se calculează curelaţia

m = 1,225 – 0,05 DD – indicele inerţiei termice a elementului de

construcţie, calculat conform STAS 6472/3.Pentru elementele de construcţie cu D>4.5, se consideră m= 1 ; pentru tâmplăria exterioară se consideră D = 0,5;pentru elementele de construcţie în contact cu solulprecum şi planşeele peste subsolurile neîncălzite se

consideră m = 1





Fluxul termic cedat prin sol, Qs, [W],

bcj

bc

ji

s

bc

bc

ei

s

s

M

p

pi

ps A R

e

n A

Rn

mC

R AQ

θ θ θ θ θ θ −+

−+

−=

1




tint.

(ti)

text.

(te)

δpard.

λpard.

δo

λo

1m

λsol. S

Q bc

Q p






• Ap – aria cumulată a pardoselii şi a pereţilor aflaţi sub nivelul terenului, [m2];• Abc – aria unei benzi cu lăţimea de 1 m situată de-a lungul conturului exterior al

suprafeţei Ap, [m2];

• Abcj – aria unei benzi cu lăţimea de 1 m situată de-a lungul conturului care

corespunde spaţiului învecinat care are temperatura qi, [m2];• Rp – rezistenţa termică specifică cumulată a pardoselii şi a stratului de pământ

cuprins între pardoseală şi adâncimea de 7 m de la cota terenului

sistematizat, sau a stratului de apă freatică, [m2K/W];

• Rbc – rezistenţa termică specifică a benzii de contur la trecerea căldurii prin pardoseală şi solcătre aerul exterior, [m 2K/W];

• Өi – temperatura interioară convenţională de calcul, [ 0C];

• Өe – temperatura exterioară convenţională de calcul, [ 0C];

• Өej – temperatura interioară convenţională de calcul pentru încăperile alăturate, [ 0C];

• Өp – temperatura, fie în sol la adâncimea de 7 m de la cota terenului sistematizat, în cazulinexistenţei stratului de apă freatică, fie a stratului de apă freatică, [ 0C];

• CM – coeficient de corecţie;

• mS – coeficient de masivitate termică a solului;

• nS

– coeficient de corecţie care ţine seama de conductivitatea termică a solului.









• Ao -adaosul pentru orientare, în scopul diferenţieriinecesarului de căldură de calcul al încăperilor diferit expuse radiaţieisolare;

• Ac -adaosul pentru compensarea efectuluisuprafeţelor reci, în scopul corectării bilanţului termic alcorpului omenesc în încăperile în care elementele de construcţie cu

rezistenţa specifică redusă, favorizează intensificarea cedării decăldură a corpului prin radiaţie.






Adaosul pentru orientare, Ao, afectează numai fluxul termic cedat prin

elementele de construcţie ale încăperilor cu pereti exteriori supraterani şi are valorile :

Orientare N NE E SE S SV V NV

Ao 5 5 0 -5 -5 -5 0 5






Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci, Ac, afectează numai fluxul termic prin elementele de construcţie ale

încăperilor a căror rezistenţă termică medie, Rm, nu depăşeşte 10 m2K/W.

)(

t

M eit

m

Q

C A R

θ θ −= [m2K/W]

•At – aria suprafeţei totale a încăperii (reprezentând suma tuturor suprafeţelor

delimitatoare), [m2];•Өi, Өe ,C M şi Qt – au semnificaţiile anterioare.






Sarcina termică pentru încălzirea de la temperaturaexterioară la temperatura interioară a aerului infiltrat

prin neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a aeruluipătruns la deschiderea acestora Qi, se determină cavaloarea maximă între sarcinile termice Q i1 şi Qi2 [W], în care:






Qi1 - Sarcina termică pentru încălzirea de la temperaturaexterioară convenţionaă de calcul la temperatura interioarăconvenţională de calcul, a aerului infiltrat prlnneetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns la

deschiderea acestora, determinată ţinând seama de numărulde schimburi de aer necesar în încăpere din condiţii de

confort fiziologic cu relaţia:

( )[ ]

++−×××××=100

11

cuei p M aoi

AQcqV C nQ θ θ






Qi2- Sarcina termică pentru încălzirea de la temperaturaexterioară convenţională de calcul la temperatura interioarăconvenţională de calcul, a aerului infiltrat prinneetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a celui pătruns ladeschiderea acestora, determinată de viteza convenţională a

vântului se calculează cu relaţia:

( )

+

+

−= ∑100

134

2

c

uei M i

AQiLv E C Q θ θ






• nao - numărul de schimburi de aer necesar în încăpere din condiţii deconfort fiziologic

• cp – căldura specifică la presiune constantă a aerului la temperaturaӨi , [J/KgK];

• ρ – densitatea aerului la temperatura qi , [Kg/m3];• E – factor de corecţie de înălţime;

• Өi şi Өe – au semnificaţiile anterioare;

• i – coeficient de infiltraţie a aerului prin rosturi, [];• L – lungimea rosturilor uşilor şi ferestrelor din faţadele supuse acţiunii

vântului, [m];

• v – viteza convenţională a vântului de calcul, [m/s];

• Qu – sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea

uşilor exterioare, [W].

3

4

msmK

W





Sarcina termică pentru încălzirea de la temperaturaexterioară convenţională de calcul la temperatura

interioară convenţională de calcul a aerului pătruns ladeschiderea uşilor exterioare, QU, se calculează cu relaţia:

Qu = 0,36 Au n (θ

i -θ

e) CM, [W];• Au – aria uşilor exterioare care se deschid, [m2];

• n – numărul deschiderilor uşilor exterioare într-o oră, în funcţie de specificul clădirii;

• θi,θe,CM – au semnificaţiile anterioare.

CURS INSTALATII PENTRU




CONSTRUCTII

Calculul necesarul de caldura pebaza de indici



Necesarul de caldura pe baza de indici

Pentru calculul aproximativ al necesarului de calduraQ se pot folosi indici care tin seama de tipul cladirii ( de

locuit sau tertiar) , de forma si domensiunile constructive (numar de niveluri, suprafata desfasurata si volumul cladirii ), gradul de izolare si zona climatica unde urmeaza a fi

amplasata cladirea .

N l d ld b d i di i




• Relatia de calcul pentru cladirile de locuit este :

Q= V·GN· (tmi-te) [W]in care,

• V - este volumul interior incalzit al cladirii , calculat ca volumdelimitat de anvelopa cadirii [m3];

• GN - este coeficient global normat de izolare termica a cladiriideterminat in functie de numarul de niveluri N si de raportul dintrearia A si volumul cladirii V [W/m3K];

• tmi - temperatura medie a aerului interior a cladirii [0C];• te - temperatura exterioara conventionala de calcul a zonei in care

este amplasata cladirea [0C];

N l d ld b d i di i




Relatia de calcul pentru alte cladiri decat cele de locuit estedata de relatia ;

Q= V·G1· (tmi-te) [W]in care,

• G1 - este coeficient global efectiv de izolare termica a cladirii

[W/m3K];




CONSTRUCTII

Sisteme de incalzire centrala cuapa calda

Si t d i l i ld



Sisteme de incalzire cu apa calda

• Scheme ale instalatiilor de incalzire cucirculatie naturala

• Scheme ale instalatiilor de incalzire cu

circulatie fortata





Scheme ale instalatiilor de incalzirecu circulatie naturala

Scheme ale instalatiilor de incalzire cucirculatie naturala



circulatie naturala

Schema unei instalaţ ii de încălzire cu apă caldă, bitubulară, cu circulaţ ie naturală,

distribuţ ie mixtă şi vas de expansiune deschis.

Scheme ale instalatiilor de incalzire cui l ti t l



circulatie naturalaC - cazan pentru încălzire;B - boiler pentru preparare apă caldă menajeră;VED - vas de expansiune deschis;CA - conductă de aerisire;

CPP - conductă de preaplin;CC - conductă de legătură;CSD - conductă de siguranţă ducere;CSI - conductă de siguranţă întoarcere;

1 - conductă de distribuţ ie de ducere;2 - conductă de distribuţ ie de întoarcere;3 - coloană de tur;4 - coloană de retur;5 - racord de tur;

6 - racord de retur;7 - robinet de radiator;8 - radiator;

Ca- conductă de aerisire.

Scheme ale instalatiilor de incalzire cu



circulatie naturala

Instalaţ ia se compune

• cazan amplasat într-o încăpere la subsol,• reţ eaua de distribuţ ie arborescentă • coloanele de alimentare a corpurilor de

încălzire.




circulatie naturala• Funcţ ie de tipul distribuţ iei conductelor principale

de ducere şi întoarcere, instalaţ iile de încălzirecu circulaţ ie naturală pot fi – cu distribuţ ie inferioară ; – cu distribuţ ie superioară ; – mixte .

• Majoritatea instalaţ iilor s-au executat în sisteme

bitubular adică cu două conducte de alimentarea corpurilor de încălzire.

