Managementul Mediului

Cuprins

Capitolul 1. Instrumente pentru managementul mediului.

Ce este Managementul Mediului şi de ce este important .................................................……….. 4

Standardele Managementului de Mediu şi sistemul de Management de Mediu ........................... 4

Comisia Europeană Eco-Management şi Schema de Audit ……………………………... ...............…

4

Standardul Internaţional ISO 14001................................................................................................... 7

Sistemul Managementului de Mediu(Environmental Management System (EMS)) ....................... 8

EMS Principii şi Elemente................................................................................................................... 9

Implementarea unui EMS ................................................................................................................ 10

Beneficii în urma implementării unui EMS ...................................................................................... 12

Programul Managementului de Mediu..............................................................................................13

Sumarul Capitolului............................................................................................................................15

Auto-testare.Întrebări.........................................................................................................................16

Capitolul 2. Managementul de mediu în acţiune.

Part I .Proiectarea şi Implementarea Sistemului Managementului de Mediu.................................17

Plan de Reducere a deşeurilor –un model pas cu pas din Industrie.......................................17

Organizarea Echipei Manageriale............................................................................................18

Analiza Producerii deşeurilor şi sistemelor de Dispunere.......................................................18

Identificarea Programelor Alternative de Management al Deşeurilor.....................................20

Studiul de fezabilitate.................................................................................................................23

Proiectarea programului............................................................................................................24

Promovarea programului...........................................................................................................24

Proiectarea şi Procurarea MaterialelorPromoţionale şi Educative..........................................24

Îmbunătăţirea continuă..............................................................................................................26

Part II:Îmbunătăţirea Performanţei de Mediu....................................................................................27

Tehnologii fără deşeuri..............................................................................................................27

Introducerea strategiilor de cumpărare a deşeurilor................................................................27

Conservarea energiei................................................................................................................28

Reducerea deşeurilor periculoase............................................................................................28

Proiectrea produselor pentru performanţă ecologică..............................................................29

Sumarul capitolului............................................................................................................................30

Auto-test.Întrebări..............................................................................................................................31

Capitolul 3. Studii de caz pentru management de mediu in Europa Centrala si de EstMasurile de protectia mediului au eficienta economica .……………………................................ 32

2

Partea I:

Studii de caz …………..........................................................................................................… 32

Studiu de caz 1: Introducerea unui standard de management al mediului .Fabrica de ciment si

var din Ungaria ................................................................…………………………………………. 32

Fundamentare........................................................................................................…………….. 33

Descrierea companiei.............................................................................................…………..…. 33

Liniile directoare......................................................................................................……………... 33

Implementarea.......................................................................................................…………....… 34

Rezultate................................................................................................................…………....… 35

Studiu de caz 2: Productie curata intr-o companie chimica din Cehia …………………………… 36

Ce este PRODUCTIA CURATA?.............................................................................……...…….. 36

Generalitati.............................................................................................................……………... 36

Informatii din domeniu..............................................................................................……………. 37

Informatii despre companie.......................................................................................……………. 37

Linii directoare …….................................................................................................…………….. 38

Implementare …………............................................................................................................... 38

Rezultate.............……………...................................................................................................... 41

Partea a II-a:

Sistemul decizional si reteaua de lucru in Europa Centrala si de Est ……………................. 43

Afacerea Aarhus si initiativa de mediu (ABEI) ………................................................................ 43

Baltic 21: Agenda 21 pentru regiunea Marea Baltica ……….................................................. 43

Sistem de management al mediului si productie curata din Republica Ceha si Ungaria…... 44

Sumarul capitolului …………………...................................................................................... 44

Expunere de sarcini …………… .............................................................................................. 45

Bibliografie ………………………………………………………………………………………………. 46

3

Capitolul 1. Instrumente pentru managementul mediului

Ce este Managementul Mediului si de ce este important ?

Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabila a resurselor naturale, economice si umane astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit. O utilizare mai eficienta a electricitatii si a combustibililor combinata cu niste costuri reduse de expediere a deseurilor prin introducerea masurilor de reciclare, va rezulta in costuri reduse de operare. Experienta companiilor care au introdus deja managementul mediului in productia lor, arata ca aceste companii au un avantaj competitiv. Profitariel de pe urma costurilor reduse de oprare si a imbunatatirea relatiilor cu noii clienti, ca si cu vechi, sunt mai mari decat costurile implementarii managementului mediului. De aceea managementul mediului este in general o "afacere buna".

Standardele Managementului Mediului si Sistemului lui

Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din ce in ce mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului, ele efectuează un numar crescut de "remedieri" sau "auditări" pentru a aprecia performanta ecologica. Totusi, aceste remedieri si auditări singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele legale. Standardele Managementului Mediului (cum ar fi Comisia Europeana Eco- Management si Sistemul de Audit EMAS si seriile de standarde ISO 14000 constituie un etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. Ele furnizeaza un proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem all Managementului Mediului viabil.

Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism care se adreseaza unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilitatilor, si o evaluare continua a practicilor, procedurilor si proceselor, care sunt organizate intr-un mod sistematic. De aceea, EMS se distinge ca un instrument puternic care permite organizatiei sa realizeze si sa controleze nivelul performantei ecologice pe care si-o stabileste. Astfel, devine parte integranta a sistemului managerial al unei organizatii si este necesar sa fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii.

Comisia Europeana Eco-Management si Sistemul de Audit (EMAS)

Comisia Europeana Eco-Management si Sistemul de Audit (EMAS) este un sistem voluntar pentru industrie introdus de Comisia Europeana (EC) in 1993. El tinteste sa promoveze imbunatatiri continue in performanta ecologica a companiilor si sa furnizeze informatii ecologice publicului. Este deschis numai amplasamentelor industriale. Pentru a participa la EMAS, o companie trebuie sa adopte o politica ecoloigca, sa revada performantele ecologice ale platformei industriale in chestiune, sa dezvolte un sistem de management ecologic si un plan de actiune in lumina descoperirii neconformităţilor, sa auditeze sistemul si sa publice o declaratie de

4

performanta a platformei. O a treia parte calificata verifica sistemul si declaratia pentru a vedea daca acestea se confomreaza cerintelor EMAS. Daca se conformeaza, ele sunt validate si platforma poate fi inregistrata. Odata inregistrata, platfroma primeşte un certificat de participare, care poate fi folosit la certificarea participării în sistem.

EMAS a fost desemenat ca un sistem standard de management ecologic (DMS) care sa furnizeze baza generala pentru participarea firmelor, fara a fi prea restrictiv. Telul sau este sa incurajeze firmele industriale sa-si asume respeonsabilitatea pentru problemele ecologice si sa reduca impactul ecologic advers intr-o maniera voluntara. De aici rezultă si virtutile si slăbiciunile Regulamentului.Pe de o parte, EMAS permite un anumit grad de flexibilitate care este esential pentru aplicarea efectiva in contexte culturale si legale diferite. Pe de alta parte, acesta deschide o cale pentru diferente in interpretare si discrepante in aplicare, conducand la un domeniu inegal si la potentiale bariere comerciale. Obiectivul schemei este sa promoveze imbunatatiri continui in performanta ecologica a activitatilor industriale prin:1. Stabilirea si implementarea politicilor ecologice, programelor si sistemelor manageriale de catre companii,în legătură cu platformele lor industriale.2. Evaluarea obiectiva, sistematica si periodica a performantelor acestor elemente.3. Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica publicului larg.

Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management ecologic astfel incat sa corespundă cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea, Comisia Europeana promoveaza studii pilot pentru cresterea participarii in sistem a companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede pentru statele membre individuale sa adapteze schema si altor sectoare, cum ar fi serviciile publice. Dezvoltarea si implementarea EMAS este reglementata de acreditari competente si organisme de inregistrare, autoritatile de mediu si Comitetul de Reglementare EMAS, format din reprezentanti ai statelor membre. Acest proces armonizeaza, in masura necesara, activitatile din statele membre. Structura EMAS poate fi schimbata numai prin schimbrarea Regulamentului EMAS, in conformitate cu prevederile şi hotararile EU.

Cum se adapteaza EMAS ?

Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management se mediu astfel incat sa se conformeze cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea, Comisia Europeana promoveaza studii pilot pentru cresterea participarii in sistem a companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede ca statele membre individuale sa adapteze sistemul si in alte sectoare, cum ar fi serviciile publice. Dezvoltarea si implementarea EMAS este reglementata de acreditari competente separate si organisme de inregistrare, de autoritatile de mediu si Comitetul de Reglementare EMAS, care sunt toate formate din reprezentanti din Statele Membre. Acest proces armonizeaza in masura necesara, activitatile din Statele Membre.

Structura EMAS poate fi schimbata numai prin schimbarea Regulamentului EMAS, in conformitate cu prevederile şi hotararile Uniuniii Europene. Articolul 20 al Regulamentului 1836/93 cere Comisiei Europene sa revada schema după maximum

5

cinci ani de la intrarea sa in functiune si sa propuna orice modificari necesare, in special referitoare la scopul schemei si la posibila introducere a unui logo.

Domeniul sistemelor de management de mediu nu este static. La trei ani dupa ce EMAS a fost publicat, a fost produs standardul international pentru sistemele de management de mediu ISO 14001. Acest standard a fost adoptat peste tot in lume si este recunoscut drept un sistem standard si management de mediu logic si bine structurat. EMAS este in mod curent restrans la sectorul industrial si manufacturier dar, in acelasi timp se recunoaste ca toate sectoarele au un impact semnificativ asupra mediului si ca de asemenea ,mediul va beneficia de pe urma unui bun management ecologic si in aceste sectoare. In mod traditional, EMAS s-a concentrat pe impactul ecologic direct al emisiilor si deseurilor. Cu toate aceste, impactul indirect cum ar fi politica cumpararii sau folosirii produsului si aruncarii este semnificativ si va beneficia de aducerea sub controlul Sistemului Managementuluide Mediu. Revederea EMAS la cinci ani dupa intrarea sa in functiune prezinta o oportunitate ideala pentru a se adresa la.

1. Extinderea sferei EMAS in toate sectoarele de activitate economica.2. Integrarea ISO 14001 ca sistem de Management de Mediu cerut de

EMAS.3. Adoptarea unui logo EMAS vizibil si recunoscut pentru a permite

organizatiilro inregistrate sa-si publice mai efectiv participarea in EMAS.4. Implicarea angajatilor in implementarea EMAS.5. Intarirea rolului declaratiei de mediu, pentru imbunatatirea transparentei

comunicarii performantei de mediu între actionarii lor si public.6. Promovarea participarii SMEs prin mecanisme de sprijin potrivite.

Cum sa finantezi participarea EMAS.In timp ce Comisia Europeana nu ofera sprijin financiar platformelor individuale pentru a participa la Eco-Management si Sistemul de Audit (EMAS), Comisia incurajeza Statele Membre sa ofere mecanisme de sprijin pentru companiile (in special SMEs) care doresc sa implementeze EMAS. De asemenea, este dat sprijin finaicar unor actiuni mai largi, in special pentru dezvoltarea mijloacelor de sprijinire a participarii SME in schema EMAS.

Standardul International ISO 14001.

Seria de standarde ISO 14000 a fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare in scopul de a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu. ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS si este larg acceptat - mai ales in Uniunea Europeana - drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic. In mod curent, cele mai avansate standarde si linii directoare sunt:

1. ISO 14001 Sisteme de Management de Mediu- Specificaţii şi Ghid de Utilizare.

2. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu- Ghid privind principiile, sistemele şi tehnicile de aplicare.

3. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii Generale.6

4. ISO 14011/1 Ghid pentru Audit de Mediu- Proceduri de Audit - Partea 1. Auditull Sistemelor de Management de Mediu.

5. ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de Mediu.

ISO 14001 este singurul standard certificabil, restul fiind indrumari de sprijin. Familia ISO 14001 de stndarde de managementde Mediu, conform planului actual, curpinde 23 de standarde individuale, indrumari si rapoarte tehnice legate de managementul de mediu in cadrul sistemului de management de mediu(EMS) al unei companii. ISO 14001 are o structura clara si logica care acopera urmatoarele:

1. Obiectivul2. Referintele Normative3. Definitii4. Cerintele Sistemului de Management de Mediu.5. Cerinte Generale.6. Politica Mediului7. Planificare8. Implementare si Operare9. Actiuni de Verificare si Corectare10. Revederea Managementului.

Abordarea de baza si structura ISO 14001 seamana cu Regulamentul EMAS dar difera in urmatoarele domenii:

1. Regulamentul EMAS este parte a politicii oficiale de mediu a Uniunii Europene si autoritatile de mediu din statele membre sunt responsabile pentru introducerea sa. ISO 14001 nu are acelasi statut in politica ecologica internationala, si responsabilitatea pentru introducerea si dezvoltarea sa rezida in ISO.

2. Procesul de certificare a standardului 14001 acopera numai sistemul de management. In schema EMAS, informatiile declarate privitor la emisii si impactul asupra mediului sunt de asemena verificate.

