Upload
rosket
View
297
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Amenajarea turristică
durabilă a teritoriuluiProf.dr. Corneliu IAŢU
curs(ă)
Acest curs este un suport rezervat studentilorde la Geografie. Orice alta utilizare implica
responsabilitate venala si teritoriala.
BibliografieAlbu Ruxandra Gabriela, (2007) – Evaluarea potenţialului turistic în perspectiva dezvoltării turistice durabile, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov. 206 pag.
Băltăreţu Andreea, (2003) – Amenajarea turistică durabilă a teritoriului, ED. Sylvi, Bucureşti.
Cândea Melinda, Erdeli G., Şimon Tamara, (2000) –Potenţial turistic şi turism, Ed.Universităţii din Bucureşti.
Cocean Pompei, (1996) – Geografia turismului, Ed. Carro, Bucureşti.
Dewailly Jean, Flament Michel, (2000) – Le tourisme, SEDES, Paris.
Erdeli G., Istrate I., (1996) – Amenajări turistice, Ed.Universităţii din Bucureşti.
Firoiu Daniela, (2004) – Economia turismului şi amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Sylvi, Bucureşti. 178 pag.
Glăvan Vasile, (2003)- Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Alma Mater, Sibiu. 131 pag.
Muntele Ionel, Iaţu Corneliu, (2006) – Geografia turismului. Concepte, metode şi forme de manifestare spaţio-temporală, Ed. Sedcom Libris, Iaşi (ediţia a II-a revăzută).
Lozato-Giotart J.-P., (1991) – Géographie du tourisme, Ed. Masson, Paris.
Manolescu Irina, (2004) – Evaluare şi amenajare turistică a teritoriului, Ed. Sedcom Libris, Iaşi.
Minciu Rodica, (1995) – Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Sylvi, Bucureşti. 143 pag.
Neguţ Silviu, (2003) – Geografia turismului, Ed. Meteor Press, Bucureşti.
Niţă Valenin, (2008) – Piaţa turistică a României, Ed. Economica, Bucureşti. 278 pag.
Păcurar Alexandru, (2000) – Turismul internaţional, Ed. Presa Univeristară Clujeană, Cluj-Napoca.
Rusu Maria, (2004) – Pensiune turistică şi agroturistică, Ed. Rentrop & Strantop, Bucureşti. 126 pag.
Şimon Tamara, (2006) – Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Fundaţiei România de mâine, Bucureşti. 238 pag.
Turismul, o ameninţare?
Cvadruplarea numărului de sosiri turistice în ultimii 30 de ani şi extinderea activităţilor turistice pun problema DURABILITĂŢII turismului.
Dezvoltarea turismului poate fi asociată comparativ cu dezvoltarea industriei
Aceasta a produs multă poluare pentru că bazele de la care s-a pornit au fost greşite şi au lipsit principiile durabilităţii
Turismul riscă să producă aceleaşi
probleme dacă nu se iau în calcul
principiile dezvoltării durabile
Toată lumea doreşte dezvoltare dar
aceasta se face prin plătirea unui preţ dur
dacă nu sunt respectate aceste principii
Aşa cum industria era văzută într-o
anumită epocă “salvatoarea” dezvoltării,
de câţiva ani şi turismul este considerat în
mod greşit un fel de panaceu universal
pentru subdezvoltare
Dezvoltarea turismului în secolul al XXI-
lea nu se mai poate face oricum, oriunde
şi de către oricine
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu
este unul din programele care afirmă
necesitatea integrării viabilităţii mediului în
procesele decizionale ale “industriei”
turismului şi în alegerile turiştilor
Turismul durabil - definiţieOMT:
Principiile directoare ale dezvoltării durabile şi practicile gestiunii durabile ale turismului sunt aplicabile la toate formele de turism în toate tipurile de destinaţii (inclusiv trismului de masă)
Turismul durabil trebuie să:
- exploateze de o manieră optimă resursele de mediu prin prezervarea proceselor ecologice esenţiale, salvagardarea resurselor naturale şi biodiversitate
- respecte autenticitatea socioculturală a comunităţilor de primire, să conserve atu-urile lor culturale construite şi să “trăiască” valorile tradiţionale şi să contribuie la înţelegere şi toleranţă interculturală
- asigure o activitate economică viabilă pe termen lung oferind la toate părţile integrate avantaje socioeconomice echitabil împărţite, mai ales locuri de muncă stabile, posibilităţi de beneficii şi servicii sociale pentru comunităţile de primire, contribuind şi la reducerea sărăciei
- dezvoltarea durabilă a turismului cere participare, în cunoştinţă de cauză, a tuturor actorilor vizaţi şi o puternică orientare politică pentru asigurarea unei largi participări şi asigurarea consensului.