Scheme ale instalatiilor de incalzire



cu circulatie naturala• Conductele principale de ducere şi de

întoarcere precum şi conductele de legătură lacoloane ale corpului de încălzire se prevăd cupante, astfel încât la umplerea cu apă ainstalaţ iei, aerul să fie eliminat în exterior prinvasul de expansiune deschis.




cu circulatie naturala• Din punct de vedere al asigurării siguranţ ei

instalaţ iei, acestea s-au realizat în mareamajoritate cu vas de expansiune deschis.• Există însă variante de realizare şi cu vas

de expansiune închis completat cusistemul de siguranţă format din supapelede siguranţă

Scheme ale instalatiilor de incalzire cu circulatie naturala



Schema unei instalaţ ii de încălzire cu apă caldă, bitubulară, cu circulaţ ie naturală,

distribuţ ie inferioară şi vas de expansiune închis




cu circulatie naturalaC - cazan pentru încălzire;

B - boiler pentru preparare apă caldă menajeră;VEI - vas de expansiune închis;VA - vas de aerisire;R - robinet;

SS - supapă de siguranţă.




cu circulatie naturala• Vasul de expansiune deschis are rolul de

a prelua variaţ iile de volum ale apeidatorate creşterii temperaturii, menţ inereainstalaţ iei în contact cu atmosfera şi

aerisirea instalaţ iei.• Umplerea instalaţ iei se face în punctul cel

mai de jos al conductei de întoarcere




cu circulatie naturala• În varianta distribuţ iei inferioare apare sistemul

de aerisire de la partea superioară a conducteide ducere a fiecărei coloane în care aerul estecolectat şi eliminat în exterior prin conductaorizontală racordată la conducta de siguranţă ducere.

• Pentru a evita circulaţ ia nedorită a apei întrecoloane, legătura la conducta de siguranţă ducere se face în sac.




cu circulatie naturala• La sistemul cu distribuţ iei superioară,

circulaţ ia este mai activă deoarece lapresiunea termică realizată prin răcireaapei în corpul de încălzire, se adaugă cea

produsă prin răcirea apei în coloane, atâtpe conducta de ducere cât şi pe cea de întoarcere




cu circulatie naturalaCombustibilii utilizaţ i pentru cazanul de

încălzire pot fi cei clasici:• combustibilul gazos,• combustibil lichid• combustibil solid.




cu circulatie naturala• Acest sistem de încălzire prezintă

avantajul unei instalaţ ii simple cu ţ evi dinoţ el, armături din fontă sau oţ el. Însă dezavantajul constă în utilizarea unor

diametre mari ale conductelor şi deci unconsum mare de material.




cu circulatie naturala• Instalaţ iile de încălzire cu circulaţ ie

naturală continuă să mai funcţ ioneze înclădirile în care au fost executate cu ani înurmă, însă pe măsură ce se trece la

reabilitarea lor, urmează să fie înlocuite cualte sisteme de încălzire.




Scheme ale instalatiilor de incalzirecu circulatie fortata




cu circulatie fortata• Aceste instalaţ ii au aceaşi alcătuire ca şi instalaţ iile cu

circulaţ ie naturală, cu deosebirea că pe conducta de

ducere sau întoarcere se intercalează una sau mai multepompe.• Se prevăd mai multe pompe în scopul asigurării

funcţ ionării. Instalaţ iile cu circulaţ ie forţ ată pot fi realizate

în sistem bitubular şi monotubular, distribuţ ia putând fiinferioară, superioară sau mixtă.• Sistemul oferă avantajul unor diametre mai mici ale

conductelor în comparaţ ie cu instalaţ iile cu circulaţ ie

naturală şi este recomandat a se utiliza în cadrulclădirilor cu întindere mare.




cu circulatie fortataSunt realizate scheme pentru instalaţ ii de

încălzire apă caldă, bitubulară, cucirculaţ ie forţ ată, cu vas de expansiunedeschis, cu distribuţ ie inferioară,

• distribuţ ie superioară • cu distribuţ ie mixtă

• schema unei instalaţ ii cu vas deexpansiune închis şi supape de siguranţă.

Scheme ale instalatiilor de incalzire cucirculatie fortata



Schema unei instalaţ ii de încălzire, cu apă caldă, cu circulaţ ie forţ ată, bitubulară,

distribuţ ie mixtă şi vas de expansiune deschis




C - cazan pentru încălzire;P - pompă de circulaţ ie agent termic;B - boiler pentru preparare apă caldă menajeră;VED - vas de expansiune deschis;CA - conductă de aerisire;CPP - conductă de preaplin;CC - conductă de legătură;CSD - conductă de siguranţă ducere;CSI - conductă de siguranţă întoarcere;

1 - conductă de distribuţ ie de ducere;2 - conductă de distribuţ ie de întoarcere;3 - coloană de tur;4 - coloană de retur;

5 - racord de tur;6 - racord de retur;7 - robinet de radiator;8 - radiator;Ca- conductă de aerisire.




Schema unei instalaţ ii de încălzire cu apă caldă, cu circulaţ ie forţ ată,bitubulară, distribuţ ie inferioară şi vas de expansiune închis.




circulatie fortataC - cazan pentru încălzire;

P - pompă de circulaţ ie agent termic;B - boiler pentru preparare apă caldă menajeră;VEI - vas de expansiune închis;

VA - vas de aerisire;R - robinet;SS - supapă de siguranţă;Ca - conductă de aerisire.




circulatie fortata• Sistemul de încălzire cu circulaţ ie forţ ată

este utilizat şi la blocurile de locuinţ e însistem centralizat.• Pentru clădirile de locuit unifamiliare sau

cele cu un număr mic de apartamente,sisrtemul este utilizat numai la clădirilevechi şi este luat în consideraţ ie ca soluţ iepentru clădirile existente.




Sisteme individuale de incalzirecentralizata

Sisteme individuale de incalzire centralizata



Încălzirea individuală centralizatăreprezintă un nou concept privind

instalaţiile de încălzire care îmbinăavantajele unei încălziri individuale cuperformanţele încălzirii colective.




Elemente componente• 1. sursa de căldură – reprezentată de centrala termică

cu echipamentul de preparare şi distribuţ ie a agentuluitermic.• 2. reţeaua de distribuţie primară – compusă din

reţ eaua de distribuţ ie amplasată la nivelul centralei

termice şi coloanele de alimentare a modulelortermohidraulice.• 3. modulul termohidraulic – care cuprinde

echipamentele pentru măsură, distribuţ ie şi contorizareamplasate într-o nişă aferentă fiecărui apartament.

• 4. reţeaua de distribuţie secundară sau buclaindividuală de apartament – la care sunt racordatecorpurile de încălzire.





I t l t i ă



I - centrala termică,II - distribuţia primară;III - module termohidraulice;IV - reţeaua de distribuţie secundară(bucla de apartament);

1- cazane pentru încălzire;2 - pompă de circulaţ ie agent termic;3 - distribuitor; 4 - colector;5 - conductă de ducere pentru distribuţ ia primară; 6 -

conductă de întoarcere pentru distribuţ ia primară;7 - modul termohidraulic;8 - racord de tur; 9 - racord de retur;10 - robinet de radiator; 11 - robinet de aerisire; 12 - radiator;

13 - conductă de distribuţ ie tur pentru reţ eaua secundară;14 - conductă de distribuţ ie de retur pentru reţ eaua

secundară




Particularitatea sistemului de încălzire individuală centralizată este posibilitatea contorizării consumului de

energie termică la nivelul fiecărui apartament.Înregistrarea consumului de căldură se va puteaface din exteriorul apartamentului într-un spaţ iu comun –casa scării. Această cerinţă este reclamată de toţ i

locatarii din clădirile existente din marile ansambluri delocuinţ e deoarece fiecare doreşte să plătească câtconsumă şi sistemul de încălzire individuală centralizată este capabil să satisfacă această cerinţă. De aici a

rezultat opţ iunea pentru distribuţ ia orizontală, propriefiecărui apartament.




Alte particularităţ i ale acestui sistem de încălzire pot fi enumerate încontinuare:

• centrala termică comună cuprinde echipamentele necesare

preparării agentului termic şi a apei calde menajere, precum şisistemul de distribuţ ie;• reţ eaua de distribuţ ie primară, care este comună pentru toată

clădirea şi face legătura între sursa de căldură şi reţ eaua secundară prin intermediul modulelor termohidraulice;

• modulele termohidraulice care au rolul de separare a consumatorilorşi înregistrare a consumurilor de energie termică;• reţ eaua de distribuţ ie secundară sau bucla de apartament care se

poate realiza în diferite variante constructive;• înregistrarea consumurilor de energie termică, de apă caldă

menajeră, de apă rece, prin existenţ a contoarelor de căldură,contoarelor de apă rece şi apă caldă la nivelul fiecărui modultermohidraulic.


C t l t i ă



Centrala termică• Centrala termică reprezintă sursa de producere a

energiei termice pentru încălzire unde se prepară şi sedistribuie agentul termic atât pentru încălzire cât şi

pentru prepararea apei calde menajere. Aici are loctransformarea energiei primare (combustibil) cu ajutorulunui întreg ansamblu de utilaje şi aparate. În centralatermică au loc procese tehnologice pentru alimentareacu căldură a instalaţ iilor din clădiri, respectiv aconsumatorilor de căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum.

• Având în vedere rolul pe care îl reprezintă centralatermică este absolut necesar ca la concepţ ia ei să se

aibă în vedere problemele de ordin tehnic –echipamente, scheme de funcţ ionare dar şi funcţ ionareaşi exploatarea.




Clasificarea centralelor termice sepoate face funcţ ie de puterea termică după cum urmează:

• microcentrale termice cu puteri până la 30de KW;

• minicentrale termice cu puteri cuprinse între 30 şi 50 KW;

• centrale termice mici cu puteri maxime de300 KW.




Factorii de care depind alegerea centralei

termice sunt:• puterea termică totală, respectiv necesarulde căldură al sursei;

• tipul şi puterea termică a cazanului;• natura combustibilului;

• locul de amplasare a centralei termice;• gradul de automatizare.