3. EMAS include o declaratie de mediu pulbica, in vreme ce ISO 14001 nu o face. Aceasta declaratie publica, mareste credibilitatea sistemului si da organizatiei mai multa recunoastere a activitatilor si rezultatelor sale. In sistemul ISO 14001, companiilor li se cere numai sa-si publice politicile de mediu.

4. ISO 14001 se aplica tuturor organizatiilor; numai amplasamentele industirale se pot inscrie in sectiunea EMAS.O organizatie poate fi certiciata ISO 14001, chiar daca nu se conformeaza in totalitate regulamentelor, deaorece singura cerinta este ca politica sa de mediu sa prevada scopul confomrarii in viitor. Aceasta slabiciune aparenta poate ajuta tarile sa initieze un proces de imbunatatire continua a performantei ecologice a sectorului lor industiral. Aplicarea pe scara larga poate elimina barierele comerciale si poate ajuta la introducerea unui management ecologic standard chiar si la acele organizatii care nu intrunesc cerintele legislatiei de mediu nationale. EMAS si ISO 14001 ofera diferite cai pentru o companie industriala de introducere a unui sistem de management de mediu. Companiile pot desigur sa se inscrie in ambele sectiuni, daca le pot satisface cererile. O organizatie care implementeaza ISO 14001 este pe cale sa satisfaca

7

cerintele EMAS. Pasul urmator EMAS - dincolo de ISO 14001 - este o declaratie ecologica publica. ISO 14001 este aplicabil oricarei organizatii care doreste :

1.Să implementeze ,întreţină si imbunatateasca un EMS.2. Sa se asigure de conformarea sa cu politica de mediu declarata.3. Sa demonstreze o asemenea conformare celorlalti.4. Sa caute certificarea/inregistrarea EMS-ului sau de catre o organizatie

externa.5. Sa faca o auto-declaratie de conformare cu acest standard din proprie

determinare.

Toate cerintele din ISO 14001 sunt preconizate a fi incorporate in orice EMS. Extinderea aplicarii va depinde de politica de mediu a organizatiei, de natura activitatilor sale si de conditiile in care opereaza. Demonstrarea implementarii reusite a ISO 14001, poate fi folosita pentru a asigura partile interesate ca un EMS potrivit este in functiune. O organizatie are liberatatea si flexibilitatea sa-si defineasca1 granitele si poate alege sa implementeze ISO 14001 sau EMAS cu privire la intreaga organizatie sau la unitati operationale sau activitati specifice ale organizatiei.

Sistemul Managementului de Mediu(EMS)

Primul pas pentru indeplinirea Standardelor Managementului de Mediu este introducerea unui Sistem de Management de Mediu(EMS), care include structura organizatorica, respeonsabilitatile, practicile, producedurile, procesele si resursele pentru determinarea si implementarea politicii ecologice. Pentru ca o companie sa stabileasca si sa mentina cu succes un sistem de managementde mediu, este necesar un interes real pentru imbunatatirea performantei ecologice pe o baza solida. EMS trebuie facut, implementat si mentiunut astfel incat sa asigure indeplinirea politicii de mediu, a obiectivelor si programelor pe care le-a adoptat compania. Trebuie sa stabileasca si sa revada si revizuiasca periodic politica de mediu a companiei, obiectivle si programele. Pentru a indeplini aceste sarcini, EMS prevede indrumari, care includ, dar nu sunt limitate, la urmatoarele subiecte:

1. Obtinerea recunoasterii de catre toti membrii organizatiei ca managementul ecologic este una din prioritatile de frunte.

2. Stabilirea si mentinerea comunicatiilor cu partile interesate interne si externe.

3. Determinarea cerintelor legislative si aspectelor ecologice legate de activitatile, produsele sau serviciile organizatiei.

4. Dezvoltarea implicarii conducerii si a angajatilor in protectia mediului, cu o indatorire clara de contabilizare şi responsabilitate.

5. Incurajarea planificarii ecologice pentru tot ciclul vietii unui produs sau proces.

6. Stabilirea unui proces de atingere a nivelelor de performanta tintite.7. Asigurarea resurselor necesare si suficiente, inclusiv pregatirea, pentru

atingerea nivelelor de performanta tintite,pe o baza continua.

8

8. Evaluarea performantei ecologice raportată la politica de mediu a organizatiei, obiectivele si tintele, si căutarea ameliorarii acolo unde este necesar.

9. Stabilirea unui proces de management de audit si revizuire a EMS si de identificare a oportunitatilor de imbunatatire a sistemului si a performantei de mediu rezultante.

10. Incurajarea contractorilor si furnizorilor de a stabili un EMS.

EMS Principii si Elemente

Figura 1. Model de Sisteme de Management de Mediu pentru ISO 14001

Modelul EMS (Figura 1) urmeaza vederea generală a unei organizatii care subscrie urmatoarelor principii:

1. Angajament si Politica. O organizatie trebuie sa-si defineasca politica de mediu si sa asigure angajamentul sau fata de EMS.

2. Planificare. O organizatie trebuie sa formuleze un plan care sa-i indeplineasca politica de mediu.

3. Implementarea. Pentru implementarea efectiva o organizatie trebuie sa dezvolte facilitatile si mecanismele de sprijin necesare realizarii politicii ecologice, obiectivelor si tintelor.

9

4. Masuri si Evaluare. O organizatie trebuie sa masoare, sa monitorizeze si sa evalueze performanta ecologica.

5. Revedere. Managementul trebuie sa revada si sa evalueze EMS la intervale definite pentru a-i mentine efectivitatea si continua ameliorare.

6. Imbunatatirea. O organizatie trebuie sa-si imbunatateasca in mod continuu EMS, cu obiectivul imbunatatirii performantei de mediu per total.Avand acestea in vedere, EMS este cel mai bine privit ca o baza organizatorica care trebuie in permanenta monitorizata si revizuita periodic pentru a oferi o directie efectiva pentru activitatile ecologice ale unei organizatii ca raspuns la factorii variabili interni si externi. Fiecare persoana din cadrul unei organizatii trebuie sa accepte responsabilitatea imbunatatirii mediului.

Implementarea unui EMS.

Implementarea unui EMS este un proces complex, care se extinde dincolo de aceste indrumari generale si care are ca niste cerinte specifice sa fie adoptate de companie sau organizatie. ISO 14001 de exemplu, contine cerinte specifice de sistem management care dau posibilitatea unei organizatii sa:

1. Stabileasca o politica ecologica potrivita pentru ea.2. Identifice aspectele ecologice ale activitatilor trecute, existente sau

planificate, produselor sau serviciilor sa determine impacte ecologice semnificative.3. Sa identifice legislatia relevanta si cerintele regulamentare.4. Sa identifice prioritatile si sa stabileasca obiective si tinte potrivite.5. Sa stabileasca standarde si programe pentru implementarea politicii si

realizarea obiectivelor si tintelor.

Poltica de Mediu.

O politica de mediu defineste obiectivele companiei si principiile de actiune referitoare la mediu, inclusiv alinierea la toate cererile regulamentare privitoare la mediu. Politica ecologica formeaza baza pe care organizatia isi stabileste obiectivele si tintele. Aceasta politica trebuie sa fie suficient de clara pentru a fi inteleasa cu usurinta de partile interesate interne si externe si trebuie sa fie revazuta si revizuita periodic pentru a reflecta schimbarea conditiilor si a informatiei..Managementul organizatiei trebuie sa defineasca si sa documenteze politica de mediu. In plus, top-managementul trebuie sa se asigure ca politica ecologica a organizatiei este potrivita cu natura, marimea si impactele ecologice ale activitatilor sale, produselor sau serviciilor, ca include un angajament pentru continua imbunatatire, prevenire a poluarii si alinierea la legislatia mediului relevanta, este documentata si comunicata tuturor angajatilor sai si este disponibila pentru public.

Aspecte de mediu si impacte de mediu. Organizatia trebuie sa stabileasca si sa intretina proceduri de identificare ale aspectelor de mediu ale actiunilor sale, produselor sau serviciilor, pe care le poate controla si cele asupra carora poate avea influenta, pentru a le determina pe acelea care au sau care pot avea un impact semnificativ asupura mediului.

10

Organizatia trebuie sa ia in consideratia la stabilirea obiectivelor sale ecologice toate aspectele referitoare la aceste impacte semnificative. O organizatie fara EMS existent trebuie ca initial sa-si stabileasca pozitia curenta cu privire la mediu prin intermediul unei revederi. Telul trebuie sa fie luarea in consideratie a tuturor aspectelor de mediu ale organizatiei ca baza pentru stabilirea unui EMS. Revederea trebuie sa acopere patru zone - cheie:

1. Cerinte legislative si reglementari.2. Identificarea aspecetelor de mediu semnificative.3. Examinarea practicilor si procedurilor managementului de mediu,

existente.4. Evaluarea preexistenta din investigatiile incidentelor anterioare.

Cerinte legale si Aspecte de mediu.

O companie se conformeaza cerintelor ecologice legale daca se conformeaza tuturor legilor si reglementarilor relevante pentru companie. O companie trebuie sa se conformeze tuturor cerintelor legale relevante, chiar daca nu are un sistem de management ecologic (EMS). Pe de alta parte, o companie poate sa nu se conformeze unor asemenea reglementari, de vreme ce in situatii diverse autoritatile competente pot sa accepte neconformarea cu legislatia.

Stabilirea si revederea obiectivelor si tintelor de mediu.

Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa mentina documentat obiective si tinte la fiecare nivel si functie relevanta din cadrul organizatiei. Cand isi stabileste si revizuieste obiectivele, o orgnizatie trebuie sa ia in consideratie si cerintele legale sau de alt fel, aspectele ecologice semnificative, optiunile tehnologice, cerintele financiare, operationale sau de afaceri si parerile partilor interesate. Obiectivele si tintele trebuie sa fie conforme cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentul de prevenire a polutarii.Implementarea politicii si realizarea obiectivelor si tintelor.

Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa intretina programe pentru realizara obiectivelor si tintelor stabilite.Aceste programe includ:

1. Desemnarea responsabillitatii pentru realizara obiectivelor si tintelor la fiecare functie si nivel relevant al organizatiei.

2. Mijloacele si intervalul de timp in care sa fie realizate.Daca un proiect se refera la noi dezvoltari sau activitati noi sau modificate, produse sau servicii, programul va fi modificat in punctele relevante pentru a se asigura ca managementul ecologic se aplica unor asemenea proiecte.

Beneficii in urma implementarii unui EMS.

O organizatie care implementeaza un EMS eficient va ajuta la protejarea sanatatii umane si a mediului de potentialele impacte ale activitatilor, produselor sau

11

serviciilor sale si va ajuta la mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului. Detinerea unui EMS poate ajuta o organizatie sa dea partilor interesate increderea ca:

1. Exista un efort managerial de asigurare ca prevederile obiectivelor, tintelor si politicii sunt realizate.

2. Accentul este plasat mai degraba pe prevenire decat pe actiune corectiva.3. Evidenta ingrijirii necesare si a conformarii cu reglementarile poate fi

asigurata.4. Proiectul sistemului cuprinde un proces de continua imbunatatire.

O organizatie al carei management cuprinde un EMS are o baza de echilibrare si integrare a intereselor economice si de mediu. O organizatie care a implementat un EMS, poate realiza un avantaj competitiv semnificativ. Beneficii economice pot fi castigate din implementarea unui EMS. Acestea tebuie sa fie identificate pentru a demonostra partilor interesate si clientilor, in special actionarilor, valoarea pe care o are pentru organizatie un bun managementde mediu. Ofera de asemenea organizatiei ocazia de a lega obiectivele si tntele de mediu de rezultatele financiare specifice si astfel, sa se asigure ca resursele sunt disponbile acolo unde ofera cele mai mari beneficiii si in termeni financiari si in termeni de mediu. Beneficiile potentiale asociate unui EMS eficient sunt:

1. Asigurarea clientilor de angajamentul la un management de mediu demonstrabil.

2. Intretinerea bunelor relatii publice / comunitare.3. Satisfacerea criteriilor investitorilor si imbunatatirea accesului la capital.4. Obtinerea asigurarii la un cost rezonabil.5. Marirea imaginii si a sectorului de piata.6. Satisfacerea criteriilor de certificare de vanzare.7. Imbunatatirea controlului costurilor.8. Reducerea incidentelor care rezulta din responsabilitati.9. Demonstrarea grijii necesare.10. Conservarea materiilor prime si energiei de alimentare.11. Facilitarea obtinerii permiselor si autorizatiilor.12. Favorirarea dezvoltarii si aport la rezolvarea problemelor de mediu.13. Imbunatatirea relatiilor industrie - guvern.

Programul Managementului de Mediu.

Programul Managementului de Mediu este o descriere a obiectivelor si activitatilor specifice pe care o companie trebuie sa le stabileasca pentru a asigura o mai mare protejare a mediului intr-un anumit loc, incluzand o descriere a masurilor luate sau avute in vedere pentru atingerea acestor obiective.

