Curs+Inst.+El.+Si+de+Autom.in+Cladiri+Multiznale+Si+Spec+c1 c5+Mosoni

7/28/2019 Curs+Inst.+El.+Si+de+Autom.in+Cladiri+Multiznale+Si+Spec+c1 c5+Mosoni

1/41

Cursul nr. 1

POSTURI DE TRANSFORMARE-cerinte tehnice, amplasare, dimensionare

Generalitati

Posturile de transformare (numite n continuare PT ) MT/JT sunt parte componenta aretelelor de distributie RED prin care se asigura modificarea nivelului tensiunii energieielectrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT este compus din echipamente de conexiunide MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distributie JT precum siconstructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizatesunt incluse in sistemul de automatizare a distributiei (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.Clasificarile PT

A. Dupa destinatie1. PT de distributie publica alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale

destinate racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale.

2. PT de servicii interne ale instalatiilor Operatorilor de Distributie de ex. statii detransformare 110 /20 kV sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).3. PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a

grupurilor mici de agenti economici aflate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a Operatorde Distributie .

B. Dupa modului de acces la echipamentele PT1. PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu acces n interior pentru manevre/lucrari.2. PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioara .

Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere deusi de vizitare

C. Dupa solutia tehnica de realizare a PT

1. PT aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la liniiaeriene MT cu conectare cu conductoare neizolate, cteodata si conductoare preizolatesau cabluri de MT torsadate. n mod exceptional este posibil ca PT pe stlpi sa fieracordat la LEA MT cu cablu subteran.PT pe stlpi se mpart n:

a) PT pe un stlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.b) PT pe doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA2) PT cabina

PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila(de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unulsau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimentezeconsumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand douasau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus decazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA MT. Tot echipamentulelectric de MT si JT este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cuaccesul personalului in interiorul PTCZ

c) PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compactecare pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postuluipentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000


2/41

kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cudemontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM

d) Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAMse pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma

Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de MT respectiv de JT. Ele

au la baza o cuva de beton impermeabil la apa iar cablurile de racordare MT si JT se facin solutie etansa utilizand diafragme special proiectateIn compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine uleiul care s-ar

putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.

1.2 Criterii de baza pentru alegerea tipului de PT

La selectarea tipului si a amplasarii PT este necesar n afara de evaluarea tehnico economica sa se tina cont de :

tipurile de retele MT si JT la care urmeaza sa fie racordat PT; proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate PT si conditiile impuse

de la proprietarii lor; posibilitati de acces pentru montare, deservire si mentenanta; zonele de protectie, si de siguranta; caracterul zonei locuita sau nelocuita, rezervatie, etc. pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

2 Solutii constructive si variante de echipare

2.1 PT aerian (PTA) montat pe stlp PT Aerian pe un stlp din betonStlpii de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime

de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va montaorizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobareaCTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEAMT sau pe stalpul PTA.

PT Aerian montat in axul LEA MT si/sau al derivatiilor.Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru

realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 mcu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitieverticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea Operatorului deDistributie

PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-

economice se pot accepta si talpi de lemn/metal)Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 ,SC15015 cu inaltime de 12 (14) mcu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe unstalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorulPTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA MT sau pe stalpulPTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele MT/JT este 16-630 kVA. Incazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.


3/41

Echipare de baza Consola MT de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere, Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua

manete distincte pentru contactele de forta si pentru cutitele de punere la pamant,in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate

STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)

Transformator de distributie, MT/0.4 kV 16-630 kVA. Cutia de distributie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD

va fi realizata din policarbonat. n componenta CD intra barele JT, echipamentulde conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV,descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energieielectrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitelede linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,

La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de

masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminatpublic Cutia de distributie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de

fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. n componenta CD intra bareleJT, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public seva asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul decomanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor deiluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului

Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiunecorespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat

pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificarede transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA Circuite de linie de JT racordate la CD n LEA/LES:

o circuite LES de sectiuni corespunzatoare .o circuite LEA racordate prin fir de regula neintrerupt pana la bornele de

linie ale CD. Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de tevi de plastic de lungimi

cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse n suportul tevilor, si cubride metalica de stalpul PTA . La iesire tevile de protectie vor fi prevazute cucapace speciale mpotriva patrunderii apei.