D t lă t i ă t b i ă itât î ăl i ât i i ld



• Deoarece o centrală termică trebuie să asigureatât încălzirea cât şi prepararea apei caldemenajere funcţ ie de necesarul de căldură totalse poate alege unul sau două cazane.

• Pentru capacităţ i termice ale centralei maimari de 100 KW se va prevedea mai mult de un

cazan şi se va putea considera chiar şi un cazande rezervă. În funcţ ie de tipul combustibiluluiutilizat, randamentele cazanelor sunt diferite, elefiind de peste 90% pentru combustibilul lichid şigazos şi minim 80% pentru combustibil solid


St bili l l i d l l t l i



Stabilirea locului de amplasare al centraleitermice în spaţ iul unei clădiri se face pebaza criteriilor funcţ ionale şi economice,ţ inând seama şi de posibilităţ ile deevacuare a gazelor de ardere respectiv de

alimentare cu combustibil


Cazane de încălzire centrală



Cazane de încălzire centrală

Cazanele de încălzire centrală au rolul de a transforma energiachimică a combustibilului în energie termică prin intermediul

arzătorului şi de a transmite această energie unui agent termic


După natura agentului termic:C d ă ldă



După natura agentului termic: – Cazane de apă caldă; – Cazane de apă fierbinte;

– Cazane de aburDupă materialul din care sunt executate:

– Cazane de fontă; – Cazane de oţ el; – Cazane din inox.


• După combustibilul ars:



• După combustibilul ars: – Cazane pentru combustibil solid; – Cazane pentru combustibil lichid;

– Cazane pentru combustibil gazos.• După modul de construcţie:

– Cazane orizontale; – Cazane verticale; – Cazane ignitubulare;

– Cazane acvatubulare etc.


• După regimul de presiune:



• După regimul de presiune: – De presiune joasă; – De presiune medie;

– De presiune înaltă.• După domeniul de utilizare:

– Cazane de încălzire centrală; – Cazane industriale.


• Cazanele secţionate din fontă sunt formatedi l t bl t i i l i l ăt i



• Cazanele secţionate din fontă sunt formatedin elemente asamblate prin nipluri care alcătuiescfocarul şi canalul de fum.

• Materialul din care se realizează elementul cazanuluieste o fontă specială, eutectică, care asigură un transferde căldură uniform evitându-se fisurile produse detensiuni temice şi limitează formarea condensului




Segment din fontă cu trei căi decirculaţ ie a gazelor arse








Cazanele secţionate din oţel sunt construite din ţ evi de oţ eltrase care formează suprafeţ ele convective de transfer termic La



variantele moderne aceste suprafeţ e se compun dintr-o ţ eavă de oţ eltrasă în interiorul unei altei ţ evi de oţ el şi presată astfel încât să seobţ ină o bună conectivitate termică. Prin nervurile longitudinale cu

care este prevăzută ţ eava interioară se obţ ine o creştere a suprafeţ eide transfer termic de 2,5 ori mai mare în comparaţ ie cu ţ evile cusuprafaţă interioară netedă. Punctele de contact dintre cele două ţ evisunt dozate astfel încât spre partea posterioară a cazanului, unde

temperatura gazelor arse nu mai este ridicată, preluarea căldurii spreapa din cazan să scadă, evitând scăderea temperaturii gazelor subpunctul de rouă al vaporilor conţ inuţ i.





Cazanele cu condensaţie fac parte din categoriacazanelordin inox Aceste cazane cu recuperatoare de căldură



ţcazanelordin inox. Aceste cazane cu recuperatoare de căldură ,reprezintă a noua concepţ ie în ceea ce priveşte modul de folosire acombustibililor clasici.

Randamentul termic al acestora se determină pe baza puteriicalorifice inferioare a combustibilului, care nu ţ ine seama de călduralatentă a vaporilor de apă conţ inuţ i în gazele de ardere. Dacă seaplică acest mod de calcul, la cazanele cu condensaţ ie se obţ inuneori randamente termice mai mari decât unitatea. Acest aspect arputea fi evitat dacă randamentul termic al tuturor cazanelor ar fi

calculat în funcţ ie de puterea calorifică superioară




1 - aripioare ale schimbătorului de căldurăpentru intensificarea procesului decăldură; 2 - a r zător radiant cu modulare; 3

- sistem de automatizare digital; 4 - tubpentru evacuarea condensului; 5 -schimbător de căldură pentru preparareaapei calde menajere; 6 - pompă decirculaţ ie în două trepte; 7 - schimbător de

căldură din oţ el inox.


SOLUTII MODERNE DE CAZANE- UNITATIINTEGRATE “MURALE”



Centrala termică de apartament reprezintă ansamblul care înglobează :

• sistemul de producere a agentului termic pentru încălzire,• sistemul de preparare a apei calde menajere• sistemul de pompare,

• sistemul de expansiune,• sistemul de siguranţă.


Centralele termice de apartament sunt cu montaj pe perete

(murale) şi se pot clasifica astfel:



- după tipul camerei de ardere: – cu cameră de ardere deschisă;

– cu cameră de ardere închisă;

- după tipul evacuării gazelor de ardere: – cu evacuare naturală a gazelor de ardere;

– cu evacuare forţ ată a gazelor de ardere;- după tipul preparatorului de apă caldă:

– cu preparare instantanee - acestea se produc în două variante:cu schimbător de căldură cu plăci şi cu schimbător de căldură bitermic;

– cu boiler.

Sisteme individuale de incalzire centralizataÎn fig. A este prezentată o centrală termică murală cu cameră de ardere închisă şi schimbător de căldură cu plăci pentru prepararea apei caldemenajere care se caracterizează prin:– modularea electronică a flăcării prin monitorizarea agentului termic cu



modularea electronică a flăcării prin monitorizarea agentului termic cusonde de temperatură;

– aprindere electronică şi supraveghere printr-un electrod de ionizare; – posibilitatea de prereglare a puterii maxime de încălzire care este o

optiune utilă pentru apartamente mici şi medii unde necesarul decăldură pentru încălzire este mai redus decât cel pentru prepararea apeicalde menajere;

– schimbător de căldură cu plăci din oţ el inox pentru producerea apeicalde menajere;

– vas de expansiune închis şi supapă de siguranţă pretarată la 3 bar; – vană cu trei căi pentru devierea agentului termic spre schimbătorul decăldură sanitar cu acţ ionare pe baza tensiunii diferenţ iale care secrează la deschiderea unui consumator;

– pompă de circulaţ ie a agentului termic cu turaţ ie variabilă; – arzător din oţ el inox;


-by-pass automat pentru instalaţ ii de încălzire (pentru protecţ ia

pompei în instalaţ iile cu robinete termostatice sau în instalaţ ii maicomplexe cu vane cu trei căi;



p ;-termostat de protecţ ie la îngheţ (tarat la 6o0C);-vana de gaz cu dublu obturator care se închide automat în cazul în

care electrodul de ionizare nu sesizează prezenţ a flăcării;-termostatul de siguranţă (tarat la1000C);- presostatul de semnalizare a lipsei apei şi dispozitivele de post-circulare a ventilatorului şi a pompei;- termostat de gaze arse şi presostat diferenţ ial montat întreracordurile de aspiraţ ie a aerului de ardere şi cel de evacuare agazelor arse;- monitorizarea funcţ ionării, semnalizarea erorilor şiautodiagnosticarea la nivelul tabloului de comandă;

- sistem inteligent de gestiune electronică şi comandă de la distanţă.




Fig. A Centrală termică murală cu cameră de ardere închisă, tirajforţ at şi schimbătorde căldură cu plăci pentru prepararea apei calde menajere


În fig. B este prezentat hidromodulul compus din

schimbătorul de căldură cu plăci şi pompa de circulaţ ie aagentului termic iar în fig C este prezentat panoul frontal



agentului termic iar în fig. C este prezentat panoul frontalde comandă care prin intermediul unei interfeţ e optice se

poate conecta cu uşurinţă la un laptop dând posibilitateade programare prin internet, telefon mobil etc, dar şi ouşurinţă a operaţ iunilor de întreţ inere / depanare / service.

Fig. B Hidromodul Fig. C Panou de automatizare


Fig. DSchema funcţ ională pentru o



g ţ pcentrală termică murală cu cameră deardere închisă, tiraj forţ at şi schimbător

de căldură bitermic

A - racord de tur pentru încălzire; B -racord pentru apa caldă menajeră; C -

racord pentru gaz metan; D - racordpentru apă rece; E - racord de returpentru încălzire; 1 - schimbător de

căldură bitermic; 2 - bobină modulantă; 3 - sondă pentru încălzire;

4 - vană de gaz;; 5 - robinet deumplere; 6 - supapă de siguranţă; 7 -fusometru; 8 - presostat de apă; 9 -

pompă de circulaţ ie; 10 - arzător; 11 -vas de expansiune; 12 - presostat

diferenţ ial; 13 - ventilator; 14 - aerisitor

automat; 15 - termostat de siguranţă;16 - sondă de temperatură pentru apă

caldă menajeră; 17 - by-pass.


Schema funcţ ională cea mai utilizată este cea din fig. E compusă din: cazan mural (de

perete) şi reţ eaua de distribuţ ie din apartament cu corpurile de încălzire aferente şireţ eaua de apă caldă menajeră.