Crearea si folosirea a unuia sau a mai multe programe, este un element cheie pentru indeplinirea cu succes a Standardelor de Managementde Mediu. Aceste programe descriu cum vor fi atinse obiectivele si tintele organizatei, incluzand intervale de timp si personalul responsabil pentru implementarea politicii de mediu a organizatiei. Programele pot fi impartite pentru a se adresa elementelor specifice ale

12

operatiunilor organizatiei. Ele trebuie sa includa o revizuire ecologica pentru activitatile noi si poate include, acolo unde este practic sau necesar apreciere ale stadiilor de planificare, design, productie, marketing si dispunere.

Structura si responsabilitate.

Un program trebuie sa defineasca, sa documenteze si sa comunice rolurile, responsabilitatile si autoritatile astfel incat sa facilliteze managementul ecologic efectiv. Managementul va furniza resursele esentiale pentru implementarea si controlul EMS. Resursele includ resursele umane si cele financiare, tehnologice si specializate. Top managementul organizatiei va numi un reprezentant (sau mai multi) de management specifice, care, in afara de alte responsabilitati, va avea roluri, responsabilitati si o autoriate bine definita pentru a asigura ca cerintele EMS sunt stabilite, implementate si mentiunute conform EMS folosit, si pentru raportarea performantelor EMS catre top management, ca baza pentru imbunatatirea EMS.

Competenta si constientizarea pregatirii.

Personalul care indeplineste sarcini care pot provoca un impact ecologic semnificativ trebuie sa fie competent pe baza unei educari si pregatiri potrivite si/sau pe baza experientei. Este esential pentru angajatii de la fiecare functie si nivel relevant sa fie constienti de:

1. Importanta si conformarea cu politica de mediu si cerintele EMS.2. Impactul ecologic semnificativ, actual sau potential al activitatilror lor si

beneficiile ecologice ale performantei personale imbunatatite.3. Rolurile si responsabilitatile lor in realizarea conformarii cu politica si

procedurile de mediu si cu cerintele EMS, inclusiv pregatirile de urgenta si cerintele de raspuns.

4. Posibilele consecinte ale abaterii de la procedurile de operare specificate.

Comunicare.

Se schiteaza un sistem de comunicare care va fi inzestrat cu informatii despre sistem si modul de realizare al acestuia. Raportarea furnizeaza un mijloc de comunicare efectiv si din ce in ce mai important al performantelor de mediu ale companiei, tuturor partilor interesate. Pentru ca un raport sa fie eficient, el trebuie sa fie onest si direct si fondat pe o baza de informatii curente si adecvate.

Pentru a atinge calitatea dorita a raportarii, organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina procedurile pentru comunicatiile interne intre variatele nivele si functii ale organizatiei si pentru primirea, documentarea si raspunderea la comunicarea relevanta a partilor interesate externe. Organizatia trebuie de asemenea sa formeze o responsabilitate crescanda la anchetele "externe" si sa-si dezvolte abilitatea de a lua in calcul si de a inregistra informatii din sursele care reglementeaza activitatile comune.

Documentarea EMS.

13

Pentru a-si documenta EMS si a descrie elementele de baza ale sistemului de management si interactiunea lor, o organizatie trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de control a tuturor documentelor cerute de EMS. Documentarea trebuie sa contina si inregistrari formate din:

1. Informatii despre legile de mediu aplicabile si alte cerinte.2. Inregistrarea plangerilor.3. Inregistrarea trainingului.4. Informatii despre proces.5. Informatii de productie.6. Inregistrari de inspectare, intretinere si calibrare.7. Informatii pertinente despre furnizori si beneficiari.8. Inregistrari de incidente.9. Informatii despre pregatirile si raspunsul in cazurile de urgenta.10. Informatii despre aspectele de mediu semnificative.11. Rezultatele auditului.12. Revederile managmentului.

Revederea Managementului.

Pentru a mentine continua imbunatatire, potrivire si eficacitate a EMS si, prin aceasta, a performantei sale, managementul organizatiei trebuie sa revada si sa evalueze EMS la intervale definite. Procesul de revedere a managementului va asigura ca informatiile necesare sunt adunate pentru a permite managemntului sa continue aceasta evaluare.

Aceasta revedere va fi documentata. Revederea managementului se va adresa posibilei nevoi de schimbare a strategiei, obiectivelor, sau altor elemente ale EMS, in lumina rezultatelor sistemelor audit de managementde mediu, schimbarea cirumstantelor si angajamentul la continua imbunatatire. Sfera revederii trebuie sa fie extinsa, cu toate ca nu toate elementele unui EMS trebuie sa fie revazute deodata si procesul revederii se poate intinde pe o perioada de timp. Revederea strategiei, obiectivelor si procedurilor trebuie sa fie efectuata de la nivelul managerial care le-a definit. Revederea trebuie sa includa: (a) rezultatele din audituri; (b) extinderea la care au fost atinse obiectivele si tintele; (c) continua conveninenta a EMS in legatura cu conditiile si informatiile schimbatoare; si (d) relevante printre partile interesate. Observatiile, concluzile si recomandarile trebuie sa fie documentate pentru actiunea necesara.

Sumarul Capitolului.

Standardele Managementujlui de Mediu reprezinta un ideal de performanta pe care compia se straduie sa-l atinga. Sistemul Managementului de Mediu este un mecanism care permite dezvoltarea Programului de Management de Mediu ce ghideaza cu precizie, actiunile necesare atingerii tintelor stabilite de Politica de Mediu.Pentru a atinge Standardele Managementului de Mediu o companie trebuie sa:

1. Identifice standardele Managementului de Mediu care trebuie indeplinite.2. Sa stabileasca teluri conforme cu adoptarea unei politici ecologice.

14

3. Sa selecteze un Sistem de Management de Mediu care sa ajute la formarea unui program potrivit.

4. Sa dezvolte un Program de Management de Mediu care va ghida implementrea actiunilor necesare.

Auto testare. Intrebari.

Intrebarea 1: De ce este Managemetnul de Mediu o afacere buna ? (vezi pagina 3)

Intrebarea 2: Ce este un Sistem de Management de Mediu(EMS) si cum imbunatateste el performanta de mediu a unei companii ? (vezi paginile 3 si 7-8);

Intrebarea 3: Ce este un Standard de Management de Mediu? (vezi pagina 3)

Intrebarea 4: Enumerati 3 diferente intre EMAS si ISO 14001 (vezi pagina 6-7)

Intrebarea 5: Participarea la EMAS este voluntara. Discutati o consecinta pozitiva si una negativa a acestui lucru (vezi pagina 4-5)

Intrebarea 6: Cum poate realiza un avantaj competitiv semnificativ o companie care a implementat un EMS ? (vezi pagina 11)

Intrebarea 7: De ce este importanta Revederea Managementului ? (vezi pagina 13)

15

CAPITOLUL 2. MANAGEMNTUL DE MEDIU IN ACTIUNE.

Partea I: Proiectarea si Implementarea Managementului Ecologic.

In Capitolul 1, am vazut ca un Sistem de Management Ecologic (EMS) este un plan detaliat care ghideaza managementul unei companii prin toate fazele necesare asigurarii ca, programul de management ecologic al companiei, atunci cand va fi aplicat va da intr-adevar rezultatele dorite. EMS va contine in final o descriere a Programului de Management de Mediu. Standardele de Managementde Mediu, chiar daca nu sunt mentionate explicit in sistem, sunt intotdeauan indirect prezente deoarece rezultatele tuturor actiunilor dictate direct sau indirect de EMS, sunt pana la urma masurate si comparate cu Standardele de Management de Mediu stabilite.

Pentru ca Standardele de Management de Mediu existente, ca ISO 14001 sau EMAS pot implica mai mult efort sau mai multe cheltuieli decat doreste sau este necesar pentru o companie - si pot sa nu se adreseze problemelor imediate ale companiei - este o practica comuna, adoptarea unei apropieri sistematice a managementului de mediu. Aceasta consta dintr-un set de mijloace,proceduri, training si expertiza, acestea fiind utilizate pentru creearea de programe ajustate sa se potriveasca resurselor si obiectivelor specifice companiei sau sa "adapteze" programele existente. O asemenea apropiere se poate de asemenea dovedi folositaore unei companii care doreste sa-si imbunatateasca practicile de management de mediu, in acelasi timp stabilind o structura pentru "usurarea aruncarii" intr-un EMS, sau doar doreste sa instituie un program anual de raportare pe temea mediului. Acest capitol asigura o privire generala a proiectului de dezvoltare sistematica, pas cu pas si managementul sau, informatii despre cum sa crestem calitatea managementului si designul proiectului, si exemple de procese de planificare strategica.

Plan de Reducere a deseurilor - un model pas cu pas pentru Industrie.

Acest model tinteste sa va ofere o varianta detaliata despre cum sa implementati un program de management ecologic, prin preocuparea de analiza pas cu pas a managementului si dezvoltarii proiectului, a calitatii designului proiectului si a managementului,a procesului de planificare strategica,a justificarii planului de proiect si a aplicarii mijloacelor disponibile de management de mediu, cum ar fi EMAS si ISO 14001.

Exemplul folosit este acela al unui plan de reducere a deseurilor luat din industrie. Designul si implementarea unui astfel de proces implica de obiecei urmatorii pasi:

Organizarea Echipei Manageriale.

16

1. Este necesara obtinerea unui sprijin managerial initial prin prezentarea ideii de implementare a reducerii deseurilor si a programului de reciclare top-managementului companiei.

2. Echipa (echipele) trebuie sa fie formata prin obtinerea sprijinului indivizilor implicati care sunt interesati de proiect si din punct de vedere financiar si ecologic. Experienta a aratat ca dinamica grupului limiteaza marimea echipei la 10-12 oameni.In acest context, oamenii entuziasti trebuie sa fie intotdeauan inclusi, char daca echipele mari pot deveni greu operationale. Daca exista mai multe echipe pe un amplasament larg,atunci trebuie infiintata o echipa centrala de coordonare.

3. Trebuie sustinuta o sedinta de identificare a rolurilor. Este important sa desemnam diferite roluri diferitilor membrii, in concordanta cu interesele si abilitatile lor.

4. Comunicarea fie prin telefon, E-mail sau clasica, este esentiala.5. In sfarsit, trebuie elaborata o decaratie - misiune proiect. Ea va fi bazata

pe un tel initial realist - cum ar fi un program de reciclare a hartiei birotice - si apoi infrumusetat pe masura ce programul este incunant de succes.

Analiza Producerii Deseurilor si Sistemelor de Dispunere.

Un audit vast implica doua componente: (a) identificarea stadiului curent de colectare a deseurilor si a sistemelor de dispunere, si (b) efectuarea unui studiu de compozitie a deseurilor pentru a determina cantitatile, caracteristicile si compozitia deseurilor.

Cunoaserea sistemului curent de management al deseurilor este primul pas in proiectarea unui program eficace de reducere a deseurilor. De accea este esential sa:

1. Se determine cine supravegheaza procesul de dispunere a deseurilor; 2. Sa se dezvolte familiarizarea cu initiativele de reducere de uz curent si cu

materialele colectate curent;3. Sa se dezvolte familiarizarea cu tipurile de containere in care sunt

colectate materialele.4. Sa se determine daca exista inregistrari asupra cantitatii deseurilor si a

taxelor gropilor de gunoi. Daca exista,atunci trebuie notate orice orientari si/sau facilitati de sezon a datelor.

5. Sa se determine parametrii demografici ai comlexului, inclusiv numarul de cladiri, numarul de angajati, etc.

Sisteme operationale de Management al Deseurilor.

Reducerea deseurilor si programele de reciclare vor avea impact asupura sistemelor existente de dispunere a deseurilor. In dezvoltarea familiarizarii cu sistemul, unul dintre cele mai folositoare lucruri este o plimbare prin cladire (cladiri). Aceasta va permite identificarea comportamentului personalului, analizarea spatiului disponibil pentru containere si trecerea in revista a locatiilor existente si a tipurilor de materiale promotionale care sunt folosite pentru a incuraja angajatii sa reduca deseurile.

17

Aceste tipuri de observati constituie deseori sursa majoritatii, unora dintre cele mai simple si eficiente oportunitati de reducere a deseurilor. Infrastructura managementului deseurilor deja disponibila, poate fi adaptata cu usurinta la programele de reducre a deseurilor. O evalouare a urmatoarelor elemente poate oferi informatiile necesare:

1. Amplasamentelor containelrelor de deseuri si de reciclare, existente.2. Starea lazilor de reciclare si depozitare.3Fluxul curent de materiale utilizate in intreprindere.4. Tipurile de echipamente folosite la manuirea deseurilor.

Promovarea si Educatia.

