Upload
adela29
View
352
Download
17
Embed Size (px)
Citation preview
Curs
Curs
Curs
Curs
introductiv
introductiv
introductiv
introductiv
Conf.dr.VIO
REL
Conf.dr.VIO
REL
Conf.dr.VIO
REL
Conf.dr.VIO
REL
LUPU
LUPU
LUPU
LUPU
Disciplina
Disciplina
Disciplina
Disciplina
de
de
de
de
Psihiatrie&
Psihiatrie&
Psihiatrie&
Psihiatrie&Psihiatrie
Psihiatrie
Psihiatrie
Psihiatrie
pediatrica
pediatrica
pediatrica
pediatrica
UMF
UMF
UMF
UMF “ “““Iu
liu
Iuliu
Iuliu
Iuliu
Hatieganu
Hatieganu
Hatieganu
Hatieganu” ”””Cluj
Cluj
Cluj
Cluj- ---
Napoca
Napoca
Napoca
Napoca
De
fin
iţia
Psi
hia
trie
i�
Psi
hia
tria
est
e o
dis
cip
lin
ă a
med
icin
ii c
are
are
ca
dom
eniu
stu
die
rea
tulb
urã
rilo
rp
sih
ice
şi a
dev
ieri
lor
de
la n
orm
al, p
reci
zân
d c
auze
le, c
ond
iţii
le d
e ap
ariţ
ie
a ac
esto
ra, p
recu
m ş
i mec
anis
mel
e lo
r p
atog
enet
ice
şi
inte
rven
ţia
tera
peu
ticã
.
�D
e la
înce
pu
t tr
ebu
ie p
reci
zat
ce s
e în
ţele
ge, î
n
med
icin
ã în
gen
eral
şi î
n p
sih
iatr
ie în
sp
ecia
l, p
rin
n
orm
alit
ate,
an
orm
alit
ate,
sãn
ãtat
e, b
oalã
şi d
efec
t.
No
rma
l şi
pa
tolo
gic
în
via
ţa
psi
hic
ă
�E
xist
ã 3
tip
uri
de
nor
me
care
sta
u la
baz
a n
orm
alit
ăţii
:
�1.
Nor
ma
med
iei s
tati
stic
e
�2.
Nor
ma
idea
lã s
au v
alor
icã
�3.
Nor
ma
fun
cţio
nal
ã
1.
No
rma
me
die
i st
ati
stic
esa
u a
fre
cve
nţe
i m
axim
e
�U
n f
enom
en c
u c
ât e
ste
mai
fre
cven
t în
tâln
it c
u a
tât
poa
te f
i con
sid
erat
mai
n
orm
al, i
ar c
u c
ât e
ste
mai
rar
, cu
atâ
t ap
are
mai
an
orm
al. A
ceas
tãn
orm
ã n
u e
ste
însã
vala
bil
ã în
ori
ce s
itu
aţie
, un
con
trae
xem
plu
fiin
d c
onst
itu
it d
e fa
ptu
l cã,
de
exem
plu
, ca
ria
den
tarã
est
e p
reze
ntã
la 9
6%d
in
pop
ula
ţia
Rom
ânie
i, fă
ră c
a ac
est
lucr
u s
ã p
oatã
fi c
onsi
der
at n
orm
al.
2.
No
rma
id
ea
lã s
au
va
lori
cã
�se
rap
orte
azã
la t
ipu
ri id
eale
, în
sen
sul
cã f
ieca
re c
ult
urã
sau
su
bcu
ltu
rãîş
i p
roie
ctea
zãan
um
ite
valo
ri în
car
e se
st
ipu
leaz
ãm
odal
itat
ea în
car
e p
erso
ana
ar t
reb
ui s
ã se
com
por
te.
3.
No
rma
fu
ncţ
ion
alã
�se
ref
erã
la m
ãsu
raîn
car
e p
erso
ana
îşi
înd
epli
neş
te r
olu
l fu
ncţ
ion
al p
entr
u c
are
exis
tã. E
ste
con
sid
erat
nor
mal
om
ul c
are
în
acel
aşi t
imp
cor
esp
un
de
nor
mel
or s
tati
stic
e şi
idea
le a
le u
nei
cu
ltu
ri s
au s
ub
cult
uri
, şi
reu
şeşt
e to
tod
atã
sã-ş
i în
dep
lin
easc
ãro
lul
fun
cţio
nal
.