Fig. E Schema instalaţ iei de încălzire deapartament

a - ventilator, b - vas de expansiune, c -arzător atmosferic, d - schimbător de

căldură cu plăci, e - pompă de circulaţ ieagent termic, f - panou de comandă cu

autodiagnosticare; 1- conducta dedistribuţ ie tur, 2 - conducta de distribuţ ieretur, 3 - corp de încălzire, 4 - robinet de

radiator, 5 - conducta de apă caldă

menajera, 6 - consumator de apă caldă menajeră.


În cazul unui necesar de apă caldă menajeră mai mare se poate



În cazul unui necesar de apă caldă menajeră mai mare se poateutiliza un preparator de apă caldă menajeră cu acumulare. Boilerulare o capacitate cuprinsă între 40 şi 60 de litri şi poate acoperi

consumurile reduse şi de scurtă durată fără a solicita cazanul.Boilerul face corp comun cu cazanul de cele mai multe ori sau poatefi independent. Schema unei centrale termice murale cu boilerincorporat este prezentată în fig. F




1) presostat, 2) supapă de siguranţă 3 bar, 3) pompă de circulaţ ie, 4)electrovalvă modulantă gaz, 5) vasde expansiune închis 8 litri, 6)

supapă de siguranţă vas deexpansiune, 7) cameră gaze arse, 8)cameră access aer de combustie, 9)tub evacuare gaze de ardere, 10) tubintroducere aer combustie, 11)presostat diferenţ ial de siguranţă pentru ventilatorul ventilatorul deevacuare a gazelor de ardere, 12)ventilator de evacuare a gazelor deardere, 13) supapă dezaerisire, 14)aripioară schimbător de căldură, 15)cameră de combustie, 16) izolaţ ieceramică, 17) arzător cu gaze

naturale din oţ el inox, 18) vană cu treicăi motorizată, 19) hidrometru circuit încălzire, 20) robinet manualdezaerisire, 21) anod de magneziu,22) serpentină, 23) boiler de 60 litri

Fig. F Schema funcţ ională pentru o centrală termică murală cu boilerpentru prepararea apei calde menajere.


Montarea cazanelor în incinta apartamentelor se face cu



Montarea cazanelor în incinta apartamentelor se face curespectarea Normativului pentru proiectarea şi executareasistemului de alimentare cu gaze naturale. 16-98.

Deoarece în apartamente se impune a fi utilizat cazanul cuevacuare forţ ată a gazelor de ardere în fig. G sunt prezentate câtevaposibilităţ i de racordare ale acestuia.

SOLUTII MODERNE DE CAZANE- UNITATI INTEGRATE“MURALE”



Fig. G Posibilităţ i de racordare pentru cazanele cu tiraj forţ at.3 - trecere verticală prin acoperil, 4 - conexiune prin peretele exterior, 5 - coş cu admisie şi evacuareconcentrică, 6 - admisie separată de evacuare a gazelor arse.







Corpuri de incalzire


Corpurile de încălzire reprezintă parteacomponentă a instalaţ iei de încălzire care



p ţ

are rolul de a transmite încăperii de

încălzit căldura transmisă de agentultermic. Corpurile de încălzire cedeazăcăldura încăperii în două moduri: princonvecţ ie, prin aerul care vine în contactcu suprafaţ a lui şi prin radiaţ ie.


În funcţ ie de predominanta celor două componente corpul de încălzire este denumitconvector sau radiant Corpurile de încălzire se



convector sau radiant . Corpurile de încălzire sepot grupa în:

– corpuri de încălzire statice, la care circulaţ iaconvectivă a aerului de produce în mod natural. Dinaceastă grupă fac parte radiatoarele, convecto-radiatoarele, convectoarele.

– corpuri de încălzire dinamice, la care circulaţ ia aeruluieste activată prin mijloace mecanice. Din această categorie fac parte aerotermele, ventiloconvectoarele,bateriile de încălzire ale sistemelor de ventilare

mecanică.


Din categoria corpurilor de încălzire statice



Din categoria corpurilor de încălzire staticecele mai utilizate sunt radiatoarele .

Funcţ ie de materialul din care suntexecutate se utilizează radiatoare din :

fontă;oţel ;

aluminiu.


• Radiatoarele din fontă sunt corpurile de încălzire clasice care utilizează apa caldă caagent termic la o temperatură de maxim 115



agent termic la o temperatură de maxim 115grade şi presiune maximă de funcţ ionare de 6bar sau aburul la presiune maximă de 0,7 bar.

• Radiatoarele din oţel sunt realizate dintablă de oţ el special cu bune proprietăţ i deambutisare la rece, cu puteri termice mari. Seproduc în două modele constructive: a)radiatoare din oţ el tip panou şi radiatoare dinoţ el cu elemente




Radiatoare din oţ el: a) tip panou, b) cu elemente


• Cele mai utilizate sunt radiatoarele din oţ eltip pano caracteri ate prin p teri termice mari



tip panou caracterizate prin puteri termice mariaferente dimensiunilor de gabarit.

• Radiatorul are în componenţă 1,2 sau 3panouri exterioare şi 1,2 sau 3 elementeconvectoare interioare. Un panou este format

din două foi paralele din tablă ambutisată, încare sunt create câte un distribuitor şi uncolector orizontal, unite prin mai multe canaleverticale pentru circulaţ ia agentului termic.

• Radiatoarele se realizează prin combinareaacestor panouri şi elemente convectoare.




Tip 11 – 1 panou cu 1 element convector;Tip 21 – 2 panouri cu 1 element convector;Tip 22 – 2 panouri cu 2 elemente convectoare;Tip 33 – 3 panouri cu 3 elemente convectoare;

Radiatoare din oţ el tip panou, variante constructive


• Sunt produse într-o gamă variată, având înălţ imi cuprinse între 300 şi 900 mm şil i i t d d d 400 500 600 700



lungimi standard de: 400, 500, 600, 700,

800, 900, 1000, 1100, 1200, 1300, 1400,1500, 1600, 1700, 1800, 1900, 2000,2200, 2400, 2600, 2800 şi 3000 mm.

• Puterile termice ale radiatoarelor suntfuncţ ie de tipul constructiv, înălţ ime şi

lungime.

Corpuri de incalzireÎn afara modelelor prezentate există şi radiatoare din oţ el care oferă

soluţ ii în cazul spaţ iilor înguste Aceste modele au înălţ imi cuprinse

între 150 mm şi 2100 mm, lăţ imi de 450, 600 şi 750 mm.




• O categorie specială a radiatoarelor din oţ el o constituieradiatoarele de baie care sunt utilizate pentru spaţii



radiatoarele de baie care sunt utilizate pentru spaţ iimai mici cu montaj vertical, cu un design deosebit avândşi un rol decorativ. Sunt produse în diferite formeconstructive cu elemente suplimentare (bare metalice,oglinzi, suporturi diverse) pentru a da posibilitatea uscăriiprosoapelor şi chiar a lua formele încăperilor (radiatoare

de colţ , tip perete despărţ itor). Acestea sunt vopsite îndiferite culori sau chiar în versiuni cromate.

• Puterile termice ale acestor radiatoare variază între 500şi 1900 W iar dimensiunile acestora variază între 450 –750 mm lăţ ime şi 700 – 1700 mm înălţ ime




Radiatoare din oţ el decorative pentru băi


Radiatoarele din aluminiu au calităţ id bi d ă i l l i di



deosebite care se datorează materialului din

care sunt confecţ ionate şi tehnologiei defabricaţ ie permanent îmbunătăţ ită.Principalele caracteristici calitative sunt

design, randament termic ridicat datorită buneiconductivităţ i termice a aluminiului, conţ inutredus de apă care diminuează inerţ ia termică şi

greutate şi spaţ iu ocupat reduse în comparaţ iecu puterea termică dezvoltată.




Radiatoare din aluminiu cu înălţ imea cuprinsă între 350-800 mm


Constructiv radiatoarele din aluminiu sunt disponibile în gama 350,

500, 600, 700, 800 mm care reprezintă distanţ a dintre axe . Există modele create special pentru a rezolva problema încălzirii în încăperile unde spaţ iile disponibile pentru amplasarea radiatoarelor

Î



sunt înguste. Înălţ imile acestora variază de la 900 la 2000 mm iar

puterile termice de la 235 - 437 W / element

Radiatoare din aluminiu cu înălţ imea între 900 şi 2000 mm




Ventiloconvectoare


• Incalzirea şi condiţ ionarea aerului au fost tratateca sisteme separate Elementul de legătură este



ca sisteme separate. Elementul de legătură este

acum ventilo-convectorul care modifică modulde tratare incalzire şi condiţ ionare intr-unulunitar.

• Ventilo-convectorul este un aparat terminalal unei instalaţ ii de încălzire şi/sau condiţ ionarea aerului care conţ ine două elemente de bază: o

baterie de încălzire şi un ventilator.




1. grilă reglabilă de refulare, 2. baterie de încălzire, 3. colector de condensat,4. electroventilator, 5. filtru de aer, 6. priză de aspiraţ ie aer proaspăt


• Principiul este simplu: aerul aspirat de ventilatoreste refulat prin bateria de încălzire în încăpere



este refulat, prin bateria de încălzire în încăpere.