Materialele pomotionale si educative, formarea obiceiurilor de management al desurilor la toti angajatii, sunt esentiale pentru succesul programului de reducere a deseurilor. In multe intreprinderi, programul promotional si educativ este una din zonele primare care necesita ameliorare. Orice imbunatatire adusa materialelor promotionale - chiar daca este folosita o simpla innoire si schimbare in grafica - poate mari participarea angajatilor, descreste ratele contaminarii si poate creste rezultatele programului de reducere a deseurilor. In general, daca nu exista un program de reducere in functiune, nu exista nici un program promotional. Oamenii pun totul in containere de gunoi fara sa se gandeasca. Tototusi, dfaca exista vreo forma de program de reducere a deseurilor, el trebuie sa fie insotit de semnaturi pentru acest program. In timpul plimbarii, analiza eficaictatii acestor semnaturi este importanta si trebuie sa se focalizeze pe locatia, estetica si claritatea mesajului.

Studiul Compozitiei Deseurilor.

Procesul analizarii fluxurilor deseurilor este deseori denumit "studiul compozitiei deseurilor". Studiile compozitiei deseurilor ofera informatii despre cantitatea si tipul materialelor dintr-un flux al deseurilor. Nivelul de efort necesar pentru a conduce un studiu de compozitie a deseurilor depinde de marimea intrepinderii si de obiectul de activitate, si de obicei implica urmatoarele:

1. Planificarea ca un continer de gunoi gol sa fie lasat ca facilitate la inceputul perioadei de proba,si care sa fie apoi ridicat la sfarsitul perioadei de proba.

2. Obtinerea probelor reprezentative din deseurile generate.3. Sortarea deseurilor dupa caracteristiicile materialelor.4. Evaluarea calitatii materialelor colectate.5. Cantarirea separata a fiecarei categorii.6. Aflarea cantitatii totale de deseuri generate in perioada de proba.

Rezultatele Compozitiei Deseurilor.

Deseori, nu putem estima greutatea materialului, dar putem estima volumul sau. Folosind numarul si nivelul de umplere a containerelor colectate, marimea containerelor si frecventa colectarii, este posibil sa estimam volumul total de material colectat de-a lungul perioadei de generare, prin:

1. Calcularea procentajului de material pentru fiecare categorie de deseuri.2. Estimarea ratei anuale de generare.

18

3. Detectarea unor tendinte de generari masive de deseuri in anumite perioade (ex. in preajma vacantelor).

4. Prezicerea daca compozitia deseurilor se va schimba in timpul perioadelor de generare masiva.

Identificarea Programelor Alternative de Management al Deseurilor.

Eliminrea sau reducerea deseurilor se va produce printr-una din urmatoarele trei metode: (a) Reducerea sursei, (b) Refolosire sau (c) Reciclare si Ingrasaminte.

Reducerea Sursei.

Nu exista nici o reteta simpla de reducere a sursei intr-o intreprindere. Identificarea oportunitatilor de reducere a sursei depinde de fluxul deseurilor din intreprindere si de creativitatea membrilor echipei. Echipa poate incepe prin examinarea deseurilor - inclusiv a materialelor refolosite si reciclate - generate de intreprindere,a operatiilor si produselor si sa identifice ceea ce poate fi evitat in totalitate. Cu alte cuvinte, este necesar sa se examineze ceea ce este cumparat si sa se intrebe"de ce cumparam noi aceasta ?"

Refolosirea

Inca odata, fluxul deseurilor trebue revazut pentru a identifica deseurile care pot fi refolosite si a gasi idei de refolosire in intreprindere. Trebuie sa fie selectate oportunitatile care sunt realizabile si care vor avea un efect masurabil asupra generarii deseurilor sau vor permite membrilor echipei sa vada un progres rezultat in urma eforturilor lor,. De exemplu cestile pentru cafea si bauturi refolosibile in locul celor de unica folosinta este o oportunitate evidenta care implica toti angajatii.

Impactul Reducerii Sursei si Oportunitatile Refolosirii.

Reducerea sursei si initiativele refolosirii sunt cele mai importante programe de implementat. Nu numai ca vor avea cel mai mare impact asupra companiei, dar vor si constitui cel mai mare beneficiu pentru mediu. Pentru proiectarea unui program eficace, este esential ca toate reducerile surselor si optiunile de refolosire sa fie luate in consideratie inaintea proiectarii unui program de reciclare. Pentru a face asta este necesar sa se estimeze cat material va fi eliminat prin reducerea sursei si initiativele de refolosire, si sa se aprecieze cum poate schimba asta cantitatile si compozitia deseurilor. Daca reducerea sursei si initiativele de refolosire au impact asupra cantitatii de material reciclabil recuperat, cifrele economice ale programului de reciclare pot de asemenea sa fie afectate. Estimarea impactului acestor masuri este un pas fundamental inaintea analizarii fezabilitatii programului de reciclare.

Oportunitatile de substituire a materialelor.

Materialele mai putin poluante, sau chiar inofensive, pot fi deseori folosite fara a compromite performanta. Mai intai, trebuie sa fim informati despre toxicitatea

19

chimicalelor folosite la locul de munca si sa cumparam alternatvele mai putin toxice. Apoi, trebuie sa ne asiguram de depozitarea produselor care contin chimicale toxice confomr legii.Alte idei de materiale substituente includ urmatoarele:

La nivelul individului:- folosirea lipiciului pe baza de apa ca alternativa non-poluanta;- folosirea stilourilor si markerelor pe baza de apa, care sunt mai putin toxice decat cele cu cerneluri chimice;- comandarea, cumpararea si folosirea produselor care sunt facute din materiale reciclate.

La nivelul companiei:- in cazul in care ambalajul returnabil sau refolosibil nu este posibil, folositi ambalaje usor de comprimat in locul celor din plastic, polistiren expandat sau orice alt material care nu este usor reciclabil.- folositi hartie maron si netratata acolo unde este posibil.- cereti furnizaorilor sa va furnizeze produsele ambalate in materiale reciclabile cum ar fi hartia, sticla, aluminiul sau cositorul.- substituiti ingredientele periculoase cu cele inofensive de cate ori este posibil.

Identificarea Materialelor Ramase.

Materialele alese pentru reciclare vor depinde de volumul, valoarea si nivelul de contaminare a materialelor reciclabile in fluxul de deseuri al companiei. Disponibilitatea unor procesoare de materiale va influenta de asemenea potentialului reciclarii. Cand incepeti un program cea mai pormitatoare si eficace abordare privind costurile,este sa incepeti cu materiale care au o mare valoare pe piata, detin o portiune mare din fluxul de deseuri si/sau sunt usor de separat. Infrastructura si pietele pentru materialele post-consum se dezvolta rapid. Cu toate ca maturitatea pietii variaza intre tipurile de materiale, programele comerciale de reciclare pot reduce nevoile de depozitare a deseurilor cu 80%. Caracterisiticile deseurilor generate de diferite activitati variaza foarte mult. In general, cartonul ondulat, hartia alba si cutiile de aluminiu,sunt deseori primele care sunt reciclate, fie datorita faptului ca au o valoare mai mare, fie deoarece sunt usor de separat din fluxul deseurilor. Alte materiale se adauga apoi pe masura ce programul are succes.

Sisteme de colectare necesare. Pot exista alternative nu numai in abilltatea de a reduce, refolosi si recicla materiale, dar si in metoda de deservire a deseurilor. Vor trebui luate decizii referitoare la tipul materialelor care trebuie reciclate, tipul programului necesar si nivelul participarii angajatilor (ex. angajatii sorteaza materialele in recipiente separate, sau amesteca fibrele lemnoase si lazile de bauturi etc.) Pentru fiecare tip de material selectat, trebuie sa fie determinata o metoda de separare si cum se va misca materialul de la birou pana la containerul de depozitare.

Necesitatile depozitarii.

Bazat pe cantitatea de material reciclabil identificat in studiul compozitiei deseurilor, va trebui sa fie determinat spatiul necesar pentru materialul reciclabil strans intre

20

colectari.. Implementarea unui program de reciclare poate impune alocarea de spatiu aditional, in mod potential, un lucru important ,daca spatiul intr-o anumita intreprindere este restrans.

De aceea, consolidarea, necesitatile depozitarii si echipamentul de manevrare manual necesar trebuie sa fie cantarite cu atentie.

Evaluarea vanzatorilor / reciclatori.

Fiecare vanzator reciclator ofera servicii usor diferite, asa ca merita sa evaluam.

Considerentele majore in evaluarea lor sunt:1. Materialele acceptate.2. Diferentele de pret.3. Programele de colectare.4. Echipamentul furnizat.5. Orice alte servicii speciale oferite sau considerente comunitare.

Studiul de fezabilitate.

Ca si alte decizii de afaceri, programul de reducere a deseurilor va fi necesar sa fie eficace si din punct de vedere financiar si din punct de vedere ecologic. Un studiu de fezabilitate poate ajuta la finalizarea proiectarii programului. Prin analizarea costurilor si beneficiilor oportunitatilor reciclarii, poate fi identificat cel mai practic program de implementare. In timp ce reducerea sursei si refolosirea are doar cateva cerinte de investitie, implementarea unui program de reciclare poate necesita sa fie cumparate echipamente si servicii. Determinarea costului unui program trebuie sa ia in consideratie costul containerelor pentru colectarea si depozitarea materialelor reciclabile, modificarea cladirilor (de exemplu, adaugarea de spatii de depozitare) si costurile de training si publicitate.

Colectarea, depozitarea, ca si mentinerea programului de reducere a deseurilor va necesita un efort neintrerupt si finantare.

De aceea este necesar sa estimam resursele umane necesare pentru mentinerea programului. Acesta include ore de munca necesare pentru detectarea articolelor potrivite pentru refolosire, colectarea materialelor reciclabile, mentinerea facilitatilor de depozitare si administrarea programului. Rata de abatere estimata, prin reducerea sursei, refolosirea si alternativele de reciclare, impreuna cu ratele de generare a deseurilor pot fi folosite pentru determinarea economiilor preconizate.

Urmatorii pasi pot fi ajutatori:1. Analizarea dispunerii deseurilor si tendintele taxelor pentru gropile de

gunoi din localitate si costurile viitoarelor dispuneri.

21

2. Calcularea impactului potential al programului asupra costurilor de depozitare.

3. Examinarea contractelor de depozitare a gunoiului pentru a vedea daca trebuie renegociate la un nivel mai scazut.

4. Natura contractului de depozitare a deseurilor va avea un impact direct asupra potentialelor economii.

In aceasta faza, poate fi o idee buna sa informam operatorii de deseuri de intentiile viitoare. Daca contractul curent specifica o rata fixa si un program fix, este de preferat sa verificam daca renegocierea este posibila.

5. Calcularea venitului lunar preconizat din vanzari, bazat pe conditiile curente ale pietei, pentru materialele identificate pentru reciclare.

6. Cuantificarea materialelor care vor fi recuperate(hartie, metal, lemn, sticla, plastic). Aceasta trebuie echivata cu beneficiile specifice ecologice si de conservare pentru a mari motivatia si entuziasmul angajatilor.

7. Rezultatele analizei trebuiesc semnalizate, documentand speicificul programului in termen de materiale ce vor recuperate prin fiecare faza de implementare, ca si costurile si beneficiile.

Proiectarea programului.

Proiectarea actuala a programului de reducere a deseurilor si de reciclare implica o serie de proceduri si trebuie sa se focalizeze pe:

1. Selectarea si procurarea containerelor.2. Proiectarea programului si ratei de colectare.3. Achizitionarea de echipamente de manevrare a materialelor. Mutarea si

consolidarea materialelor colectate poate necesita folosirea echipamentului greu, cum ar fi containere de depozitare, lazi sau butoaie pe rotile, carucioare elevatoare, prese de balotat si masini de sfaramat.

4. Achizitionarea spatiului de depozitare. Zonele bune de achizitionare au ca obiect spatiu amplu; securitate si acces facil la rampele de incarcare, echipament de manevrare a materialelor si un compactator / presa de balotat.

5. Determinarea frecventei de ridicare a deseurilor.6. Dezvoltarea unei retele de monitorizare. Responsabilitatea pentru anumite

zone trebuie data oamenilor din echipa. Responsabilitatile vor include monitorizarea calitatii si cantitatii materialelor colectate, impartatirea informatiilor, colaborarea cu participantii si alertarea conducatorului echipei in caz de probleme sau necesitati.

7. Proiectarea programului bazata pe timpul necesar dupa sosirea materialelor. Distribuirea materialelor promotionale poate fi planificata in jurul acestei date. Depinzand de marimea programului si de materialele care vor fi reciclate, este preferatil un program pilot care sa se adreseze zonelor problema inainte ca intreaga intreprindere sa fie acoperita.

Promovarea programului.

Un program de reciclare de succes presupune o participare sanatoasa a angajatilor. Daca angajatii nu participa sau nu stiu ce materiale sa recicleze, programul de

22

reducere a deseurilor nu va fi atat de eficace cat poate el fi. Imputernicirea, motivarea si educarea angajatilor reprezinta cheia succesului oricarui program de reducere a deseurilor si poate fi realizata prin mai multe metode.

Proiectarea si Procurarea Materialelor Promotionale si Educative.