An
orm
ali
tate
a
�es
te o
înd
epãr
tare
de
nor
mã,
car
e se
p
oate
fac
e în
sen
s p
ozit
iv(g
enia
lita
te)
sau
neg
ativ
(în
dep
ãrta
re)
pri
n m
inu
s,
def
icit
de
per
form
anţã
, dez
orga
niz
are,
d
estr
uct
ura
re. L
a an
orm
alit
ate
se
pro
du
ce o
mod
ific
are
a tu
turo
r ce
lor
3 ac
cep
ţiu
ni a
le n
oţiu
nii
de
nor
mal
itat
e.
SA
NA
TA
TE
A�
Înai
nte
de
a d
efin
i noţ
iun
ea d
e b
oală
tre
bu
ie d
efin
it
noţ
iun
ea d
e să
năt
ate,
car
e se
su
pra
pu
ne
într
-o a
nu
mit
m
ăsu
ră p
este
noţ
iun
ea d
e n
orm
alit
ate,
incl
usi
v d
in
pu
nct
de
ved
ere
al n
orm
alit
ăţii
psi
hic
e. C
onfo
rm
def
iniţ
iei O
rgan
izaţ
iei M
ond
iale
a S
ănăt
ăţii
, sãn
ãtat
eaes
te o
sta
re d
e b
ine
din
pu
nct
de
ved
ere
bio
-psi
ho-
soci
al.
�P
erso
ana
san
toas
ãd
in p
un
ct d
e ve
der
e p
sih
ic t
reb
uie
sã
aib
ão
evol
uţi
e as
cen
den
tã ş
i sã
se r
eali
zeze
atâ
t ca
p
erso
anã,
cât
şi l
a n
ivel
soc
ial.
Bo
ala
�se
car
acte
rize
azã
pri
n p
ertu
rbar
ea l
a d
ifer
ite
niv
ele
a st
ruct
uri
lor
fun
cţio
nal
e al
e in
div
idu
lui
în t
oat
e ce
le t
rei
acce
pţi
un
i b
io-p
sih
o-s
oci
ale.
�B
oal
a p
sih
icã
con
stã
într
-un
pro
ces
care
rea
lize
azã:
un
d
efic
it p
sih
ic i
mp
ort
ant
şi p
relu
ngi
t al
per
soan
ei
con
ştie
nte
; o d
eniv
elar
e a
vieţ
ii p
sih
ice;
o d
ezo
rgan
izar
e-d
estr
uct
ura
rea
vieţ
ii p
sih
ice
sau
o d
izar
mo
nie
a vi
eţii
in
trap
sih
ice.
�In
dif
eren
t d
e p
roce
sul
care
are
lo
c, b
oal
a p
sih
icã
per
turb
ã ac
tivi
tate
a su
bie
ctu
lui
şi î
i în
grãd
eşte
cap
acit
atea
de
a se
au
toad
min
istr
a şi
lib
erta
tea
lui
inte
rio
arã.
De
asem
enea
, es
te p
ertu
rbat
ã co
mu
nic
area
in
teru
man
ãşi
est
e îm
pie
dic
atã
dez
volt
area
co
resp
un
zãto
are
a p
erso
nal
itãţ
ii.
De
fect
ul
�D
efec
tuls
e re
ferã
la o
an
orm
alit
ate
în
min
us
lip
sitã
de
din
amis
m ş
i car
e rã
mân
eco
nst
antã
. Ace
sta
poa
te r
ezu
lta
din
n
each
iziţ
ion
area
un
or c
apac
itţi
fun
cţio
nal
e sa
u a
un
or a
bil
itãţ
i de
acţi
un
e, s
au p
oate
sã
apar
ãla
o p
erso
anã
care
dob
ând
ise
o se
rie
de
cap
acit
ţişi
ab
ilit
ãţi p
e ca
re le
pie
rde.