Iesirile de cablu din tabloul de distributie n directia solului vor fi protejate

mecanic cu tevile cu diametru corespunzator . Console JT de linii aeriene vor fi in numar suficient pentru a asigura iesireafiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuituluiJT .

La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fatade priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intrerupereaconductorului, cu refacerea izolatiei nulului.


4/41

Sistemul de legare la pamnt al PTA este constituit din priza de pamant (liniarasau contur), banda de coborre care asigura legarea la priza de pamant a PTA aconsolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a socluluimetalic in cazul in care CD este din policarbonat)

Fundatia de beton a stalpului PTA

2.2 PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afara

Post de transformare compact cu deservire exterioara se va amplasa intro fundatiesapata in pamant care va avea la baza un strat de pietris marunt. Acoperisul PT estedemontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).Accesul la celulele de distributie MT, tabloul de distributie JT si la transformator esteposibil dupa deschiderea usiilor. Racordarea la RED MT si JT se face in cabluri MT si jt.n cazuri de utilizare a acestei PT in solutie radiala, conectat la linii aeriene MT princablu subteran separatorul de sarcini si sigurantele pot fi pe stlpul de racord in acest cazn PT nu vor exista celule de MT. Performantele separatorului de sarcina limiteazalungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT in aceata

solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptoraerian si/sau se vor monta celule MT in PT

Echipare de baza

1 sau 2 transformatoare MT/JT de ulei, izolat, de capacitate maxima 1000 kVA. Celule de distributie MT independente, modulate racordate cu bare exterioare in

configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule detransformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina dezid/anvelopa. Celulele MT care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de 20kV , curentul nominal 630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de

sarcina si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazutecutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unitati functionaleindividuale independente (cutii pentru ndeplinirea unei functii) unite prin bareamplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.

In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cucelule compacte. In acest caz celulele MT care echipeaza PT vor fi compacte(tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiescPT) Celulele vor avea tensiunea nominala de 20 kV , curentul nominal 630 A, sicurentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina si intreruptoarele vor aveamediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.

Tablou de distributie JT cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate

cu sigurante MPR si/sau intreruptoare JT. si cu grupuri de masuradirecta/semidirecta. In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in

apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echipareasimilara mentionata la punctul 2.1

2.3 PT in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces n interior pentru manevresi/sau lucrari


5/41

Post de transformare compact cu deservire interioara se va amplasa intro fundatiesapata in pamant care va avea la baza un strat de pietris marunt. Acoperisul PT estedemontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).

Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare /mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2

3 Transformatoare utilizate in PT

De regula vor fi montate transformatoare de ulei trifazate MT / 0,4 kV n executiecompacta, fara conservator, cu bobinaj Cu sau Al si pierderi n gol reduse. n situatiimotivate se pot utiliza transformatore cu izolatie uscata.

3.1 Gama standard a puterilor tansformatoarelor

16 kVA 25 kVA

40 kVA 63 kVA 100 kVA 160 kVA 250 kVA 400 kVA 630 kVA 1000 kVA 1600 KVA

3.2 Grupe de conexiuni Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA 160 kVA Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA 1600 kVA

Protectia transformatoarelor si a circuitelor JT din PT

Protectia transformatoarelorAlegerea concreta a protectiei MT la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si

performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata.Protectia transformatoarelor de distributie MT/JT trebuie sa ndeplineasca urmatoarelecerinte:

sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului sa nu ntrerupa curentul de magnetizare de marimea 12 x in pe perioada de 0,1 s. trebuie sa fie selectiva cu elementul de protejare pe partea secundara a

transformatorului.Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare

va sigura:


6/41

o protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectiede pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pecircuitele de linie

o protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare lasuprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta

durata. Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii defunctii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pecircutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificialincarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre caretrebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectiadin BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.

Respectarea principipiului de dimensionare de separare a functiilor protectiilortransformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelorprotectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.

Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT1. Protectia circuitelor de linie JT trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:o sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului JTo sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se

previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile lacurentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3secunde

o sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie(BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED- JT.

o sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuituluiJT

1. In cazul lungimilor maxime acceptate de politica tehnica a Operatorilor deDistributie pentru LEA -JT de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp (I sccmin = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 sicresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:

o In = 160 Ao coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a

protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asiguradeclansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A

o posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 Ao posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200

A si 2400 Ao posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru

imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea lascurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornireamotoarelor electrice.

o posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma inintreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate


7/41

similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul dedefect de 1.25

1. Pentru LEA-JT stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se vaalege protectia respectand principiile de sensibilitate la curentul minim de defect

de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin siguranteMPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentrua perioada de 25 ani

2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie aleposturilor de transformare se accepta CD echipate numai cu sigurante MPR, deminim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate echipate cu intreruptoare de160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri caresa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD si sensibilitatea pe toatalungimea LEA -JT care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, petoata lungimea circuitului JT, in maxim 3 secunde.