Trebuie sa fie proiectate logouri, slogane, postere si colante ale programului. Materialele trebuie sa fie comandate inainte, astfel incat sa fie disponibile inainte de data preconizata pentru lansarea programului. Este o idee buna sa folositi materiale promotionale care expun dezideratele de mediu ale proiectului. De exemplu, trebuie folosita hartie reciclata si un ambalaj minimal.Daca conducerea isi va demonstra angajamentul aceasta va influenta si ceilalti membri ai personalului sa participe la program. De exemplu, o fotografie a sefilor care-si golesc recipientele personale de reciclare in lazile de reciclare poate fi indusa in materialele promotionale.

Sedintele de pregatire si educare.

Pregatirea trebuie sa constituie o prioritate in orice program nou. Aceasta va suscita constientizarea individuala si va incuraja responsabilitatea si mandria pentru reducerea deseurilor si conservarea resurselor naturale. Pregatirea trebuie oferita tuturor angajatilor si managerilor. Fiecare membru al echipei trebuie sa fie insarcinat cu pregatirea sectiei sau departamentul lui. Cunostintele si entuziasmul lor, vor ajuta la generarea intereseului si dedicatiei la colegii lor.Trebuie prezentata, o scurta prezentare a felului in care functioneaza programul urmata de programarea unei sedinte initiale care sa corespunda cu data lansarii. Prezentarea trebuie sa includa o expundere a operarii programului, reducerea sursei si oportunitatile de refolosire, descrierea materialelor reciclabile si nereciclabile expuneri de echipamente de colectare si argumente convingatoare pentru ca fiecare angajat sa participe. Pentru angajati pregatirea trebuie sa le trezeasca interesul, sa se adreseze beneficiilor personale, globale si colective si sa furnizeze detalii ale programului. Managementul trebuie sa fie stapan pe strategia companiei, sa inteleaga valoarea programului, si sa fie constienti de orice implicatii de cost, timp, resurse si spatiu ale programului.

Lansarea programului - Asigurarea ca Sistemele si Procedurile sunt efective.

Cand programul este lansat, urmatoarele elemente trebuie sa fie desavarsite:

1. Containerele sunt amplasate confom planului.2. Emblemele si colantele sunt pe containere.3. Serviciile in custodie au planul amplasamentului.4. Personalul din custodie este pregatit in reciclare.5. Recipientele individuale exista si sunt inscriptionate.6. Lazile de gunoi sunt amplasate in zona desemnata.7. Contractul cu vanzatorul este stabilit, inclusiv structura pretului si

programul de colectare.8.Sunt stabilite sistemele pentru inregistrarea succesului programului.

23

9. Angajatii sunt instruiti cu activitatile de baza ale reciclarii si sunt informati.10.Exista o metoda de impartatire a rezultatelor programului cu toti

participantii.

Imbunatatire continua

Odata ce programul de reducere a desurilor a fost implementat, este important pentru continuarea cu succes a programului, sa se monitorizeze si sa se imbunatateasca regulat programul. Pentru a face aceasta, dezideratele stabilite trebuie sa fie cat mai realiste posibil si masurabile (de exemlu 80% reducere in cantitatea de material). Pentru a realiza o imbunatatire continua, este necesar sa:

1. Se dezvolte un plan de publicitate a programului.2. Sa se masoare si sa se monitorizeze rezultatele.3. Sa se dezvolte procedurile de audit.4. Sa se tina sedinte regulate ale echipei.5. Sa se publice rezultatele.

De la rapoarte privind progresul reciclarii si cele privind realizari deosebite si/sau inovatii, managementul poate oferi premii individuale sau de grup in cadrul unui program de recunoastere. De asemenea, echipele pot trimite relatari ale succeselor catre organizatiile de mediu locale sau nationale pentru o recunoastere publica aditionala. Echipele trebuie sa verifice continuu succesul programului si sa planifice cai de imbunatatire. Sunt multe locuri in care se pot aduce imbunatatiri, inclusiv calitatea /puritatea materialului, ratele de participare si tipurile de materiale colectate. Deoarece o crestere a tipurilor de materiale colectate nu trebuie sa apara cu pretul scaderii calitatii materialelor colectate, echipele trebuie sa fie constiente de cum coexista acesti factori. Se poate dovedi extrem de utila descoperirea cum alte grupuri din alta companie se descurca, citirea periodicelor relevante, implicarea in organizatii si adoptarea celor mai bune practici .

Recompensa si recunoastere.

Pentru a incuraja participarea continua la programul de reducerea deseurilor, se recomanda ca angajatii si echipele sa fie recompensati si laudati pentru realizarile lor.

Fondurile pentru program pot fi furnizate de managementul intreprinderii sau chiar din veniturile programului de reciclare. Programul de recompensare si recunoastere trebuie mentinut simplu, cu categorii care sunt usor de masurat, cum ar fi:

1. Echipa de management a deseurilor cu cea mai inovativa contributie.2. Echipa cu cea mai continua imbunatatire.3. Cel mai bun program de formare a echipei / training.

24

Partea II: Imbunatatirea Performantei Ecologice

In noul mileniu, mediile colective sunt schimbatoare. Afacerile devin din ce in ce mai competitive si este o adevarata provocare sa te mentii la suprafata. Fiecare oportunitate de crestere a profiturilor trebuie examinata - de la introducerea eficientelor operationale la reducerea cheltuielilor de capital pe scara mare sau alegerea unor solutii simple in schimbul unora complexe. Dupa cum s-a aratat deja in acest capitol, un exemplu important al acestor eficientizari este un program de reducere ale deseurilor. Nu se stie ca din Implementare rezulta economii crescute pentru corporatii, totul pentru investitii relativ mici de timp si energie, chiar si in organizatiile mari, multinationale, acest tip de programe mareste eficienta economica fara sa afecteze calitatea produselor. Implementarea unui program de reducere a deseurilor este un pas important spre imbunatatirea performanteide mediu. Datorita numeroaselor moduri in care afacerile afecteaza mediul (cumpararea, manufactarea, consumul de resurse) reducerea deseurilor este doar una din masurile cu mare potential ecologic.

Intreprinderi fara deseuri.

Acestea sunt cele care reduc 90% din cantitatea de deseuri de baza. Aceasta implica o varietate de masuri de la reducerea deseurilor solide generale, pana la reducerea consumului de energie si apa. Multi au descoperit ca aceste masuri sunt foarte profitabile, deoarece reduc costurile operationale si evita amenzile de suprafolosire.

Introducerea Politicilor de Mediu Prietenoase de Cumparare .

Pentru ca reciclarea sa aiba succes trebuie sa existe o cerere pentru produsele fabricate din materiale reciclabile. Materialele reciclabile sunt marfuri si ca la orice alte marfuri, o lipsa de cerere va scadea valoarea materialelor reciclabile. Aceasta va face ca practica reciclarii sa devina prea costisitoare pentru a fi considerata o optiune de afaceri viabila. Doua masuri importante pot corecta balanta oferta / cerere:

1. Practicarea reducerii sursei pentru a pune mai putina presiune pe pietele de reciclare din partea ofertei.

2. Inchiderea schemei prin cumpararea produselor facute din materiale reciclate pentru a asigura o cerere de produse reciclate. Cumparand produse reciclate se economisesc resurse cum ar fi lemnul, fibrele si combustibilii fosili si se reduce poluarea generata in produsul manufacturii. Produsele facute din materiale reciclate se intind de la toate tipurile de produse din hartie, pana la cele de materiale de constructie. Cea mai buna cale de inchidere a schemei de reciclare este sa dezvoltam strategiile de cumparare si indicatiile care specifica produse cu materiale reciclate si produse intr-o maniera inofensiva pentru mediu. Trebuie preferate produsele:

1. Cu o cat mai mare proportie a continutului reciclat posibil.2. Cu un continut minim sau fara substante toxice si minima poluare in

procesul manufacturii.

25

3. Care sun mai usor de reciclat (hartie alba in loc de hartie colorata si carton ondulat in loc de plastic).

4. Care sunt proiectate pentru refolosire (bateriile reincarcabile).5. Care consuma mai putine resurse in manufacturarea, utilizarea si

ambalarea lor (echipament de copiere si printare pe ambele parti, vehicule mai economicoase cu combustibilul, cumparari en-gros care necesita mai putin ambalaj).

Conservarea energiei.

Anumite tehnici, de conservare a energiei includ folosirea iluminarii fluorescente, instalarea de detectoare de miscare pentru controlul iluminarii, si revizuirea generala a sistemelor de incalzire si aer conditionat. Alte masuri de conservare a energiei:

1. Stingerea luminilor de cate ori o camera este goala.2. Reducerea energiei generatoarelor si altor echipamente cand nu sunt

folosite.3. Utilizarea de termostate de cate ori este posibil.4. Folosirea transportului public sau a unei biciclete cand este posibil.5. Folosirea scarilor in locul liftului (este si un bun exercitiu!).6. Utilizarea jaluzelelor noaptea pentru a reduce pierderea caldurii.7. Revizuirea regulata a sistemului de incalzire si aer conditionat pentru a

asigura o functionare eficienta.8. Astuparea crapaturilor sau gaurilor pentru a minimaliza pierderea de

caldura, iarna.9. Instalarea usilor turnante in zonele de trafic intens.10. Renuntarea la orice bec care nu este necesar.11. Instalarea de becuri cu un consum scazut de energie.

Reducerea deseurilor periculoase.

Recent s-a pus un accent special pe eliminarea si managementul clorofluorocarbonilor (CFCs) si alte substante care ataca stratul de ozon. Aceste substante sunt folosite de obicei in manufacturare, producerea ambalajelor, refrigerare si sisteme de aer conditionat. CFCs si alti solventi clorinati contribuie la distrugerea rapida a stratului de ozon din atmosfera, un strat care protejeaza planeta prin filtrarea radiatiilor ultraviolete daunatoare ale soarelui. Acum sunt multe alternative disponbile care ajuta la evitarea folosirii acestor chimicale. De exemplu, apa si sapunul sau alte produse de curatare pe baza de apa pot fi folosite pentru aceleasi aplicatii.Folosirea covarsitoare a CFCs in refrigerare si sistemele de aer conditionat este o problema in toata industria pentru care aerul conditionat si refrigerarea este esentiala si se cauta activ inlocuitori. Cel mai bun lucru pe care-l poate face acum orice businessman sau consumator, este sa minimalizeze folosirea prin conservare si sa se asigure ca CFCs din sistemele folosite (cum ar fi sistemele de aer conditionat din masini) sau de la locul de munca, sunt reciclate in mod responsabil, conform legii. Trebuie sa fie in cautare de sisteme de reciclare si tehnologii imbunatatite, ca si de inlocuitori de CFCs.

Proiectarea produselor pentru performanta ecologica.

26

Protejarea mediului se extinde dincolo de granitele fizice ale unei anumite intreprinderi. Prin focalizarea eforturilor initiativele rezultate vor pregati o companie pentru necesitatile viitorului, in timp ce creste eficienta pe piata in prezent.

Analiza Ciclului Vietii.

Pentru a reduce impactul unui anumit produs asupra mediului, poate fi apreciat conform analizelor produsilor ciclul de viata, prin examinarea impactului sau ecologic din materialele brute si productia de utilizat si depozitarea finala. Prin adoptarea unei abordari a ciclului de viata, calitatea ecologica poate fi proiectata in produse la conceptie. Aceasta foloseste un proces de manufactura mai curat, minimalizeaza impactul produsului asupra mediului si se poate dovedi economicos prin remanufacturare, recuperarea componentelor si reciclare.

Ambalarea.

Poate ca nimic nu este mai pregatit pentru inovare ecologica decat ambalajul. Amabalajele inofensive pentru mediu sunt disponbile astazi, ele includ continut reciclat, sunt usor de confectionat din materialele reciclabile, si sunt refolosibile. In plus, produse din polistiren expandat care sunt si reciclate si fara CFC sunt disponibile acum.

Etichetarea ecologica.

Cu entuziasmul actual pentru protejarea mediului, multi furnizori pretind ca produsele lor sunt inofensive pentru mediu sau "verzi" Totusi, in absenta standardelor de etichetare ecologica, este deseori dificil sa se determine care produse sunt intr-adevar astfel. Comunitatea Europeana a finalizat o eco-eticheta care promoveaza "produsele verzi". Modelate dupa programul german Ingerul Albastru, produsele alese vor fi produse cu ideea reducerii impactului ecologic in toate stadiile de viata ale produsului. Canada, Japonia, Scandinavia si Noua Zeelanda au programe de etichetare similare. Initiativele SUA includ Sistemele de Certificare Stiintifica (anterior Crucea Verde) si etichete Foca Verde. Aceste etichete ecologice se conformeaza cerintelor specifice de continut reciclat si reciclabilitate. De asemenea ele minimalizeaza timpul consumatorilor individuali pentru identificarea produselor care sunt intr-adevar ecologice.

Sumarul capitolului.

Programele de Managemet de Mediu combina un set de instrumente, proceduri, training si expertiza care poate fi aplicat pentru a se adapta obiectivelor si resurselor companiilor sau poatea a se adapta programele existente.

Ele se pot dovedi utile si pentru companiile care doresc sa-si imbunatateasca managementul ecologic, in timp ce intemeiaza o structura de Sistem de Management de Mediu sau instituie un program anual de raportare de mediu.