SC
UR
T I
ST
OR
IC A
L P
SIH
IAT
RIE
I C
OP
ILU
LUI
ŞI
AD
OLE
SC
EN
TU
LUI
�P
sih
iatr
ia c
opil
ulu
i şi a
dol
esce
ntu
lui s
-a d
ezvo
ltat
ca
dis
cip
lin
ã in
dep
end
ent
înce
pân
d c
u s
ecol
ul a
l XX
-lea
, d
eşi r
elat
ãrid
esp
re u
nel
e tu
lbu
rãri
care
ap
ar la
vâr
sta
de
dez
volt
are
au f
ost
con
sem
nat
e in
clu
siv
din
an
tich
itat
e.�
Un
mar
e m
erit
în f
ocal
izar
ea a
ten
ţiei
asu
pra
ace
stei
vâ
rste
ap
arţi
ne
şcol
ii p
sih
anal
itic
e fr
eud
ien
e, c
are
exp
lic
apar
iţia
nev
roze
lor
pri
n c
onfl
icte
le în
sp
ecia
l de
nat
urã
sex
ual
ã ca
re a
par
în p
rim
ii a
ni d
e vi
aţã.
În
afa
ra
lui S
. Fre
ud
, au
juca
t u
n r
ol im
por
tan
t în
ace
st s
ens
An
na
Freu
d, M
elan
ieK
lein
şi M
ich
aelF
ord
ham
.
SC
UR
T I
ST
OR
IC A
L P
SIH
IAT
RIE
I C
OP
ILU
LUI
ŞI
AD
OLE
SC
EN
TU
LUI
�P
rin
tre
pri
mel
e tr
atat
e d
e p
sih
iatr
ie a
cop
ilu
lui ş
i ad
oles
cen
tulu
i au
fos
t ce
le s
cris
e d
e au
tori
ca
De
San
ctis
, Sa
chs
şi H
ausm
anîn
juru
l an
ulu
i 192
5.
�U
nu
l din
tre
„pãr
inţi
i” p
edop
sih
iatr
ieim
ond
iale
est
e co
nsi
der
at a
fi p
sih
iatr
ul a
mer
ican
Leo
Kan
ner
care
, în
19
35 a
înfi
inţa
t p
rim
a ca
ted
rã d
e p
edop
sih
iatr
ied
in lu
me.
A
cest
a a
fost
şi c
el c
are
a d
escr
is p
rim
ele
cazu
ri d
e au
tism
in
fan
til î
n a
nu
l 194
3.
�U
n a
n m
ai t
ârzi
u, p
edop
sih
iatr
ulv
ien
ezH
ans
Asp
erge
ra
des
cris
mai
mu
lte
cazu
ri d
e „p
sih
opat
ie a
uti
stã
cu d
ebu
t în
co
pil
rie”
, car
e u
lter
ior
au p
urt
at n
um
ele
de
„sin
dro
m
Asp
erge
r”.
SC
UR
T I
ST
OR
IC A
L P
SIH
IAT
RIE
I C
OP
ILU
LUI
ŞI
AD
OLE
SC
EN
TU
LUI
�M
erit
e d
eose
bit
e în
dez
volt
area
ped
opsi
hia
trie
iau
avu
t şi
p
erso
nal
itãţ
ica
Suh
arev
aîn
UR
SS, G
öln
itz
în G
erm
ania
, Fi
sch
erîn
Ceh
ia. D
up
ã19
48, s
ub
egi
da
O.M
.S. s
-au
or
gan
izat
mai
mu
lte
wor
ksh
op-u
riin
tern
aţio
nal
e cu
sc
opu
l de
a se
un
ific
a n
omen
clat
ura
pe
pla
n in
tern
aţio
nal
în
cee
a ce
pri
veşt
e p
rob
lem
atic
a tu
lbu
rãri
lor
şi d
evie
rilo
r p
sih
ice
ale
cop
iilo
r şi
ad
oles
cen
ţilo
r.
�D
e ex
emp
lu, d
epre
sia
a fo
st r
ecu
nos
cutã
pe
pla
n
inte
rnaţ
ion
al c
a fi
ind
o t
ulb
ura
re c
are
poa
te a
par
e şi
la
cop
ii, a
bia
du
pã
anu
l 197
1, în
tim
p c
e m
ania
a f
ost
recu
nos
cut
în a
cela
şi s
ens
doa
r d
up
ãan
ul 1
990.
SC
UR
T I
ST
OR
IC A
L P
SIH
IAT
RIE
I C
OP
ILU
LUI
ŞI
AD
OLE
SC
EN
TU
LUI
�În
Rom
ânia
, un
mar
e m
erit
în d
elim
itar
ea
dom
eniu
lui p
edop
sih
iatr
ieil
-a a
vut
pro
f.d
r.