5 Tablouri / cutii de distributie JT

5.1 Cutii de distributie (CD) pentru PTA pe stlp

Echiparea de baza a tabloului de distributie n general bare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A. in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A

si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A

pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pecircuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sauelemente de separatie, nefuzibile.

circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazutecu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilorenuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:

o sigurante MPR grupa 00 de minim100 A pe socluri 201o sigurante MPR si intreruptoare In =160Ao elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In

=160A circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute

cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentrufiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelorstradale

transformatoare de masura a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pecircuitele de linie pentru masurare semidirecta a energiei si/sau pentru montareaunui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul detransformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se


8/41

monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA. Transformatoarele de curent nu vorfi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.

echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice iesiri din partea secundara a TC vor fi integrate ntrun tabloul cu borne, care va

permite scurtcircuitarea intrarilor de curent pe durata conectarii contoarelor si/sau

a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectariianalizorului trebuie sa permita o nlocuire fara probleme n caz de defectiune. protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuata

prin sigurante fuzibile. pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni minime

ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm2, iar pentru pentru circuitde tensiune 1,5 mm2.

spatiul si forma tabloului de distributie pentru instalarea analizorului calitatiienergiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA

configurarea tabloului de distributie permite montarea pna la 8 circuite de linieprotejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.

stuturile intririlor si iesirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate ntrestalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

5.2 Tablouri de distributie JT n PT in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)o similar CD a PTA conform 5.1o numarul circuitelor poate fi mai mare de 8o se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai

mari de 160 Ao sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care

pot ajunge pana la 1600 kVA.6 Tevi de protectie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA

Iesiri din CD ale PTA n directie liniilor aeriene vor fi protejate de tevi de plastic culungimea 6 m, fixate n suporturi corespunzatoare. La iesire din teava de protectie va fiamplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.

Iesiri din CD ale PTA n LES vor fi pozare n teavi de protectie.

7 Masurarea parametrilor energiei electrice la PT

Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie saasigure urmatoarele functii:

o inregistrarea valorilor medii, maxime si minime ale U, I, P, Q

o ampermeru si voltmetru inregistratoro masurarea energiei active si reactiveo continutul de armonici in curbele de curant si tensiune

8 Racordarea PT la liniile MT

8.1 Modalitatea de conectare PT la LEA -MTRacordare PT la LEA -MT se va face in solutie radiala. Pentru racordarea PT se

vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii


9/41

In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:o Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm2.o Conducotare izolate MT cu sectiuni nominale de minim 50 mm2.o Conductoare torsadate mt pentru linii aeriene.o LES 20 kV

8.2 Modalitatea de racordare PT la LES -MT racordare in bucla (PT n cabina). racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES -MT si/sau de

pe barele MT ale statiilor de transformare9 Protectia mpotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta si mpotriva

supratensiunii atmosferice

9.1 Protectie mpotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta Protectia de baza mpotriva contactului periculos trebuie sa fie efectuata n

conformitate cu cerintele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia. Toate partile metalice ale PT inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de

distributie JT vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (prizapamant instalatiei mt) Daca nu se pot respecta conditiile pentru legare la pamnt comuna a prizelor de

pamant de pe partea de MT si de pe partea de JT a PT, este necesar a se prevedeaprize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.

9.2 Protectia mpotriva supratensiunilor atmosferice Principiile de utilizare a elementelor de protectie sunt prevazute n anexe ale

politicii tehnice a sistemului de distributie, care se ocupa de problematica liniiloraeriene si subterane MT si JT

La PTA pe stlp pe partea MT se monetaza descarcatoare ZnO integrate incadrul de sigurante al PTA.