Turismul durabil este fructul eforturilor permanente şi cere un control constant al efectelor acestei activităţi (măsuri preventive şi de corecţie dacă este cazul)
- turismul durabil trebuia să satisfacă, la cel mai înalt nivel posibil, turiștii. Pentru aceştia TD este o experienţă utilă şi conştientizantă prin încurajarea practicilor adaptate
Definiţia Comitetului francez asupra turismului durabil- dezvoltarea turismului durabil sub orice formă de dezvoltare, care respectă, prezervă şi pune în valoare pe termen lung resursele naturale, culturale şi sociale a unui teritoriu
Dezvoltarea TD se înscrie într-o dinamică care articulează modurile de producţie şi de consum responsabile, oferind populaţiilor care trăiesc, muncesc sau îşi fac sejurul în aceste spaţii avantaje socio-economice echitabil împărţite
Aceasta dezvoltare presupune o amenajare şi o gestiune integrată a resurselor şi o participare a actorilor locali, înainte de a concilia punerea sa în practică cu nevoile şi capacităţile teritoriului
Actorii turismului durabilÎntreprinderile de turism (obiective majore: imaginea de marcă; rentabilitatea; relaţiile cu personalul; impactul asupra mediului)
Comunităţile locale (obiectiv: prosperitatea însă fără a impieta calitatea vieţii)
Apărătorii mediului (ecologiştii), care îşi manifestă îngrijorarea dar în acelaşi timp văd în turism o sursă de venit pentru conservare
Turiştii (“vănâtori” de sejururi cât mai plăcute, în medii sigure, atrăgătoare şi tot mai conştienţi de impactul călătoriilor
Raţiunile pentru un turism durabilIndustrie turistică fragmentată – necesitatea unei
coordonări
Dezvoltarea durabilă vizează aspecte generale
ca aerul, apa, patrimoniul natural şi cultural,
calitatea vieţii. Toate acestea sunt gestionate de
guverne şi pot fi influenţate de activităţile
turistice fie negativ, fie pozitiv
Rolul guvernelor este esenţial pentru că
elaborează şi determină politici, pot da exemple
de bune practici, pot incita într-o anumită direcţie
utilizarea resurselor, practicile întreprinderilor şi
instituţiilor
Charta europeană a turismului
durabil în spaţiile protejate
l Charta europeană a turismului durabil în
spaţiile protejate se înscrie între priorităţile
mondiale şi europene exprimate prin
recomandările Agendei 21, adoptate prin
Conferinţa de la Rio din 1992 şi prin cel de-al
VI-lea Program de Acţiune Comunitară pentru
mediu dar şi Strategia Uniunii Europene în
materie de dezvoltare de dezvoltare durabilă
Charta aparţine Federaţiei EUROPARC, asociaţie care regrupează spaţiile protejate europene şi a fost elaborată de un grup constituit din reprezenanţi europeni ai spaţiului protejat, din sectorul turismului şi partenerii lor sub egida Federaţiei EUROPARC şi dezvoltată după recomandările raportului stabilit de EUROPARC în 1993 "Loving Them to Death? Sustainable Tourism in Europe’s Nature and National Parks“
Charta constituie una din priorităţile definite prin programul de acţiune pentru spaţii protejate "Des Parcs pour la vie" (1994) a Uniunii Mondiale a Naturii
Obiective fundamentale
Creşterea interesului şi susţinerea spaţiilor protejate, ca parte fundamentală din patrimoniu şi care trebuie prezervată şi apreciată de generaţiile prezente şi viitoare
Ameliorarea dezvoltării şi gestiunii turismului în spaţiile protejate, care ia în calcul necesităţile mediului, locuitorilor, întreprinderilor locale şi vizitatorilor
Secţiunile Chartei
I. Turism durabil pentru un spaţiu protejat
- Charta se adresează la toate tipurile de spaţii protejate
- Punerea sa în practică se face prin realizarea unui diagnostic a nevoilor teritoriului (probleme şi oportunităţi)
- Rolul diagnosticului este să definească orientarea turistică cea mai bună pentru tot teritoriul
- realizarea de parteneriate cu reprezentanţii locali din sectorul turismului, a altor sectoare de activitate, a locuitorilor teritoriului şi autorităţile locale este obligatorie
II. Turism durabil pentru întreprinderea turistică locală
Întreprinderile locale sunt parteneri esenţiali pentru responsabilii spaţiilor protejate în dezvoltarea strategiei turistice a teritoriului
- întărirea implicării întreprinderilor locale care muncesc cu responsabilii spaţiului protejat
- realizarea unui diagnostic din partea întreprinderilor asupra activităţii lor (scop: punerea de acord a ofertei lor cu aşteptările vizitatorilor; lucarea în calcul a mediului şi dezvoltării durabile în gestiunea întreprinderii)
- implicarea întreprinderilor locale în reflecţia şi aplicarea principiilor de dezvoltare turistică durabilă, în parteneriat cu spaţiul protejat
III. Turism durabil pentru tour-operatori
- un cadru de muncă pentru întărirea implicării
tour-operatorilor care integrează principiile
dezvoltării durabile în oferta lor şi care
programează călătorii în spaţii protejate
Tour-operatorul se angajează să muncească în
parteneriat cu organismul care animează
strategia spaţiului protejat şi prestaţiile turistice
locale şi va analiza compatibilitatea ofertei sale
cu obiectivele teritoriale
Fluxul indus de acesta nu trebuie să distrugă
resursele patrimoniale