In general se montează sub fereastră şi folosescexclusiv aer recirculat sau sunt şi variante carepermit amestecul cu aer proaspat sau aspiraţ ieexclusivă de aer proaspăt

• Există mai multe variante constructive: modelulvertical , modelul orizontal , precum şi variantadestinată montării mascate, în pereţ i sau

plafoane false, în special pentru încăperi marisau pentru deservirea mai multor încăperi




Variante constructive de Ventiloconvectoare

a) model vertical, b) model orizontal, c) model destinat montării mascate


Ventilconvectorul cu montaj mascat în plafonul fals poate fi utilizat în variantaprezentată în figura pentru încăperi cu



prezentată în figura pentru încăperi cu

suprafeţ e mari sau deservirea mai multor încăperi. Aceste tipuri se apropie, cafuncţ ionalitate şi mărime de limitainferioară a gamei centralelor monobloc detratare a aerului. Ca şi acestea folosesc

tubulatura de aspiraţ ie şi refulare, prize deaer, anemostate şi guri de refulare




1. ventilo-convector, 2. gură de refulare aer conditionat, 3. gură de aspiraţ ie aerrecirculat 4. canal aspiraţ ie aer proaspăt, 5. canal aspiraţ ie aer recirculat,6. canal refulare aer condiţ ionat

Corpuri de incalzireÎn funcţ ie de agentul termic utilizat, ventilo-

convectoarele permit încălzirea sau răcireaaerului din încăpere. Trebuie subliniat că ventilo-convectorul poate funcţ iona cu aceiaşibaterie atât pentru încălzirea cât şi pentru



baterie, atât pentru încălzirea cât şi pentru

răcirea aerului (ventilo-convectoarele cu douaţ evi), sau poate folosi două baterii separate(ventilo-convectoarele cu patru ţ evi), în funcţ iede opţ iunea proiectantului.

Prin construcţ ie, ventilo-convectoarele pot fiechipate cu următoarele elemente pentru: – reglare viteză (debit de aer) ventilator : în trepte (cel

puţ in 2 + oprire) sau continuă; – reglare debit de apă prin robinet cu două sau trei

căi.




Dispozitiv de comandă electronică pentru ventiloconvector

Comanda treptelor de viteză şi a debitului de apă se poate face manual de lacomutator, respectiv robinet sau automat. Comutarea automată presupuneexistenţ a unui termostat care să permită pornirea-oprirea ventilatorului şi/sau închiderea robinetului. Sistemele evoluate presupun echiparea ventilo-convectoarelor cu un dispozitiv de comandă care acţ ionează asupra

robinetelor fiecărei baterii şi a ventilatorului




Dimensionarea corpurilor deincalzire

Dimensionarea corpurilor de incalzire

Mărimea şi numărul corpurilor de încălzirese determină astfel încât cedarea de



se determină astfel încât cedarea de

căldură a acestora să egaleze pierderilede căldură Q , calculate în condiţ iinominale


Metoda de calcul are pentru toate tipurile de încălzire aceeaşi bază teoretică, dar sediferenţiază după construcţia corpului de



diferenţ iază după construcţ ia corpului de

încălzire şi anume : – corpurile de încălzire alcătuite din elemente

(radiatoare, convectoradiatoare SP,

convectoradiatoare tip panou CRP etc.); – corpuri încălzitoare având ca mărime

caracteristică, lungimea (serpentine, registre,

convectoare de plintă etc.); – corpuri de încălzire întregi, ce alcătuiesc ounitate (convectoare).


Mărimea corpului de încălzire exprimată după caz în număr de elemente componente n (metride ţ eavă sau o anumită mărime tip pentru



ţ p p

corpurile reprezentând o unitate nedivizibilă)rezultă din relaţ ia :

Qcorp = kSn∆

tmed [ W ];


- k este coeficientul total de transfer decăldură al corpurilor de încălzire în [W/m2 K];



căldură al corpurilor de încălzire, în [W/m K];

- S suprafaţ a prin care are loc transferul decăldură, în m2 /element, m2 /m sau m2 / bucată;

- ∆tmed – diferenţ a medie de temperatură între agentul termic şi temperatura de calcula încăperii.


Diferenţ a medie de temperatură are pentruapa caldă expresia :



apa caldă expresia :

∆tmed = [ K sau 0C];

ir

id

t t

t t

r d

n

t t

−

−

−

1


dacă raportul < 1,4

ir

id

t t

t t

−

−



ir

tit t

tmed r d −

+=∆

2

[ K sau 0C];


Metoda de calcul normalizată prin STAS 1797 – 79 faceapel la noţ iunea de flux unitar nominal

q = kS∆t



qn

= kS∆tm

exprimat în W/element, W/m sau W/buc şi stabilit încondiţ ii nominale acceptate prin norme internaţ ionale,

condiţ ii în care se testează orice corp de încălzire:- temperatura încăperii (celula termică în care se factestările) ti = +20 0C; – temperatura de ducere a apei calde td = +90 0C;

– temperatura de întoarcere a apei calde tr = +70 0C; – temperatura aburului ta = + 100 0C.




Dimensionarea radiatoarelor


Conform STAS 1797-79 se determina numarulde elemente de radiator , n;



vhmr ct n

corp

ccccccaq

Q

n ⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅=


a este coeficientul de corecţ ie depinzând denumărul de elemente dintr-un corp, ţ inând



seama de faptul că qn s-a stabilit pentru unradiator alcătuit din 10 elemente, iar la unradiator cu un număr mai mare fluxul unitar

scade ; valoarea coeficientului a se calculează cu relaţ ia stabilită experimental:

a = 0,94 + 0,6/n


qn puterea termica unitară nominală aradiatoarelor din fontă



600/200/2 – 152 W/elem624/4 - 128 W/elem

218/9 - 124 W/elem


c t - coeficientul de corecţ ie pentru utilizarea radiatorului la o altă diferenţă medie de temperatură ∆t m decât cea condiţ iile nominale,rezultat din relaţ ia stabilită experimental potrivit căreia pentru apă



caldăTemp.ag.termic

tt / tr

Temperatura interioara ti, 0C

5 10 12 15 16 18 20 22 25

90/70 1,347 1,228 1,182 1,113 1,090 1,045 1,000 1,956 1,89


C c - coeficient de corecţ ie pentru altă cădere detemperatură a agentului termic apă caldă, diferită de



cea nominală;La instalaţ iile curente c c = 1 ca şi la instalaţ iile cu abur ;

c r - coeficient de corecţ ie funcţ ie de modul de racordare a

radiatoarelor alimentate cu apă caldă, mod careinfluenţ ează circulaţ ia agentului termic.


C m - coeficientul de corecţ ie funcţ ie de modul de montaj aradiatorului, acesta putând influenţ a transferul căldurii



prin convecţ ie prin favorizarea sau stingherirea circulaţ ieigravitaţ ionale a aerului şi stingherirea transferului decăldură prin radiaţ ie prin efectul de ecran;

C h -

coeficientul de corecţ ie pentru altitudine

013.1

8,02,0p

ch +=


C v - coeficientul de corecţ ie funcţ ie de natura vopseleicare influenţ ează transferul de căldură prin radiaţ ie. Are



valoarea 0,95 pentru vopsele de ulei de culori deschise,1 pentru culori închise şi 0,9 pentru vopsele cu pigmenţ imetalici. Nu se recomandă vopsirea cu lacuri cu bronzde aluminiu.

Numărul de elemente rezultat din calculul pentru unradiator se rotunjeşte la un număr întreg.




Dimensionarea serpentinelor şi aregistrelor






Pompe pentru instalaţii de încălzirecentrală

Pompe pentru instalaţii de încălzire centrală

Circulaţ ia agentului termic în instalaţ ia de

încălzire este asigurată cu pompele decirculaţ ie. Rolul acestora este acela de a învinge rezistenţ ele hidraulice liniare şi



locale pentru circuitul cel mai defavorizatal instalaţ iei de încălzire. Sunt utilizatepentru capacităţ i mici şi medii pompe cu

montaj pe conductă (in-line) cuturaţ ie variabilă, consumuri de energieelectrică redusă, silenţ ioase şi grad mare

de fiabilitate

Pompe pentru instalaţii de încălzire centralăPrincipalele caracteristici ale unei pompe suntdebitul de fluid G, în m3 / h şi diferenţade presiune între refulare şi aspiraţieexprimată în N /m2 sau în bar . În unele



cazuri se foloseşte noţ iunea : înălţ ime depompare H ca fiind echivalentul în înălţ imecoloană de lichid a presiunii realizate de pompă.Este necesar de asemenea a se cunoaşteputerea motorului de antrenare P , în kw, turaţ ian , tensiunea de alimentare şi frecvenţ a

curentului electric.




Caracteristica unei pompe cu rotor umed cu turaţ ie variabilă


Pompele de circulaţ ie trebuiesc întotdeauna

alese astfel încât punctul de funcţ ionare să seafle pe caracteristica Q/H corespunzătoareturaţ iei maxime a motorului, în punctul său , sau



cât mai aproape de randamentul maxim

Alegerea pompei




Exemple de pompe de circulaţ ie agent termic

Pompe cu rotor umed Pompe cu rotor uscat

Pompe pentru instalaţii de încălzire centrală• Debitul de agent termic rezultat din calcul poate fi

vehiculat cu una sau mai multe pompe legate în paralel.Montarea pompelor în paralel se practică în mod curent în scopul realizării unei elasticităţ i în funcţ ionare, precumşi pentru sporirea siguranţ ei în exploatare.



• În cazul a două pompe identice funcţ ionând în paralel peaceeaşi reţ ea, curba caracteristică comună celor două pompe se obţ ine prin dublarea debitelor caracteristiceunei anumite înălţ imi de pompare. Se pot monta în

paralel şi două pompe cu caracteristici diferite cucondiţ ia ca înălţ imea de pompare maximă să fie aceeaşi.Punctul de funcţ ionare a două pompe montate în paralelse obţ ine la intersecţ ia curbei caracteristice comune a

pompelor cu curba caracteristică a reţ elei.• Pompele trebuie astfel alese încât punctul de funcţ ionare

să se plaseze în zona de randament maxim.