10 Racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilortehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energieelectrica din posturile de transformare MT/JT existente si/sau din posturi de transformarefinantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiuneIn situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul dedelimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fiprevizionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED -MT intre

Operatorul de Distributie si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau alechipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelulmansoanelor.Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marireacapacitatii de distributie a RED -MT in amonte de punctul de racordare ca urmare ainfluentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acestaverificare se va avea in vedere:

o noua sarcina maxima a circuitului MT ca urmare a racordarii noului utilizator


10/41

o sectiunea cailor de curent pe circuitul MT in amonte de puntul de racordareo mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al

circuitului MT sub limita de 5%o mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor

functiuni de rezervare atat pentru RED -MT din zona (alimentarea de rezerva a bareor

unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din altecircuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua saumai multe cai de alimentare pe MT

Solutiile de racordare din RED -MT nu pot asigura alimentarea neintrerupta areceptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cuenergie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor.Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedeasolutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum simodalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionareabuclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de

continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri decresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie racordatnoul utilizator (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica anoului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fifinantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:

o largirea culoarelor de siguranta LEA -MT prin zone forestiere prin acorduri noi cuproprietarii zonelor forestiere

o refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES -MT pentru apreveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o schimbarea/intarirea izolatiei LEA -MTo inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a nouluiutilizatoro montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de

automatizare a Operatorului de Distributieo introducerea in sistemul de automatizare al Operatorului de Distributie a unor

echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif deracordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED -MT sepoate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentarecu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabilo masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de

asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vorfi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite delegislatia in vigoare

o de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatietelecomandate integrate in SAD al Operatorului de Distributie

o stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont deefectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare


11/41

Solutia standard de racordare la RED -MT a noilor posturi de transformare apartinandtertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal peprimul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminalede exterior pe LES -MT se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorulde racord.

In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m, se vor prevedea punctede masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard princircuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din careurmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linienecesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se vaintocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutiastandard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesuluineconditionat si nerestrictionat al personalului Operatorului de Distributie pentru

manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori estenevoie, in caz de incidente pe LEA -MT si/sau altor categorii de manevre necesareadministrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate oriseparatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub formanotariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acestacord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea uneisolutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniulpublic.

Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papuciiLEA -MT in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul deconexiuni proprietatea Operatorului de Distributie intr-o anvelopa distincta care va

contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula detrafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietateaclientului

Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kVsi pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED -MT la 20 kV. Prin avizul tehnic deracordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a Operatoruluide Distributie sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformatorcorespunzatort 20/0.4 kV

11 CONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT

Proiectantul va obtine in numele Operatorului de Distributie si va include indocumentatie:

o certificatul de urbanism,o toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,o toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor

electrice,


12/41

o toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele deutilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare desiguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc

o toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectateo toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor

proiectate (faza SF).o planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara

1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale detraseu

In situatia in care PT si RED MT si JT racordate la PT sunt amplasate peterenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta siprotectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor deinvestitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventiiaccidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara aimobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face

masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelortraseelor cablurilor masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitieirespective.Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu potfi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intreOperatorul de Distributie si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-austabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabilaOperatorului de Distributie se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se voradopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

Cursul nr.2

DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE

3.1 Determinarea puterii cerute de consumator3.1 Determinarea puterii cerute de consumator

Deoarece conservarea energiei electrice, cu mijloacele tehnicii actuale, este util, pentru aputea asigura continuitatea dorit n alimentarea cu energie a unui consumator se impunecunoaterea variaiei n timp a sarcinii acestuia, reprezentat prin una din mrimile P, Q,

s, I.Puterea activ absorbit, care se ia n considerare pentru grupe de cel puin patrureceptoare, se numete putere cerut sau de calcul (Pc). Puterea cerut este o putereconvenional, de valoare constant, ce produce n elementele instalaiei electrice aceleaiefecte termice ca i puterea real (variabil) ntr-un interval de timp determinat (30minute, n general), n perioada de ncrcare maxim a instalaiei.Determinare analitic a puterii cerute se face difereniat, n funcie de stadiul proiectrii inivelul la care se efectueaz calculele. Deoarece calculele se fac n sensul receptor