27

Implementarea cu succes a unui Program de Management de Mediu implica urmatorii pasi:

1. Organizarea echipei manageriale.2. Analizarea sistemelor existente.3. Identificarea programelor alternative.4. Studii de fezabilitate.5. Proiectarea programului.6. Promovarea programului.7. Lansarea programului.8. Imbunatatirea continua.

Datorita diverselor feluri in care afacerile au impact asupra mediului (cumparare, manufactura, consumul resurselor).

Performanta de Mediu Imbunatatita este esentiala. Pentru ca un Sistem de Management de Mediu sa fie eficace, trebuie ca practicile manageriale existente sa fie revizuite. Se pot identifica masuri simple, practice, de bun-simt, care pot fi sustinute pentru a reduce costurile de productie, a mari productivitatea totala, si a reduce impactul ecologic.

Aceste practici se refera la un numar de masuri legate de prevenirea pierderilor de materiale brute, reducerea deseurilor, conservarea apei si energiei si ameliorarea procedurilor operationale si organiztionale. Implementarea acestor practici este relativ usoara si costul este de obicei scazut.

Intrebari Auto-Test.

Intrebarea 1: De ce este o practica comuna adaptarea unei abordari la Managementul de Mediu (vezi pagina 15).

Intrebarea 2: Enumerati 8 pasi legati de implementarea cu succes a unui Program de Management de Mediu(vezi pagina 27).

Intrebarea 3: De ce este importanta educarea si trainingul in implementarea cu succes a unui Program de Management de Mediu? (vezi paginile 17 si 21-22).

Intrebarea 4: Ce este o intreprindere fara deseuri ? (vezi pagina 24).

Intrebarea 5: Ce masuri veti lua pentru a imbunatati performanta de Mediu a organizatiei dvs. ? (vezi paginile 24-26).

Intrebarea 6: Identificati alternativele care exista pentru un program eficient de management al deseurilor (pag. 18-19).

28

Intrebarea 7: Intervievati un vanzator pentru a incheia un contract de colectare a tuturor deseurilor dvs. reciclabile. Ce fel de subiecte trebuie sa clarificati ? (vezi pagina 20).

29

Capitolul 3. Studii de caz ale Managementului de MEDIU in Europa CENTRALĂ ŞI DE EST

Măsurile de protectie a mediului au eficienta economica.

Deoarece tările din Europa Centrală şi de Est doresc sa devina membre a Uniuniii Europene extinse, intrebarea cum se vor alinia legile si performantele lor ecologice standardelor curente ale UE a devenit de o importanta capitala. Acest capitoll prezinta doua studii de caz ale companiilor din Republica Cehă si Ungaria, care integreaza considerente de mediu în activitatea lor economică curentă. Aceste studii reprezinta cele mai bune exemple practice de companii care au integrat cu succes practici ecologice in managementul afacerilor lor si si-au imbunatatit ca rezultat performanta economica si cea de mediu. Toate informatiile din acest capiol au fost obtinute din Reteaua Internationala pentru Manageri de Mediui (http://www.inem.org). Aceasta, (INEM) o organizatie non-profit, este o federatie mondiala de asociatii de afaceri nationale pentru managementul de mediu si o productie mai curată. Telul sau este sa mareasca numarul companiilor ecologic-orientate, ajutand astfel la intarirea asociatiilor existente si la infiintarea unora noi, la asistarea intreprindrilor mici si mijlocii in implmentarea managementului de mediu ameliorarea calitatii managementului de mediu, si transferarea know-how-ului managementului ecologic de la afaceri si industrie la alte sectoare. Aceste doua studii demoleaza doua mituri: (a) ca masurile ecologice sunt investitii proaste si (b) ca managementul ecologic este relevant numai pentru companiile mari si bogate.La inceput, masurile ecologice erau proiectate pentru reducerea emisiilor de gaze si erau o mare povara financiara. Totusi, recent, o abordare mai integrala care implica implementarea sistemlor managementului de mediu si alte instrumente de management ecologic au obtinut o mai larga acceptare. In productie, aceasta abordare integrata este deseori cunoscuta ca Productie Curata, Minimalizarea Deseurilor sau Prevenirea Poluarii. Al doilea mit, că managementul ecologic este relevant numai pentru companiile mari si bogate, poate fi uitat. Experienta a aratat că şi companiile mici si mijlocii au beneficii de pe urma implementarii masurilor ecologice si ca beneficiile ecologice se traduc in beneficii financiare. Exemplele oferite arata ca un bun management de mediu conduce la o mai mare eficienta economica.

Partea I: Studii de caz.

Studiul de caz 1. Introducerea unui standard de management al mediului la o Fabrica de Ciment si Var in Ungaria.Acest studiu descrie introducerea Standardului BS 7750 de Management de mediu Britanic la Fabrica de Ciment si Var Hejocsaba din Ungaria. Sunt analizate fortele conducatoare, este descrisa implementarea sistemului, si sunt schitate asteptarile companiei.

Fundamentare.

Din 1989 economia si societatea ungara au fost intr-o stare continua de tranzitie. Tranziţia catre o economie de piata a schimbat structura proprietatii si alte

30

circumstante economice, oferind Ungariei o sansa de a stabili un sistem in armonie cu mediul. Crearea reglemetnarilor ecologice este in curs de desfasurare. Noul act de baza de mediu a fost introdus in 1995, dar regulile implementarii lipsesc in multe domenii. Societatea ungara cere o noua structura industriala, mai putin daunatoare pentru mediu. Mai multe organizatii ecologice au devenit active in ultimii ani si a crescut constientizarea consumatorilor,conform examinărilor întreprinse, in ciuda multiplelor greutati economice. Publicul tinde sa judece performanta de mediu pe baza stereotipurilor din sectoarele industriale, in loc de a analiza comportarea reala, individuala,a firmelor. De accea, producatorii de detergenti au o imagine curata chiar daca nu fac niciun efort sa introduca managementul de mediu, iar industria grea are dificultati in comunicarea eforturilor sale ecologice. Industria cimentului si varului este considerata o mare poluatoare peste tot in lume. Niciun actor al economiei nu a impus şi nu a fost forţat să impună practici ecologice sanatoase in industria grea. Totusi, noua legislatie ecologica ce trebuie aplicată accelerat, cere companiilor sa actioneze proactiv.

Descrierea companiei.

Întreprinderea de Ciment şi Var Hejocsaba este amplasată în inima regiunii industriale de nord a Ungariei, Miskolc.Compania are 538 angajaţi. 650.000 t de ciment şi 88.000 t de var au fost produse în 1994.40.000 t de icment au fost exportate în acelaşi an . Cifra de afaceri anuală este de 24 milioane us$; aproximativ 7% revine din export. Compania este proprietate a investitorilor din Suedia (34%) şi Ungaria (66%). Liniile directoare.

Reglementările de mediu în Ungaria nu sunt încă foarte stricte. Din acest motiv, multe firme aleg să plătească mai degrabă penalităţi de mediu decât să facă investiţii pe termen lung in schimbări de tehnologie care să producă dezvoltarea de mediu şi economică.Deşi au fost primite reclamaţii în context, de la vecini împotriva impactului (în timp, despre nivelul zgomotului şi a prafului), firma nu a făcut o presiune continuă sau cercetări pentru măsurile de management de mediu. Liniile directoare care au condus spre introducerea standardului Britanic de mediu au fost următoarele:

1. O lungă analiză de angajament pentru aplicarea tehnologiilor moderne, mai puţin dăunătoare mediului.

2. Certificarea cu succes a companiei în 1994 în concordanţă cu Standardul ISO 9002 de Management de Calitate.

3. Creşterea acceptabilităţii fabricii, ameliorarea vederii generale a industriei cimentului în ochii publicului.

4. Presiunea Asociaţiei Europene aCimentului, cu cartierul general la Bruxelles,cu respectarea reglementărilor de mediu.

Starea bună a mediului ambiant este o cerinţă crescută a produselor, a tehnologiilor aplicate şi a noilor investiţii. Calitatea produsului nu garantează un market de succes fără satisfacerea cerinţelor de mediu. Managementul HCM a avut un rol de pionierat în introducerea unui sistem de management de mediu, asigurând conformarea cu reglementările de mediu.Semnalele comunităţii locale au fundamentat de asemenea ideea de a pune cerinţele de mediu în centrul operaţiunilor companiei .

31

Implementarea.

Compania a decis să introducă sistemul de mamagement de mediu BS 7750. Acesta poate să asigure monitorizarea neântreruptă a proceselor şi a activităţilor legate de protecţia mediului, evaluarea lor şi continua dezvoltare, care asigură eficienţa lucrărilor.Sistemul poate de asemenea să arate comunităţii locale că fabrica respectă reglementările de mediu şi este ataşată ideei de ameliorare a impactului operaţiunilor din domeniu. Managementul HCM a decis să introducă sistemul managementului de mediu în martie 1995. Procesul de stabilire sistemului de management de mediu a fost divizat în următorii paşi :

Pasul 1: Pregătirea sistemului(1 martie 1995-31 mai 1995). Firma de consultanţă a condus evaluarea nivelului aplicarii reglementarilor de mediu, cu ajutorul expertilor din Marea Britanie. Raportul a fost completat descriind situaţia companiei, punctele tari şi punctele ei slabe, şi măsurile de luat pentru a se conforma cu standardul.

Pasul 2: Plannificarea, introducerea sistemului (1 iunie1995- 31 decembrie 1995).În această etapă au fost întrprinse următoarele acţiuni:

-S-au efectuat schimbările organizatorice destinate pentru stabilirea unui sistem de management de mediu operaţional : s-au definit responsabilităţile şi competenţele. -S-au definit politica de mediu şi obiectivele. Politica de mediu este utilizată spre a fi integrată în strategia generală de afaceri.

- Angajaţii au urmat nivelul de bază al trainingului privitor la protecţia mediului.

- S_au examinat şi evaluat toate efectele de mediu :s-a completat registrul efectelor semnificative.

- S-au adunat împreună toate documentele inclusiv un manual de mediu,descrierea procesului, instrucţiuni de lucru.Este de asemenea stabilită documentaţia sistemului.

- Au fost nominalizaţi auditori interni spr4e a se asigura operarea neântreruptă şi eficientă a sistemului. Pentru aceşti auditori intern s-au ţinut cursuri de audit de mediu .

- S-a contactat autoritatea de certificare. Pasul 3:Operare pilot. Începând cu 1 ianuarie 1996, sistemul a fost deschis

pentru faza sa de evaluare.Scopul operării pilot este de a testa sistemul în practică şi a –l dezvolta pe baza experienţei dobândite. Va fi făcută o evaluare formală de o a treia parte . Operarea pilot va indica de asemenea dacă toate mecanismele ale sistemului de management de mediu sunt acordate cu procedurile din documente, toate inregistrările cerute sunt ţinute şi toate schimbările sunt documentate pe timpul implementării.

Costurile sistemului de management de mediu au fost în jur de 35.000 US$, fără certificare al cărei preţ a fost estimat de a fi de între .20.000 şi 35.000 US$.Introducerea sistemului de management de mediu a fost stimulată şi iniţiată de managementul de vârf militând pentru idee.Proprietarii companiei au suportat toată dezvoltarea şi investiţia de mediu.

32

Toţi angajaţii HCM au avut de parcurs un training informativ despre noul sistem.Noii angajaţi sunt de asemenea învăţaţi despre mediu şi calitatea cerinţelor.Declaraţia politicii de calitate şi de mediu a firmei este afişată la toate locurile de muncă.Fişa postului include responsabilităţile de mediu asociate postului, in consecinţă slăbiciunile sistemului sunt uşor de identificat în caz de neconformitate.

Rezultate

Întotdeauna compania accentuează relaţii de lucru pozitive şi cooperative cu comunitatea locală şi cu autorităţile lregionale şi naţionale. Acest rezultat este chiar mai important astfel încât noul sistem să prindă viaţă.Principiul comunicării cu exteriorul al HCM este de a face cunoscute politicile, principiile şi rezultatele prin orice mijloace. Aceasta implică întâlniri regulate cu cetăţenii, confeirnţe de presă şi vizite de mediu în întreprindere.Acestea sunt chiar o cale de mijlocire a reclamei locale şi naţionale.Autorităţile locale, participante la semnalele şi plângerile din trecut ale cetăţenilor sunt invitate in mod special.Planurile, rezultatele şi costurile asociate suntdemonstrate în cadrul acestor întâlniri.

Când a fost introdus sistemul de asigurare a calităţii activtăţile întreprinderilor de aprovizionare şi ale subcontractorilor au fost audiate.Un program de auditare asemănător este iniţiat spre a determina performanţa de mediu a întreprinderilor de aprovizionare şi a subcontractanţilor.Aceşti parteneri trebuie să îndeplinească cerinţele HCM.

Comunicarea neîntreruptă presarea lanţului de aprovizionare de HCM are un efect pozitiv de pârghie în conştientizarea populaţiei locale şi a actorilor din economie asupra problemelor de mediu.