VASE DE EXPANSIUNE



VASE DE EXPANSIUNE

VASE DE EXPANSIUNE

• Într-o instalaţ ie de încălzire cu apă caldă pot să apară suprapresiuni periculoase până la explozie, ca urmare afenomenului de dilatare a apei sau ca urmare a depăşirii



temperaturii de vaporizare.• Standardul 7132 / 1986 clasifică instalaţ iile de încălzirecentrală cu apă având temperatura maximă de 115 0C îndouă categorii:

– instalaţ ii care sunt în legătură directă cu atmosfera,prevăzute cu vas de expansiune deschis;

– instalaţ ii care nu sunt în legătură directă cu atmosfera,prevăzute cu supape de siguranţă şi cu vas de expansiune

închis.

VASE DE EXPANSIUNE

• Funcţ iunile unui sistem de siguranţă cu vas deexpansiune deschis sunt :

• preluarea variaţ iilor de volum ale apei din instalaţ ie,datorită variaţ iilor normale de temperatură în procesul de încălzire – răcire şi asigurarea unei rezerve de apă caresă acopere pe o perioadă de timp rezonabilă pierderile



mici, inevitabile;• descărcarea în atmosferă a aburului produs ca urmare alipsei de supraveghere a cazanului, a unei erori,nepriceperi, neglijenţ e, defectare a automatizării etc.

• menţ inerea în stare plină a instalaţ iei odată umplută,până la un nivel care depăşeşte cota celui mai susplasat consumator, în cazul distribuţ iei inferioare,respectiv cota reţ elei de conducte, în cazul distribuţ ieisuperioare;

• eliminarea aerului la umplerea instalaţ iei, respectivpătrunderea lui la golire, astfel încât să nu se formezesaci de aer sau de apă.

VASE DE EXPANSIUNE

• În varianta de asigurare a instalaţ iilor de încălzire cu apă caldă prin supape de siguranţă şi vas de expansiune

închis, funcţ iunile sistemului de siguranţă sunt îndeplinite astfel:

• preluarea variaţ iei de volum şi mica rezervă de apă decătre vasul de expansiune închis;

ţ ă ă ţ



• menţ inerea în stare plină cu apă a instalaţ iei prinpresiunea exercitată de perna de aer asupra apei dinvasul de expansiune închis care, în acest caz poate fimontat la partea inferioară a instalaţ iei, în apropierea

cazanului;• limitarea superioară a presiunii în instalaţ ie prin supapede siguranţă montate pe cazan înaintea oricărui organde închidere;

• eliminarea aerului la umplerea şi pătrunderea lui la golireprin conducte, vase şi robinete de dezaerisire.

VASE DE EXPANSIUNE

Vasul de expansiune închis este prevăzut cu o membrană

elastică de separaţ ie între perna de aer şi apă



Tipuri de vase de expansiune închise

VASE DE EXPANSIUNE

• Vasul de expansiune închis se montează la parteainferioară a instalaţ iei, in apropierea cazanului. Limitareasuperioară a presiunii în instalaţ ie se realizează cu

d i ţă t t î i t i ă i



supape de siguranţă montate pe cazan înaintea oricăruiorgan de închidere.• Eliminarea aerului la umplere şi pătrunderea lui la golire

se realizează cu robinete de dezaerisire manuale sau

automate.• Constructiv vasele de expansiune închise pot fi de tip

rectangular, disc sau cilindru, iar volumele acestoravariază de la 6 până la 5000 de litri

VASE DE EXPANSIUNE



Modele de vase de expansiune închise

Schimbătoare de căldură





Schimbătoarele de căldură sunt aparateutilizate pentru prepararea apei calde de

î i t l (b il ) îi t fă ă l D



consum în varianta cu acumulare (boiler) sau învarianta fără acumulare. De asemenea sefolosesc în sistemele de încălzire pentru zonelesuperioare ale clădirilor înalte sau pentru

încălzirea clădirilor alimentate cu căldură însisteme centralizate ce utilizează ca agentprimar apa fierbinte sau aburul


Boilerele sunt schimbătoare de căldură cu

acumulare pentru prepararea apei calde menajereşi se realizează în două variante constructive:orizontale şi verticale . Suprafaţ a de schimb de

căldură respectiv serpentina va fi dimensionată



căldură, respectiv serpentina, va fi dimensionată astfel încât să fie asigurate debitele de apă caldă menajerăcorespunzătoare diferenţ ei de

temperatură din circuitul secundar (+100

Ctemperatura apei reci, +60 0C temperatura apeicalde) şi diferenţ ei de temperatură din circuitul

primar.




Boiler orizontal Boiler vertical

Schimbătoare de căldură• Capacitatea boilerelor este cuprinsă între 80 şi 1000 de

litrii.• Corpul boilerului este realizat din oţ el cu protecţ ie

anticorozivă iar ca protecţ ie suplimentară catodică seutilizează un anod de magneziu sau opţ ional prin anod

alimentat de la o sursă externăPi d il d ăld ă ăt t i t di i t



alimentat de la o sursă externă.• Pierderile de căldură către exterior sunt diminuateprin acoperirea completă a boilerului cu un strattermoizolator. Constructiv, boilerele se pot realiza pentru

preparare bivalentă de apă caldă menajeră încombinaţ ie cu panouri solare şi cazan. Căldura furnizată de panourile solare este cedată apei din boiler prinserpentina inferioară. Opţ ional unele boilere pot fi

echipate şi cu sistem de încălzire electrică.

Schimbătoare de căldură• În afara variantei prezentate o altă gamă

constructivă de boilere sunt cele Tank inTank adică boilere realizate din oţ el inoxidabilşi rezistente la ape extrem de corozive fără limitare de temperatură (fig. 3.26).

• Oţelul inoxidabil utilizat datorită aliajului



• Oţ elul inoxidabil utilizat datorită aliajuluicrom-molibden rezistă la toate temperaturile, laape corozive până la 2000 mg de cloruri / litru

• Aceste tipuri de boilere sunt utilizate pentru încălzirea directă a apei de mare, a apelor debalneo-terapie, a apei sanitare din regiunile cu

ape foarte corozive şi este sunt recomandate înaplicaţ iile industriale care folosesc ape corozive.




Boiler tank in tank


Schimbătoare de căldură fără acumulare.

Din această gamă cele mai utilizate suntschimbătoarele de căldură cu plăci. Suntaparate simple folosite pentru transferul de energie

termică între două fluide construite dintr-un pachetde plăci identice din oţel inoxidabil cu etanşare



termică între două fluide, construite dintr-un pachetde plăci identice din oţ el inoxidabil, cu etanşare,aliniate la partea superioară şi inferioară pe două bare suport, între două plăci de presiune, una fixă şi alta mobilă. Pachetul se strânge cu tiranţ i destrângere. Între plăci există spaţ iu liber pentrutrecerea fluidului; ele sunt ţ inute echidistante de

umflături, rizuri sau ondulaţ ii.


• O placă este formată din doi pereţ i, unulreprezintă faţ a plăcii şi celălalt spatele plăcii.

• Fluidul 1 curge şi scaldă de la un capăt la altulfaţa plăcii iar fluidul 2 curge şi scaldă tot de la un



• Fluidul 1 curge şi scaldă de la un capăt la altulfaţ a plăcii iar fluidul 2 curge şi scaldă tot de la uncapăt la altul, în contracurent cu fluidul 1,

spatele aceleiaşi plăci: astfel căldura estetransferată prin toată suprafaţ a plăcii, în timp cegarniturile realizează etanşarea spre margineaplăcii şi totodată separă fluidul 1 de fluidul 2




Schema unui schimbător de căldură cu plăci

Schimbătoare de căldură• Schimbătoarele de căldură cu plăci se utilizează în

termoficare la modernizarea punctelor termice, pentru

încălzire sau pentru prepararea apei calde de consum, în procesele de încălzire şi răcire, la recuperareacăldurii, la tratarea termică a unor lichide ( ex.pasteurizare) şi acolo unde fluidele de lucru sunt

corozive (folosind plă

ci executate din oţ eluri inoxidabileaustenitice, oţ eluri rezistente la medii foarte corozive).



corozive (folosind pl ci executate din o eluri inoxidabileaustenitice, oţeluri rezistente la medii foarte corozive).• Plăcile din oţ el inoxidabil au grosimea de 0,5 – 0,6

mm ceea ce permite obţ inerea unui coeficient detransmisie foarte bun şi totodată o emisie termică redusă la minim. Garniturile permit etanşarea schimbătorului dar în acelaşi timp conduc şi fluidul în interiorulschimbătorului. Ele sunt realizate din cauciuc rezistent latemperatura de 150 0C (propil-etilenă), cauciuc siliconic

sau cauciuc pentru industria alimentară.




Plăci ale schimbătorului de căldură Schimbătoare de căldură cu plăci


Sisteme de incalzire prin radiatie de



Sisteme de incalzire prin radiatie de joasa temperatura


• încălzirea prin pardoseală – prin

înglobarea elementelor încălzitoare înpardoseală

• încălzirea prin plafon - prin înglobareaelementelor încălzitoare sau casetelor



elementelor înc lzitoare sau casetelorradiante în plafon;

• încălzirea prin pereţ i - prin înglobareaelementelor încălzitoare sau panourilorradiante (radianţ i deschişi sau închişi) în

pereţ i.