V. G
hir
an, c
are
a co
nd
us
Cat
edra
de
Psi
hia
trie
a C
opil
ulu
i şi A
dol
esce
ntu
lui d
in
cad
rul U
.M.F
. „Iu
liu
Haţ
iega
nu
” C
luj-
Nap
oca
într
e an
ii 1
968-
1997
şi c
are
a fo
st ş
i p
rim
ul p
reşe
din
te a
l Soc
ieta
ţiiN
aţio
nal
e d
e P
sih
iatr
ie ş
i Neu
rolo
gie
a C
opil
ulu
i şi
Ad
oles
cen
tulu
i din
Rom
ânia
.
Pe
do
psi
hia
tria
�P
edop
sih
iatr
iase
inte
rsec
teaz
ãcu
mai
mu
lte
dom
enii
, cu
m a
r fi
: psi
hia
tria
ad
ult
ulu
i, p
edia
tria
, p
sih
olog
ia d
evel
opm
enta
lã, n
euro
logi
a in
fan
tilã
, so
ciol
ogia
, psi
hop
edag
ogia
, fiz
iolo
gia
nor
mal
ã şi
p
atol
ogic
ã.
�Sc
opu
l psi
hia
trie
i cop
ilu
lui ş
i ad
oles
cen
tulu
i est
e d
e a
asig
ura
, ap
ãra,
red
a şi
am
elio
ra s
ãnta
tea
psi
hic
ã a
cop
iilo
r şi
ad
oles
cen
ţilo
r şi
, im
pli
cit
a vi
itor
ilor
ad
ulţ
i.
Pri
nci
pii
(Gh
ira
n,1
97
7)
�1
–p
rin
cip
iul u
nit
ãţii
orga
nis
mu
luic
u m
ediu
l ext
ern
, ca
re p
oate
val
ida
sau
, din
con
trã,
inh
iba
ech
ipot
enţi
alit
ãţil
epr
ezen
te în
str
uct
ura
co
nst
itu
ţion
alã
a co
pil
ulu
i şi a
dol
esce
ntu
lui.
�2
–p
rin
cip
iul h
omeo
staz
iei o
rgan
ism
ulu
icar
e ac
ţion
eazã
şi în
dom
eniu
l vie
ţii p
sih
ice
a co
pil
ulu
i şi
adol
esce
ntu
lui î
n c
are
se d
eru
leaz
ão
seri
e d
e ci
rcu
ite
de
tip
fee
d-b
ack
care
det
erm
inã
în f
inal
con
du
ita
ind
ivid
ulu
i.
Pri
nci
pii
(Gh
ira
n,1
97
7)
�3
–p
rin
cip
iul d
ezvo
ltãr
iilo
ngi
tud
inal
e, d
inam
ice
a ac
tivi
tãţi
ipsi
hic
e la
cop
ilca
re s
e re
ferã
la e
xist
enţa
u
nu
i dem
ers
con
tin
uu
, în
tre
pte,
a d
ezvo
ltãr
iip
sih
ice
a co
pil
ulu
i şi a
dol
esce
ntu
lui î
n f
un
cţie
de
etap
a d
e vâ
rstã
şi c
are
pre
supu
ne
şi u
n g
rad
de
pla
stic
itat
e în
d
ezvo
ltar
ea f
un
cţii
lor
insu
fici
ent
mat
ura
te.
�4
–p
rin
cip
iul i
nd
ivid
ual
izri
isti
pu
leaz
ãfa
ptu
l cã
fiec
are
cop
il r
epre
zin
tão
enti
tate
un
icã
în c
ele
trei
d
imen
siu
ni b
io-p
sih
o-so
cial
e, m
otiv
pen
tru
car
e fi
ecar
e tr
ebu
ie t
rata
t in
div
idu
aliz
at.