13/41

racord nalt tensiune, rezult c snt preferabile acele metode ce conduc la rezultateacoperitoare n toate situaiile, i n acest sens citm:-metoda coeficienilor de cerere, aplicabil la orice nivel, dar recomandat pentru grupuride receptoare, cum ar fi secii, ntreprinderi;-metoda formulei binome, care d rezultate acoperitoare pentru un numr restrns de

receptoare de for cu puteri mult diferite ntre ele. Se recomand pentru calculul puteriicerute la nivel de tablou de distribuie secundar sau principal;-metoda analizei directe, recomandat pentru tablourile cu puine plecri, inclusiv atablourilor de utilaj, cnd se cunosc diagramele de funcionare i ncrcare a tuturorreceptoarelor;-metode bazate pe consumuri specifice, cu raportare la unitatea de producie sau launitatea de suprafa productiv. Snt imprecise i se recomand numai pentru etapapreliminar a proiectrii, corespunztoare fazei not de comand;-metode bazate pe puteri medii i indicatori ai curbelor de sarcin, indicate pentrudeterminarea puterii cerute la nivelele superioare, de la barele de joas tensiune aleposturilor de transformare ctre liniile de racord de nalt tensiune.

La instalaiile n exploatare, puterea cerut se determin pe baza curbelor de sarcin aleconsumatorului.a)Determinarea puterii cerute prin metoda coeficienilor de cererePuterea cerut de o grup de receptoare (Pcg), caracterizate prin acelai grafic de sarcin,se determin ca produsul dintre puterea instalat (P i) i coeficientul de cerere (kc):Pcg = kc Pi [kW]

n care: =

=s

j

nji PP1

- receptoare cu regim prelungit de funcionare, kW;

( )=

=s

jjni

PDAP1

- receptoare cu regim intermitent de funcionare, kW;

Pnj , DAj puterea nominal, respectiv durata relativ de acionare a receptorului j.Coeficientul de cerere este o funcie complex de forma:

rm

si

c

kkk

=

ce ine seama de randamentul mediu al receptoarelor (m) din grup, de randamentulreelei (r) n punctul de calcul, de coeficientul de ncrcare (ki) al receptoarelor i decoeficientul de simultaneitate (ks) al funcionrii acestora.

n cazul n care P i este putere util n expresia lui kc intervine m, iar dac Pi esteputere absorbit, atunci randamentul mediu al receptoarelor nu particip la stabilireafactorului de cerere.Puterea reactiv cerut de grup va fi:

ccgcg

c

cgtgPPQ

==

2cos

1

unde factorul de putere cos c exprim consumul deputere reactiv al receptoarelor ce absorb puterea Pcg, n condiiile reflectate global princoeficientul de cerere.


14/41

Coeficienii de cerere i factorii de putere cerui se determin, pentru diferite receptoare,rezultatele prelucrndu-se statistic. Toate receptoarele caracterizate prin aceleai valori alemrimilor kc, cos c se ncadreaz ntr-o singur grup, denumit categorie dereceptoare.Puterile active i reactive de mai multe categorii distincte de receptoare se obin prin

sumarea algebric a puterilor corespunztoare fiecrei grupe n parte.

=

=

=

=k

j

cgct

k

j

cgct

j

j

QQ

PP

1

1

Aceste ultime dou relaii snt valabile pentru cazul n care se cunoate numai putereatotal instalat a grupei. Dac pentru grupa considerat se cunosc att numrul dereceptoare, ct i datele lor de catalog, atunci puterea cerut se estimeaz cu:

=

=

ccgcg

iccg

tgPQ

PkP

unde:a

ccc

k

kkk

+=

1coeficient de cerere corectat;

kc coeficient de cerere pentru categoria de receptoare

ka coeficient de influen al numrului de receptoare.Dac numrul receptoarelor din grup este mai mic ca 4, atunci kc=kc*=1 i puterea ceruteste numeric egal cu puterea instalat a receptoarelor. O astfel de situaie se ntlnete lanivelul tablourilor de utilaj sau a celor de distribuie ce alimenteaz maximum treireceptoare.Indiferent de varianta de calcul adoptat, se impune determinarea puterii aparente i a

factorului de putere mediu

=

+=

cg

cg

cm

cgcgcg

S

P

QPs

cos

22

sau

=

+=

ct

ctcm

ctctct

S

P

QPs

cos

22

,

mrimi care servesc la: alegerea transformatoarelor din postul de transformare, n ipotezac nu se cunosc curbele de sarcin ale consumatorului, precum i la dimensionareainstalaiei de compensare a factorului de putere.b)Determinarea puterii cerute prin metoda formulei binome

Puterile active i reactive cerute de o grup de receptoare snt:

=

+=

ccgcg

ixcg

tgPQbPaPP

n care: a, b, x coeficieni de calcul caracteristici grupei, dai tabelar;

=

=x

j

njx PP1

- suma puterilor nominale ale primelor x receptoare, luate n ordinea

descrescnd a puterilor instalate, kW;


15/41

=

=s

j

nji PP1

- puterea instalat a grupei.