Utilizarea suprafeţ elor delimitatoare ale încăperii ca elemente radiante impune

limitarea temperaturilor de suprafaţă dinid t fi i l gi l măt l



limitarea temperaturilor de suprafaţ dinconsiderente fiziologice la următoarelevalori:

• 40 0 C încălzirea prin plafon;• 29 0 C încălzirea prin pardoseală;

• 70 0 C încălzirea prin pereţ i.


Sistemele de încălzire cu panouri radiantesunt sisteme la care conductele de

transport a agentului termic sunt înglobateîn planşeu



transport a agentului termic sunt înglobate în planşeu


Încălzirea prin radiaţ ie de joasă temperatură, pe lângă faptul că oferă şi posibilitatea utilizării agenţ ilor termici cuparametrii coborâţ i, prezintă avantaje în privinţ aconfortului termic:

• gradient de temperatură redus;• repartiţ ie mai uniformă a temperaturilor pe suprafeţ ele

delimitatoare;• ridicarea nivelului temperaturilor interioare ale



• ridicarea nivelului temperaturilor interioare alesuprafeţ elor delimitatoare şi realizarea unei temperaturide confort mai redus în condiţ iile unei temperaturi mai

coborâte pentru aerul interior cu 1-3 0C, ceea ceconstituie un indicator important de confort;• se economiseşte spaţ iu şi se asigură o estetică

arhitecturală superioară;

• în perspectiva rezolvării problemei energetice, oferă posibilitatea răcirii încăperilor pe timpul verii, problemă deosebită din punctul de vedere al confortului.


Temperatura redusă a suprafeţ elor încălzitoarea impus utilizarea unor suprafeţ e de încălziremari, rol pe care îl pot juca suprafeţ ele

delimitatoare ale încăperii, obţ inându-se :• încălzirea prin plafon, la care temperatura medie



pîncălzirea prin plafon, la care temperatura medienu poate depăşi, din considerente fiziologice, +40 0C ;

• încălzirea prin pardoseală, la care temperaturamedie este limitată la +30 0C ;• încălzirea prin pereţ i, unde temperatura medie

poate atinge + 700

C .


Incalzirea prin pardoseala



Incalzirea prin pardoseala


Instalaţ iile de încălzire prin radiaţ ie depardoseală cuprind un planşeu încălzitor,

distribuitoare – colectoare ( care reprezintă elementul comun pentru racordarea mai



( pelementul comun pentru racordarea maimultor circuite de încălzire ), echipamentul

de reglare şi sursa de energie termică .


Componenţ a unui panou radiant de pardoseală sunt :

• stratul de izolaţ ie ( termică şi fonică) ;• stratul de protecţ ie a izolaţ iei ;



• ţ evile de încălzire ;

• dala de repartiţ ie

şi emisie a fluxului termic ( dalade încălzire) ;

• pardoseală finită ;• alte elemente ca: strat de difuzie, izolaţ ie

marginală, etc.


Temperatura suprafeţ ei pardoselii estelimitată din considerente fiziologice la

maximum +300

C, în funcţ ie de destinaţ iaîncăperii



încăperii.




Structura unei pardoseli încălzitoare

tencuială interioară, 2) plintă, 3) bandă perimetrală, 4) suprafaţ a finită, 5) pat de

mortar, 6) şapă de ciment, 7) tub încălzire, 8) folie acoperitoare (folie PE sauhârtie bituminată), 9) strat termo şi fonoizolant, 10) hidroizolaţ ie, 11) placă debeton, 12) sol.




sistem cu placă cu nuturi vario


sistem cu şine de fixare



sistem cu şine de fixare




sistem cu plasă de sârmă








La sistemul cu placă cu şină de fixare, şina asigură o ridicare a ţ evii cu5mm şi astfel se obţ ine o înălţ are minimă a startului de şapă.Cârligele şi clipsurile de susţ inere a şinei garantează fixarea solidă aţ evii



Fixarea şinei Fixarea cu cârlige şi clipsuri de susţinere




Sistemul cu plasă de sârmă Clips rotativ


Izolaţia marginală• Înaintea realizării dalei se va aşeza un izolant marginal de-a lungul

pereţ ilor, în jurul cadrelor şi stâlpilor sub forma de banda perimetrală Izolaţ ia marginală se aşează plecând de la planşeul portant până lasuprafaţ a finită şi trebuie să permită o deplasare de cel mult 5 mm






Vedere de ansamblu dintr-o locuinţă - parter




Vedere de ansamblu dintr-o locuinţă - etaj



Sistem de incalzire prin pardoseala


Încălzirea prin plafon




Acest tip de încălzire oferă o uniformitate maimare a temperaturii aerului şi de asemenea ocirculaţ ie mai redusă a aerului, ceea ceconstituie avantaje din punctul de vedere alconfortului termic. Stă la dispoziţie întreaga



confortului termic. Stă la dispoziţ ie întreagasuprafaţă a plafonului, dar în cazurile

defavorabile (suprafeţ e mari ale ferestrelor) vorfi prevăzute suprafeţ e încălzitoare suplimentare(în pereţ ii exteriori, de exemplu).


• Avantajul principal îl constituie însă eliminarea corpurilor aparente de încălzire,deci mai mult spaţ iu disponibil, mai multă libertate arhitecturală. Spaţ iul astfelcâştigat în cazul clădirilor sociale poate



câştigat, în cazul clădirilor sociale, poateconstitui o economie importantă .

• Un alt avantaj îl constituie posibilitateautilizării plafonului pentru răcirea încăperii

în timpul verii, deci un plafon reversibil.


• Acest sistem se poate aplica cu precădere lamuzee, săli de expoziţ ie, spaţ ii comerciale .

• Datorită avantajelor igienice este răspândit înspitale, sanatorii, centre medicale.

• Posibilitatea reversibilităţii încălzirii prin plafon



• Posibilitatea reversibilităţ ii încălzirii prin plafon,

deci a răcirii încăperii pe timp de vară, constituieun atu pentru alegerea sistemului de încălzireprin plafon în cazul clădirilor administrative şi debirouri .



Incalzire electrica prin plafon

Incalzire cu agent termicprin plafon




Încălzirea prin pereţi



Încălzirea prin pereţi


Transformarea pereţ ilor încăperii în suprafeţ e încălzitoare, prin înglobarea unei serpentine,este posibilă cu următoarele menţ iuni :

• pereţ ii exteriori necesită o izolaţ ie termică suplimentară ;

i ă i l l f ă ii i i î i l



• există pericolul perforării serpentinei, în special

în cazul clădirilor de locuit (de exemplu, cusuporţ i pentru tablouri);• amplasarea mobilierului limitează fluxul termic

radiant al pereţ ilor .


Sistemul de încălzire prin pereţ i se poateutiliza în diferite variante :

• în sistem individual• în combinaţ ie cu sistemul de încălzire prin



pardoseală • în combinaţ ie cu sistemul de încălzire cu

radiatoare






Incalzirea prin pereti


INSTALATII DE VENTILATIE




SISTEME DE VENTILARE

• VENTILARE NATURALA



• VENTILARE MECANICA


VENTILARE NATURALASisteme de ventilare naturala neorganizata _ ventilarea se realizeaza prin deschiderea usilor

ferestrelor , prin neetanseitatile din incaperiincaperi de locuit , birouri , depozite, atelieremecanice mici , etc.



Sisteme de ventilare naturala organizataventilarea se realizeaza prin goluri sauconstructii special construite ferestre ,luminatoare ,cosuri de ventilare la bucatarii , bai

, cladiri industriale ,etc.


VENTILARE MECANICA

Sisteme de ventilare mecanica generala sefolosesc ventilatoare pentru deplasarea aerului caredeservesc intreaga incapere si determina deplasareaintregului volum de aer in cladiri industriale , social –culturale , comerciale , administrative, etc.

Sisteme de ventilare mecanica locala actioneazaasupra sursei de degajare ,aspirand aerul din jurul sursei ,



asupra sursei de degajare ,aspirand aerul din jurul sursei ,preluând substantele nocive ,inainte ca acestea sa patrundain incapere ( cuptoare industriale , mese de sudura , baiindustriale de zincare ,decapare ,polizoare ,masini deprelucrarea lemnului ,etc.) .

Sisteme de ventilare mecanica mixta _ se aplicaventilarea generala si locala .




Ventilatie locale cu priza de perete si ventilatoare montate in canal




Instalatie de ventilare generala cu o centrala de climatizare


SISTEME DE VENTILARE MECANICA




VENTILARE MECANICA

• SIMPLA – INTRODUCERE/EVACUARE



• COMBINATA – CU INCALZIRE /RACIRE-USCARE/ UMIDIFICARE


Clasificare dupa diferenta de presiune dintreinteriorul si exteriorul incaperii ventilate

• VENTILAREA ECHILIBRATA- debitul de aer introdus = debitul de aer evacuat

• VENTILARE IN SUPRAPRESIUNE - debitul



de aer introdus > debitul de aer evacuat

• VENTILARE IN DEPRESIUNE - debitulde aer evacuat > debitul de aer introdus


SCHEME INSTALATII DE VENTILARE




1. guri de aspiratie

2. conducta colectoare3. ventilator de aspiratieaer viciat4. caciula de protectie aconductei de evacuare aaerului viciat5. filtru de praf6. baterie de incalzire7. ventilator de refulare aer



cald8. retea de conducte9. guri de refulare10. recuperator de caldura

Schema unui sistem de ventilare mecanica generala






2. conducta colectoare3. ventilator de aspiratie aer viciat4. caciula de protectie5. filtru de praf6. baterie de incalzire

7. ventilator de refulare aer cald8. retea de conducte9. guri de refulare10. camera de amestec




Schema de baza a unei instalatii de ventilare generala.