Lin
ii d
ire
cto
are
in c
azu
l tu
lbu
rãri
lor
psi
hic
e a
le c
op
ilu
lui
şi a
do
lesc
en
tulu
i(G
old
be
rg,
20
01
):
�1
–A
fecţ
iun
ile
psi
hic
e în
cop
ilãr
ieşi
ad
oles
cen
ţã în
regi
stre
azã
o m
orb
idit
ate
imp
orta
ntã
şi p
ot f
i cro
nic
e şi
rec
ure
nte
;
�2
–T
ulb
urã
rile
asoc
iate
su
nt
frec
ven
te la
cop
ii ş
i ad
oles
cen
ţi;
�3
–E
valu
area
con
text
ulu
i fam
ilia
l, so
cial
, cu
ltu
ral ş
i a m
ediu
lui
de
dez
volt
are
este
ese
nţi
al;
�4
–D
atel
e cu
pri
vire
la in
terv
enţi
a te
rap
euti
cã
psi
hof
arm
acol
ogic
ãsu
nt
în c
onti
nu
ã ex
pan
siu
ne,
dar
ac
tual
men
te r
elat
iv li
mit
ate;
�5
–În
gen
eral
, est
e n
eces
arã
o e
valu
are
şi o
sta
bil
ire
a p
lan
ulu
i te
rap
euti
c pe
baz
a u
nu
i con
sult
mu
ltid
isci
pli
nar
şi a
un
ei
acti
vitã
ţiîn
ech
ipã.
Ev
alu
are
a d
iag
no
stic
aîn
psi
hia
tria
co
pil
ulu
i şi
ad
ole
sce
ntu
lui
Are
an
um
ite
par
ticu
lari
tãţi
faţã
de
eval
uar
ea a
du
ltu
lui
cu p
robl
eme
psi
hic
e. E
ste
uti
lã r
esp
ecta
rea
urm
ãtoa
relo
rîn
dru
mãr
iem
ise
de
cãtr
eP
enn
şi
Hag
ino
(200
1) le
gate
de
aces
t as
pec
t:�
Se in
terv
ieve
azã
cop
ilu
l şi p
ãrin
ţii,
atât
sep
arat
cât
şi
împ
reu
nã;
pot
fi in
clu
şi a
lţi a
du
lţi i
mp
orta
nţi
(p
rofe
sori
, ed
uca
tori
, bu
nic
i) s
au f
raţi
, col
egi e
tc.;
�Se
pre
cize
azã
deb
utu
l dez
volt
area
şi c
onte
xtu
l si
mpt
omel
orp
reze
nte
;�
Se o
bţin
info
rmaţ
ii s
up
lim
enta
re d
e la
şoa
lã, c
onsi
lier
i sa
u d
e la
per
son
alu
l med
ical
car
e l-
a în
griji
t an
teri
or;
Ev
alu
are
a d
iag
no
stic
aîn
psi
hia
tria
co
pil
ulu
i şi
ad
ole
sce
ntu
lui
�Se
rea
lize
azã
isto
ricu
l dez
volt
ãrii
pe
etap
e d
e vâ
rstã
, m
edic
al, ş
cola
r şi
soc
ial,
pre
cum
şi i
stor
icu
l n
eru
rop
sih
iatr
ical
fam
ilie
i;�
Se e
valu
eazã
fam
ilia
pen
tru
a d
etec
ta e
ven
tual
ele
pro
ble
me
de
tipu
l con
flic
telo
r, d
ific
ult
ãţil
orm
arit
ale,
rol
uri
lor
sau
inte
rdic
ţiil
or in
adec
vate
şi
abu
zulu
i em
oţio
nal
, sex
ual
sau
fizi
c.�
Se e
lim
inã
tulb
urã
rile
med
ical
e sa
u n
euro
logi
ce
det
erm
inat
e d
e m
edic
amen
te s
au s
ub
stan
ţe
psi
hoa
ctic
ve: a
lcoo
l, d
rogu
ri, e
fect
uân
d u
n a
ten
t ex
amen
fiz
ic ş
i de
lab
orat
or.
Ev
alu
are
a d
iag
no
stic
aîn
psi
hia
tria
co
pil
ulu
i şi
ad
ole
sce
ntu
lui
�O
rice
exa
min
are
psi
hia
tric
ã în
cep
e cu
ob
serv
aţia
, urm
atã
de
anam
nez
ã (i
nte
rviu
), e
xam
en p
sih
ic, e
xam
en c
lin
ic
gen
eral
, exa
men
neu
rolo
gic,
tes
tare
a p
sih
olog
icã,
EE
G ş
i al
te e
xam
inar
ipar
acli
nic
eca
re v
or f
acil
ita
pu
ner
ea a
tât
a d
iagn
osti
culu
i poz
itiv
, cât
şi a
cel
ui d
ifer
enţi
al (
Ifte
ne,
19
99).