Dac snt mai multe grupe de receptoare, atunci ( ) ( )=

+=k

j

jixctbPaPP

1

max

==k

cgct QQ1j

j

unde: (aPx)max termenul de forma aPx cu valoarea cea mai mare.i n acest caz se impune calculul puterii aparente i a factorului de putere cerut mediu.c)Determinarea puterii cerute prin metoda analizei directeMetoda se aplic unui numr redus de receptoare la care se cunoate modul de variaie ntimp al puterii utile sau absorbite. O astfel de situaie se ntlnete la:-tablourile de utilaj;-tablourile de distribuie cu plecri puine;-tablourile generale cu un numr redus de plecri la subconsumatori mici sausemiindustriali la care puterea instalat pentru iluminat reprezint mai mult de 60 ... 75%

din puterea total instalat.n toate cazurile se urmrete determinarea experimental a coeficientului de cerere, maiprecis a elementelor sale componente, dup cum urmeaz:Coeficientul de simultaneitate aferent la dou sau mai multe receptoare carefuncioneaz concomitent se definete ca raportul dintre puterea maxim absorbit (Pa max)de toate receptoarele n funciune i suma puterilor maxime (Pmax) individuale ale fiecruireceptor n parte:

( ) maxs

max

1j

max

max

PP

a

s

j

as

PPk ==

=

cu observaia c din cele s receptoare, n momentul msurtorilor, nu toatefuncioneaz la puterea maxim presupus a fi necesar utilajului antrenat.Valorile uzuale ale lui ks snt cuprinse ntre 0.75 ... 0.9, fiind funcie de numrul i tipulreceptoarelor, precum i de schema reelei de distribuie. Astfel, coeficientul desimultaneitate variaz invers proporional cu numrul de receptoare, fiind mai mic lareelele buclate dect la cele radiale.Coeficientul de ncrcare este dat de raportul dintre suma puterilor maxime a

receptoarelor i puterea total instalat a acestora:

( )

( ) i

s

s

jjn

s

jj

iP

P

P

P

k max

1

1

max

==

=

=

avnd valori cuprinse ntre 0.9 ... 0.95.Randamentul mediu al receptoarelor se determin ca medie ponderat a randamentelornominale, n raport cu puterea instalat.Randamentul reelei n punctul de calcul (plecarea din tablou) se estimeaz pe bazapierderilor de putere pe conductoarele reelei. ntruct lungimea coloanelor, respectiv acircuitelor este de regul redus, se adopt r = 0.98 ... 1.


16/41

Un calcul exact al pierderilor de putere presupune cunoaterea puterii simultane maxime(Ps max), a factorului de putere mediu cosm, a lungimii conductoarelor pe faz (Lc) i amaterialului conductor (r0, /km), ceea ce conduce la P = 3RI2, cu: R=r0Lc,

mn

s

U

PI

cos3

103

max

= , unde Ps max, [kW] i

Cu aceste date se apreciaz valoarea( )sm

i

sc

kkk

= , calculndu-se

+=

=

=

22

ccc

mcc

icc

QPS

tgPQ

PkP

d)Determinarea puterii cerute prin metoda duratei de utilizare Metoda se recomandpentru determinarea puterii cerute la nivel de ntreprindere sau platform industrial,atunci cnd se cunoate consumul specific de energie electric (e s = kWh/u.p) pe unitateade producie (u.p). Dac A este producia anual a ntreprinderii, atunci consumul deenergie electric pe perioada considerat va fi: Ea = eBA [kw], ceea ce conduce la o

putere cerut de:maxp

ac

t

EP = [kW] unde:

Metodele prezentate snt valabile, n principiu, pentru determinarea puterii cerute de oricecategorie de receptoare.

Cu toate acestea, pentru receptoarele de iluminat se recomand numai metodacoeficienilor de cerere iar pentru receptoarele de for oricare din cele patru variante daraplicate de aa manier nct s corespund nivelului la care se urmrete determinareaputerii cerute. Puterea total cerut de un consumator este suma puterilor totale cerute deinstalaiile de for i lumin.