Hejocsaba Cement and Line Works speră căm sistemul de management de mediu să asgure dezvoltarea durabilă, descreşterea numărului problemalor zilnice, reducerea probabilităţii evenimentelor neaşteptate şi facilităţi în realizarea planului.Studiul de caz 2. Producţie curată într-o companie chimică cehă.

Ce este PRODUCŢIA CURATĂ?

Producţia Curată (Clener Production-CP) este aplicarea continuă a unei strategii preventive de mediu aplicată proceselor, produselor şi serviciilor .Aceasta reprezintă o mai eficientă utilizare a resurselor naturale şi prin aceasta minimalizarea deşeurilor şi poluării iar ca urmare a riscurilor privind sănătatea şi siguranţa umană.Ea elimină aceste probleme de la sursa lor, mai bine decât la sfârşitul procesului de producţie; cu alte cuvinte ,ea evită abordarea “sfârşitul conductei”.Pentru procesare, Producţia Curată include conservarea materialelor în stare naturală şi a energiei, eliminarea folosirii materiilor prime toxice şi reducerea cantităţii şi toxicităţii tuturor emisiilor şi a deşeurilor. Pentru produse, ea implică reducerea efectelor negative ale produselor pretutindeni în ciclul lor de execuţie de la extracţia materiilor prime până la vânzarea finală a produsului. Pentru servicii, strategia se focalizează pe încorporarea conceptelor de mediu în serviciile de proiectare şi distribuire.

33

Experienţa aplicării Producţiei Curate arată că mai multe ameliorări pot fi făcute în procesul de fabricaţie la preţuri nu foarte mici.Însă aceasta îmbunătăţeşte ambele performanţe ale companiei profitabilitatea şi cea de mediu.Industriile, afacerile şi service-ul prevăzut au pornit spre angajarea anumitor instrumente pentru Producţia Curată.Unele din aceste instrumente pot fi adoptate şi utilizate de organizaţiile individuale, altele funcţionează cel mai bine dacă se aplică pretutindeni în toată industria sau de guvern.Ele includ:Evaluarea ciclului de viaţă, Proiectare de Mediu, Sisteme de Management de Mediu(EMS);Audit de Mediu;Raport de Mediu; Performanţă de Bază Contractată (PBC); Etichetă de Mediu;Raportare Publică de Mediu;Ecologie Industrială(industrii dispuse simbiotic sau complementar în aceeaşi arie) şi,Taxe de Mediu.

Generalităţi.

Bochemie Bohumin Ltd. Este societatea de bază a Bochemie Group.De la înfiinţare, ea s-a preocupat de a satisface cerinţele privind sănătatea, siguranţa şi cerinţele de mediu ,prin aderarea la programul Responsible Care (Îngrijire Resposabilă)al industriei chimice .Unul dintre cei mai importanţi paşi l-a făcut mergând mai departe şi pentru dezvoltarea performanţei de mediu a procedat la introducerea Producţiei Curate(CP) la instalaţia de producere a cloraminei.Suportul pentru experţii CP a fost accesibil companiei prin proiectul PHARE al Uniunii Eurpene. Compania a participat prin reprezentanţi la training la noul Centru de Training pentru Producţia Curată. Măsurile organizatorice şi tehnice au fost identificatecu focusul eliminării poluării apei cu deşeuri.Măsurile implementate au dus la reducerea poluării apei cu deşeuri cu un volum de 3900 m3 pe an şi a nivelului sărurilor anorganice(cloride şi sulfaţi) lcu 122t pe an.Energia consumată a fost de asemenea scăzută cu 900 GJ pe an.Au fost realizate economii la costuri de 45.000US$. Sunt iniţiate alte măsuri datorită cărora se estimează economii de 145.000 US$. Ca rezultat ale economiilor neaşteptat de înalte la costuri ,compania a decis să aplice CP şi la alte arii ale activităţii sale de afaceri.

Informaţii din domeniu.

Sectorul chimic din Republica Cehă constă din trei grupuri mari indigene, două maricompanii străine competitoare(specializate în bunuri de consum)şi trei inreprinderi chimice mici. Întreprinderile mici nu sunt încă complet privatizate. Se află aici o orientare favorabilă concentrării proprietăţii în interiorul sectorului şi companiile chimice indigene sunt sub o presiune crescutădatorată competitorilor internaţionali;numai companiile cu succes restructurate vor fi capabile să supravieţuiască.În trecut, industria chimică cehă a neglijat preocupările de mediu şi nivelul slab al conştientizării problemelor de mediu, cuplată cu lipsa tehnologiilor curate şi lipsa calificării stafului în legătură cu mulţimea deciziilor de mediu , au contribuit la o performanţă de mediu nesatisfăcătoare. Situaţia este mai mult complicată de legislaţia insuficientă în particular pentru deşeuri. Introducerea Producţiei Curate (CP),prin programe sectoriale voluntare,cum e Responsible Careşi a unui sistem de management de mediu (EMSs)asigură sectorului chimic instrumente de dezvoltare a performanţei de mediu.

34

Informaţii despre companie.

Bochemie Group cuprinde 20 de companii de bază în republica Cehă, Ungaria,Polonia şi Republica Slovacă .Are1200 angajaţi şi are o cifră de afaceri de 1,3 bilioane CSK(39 milioane deUS$). Dintre grupurile de produse , 35% sunt agenţi de curăţare pentru consumatori finali : detergenţi (linia “SAVO “), dezinfectanţi (cloramină, jordonal),insecticide,materiale de impregnare şi ierbicide.În total, 65% sunt produse anorganice penrtu uz industrial şi mai multe alte procesări. Sediul central al grupului este situat într-o zonă industrială în bohumin în regiunea de graniţă Cehă-Polonă-Slovakă. Ea are 480 salariaţi şi o cifră de afaceri de 600milioane CSK(18milioane US$).

Bochemie group a fost la origine o societate pe acţiuni fondată în 1991 ca urmare a privatizării în subsidiar a companiei pe acţiuni Lachema. În 1994 compania devine Bochemie Bohumin Ltd. Aceasta a avut succes în particular în comercializarea dezinfectanţilor,unde a fost succedată de două mari concerne străine care au înlăturat-o prin competiţia de piaţă.Ea este cel mai important producător de cloramină în Europa Centrală. Din cei 480 salariaţi din Bohumin, 20 lucrează în instalaţia de producere a cloraminei.Bochemie a implementat un sistem de calitate în conformitate cu ISO9001 în 1997 şi în prezent, este pregătită pentru certificarea Bureau Veritas Quality International.

Liniile directoare.

Încă din 1993 Bochemie a implementat măsuri în legătură cu cele mai serioase probleme de mediu ale sale.Ea aderă la programul Responsible Care şi publică o politică de mediu care stabileşte ca o prioritate a companiei protecţia mediului.A fost înfiinţat un departament special de mediu. Motto.ul companiei este “Chimia cu intenţie curată deasupra şi dedesubtul aparenţei”.În 1997, Bochemie a avut prilejul participării la concursul interactiv de trainig,”Training pentru Producţia Curată în Moravia de Nord şi Silezia”. Acest concurs a fost organizat sub conducerea Centrului Ceh pentru Producţia Curată (CCPC) ca parte a proiectului PHARE, cu tema “Producţie Curată pentru Râul Oder”.Scopul proiectului a fost de reducere semnificativă a poluării industriale în bazinul râului Oder prin introducerea metodologiei CP în companiile selectate.Un nou Centru de Training pentru Producţia Curată a fost înfiinţat la Universitatea de Metalurgie din Ostrava ca parte a proiectului. Managerul Departamentului de Mediu al Bochemie şi persoana însărcinată cu epurarea apei au participat la trainig-ul Cp laCentrul de training. Training-ul a fost ţinut cu asistenţa experţilor locali, absolvenţi ai training-ului CP Ceho-Norvegian ce a avut loc între 1992 şi 1994.Proprietarii bohemie au fost convinşi că CP ar ajuta compania în ambele moduri să reducă impactul ei asupra mediului şi să crească performanţa ei economică prin:

1. Reducerea costurilor;2. Asigurarea conformării cu legislaţia, în particular cu noua legislaţie a

deşeurilor,3. Posibilitatea de a satisface comanda cumpărătorului;4. Îmbunătăţirea imaginii companiei faţă de clienţi.5. Ajută compania să satisfacă cerinţele relevante de sănătate şi protecţie.6. Reducerea riscului de accidente.

35

Implementarea.

Poluarea apei este cel mai serios impact al producţiei de cloramină la Bochemie.Instalaţia de cloramină este prevăzută cu două instalaţii de tratare a deşeurilor din apă.Apa impurificatăconţine un înalt volum de săruri anorganice (cloride şi sulfaţi)şi substanţe organice,ceva similar benzenului şi acid sulfonic (care este faza chimică finală înainte de obţinerea cloraminei).Amoniacul şi sărurile de amoniu sunt eliminate prin fierbere în instalaţia de tratare a apei.Sunt de asemenea îndeplinite declorinarea şi neutralizarea parţială.Această apă reziduală pretratată este descărcată în amplasamentul instalaţiei de neutralizare. După aceasta ,apa reziduală este descărcată într-un râu mic şi de acolo în râul Oder.Tratamentul apei reziduale se conformează cu reglementările introduse de Inspectoratul Ceh de Mediu.Bochemie a stabilit următoarele ţinte:

1. Reducerea hidroxidului de sodiu (NaOH) consumat pentru fierberea apei cu amoniac(pe calea reducerii volumului absolut al apei şi descreşterea volumului de fiert).

2. Reducerea energiei consumate pe durata fierberii apei cu amoniac(prin descreşterea volumului apei necesar a fi fierte cu 20%,adică spre 56m3/zi).

3. Reducerea volumului solubilelor în apa reziduală spre 8500mg/l.sau l360 t/an.

4. Reducerea concentraţiei Oxigenului Chimic Necesar (Chemical Oxygen Demand –COD)în apa reziduală la 360 mg/l, adică aproape 70t/an.

5. Regucerea generării de apă reziduală la aproximativ 10.000 m3/an.6. Creşterea volumului de cloramină obţinută din acidul benzen sulfonic la

aproximativ 25 t/an. La începutul implementării CP, compania a stabilit comitetul de conducere şi un grup de lucru.Comitetul de conducere este compus din directorul tehnic ,care de asemenea este unul din proprietarii companiei şi managerul Departamentului de Mediu ,care coordonează implementarea CP în companie. Grupul de lucru se compune din şase salariaţi conduşi de managerul Departamentului de Mediu şi persana responsabilă cu epurarea apei.

Alţi membri ai grupului au fost directorul tehnic, un tehnician şi consultanţi din CCPC şi compania de consultanţă Hydroproject.

Grupul de lucru a fost responsabil pentru:1. Introducerea metodologiei CP;2. Strângerea informaţiilor despre cantităţile de material şi energie;3. Analiza şi identificarea aspectelor critice ale procesului de producere a

cloraminei;4. Selectarea măsurilor CP;5. Conducerea studiilor de fezabilitate;6. Pregătirea planului de acţiune.

Grupul a colectat datele cantităţilor de materiale(intrări:materiale brute şi semifinisate; ieşiri: substanţe şi poluanţi)şi a măsurat consumul de energie.Metodologia de colectare a datelor este înregistrată în documentaţia

36

operaţională a Bochemie.Pentru a face procesul cât mai transparent posibil au fost aleşi următorii indicatori ai apei reziduale :

1. Consumul de hidroxid de sodiu (NaOH) pentru vaporizarea amoniacului şi a sărurilor de amoniac în instalaţia de tratare a apei reziduale;

2. Nivelul poluării apei reziduale în termenii nivelului sărurilor anorganice şi oxigenului biologic necesar(BOD);

3. Volumul total de apă reziduală descărcată;4. Volumul de apă reziduală descărcată spre instalaţia de tratare, care

influenţează energia consumată, dozajul hidroxiduluide sodiu şi costurile.

Următoarea ţintă a grupului de lucru a fost de a propune măsurile posibile pentru minimizarea impactului negativ al producerii cloraminei. Au fost identificate măsurile organizatorice, tehnice şi tehnologice în concordanţă cu fazele ciclului de producţie.

Măsurile acoperă toate ariile de producţie a cloraminei cu focusul pe apa reziduală.

Măsurile organizatorice introduse includ:1. Revizia instrucţiunilor de lucru pentru aria producţiei şi elaborarea

instrucţiunilor de lucru pentru fierberea apei cu amoniac şi pentru decantarea lichidului.

2. Revizia normelor tehnice (norme de bun consum).3. Elaborarea unui nou ghid de tehnologie şi de expunere a procedurilor pentru

salariaţi .

Numărul de măsuri identificate au fost încorporate într-o propunere de investiţie în renovarea instalaţiei de producere a cloraminei. Datorită resurselor limitate ,măsurile tehnice şi tehnologice au fost reduse pentru tot şirul proceselor de producere a cloraminei din acid benzen sulfonic şi procesul complementar al fierberii apei cu amoniac. Măsurile alese urmare a evaluării sunt prezentate în tabelul 1.