�
Inte
rviu
l psi
hia
tric
est
e b
ine
sã în
ceap
ãcu
o a
nam
nez
ã at
entã
a p
rin
ţilo
r, s
epar
at, u
rmat
ã d
e an
amn
eza
cop
ilu
lui
sau
ad
oles
cen
tulu
i. D
iscu
ţiil
e tr
ebu
ie c
ond
use
pe
un
dru
m
cu r
elev
anţã
pen
tru
sim
pto
mat
olog
ia p
reze
nta
tã d
e co
pil
. Se
poa
te u
tili
za in
terv
iul l
iber
sau
inte
rviu
l sis
tem
atic
pri
n
apli
care
a u
nor
ch
esti
onar
e st
and
ard
izat
e.
Ev
alu
are
a d
iag
no
stic
aîn
psi
hia
tria
co
pil
ulu
i şi
ad
ole
sce
ntu
lui
�În
tim
pu
l in
terv
iulu
i cop
ilu
lui s
au
adol
esce
ntu
lui s
e p
roce
dea
zãşi
la e
fect
uar
ea
exam
enu
lui p
sih
ic. T
rebu
ie s
ã se
ţin
ãse
ama
de
mai
mu
lte
asp
ecte
sem
nif
icat
ive
lega
te d
e p
arti
cula
ritã
ţile
vârs
tei.
Ast
fel,
în g
ener
al (
cu
mic
i exc
epţi
i), n
u c
opil
ul s
au a
dol
esce
ntu
l est
e ce
l car
e so
lici
tã c
onsu
ltu
l, ci
mai
deg
rabã
este
ad
us
de
cãtr
ep
ãrin
ţila
med
ic, p
sih
olog
sau
p
sih
oped
agog
.
Ev
alu
are
a d
iag
no
stic
aîn
psi
hia
tria
co
pil
ulu
i şi
ad
ole
sce
ntu
lui
�P
e d
e al
tã p
arte
, am
bia
nţa
cab
inet
ulu
i de
con
sult
aţie
tre
bu
ie s
ã fi
e p
otri
vitã
atâ
t p
entr
u p
acie
nţi
i de
vârs
tã m
icã,
cât
şi
pen
tru
ad
oles
cen
ţi, e
lim
inân
du
-se
din
câ
mp
ul v
izu
al a
l pac
ien
ţilo
r ob
iect
ele
care
le
-ar
pu
tea
acce
ntu
a an
xiet
atea
. De
asem
enea
, lim
baj
ul t
reb
uie
ad
apta
t n
ivel
ulu
i de
vârs
tã ş
i de
dez
volt
are
cogn
itiv
ã a
pac
ien
tulu
i.
Co
pii
mic
i�
În c
azu
l cop
iilo
r m
ici (
ante
pre
şcol
ariş
i pre
şcol
ari)
se
rec
oman
dã
med
iere
a co
nta
ctu
lui v
erb
al c
u
aju
toru
l ju
cãri
ilor
sau
pri
n e
xam
inar
ea u
nor
fo
togr
afii
. La
cop
iii ş
cola
ri m
ici,
inte
rviu
l tre
bu
ie
înce
pu
t p
rin
ab
ord
area
un
or t
eme
ind
ifer
ente
, cu
sc
opu
l de
a le
dim
inu
a an
xiet
atea
, du
pã
care
se
abor
dea
zãp
rob
lem
a ca
rdin
alã.
Ad
ole
sce
nti
�În
caz
ul a
dol
esce
nţi
lor
se r
ecom
and
ã o
atit
ud
ine
cât
mai
tra
nşa
ntã
şi d
irec
tã, e
vitâ
nd
u-s
e to
nu
l m
oral
izat
or. D
e m
ult
e or
i sp
ecia
lişt
ii s
e p
ot lo
vi d
e n
egat
ivis
mu
l, os
tili
tate
a şi
rez
iste
nţa
ad
oles
cen
ţilo
r, c
are-
l asi
mil
eaz
pe
med
ic c
u
pãr
inţi
ilu
i, cu
car
e d
e ce
le m
ai m
ult
e or
i est
e în
co
nfl
ict
des
chis
.