Schema de baza a instalatiei de racire cu aer




Schema instalatiei de ventilare cu dezumidificarea aerului




Instalatia de ventilare cu dezumidificare fara aport de aer proaspat.




Centrala de climatizare


ELEMENTE COMPONENTEINSTALATII DE VENTILARE

O instalatie de ventilare este alcatuita din : – centrala de ventilare ; – retea de tubulatura;



– guri de ventilare ; – dispozitive de reglare ;




Centrale de ventilare

• Centralele de ventilare se amplaseaza in

spatii special amenajate , in interiorulcladirilor sau in exteriorul acestora• Centralele de ventilare sunt pentru



p

introducerea aerului proaspat. Suntalcatuite din module in care se monteazaechipamentul .




Centrale pentru tratarea aerului modulate




Centrale pentru tratarea aerului modulate- elemente componente



Componentele centralelor de tratare aaerului

• Carcasa

• Clapeti de reglaj

• Filtre

• Baterii de incalzire/racire



• Recuperator de caldura• Umidificatoare

• Ventilatoare

Carcasa• Structura din aluminiu cu colturi rotunjite• Panourile se fixeaza direct pe structura• Fara suruburi de fixare



Panouri

• Panouri sandwich cu grosime de 50 mm• izolare cu spuma poliuretanica (42 kg/m3) sauvata minerala (40 kg/m3 or 100 kg/m3)

• Ventilatoare cu nivel redus de zgomot



• G2 metalic (eficienta. 75%, EU2)

• G3 (eficienta 85%, EU3)

• G4 (eficienta 90%, EU4)

PREFILTRE SINTETICE:



FILTRE SAC

• Saci rigizi sau usori

• Clasa F7

• Clasa F9



Alte Filtre :

• Filtre absolute

• Filtre rola

• Filtre de carbon

• Filtre electrostatice



• Lampi UV

• Baterii cu apa

• Baterii cu freon

• Baterii cu abur

• Baterii electrice

Baterii de incalzire/racire):



• Eficienta: 50-70%• Prefiltru G4 pentru aer prospat• Tava de condens• Clapet de recirculare• Clapet de By-Pass

Recuperatoare de caldura:



• Panou din PVC cu/fara pompa

recirculare

• Compresor pentru aer• Pompa de apa

Umidificare adiabatica



Umidificare cu abur

• Distribuitor de abur din inox AISI 304

• Cu sau fara generator de abur



Ventilatoare:

• Palete curbate inapo• Ventilatoare cu antrenare

directa

• Usor de curatat



Chiller

7 -12 C



Centrala de tratare aer

Cazan

70 -90 C

Air handling unit +chiller + boiler

INSTALATII DE VENTILATIEVentilatoare

Ventilatoarele se compun din :-carcasa cu doua racorduri :pentru intrarea aeruluisi pentru iesirea aerului

-rotor cu palete in functie de tipul ventilatorului-motor electric pentru actionarea rotorului

Ventilatoarele sunt :



- centrifugale (radiale )- axiale




Ventilator centrifugal de tubulatura circulara




Ventilator centrifugal de tubulatura rectangulara fara si cu atenuator dezgomot montat in interior




Ventilatoare centrifugale de acoperis cu evacuare orizontala sau verticala


Filtre de aer Filtrele sunt de mai multe tipuri- Filtru ce celule filtrante .O celula este alcatuita din caseta

metalica umpluta cu foi metalice perforate suprapuse si

imbibate in ulei mineral . Celulele se aseaza intr-un stelaj- Filtru cu banda uscata .La partea superioara se monteazao bobina cu material filtrant din fobre sintetice .La parteainferioara este o bobina pe care se ruleaza materialul

filt t m d M t i l l filt t f m



filtrant murdar .Materialul filtrant care formeaza un ecranprin care trece aerul cu praf , ruleaza intre cele douabobine.

- Filtru autocuratitor . Filtru este alcatuit din celule care sunt

curatate intr-o baie de ulei .


Baterii de incalzireSunt alcatuite dintr-un fascicul de tevi cu

aripioare dispuse intr-o carcasa din tablacu flanse la care se racoreaza tubulaturade aer . Prin tevi circula abur sau apa

fi bi t i i t t i i l l



fierbinte , iar printre tevi circula aerul carese incalzeste prin transfer de caldura lacontactul cu tevile .




Baterii de tubulatura pentru incalzire sau racire (pentru canale rectangulare si

circulare)




Incalzitoare electrice de linie (pentru tubulatura rectangulara si circulara)


Recuperatoare de caldura




a) Recuperator de caldura rotativ

Recuperator de caldurarotativ

1. sector de purjare2 t l t i



1. sector de purjare2. motor electric3. carcasa metalica4. rotor

INSTALATII DE VENTILATIE• Cel mai folosit aparat este recuperatorul rotativ .• La carcasa se racordeaza tubulatura de aer cald si rece .• Rotorul este format dintr - o masa de acumulara a caldurii , cu

aspectul unui fagure ,având canale mici , paralele cu axa de rotatie .Invârtit cu viteza mica , rotorul ofera alternativ celor doi curenti deaer , cald si rece , o suprafata de schimb de caldura . Rotorulacumuleaza caldura la contactul cu aerul cald pe care o cedeazaaerului rece , dupa rotire . La granita dintre cei doi curenti de aer se

afla un sector de purjare , parcurs de aer curat , pentru curatareacanalelor parcurse de substante nocive . Pentru a mari schimbul decaldura ,suprafata rotorului este acoperita cu o solutie care contineclorura de litiu , substanta foarte higroscopica .Datorita acesteisubstante rotorul absoarbe si vaporii de apa din aerul cald , pe care îi transfera aerului rece. Datorita clorurii de litiu , precum si faptuluica masa de acumulare a caldurii vine alternativ in contact cu cei doi

i d l i li f d



ca masa de acumulare a caldurii vine alternativ in contact cu cei doicurenti de aer , recuperatorul rotativ realizeaza un transfer decaldura total , deci are o eficienta termica mare .

• Pentru a putea fi montate in sistemele de ventilare , recuperatoarelerotative necesita un punct de intâlnire intre tubulatura de aer rece si

aer cald , unde sa se monteaze schimbatorul de caldura .


b) Sistem de recuperare a calduriicu fluid intermediar

1. conducta de aer viciat2. baterie din tevi cu aripioare

3. conducta de aer receproaspat



proaspat4. pompe de circulatie5. tevi


c) Recuperator de caldura in placiAparatul este alcatuit din placi paralele introduseintr-o carcasa . Placile sunt dispuse la distante

mici una de alta , formand canale inguste ,paralele , prin care trec curentii de aer cald sirece . Placile sunt asamblate astfel incat sa fie

parcurse alternativ de aer rece si cald



parcurse alternativ de aer rece si cald.Transferul de caldura se realizeaza prinsuprafata placilor.







Ventilatoare prefabricate de marime mica, cu recuparator de energiemontat in interior ( recuperator de caldura )


Rame cu jaluzele pentru camere de aer Jaluzelele se monteaza intr-o rama metalica ,legate fiind prin articulatii la o pârghie comuna ,care actioneaza simultan toate jaluzelele .Parghia poate fi actionata manual sau cu

servomotor actionat de un aparat automat



servomotor actionat de un aparat automat.


Rame cu jaluzele reglabile simultanRame cu jaluzele conjugate






Rame cu jaluzele reglabile simultan


TUBULATURA DE VENTILATIE




• Tubulatura de ventilatie este alcatuita din : – tronsoane rectilinii – piese speciale : curbe ramificatii , etaje , difuzoare

,confuzoare , etc.

• Materiale folosite :- tabla zincata sau neagra

– materiale plastice , placi din fibre minerale , etc.

• Forma conductelor : cilindrica sau rectangulara ..



g.• Dimensiunile tubulaturilor ( diametre , laturi )

sunt standardizate .


Tubulatura rectangulara din tabla zincata – tronsoane drepte si piese speciale



Tubulatura rectangulara din tabla zincata – imagini de montaj


Guri de aer • Din aceasta categorie fac parte : guri de

refulare , guri de aspiratie , prize de aer ,guri de evacuare .• Gurile de refulare se monteaza in

deschideri practicate in pereti sau la



desc de p act cate pe et sau acapatul conductelor instalatiilor deintroducere a aerului .




Guri de aer




Guri de refulare turbionare,cu si fara cutie de distributie




Difuzor de tavan cu directie de refulare reglabila, instalat la capatul canalului.


Dispozitive de reglaj• Dispozitivele de reglare se monteaza in conducte sau la

gurile de ventilare .

• - clapeta –fluture , montate in conducte , alcatuite dintr-ofoaie rigida de tabla care se roteste in jurul unui ax fixcentral ;

• -clapeta de ramificatie , montate in piesele de ramificatie, si sunt alcatuite dintr-o foaie rigida de tabla care seroteste in jurul unui ax fix plasat la una din margini;



roteste in jurul unui ax fix plasat la una din margini;• -şibăre , montate in conducte sau la gurile refulare ;

• -jaluzele reglabile.




Atenuator de zgomot rectangular si circular

Documents

Curs Instalatiilor Pentru Constructii