Renovarea instalaţiei de producere a cloraminei a fost planificată pentru 1998-1999.Bochemie a sperat să obţină un mic împrumut(5-7%) pentru scopul său de la Fondul de Mediu de Stat, în cadrul obiectivului proiectului CCPC pentru Bazinul râului Oder.

Cel mai important factor pentru succesul CP la Bochemie este angajamentul propietarilor companiei. Suportul financiar pentru participarea în cursa CP prin proiectul PHARE a fost de asemenea foarte important .Bochemie a avut succes în convingerea salariaţilor că CP va creea beneficii pentru companie şi în motivarea lor în ciuda variatelor dificultăţi organizatorice şi tehnice.

Poziţia unora din membrii echipei de lucru a fost complicată ,deoarece ei au avut şi alte sarcini ca parte în echipa de implementare a standardului internaţional de calitate iso 9001.

Membrii grupului de lucru au fost mulţumiţi de calea aleasă pentru intrducerea metodologiei CP (training, stabilirea comitetului de conducere şi a grupurilor de lucru şi suportul exterior, în special de la consultanţii CCPC).

37

Compania a fundamentat faptul că explicaţiile şi sugestiile de la salariaţi trebuie să fie bine utilizate. Bochemie este de asemenea deschisă cooperării în problemele de mediu.

Ea a cooperat dealtfel cu Asociţia Cehă a Industriei Chimiceşi cu municipalitatea.Tabelul 1 . Măsuri generale ale Producţiei curate

Tipul investiţiei Măsura Implementare completă în….Măsuri de bună gospodărire Scăderea volumului de apă

reziduală descărcată în instalaţia de tratare a apei reziduale.

1997

Scăderea cantităţii de hidroxid de sodiu folosit pentru fierbere în instalaţia de tratare a apei reziduale

1997

Nivelul mediu de cerinţe al investiţiei

Recuperarea clorinei pe durata tratamenrului cu hirdoxid de sodiu spre a o utiliza ca sursă penrtu fabricarea clorinei de sodiu(NaClO)

1998

Nivelul înalt de cerinţe al investiţiei

Instalarea unui nou filtru presă pentru difenil sulfidă

Iunie 1998

Renovarea instalaţiei de producere a cloraminei

1999

Rezultate.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale acestui proiect este că Bochemie a învăţat acum să abordeze CP şi va fi capabilă să dezvolte capacităţile CP în interiorul companiei la ceea ce este specific activităţii sale.

Aceasta de altfel a creeat beneficii economice şi de mediu pentru companie (Tabelul 2), şi alte beneficii sunt aşteptate.

Proiecte similare sunt sprijinite de priectul PHARE cu alte companii din bazinul râului Oder. Aceste proiecte au fost realizate cu succes şi au confirmat considerabilul potenţial al CP în diverse sectoare industriale în regiune.

Adiţional, au fost dezvoltate capacităţi specializate ale CP în diferite sectoare spre afi ulterior diseminate în regiune.

Datorită succeselor sale , Bochemie a decis să implementeze CP în alte arii ale producţiei cloramineişi în alte instalaţii şi va continua aderarea sa la programul Responible Care.

Aceasta nu are numai scopul de a înălţa un sistem separat pentru sănătate şi siguranţă şi pentru problemele de mediu , dar mai sigur pentru stabilirea unui sistem

38

de management care să administreze aceste probleme prin integrarea lor în sistemul de calitate propriu.Companiei are un plan de a aplica metodologia CP spre procesul său de producţie de cloridă de zinc , cu scopul de a reduce volumul deşeurilor generate prin acest proces şi a stabilizării nivelurilor de zinc în apa reziduală.

Introducerea CP în alte instalaţii va depinde de o varietate de factori , ca : tipul producţiei, cerinţa şi tipurile materialelor brute utilizate. Potenţialul de reducere a ambelor , consumul şi poluarea apei, prin bună gospodărire în multe din aceste instqalaţii este ridicat .Compania poate întotdeauna să identifice astfel de măsuri în aria sa de activitate. CP s-a dovedit a fi una din cele mai de succes şi mai eficient mijloc de dezvoltare a performanţei de mediu şi economice.

Tabelul 2. Rezultateale Implementării Producţiei Curate(CP)Măsuri de

implementareRezultate actuale Economii

[US$/an]Revenire

Reducerea volumului de apă reziduală descărcat spre instalaţia de tratare

MEDIU Reducerea nivelului consumului

hidroxidului de sodiu la 65 t/an Reducerea energiei consumate la

900 GJ/an Reducerea nivelului sărurilor

anorganice la 38 t/anECONOMIC

Reducerea părţii de apă poluată

25.000

Reducerea volumului de hidroxid de sodiu folosit pentru fierbere la instalaţia de tratare a apei reziduale

MEDIU Reducerea alcalinităţii totale

a apei reziduale descărcate Reducerea nivelului

sărurilor anorganice la 49t /an

13.000

Recuperarea clorinei pe timpul tratamentului cu hidroxid de sodiu spre a o folosi ca intrare la fabricarea cloridei de sodiu

MEDIU Reducerea Na2SO3 la

27t/an Reducerea nivelului

sărurilor anorganice la 35 t/an.

Reducerea volumului apei reziduale la 300 m3/an

ECONOMIC Recuperarea a 30 t de

cloridă de sodiu semifinisată din clorină.

Reducerea părţii descărcate

7.000 6 months

Partea ll: Sistemul decizional şi Reţeaua de lucru în Europa Centrală şi de Est

39

Afacerea Aarhus şi Iniţiativa de Mediu (ABEI)

Fondată ca răspuns la chemarea Ministerelor Europene de Mediu, în Aarhus în 1998, ABEI reprezintă o largă varietate de organizaţii care împărtăşesc convingerea că poate fi crescută în mod semnificativ competitivitatea şi sănătatea generală din industrie, prin practicarea unor sisteme de management eco- eficiente în firme individuale .

Misiunea ABEI este să convingă firmele individuale să implementeze asemenea practici,iar partenerii industriali sunt pregătiţi să demonstreze cum pot fi făcute acestea. Îmbunătăţirea eficienţei şi apoi a profitabilităţii, prin folosirea mai eficientă a materialelor şi energiei vor avea în mod automat o reducere a impactului asupra mediului. Partenerii includ:

1. Comisia Europeană ;2. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică(OECD),3. Centrul Regional de mediu pentru Europa Centrală şi de Est (REC);4. Parteneri Europeni pentru Mediu (EPE);5. Consiliul Mondial de Afaceri şi Dezvoltare Durabilă(WBCSD);6. Masa Rotundă Europeană a Industriaşilor (ERT);7. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare(BERD);8. Reţeaua Internaţională pentru Management de Mediu(INEM);9. Grupul Pieţei Europene Unite (ETU);10. Comitetul de Experţi din Pieţa Unită al OECD(TUAC);11. Centre de Producţie Curată ;12. Organizaţii Non-Guvernamentale(NGOs).

ABEI va mobiliza aceste resurse să lucreze cu Ministerele Industriei şi cu leaderii de afaceri în ţările din CEE , să dezvolte şi să implementeze o strategie naţională şi programul de implementare a managementului de mediu eficient în afaceri.

Baltic 21: Agenda 21 pentru regiunea Marea Baltică.

Sectorul industrial al Baltic 21, a fost stabilit de şefii de guvern din regiune şi lansat oficial prin Ministerele de Mediu în octombrie 1996. Principalele scopuri pentru sectorul industrial sunt:

1. Îmbunătăţirea reţelei pentru operaţiunile de business prin dezvoltarea iniţiativei economice de îmbunătăţire a managementului de mediu în industrie; armonizarea legislaţiei;

2. facilizarea implementării eficienţei ecologice în industrie în următoarele aspecte:

a)- dezvoltarea mijloacelor eco-eficiente pentru diferite industrii:b)-implementarea sistemelor de management al mediului, luând în considerare, în special IMM-urile;c)-încurajarea inţiativelor voluntare cu privire la considerarea factorilor de mediu în raporturile financiare ale întreprinderilor;d)- promovarea de proiecte pilot în scopul dezvoltării durabile.

40

3.extinderea şi îmbunătăţirea cooperării pentru cercetareşi dezvoltare, transfer de tehnologie şi de informaţie în regiunea Mării Baltice.

Sistemul de Management de Mediu şi Producţia curată din Republica Cehă şi Ungaria.

Aceste proiecte pilot intenţionează să arate că integrarea producţiei curate cu conceptele de prevenire a poluării şi cu sistemul de management al mediului este mult mai eficientă decât intrducerea fiecăreia în parte. Proiectele vor servi ca exemplu pentru modul în care se poate adopta reunirea introducerii sistemelor de management al mediului cu conceptele de producţie curaztă/ prevenirea poluării.

Scopurile acestor programe de instruire practică sunt:1. Înter 20 la 40 de companii în ambele ţări Republica Cehă şi Ungaria,

incluzând Imm-urile, vor adopta introducerea integrată a sistemelor de management al mediului şi tehnologii de producţie curată/ prevenirea poluării.

2. Creearea unui grup de manageri de afaceri care se cunosc unul pe altul şi îşi acordă sprijin mutual în eforturile de îmbunătăţire a performanţei de mediu în companiile lor.

3. Reduceri măsurabile ale poluării pot fi realizate la companiile participante;4. Studiile de caz demonstrează eficacitatea măsurilor de integrare care pot fi

produse;5. Poate fi dezvoltat manualul viitoarelor proiecte.

Programele de instruire pentru afaceri din Republica Cehă şi Ungaria, cu desfăşurare în 20-22 luni , au fost prevăzute să înceapă în ianuarie 1998. Proiectele sunt parţial finanţate de Fundaţia de Mediu a Germaniei Federale (DBU).

Sumarul capitolului

Ţările din Centrul şi Estul Europei, care aşteptă să devină membre ale Uniunii Europene lărgite , au de răspuns la întrebarea : cum sunt legile lor de mediu şi performanţele concrete care pot fi în concordanţă cu actualele standarda ale Uniunii Europene, de asemenea , pentru integrare , luarea în consideraţie a condiţiilor de mediu în operaţiunile de afaceri de zi cu zi, în aceste economii în curs de dezvoltare, trbuie să devină de extremă importanţă.

Studiile de caz conturate în acest capitol, indică modul în care se adoptă măsurile de integrare la introducerea SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL MEDIULUI şi a conceptelor de PRODUCŢIE CURATĂ /PREVENIRE POLUARE. Acestea pot demonstra că măsurile de protecţie a mediului sunt investiţii bune şi că sistemul de management al mediului nu se restrânge doar la companiile mari şi bogate. Ele de asemenea demonstrează că implementarea unui sistem de management de mediu, asigurarea monitorizării neântrerupte a proceselor şi activităţilor în raport cu mediul,

41

evaluările lor şi continua îmbunătăţire, creează beneficii economice şi de mediu pentru companii şi extind oprtunităţile pentru beneficii viitoare.

Expunere de sarcini

Ca angajat preocupat de problemele de mediu, D-vs aveţi accesul de a apropia managementul de vârf al companiei de sistemul de managementul al mediului integrat şi să-l înrehistrezi cu ISO14001 şi/sau EMAS. Cum veţi prezenta cazul vostru ?

Răspunsuri cheie.

1. Prezentare / Descriere.a)-Descrie ce tip de EMS va fi dezvoltat pentru companie.b)-Ce consideraţi important pentru problemele de mediu asociate cu activităţile

specifice ale companiei, unităţi de operare, produse şi servicii(pot fi : emisii în aer, dejecţii în apă , managementul deşeurilor , utilizarea materiilor prime şi a resurselor naturale, alte emisii de mediu locale sau comunitare).

2. Beneficii: Schiţarea şi discutarea beneficiilor unui EMS pentru companie, aşa cum a fost descris în capitolul 1. Este încurajată folosirea exemplelor specifice şi a diagramelor.

3. Implementarea : Se pune împreună schiţa implementării, bazată pe informaţiile prevăzute în capitolul 2.Încă odată , folosirea exemplelor este foarte încurajată . În actualul studiu de caz sunt recomandate informaţii privind situaţii particulare industriale ori proceduri coloborate (similare cu cele prezentate în capitolul 3).

Bibliografie

1. The Xerox Report on Business and the Environment. Business Guide to Waste

Reduction and Recycling (http://www.Xerox.com)

2. The Kodak Report on Environmental Policy and Commitment (http://www.Kodak.com)

3. Nikon's Environmental Preservation Programme (http://www.Nikon.com)

4. Council Regulation (EEC) No. 1836/93 of 29 June 1993 allowing voluntary

participation by companies in the industrial sector in a Community eco-management

and audit scheme. Journal of the European Communities No. L 168/1.

5. European Commission (1996) International standard ISO 14001. Environmental

management Systems. Specifications with guidance for use. Reference number 150.

42

6. Honkasalo A. (1998) The EMAS scheme: a management tool and instrument of

environmental policy, Journal of Cleaner Production, 6(2), 119-128.

7. International Network for Environmental Managers (http://www.inem.org)

----------- // ----------

43