Exa
me
nu
lp
sih
ic�
Exa
men
ul p
sih
ic p
rop
riu
-zis
se
des
fãşo
arã
pe
du
rata
a c
el
pu
ţin
40
de
min
ute
şi a
re c
a ob
iect
iv p
rin
cip
al e
valu
area
vi
eţii
psi
hic
e a
cop
ilu
lui s
au a
dol
esce
ntu
lui,
incl
uzâ
nd
n
ivel
ul d
ezvo
ltãr
iico
gnit
ive,
al p
erce
pţi
ilor
, ate
nţi
ei,
mem
orie
i, or
ien
trii
tem
por
o-sp
aţia
le, c
onşt
iin
ţei,
imag
inaţ
iei,
gân
dir
ii, a
fect
ivit
ãţii
, vie
ţii i
nst
inct
ive,
ac
tivi
tãţi
i, ri
tmu
lui v
egh
e-so
mn
, per
son
alit
ãţii
actu
ale.
�D
e as
emen
ea, s
e ex
amin
eazã
şi a
spec
tul g
ener
al (
ţin
uta
, ex
pre
sia
feţe
i, p
rivi
rea,
ati
tud
inea
, ges
tica
, mim
ica,
p
anto
mim
a) ş
i mod
alit
atea
în c
are
cop
ilu
l sau
ad
oles
cen
tul s
tab
ileş
te c
onta
ctu
l ver
bal
şi a
fect
iv.
Alt
ee
xa
min
ari
�D
up
ãex
amen
ul p
sih
ic s
e ef
ectu
eazã
cu m
are
aten
ţie
exam
enu
l som
atic
, neu
rolo
gic
şi E
EG
.
�E
xam
inar
ea p
sih
olog
icã
ocu
pã
un
loc
esen
ţial
în e
valu
area
co
pil
ulu
i sau
ad
oles
cen
tulu
i. Se
ap
licã
o s
erie
de
test
e ex
plo
rato
rii p
entr
u:
�in
teli
gen
ţa c
opil
ulu
i (sc
ala
Wec
hsl
erp
entr
u c
opii
-WIS
C-
R, s
cala
Sta
nfo
rd-B
inet
, tes
tul R
aven
sim
plu
şi c
olor
etc
.),
Te
ste
psi
ho
log
ice
pe
ntr
u:
�at
enţi
a co
pil
ulu
i (te
stu
l de
bar
aj T
oulo
use
-Pie
ron
, p
rob
a Z
azzo
, tes
tul P
raga
etc.
),
�m
emor
ia (
aud
itiv
-a
cifr
elor
şi c
uvi
nte
lor)
, d
epre
sie
(sca
la d
e d
epre
sie
Ham
ilto
n, s
cala
Bec
k),
�an
xiet
ate
(ST
AI
–I
şi I
I, H
AD
S et
c.),
�p
erso
nal
itat
ea (
test
ul R
orsc
hec
h, t
estu
l CA
T,
test
ulT
AT
, tes
tulP
atte
-Noi
re, t
estu
l om
ule
ţulu
i, te
stu
l cop
acu
lui –
Koc
h, d
esen
ul f
amil
ieie
tc.)
.
Dia
gn
ost
icu
lp
sih
iatr
ic�
În u
rma
exam
inãr
ilo
rco
mp
lexe
cit
ate
înai
nte
, se
stab
ileş
te d
iagn
ost
icu
l, i
ncl
uzâ
nd
ap
reci
eri
şi a
sup
ra
niv
elu
lui
de
adap
tab
ilit
ate
al c
op
ilu
lui
în p
lan
fa
mil
ial,
şco
lar
şi s
oci
al.
�P
entr
u a
pu
tea
face
o î
nca
dra
re d
iagn
ost
icã
vali
dã
spec
iali
stu
l p
edo
psi
hia
tru
şi e
chip
a sa
-fo
rmat
ã la
m
od
ul
idea
l şi
din
: psi
ho
log,
psi
ho
ped
ago
g, a
sist
ent
soci
al, a
sist
enţi
med
ical
i –
treb
uie
sã
com
par
e si
mp
tom
ato
logi
a p
entr
u c
are
cop
ilu
l sa
u
ado
lesc
entu
l es
te a
du
s la
co
nsu
ltaţ
ie c
u p
aram
etri
i n
orm
ali
de
dez
volt
are
pe
etap
e d
e vâ
rstã
.
Va
mu
ltu
me
scp
en
tru
ate
nti
e!