Curbe de sarcin i mrimi caracteristiceStabilirea necesarului de energie electric a unui consumator se face prin intermediulcurbelor de sarcin prin care se nelege variaia n timp, pe o anumit perioad, a sarciniielectrice.Clasificarea curbelor de sarcin se face dup:

-natura sarcinii, situaie n care deosebim curbe de sarcin a puterii active, reactive,aparente, a curentului. Cele mai utilizate snt curbele de sarcin ale puterilor active ireactive, numite generic curbe de sarcin active i reactive;

-durata ciclului, care conduce la curbe de sarcini zilnice i anuale. Curbele de sarcinzilnice se refer la o perioad de t c = 24h i dintre acestea prezint importan curbele

caracteristice zilnice pentru var (18 ... 25 iunie) i iarn (18 ... 25 decembrie), ntruct nintervalul respectiv se consider un consum maxim de putere cerut, implicit energieelectric. Curbele anuale de sarcin se refer la o durat de tc = 8760h;

-modul de obinere care conduce la: curbe experimentale obinute prin citirea aparatelorindicatoare la intervale egale de timp (din or n or) sau trasate cu ajutorul aparatelornregistratoare; curbe tip obinute prin prelucrarea statistic a curbelor de sarcinxperimentale specifice unor ramuri sau subramuri industriale.


17/41

-Curbele de sarcin obinute experimental snt n form de trepte (fig.3.1), deoareceputerea absorbit se consider constant ntre dou citiri.

Ordonatele acestor curbe s e exprim n valori absolute sau n procente din valorilemaxime lunare. Se observ c puterea cerut de consumator, determinat prin una dinmetodele prezentate anterior, este maxim n lunile de iarn (Pc = Pmax 1 decembrie,

ianuarie, februarie) datorit consumului suplimentar pentru iluminat, nclzit etc. iminim n lunile de var (Pmin v iunie, iulie, august). O curb des ntlnit este curbaanual a sarcinilor clasate, ce reprezint variaia sarcinii anuale n ordinea descrescnd aputerilor.Din curba de sarcin a consumatorului se pot estima anumii indicatori (mrimicaracteristice) pe baza crora se adopt soluia optim de alimentare cu energie electric.Astfel, aria cuprins ntre curba zilnic de sarcin i axa absciselor (fig. 3.2) reprezintenergia zilnic necesar a consumatorului

( ) AtPdtcPEn

jjc

t

ca == =10

[kWh]

care, pentru un ciclu de tc = 24h, n ipoteza tj = lh, va fi:

AP

PPE

jj

cmxi

a

i

=

=

=

24

1 max

%100

Cu ajutorul acestei energii se definesc urmtorii indicatori sau mrimicaracteristice ale curbelor zilnice de sarcin:

-puterea activ medie (Pm), ce are semnificaia unei puteri constante n timp care

determin un consum de energie activ echivalent cu cel real:c

am

t

EP = , unde tc = 24h,

eventual tc=8760h;

-coeficientul de utilizare al puterii instalate (kpi) definit ca raportul dintre puterileactive medii i maxime absorbit i puterea instalat:

=== njiic

a

i

mpi PP

Pt

E

P

Pk cu,

-coeficientul de utilizare al puterii maxime (kp max) dat de raportul dintre puterile activemedii i maxime absorbite


18/41

icic

a

i

mp

Pt

A

Pt

E

P

Pk

maxmaxmax

max ===

Dac tc = 24h, acest indicator poart numele de coeficient de utilizare, umplere sauaplatizare al curbei zilnice de sarcin

i

apupP

Akkk

max

max24===

-coeficientul de form al curbei de sarcin (kf) definit ca raportul dintre sarcina medieptratic i sarcina medie,

ambele determinate n acelai interval de timp:m

mp

fP

Pk =

-durata de utilizare a puterii maxime absorbite (tp max) reprezint timpul n care s-arconsuma aceeai energie Ea dac s-ar funciona constant la puterea maxim

[ ]hmaxmaxmax

max cp

i

mc

i

ap tk

P

Pt

P

Et ===

-durata de utilizare a puterii instalate (tpi) definit n acelai mod ca mai sus,raportarea fcndu-se la puterea instalat

cpi

i

mc

i

a

pitk

P

Pt

P

Et ===

-factorul de putere (k) se determin att ca valoare instantanee 22 QPP

k+

= pe baza

valorii puterilor

active i reactive la un moment dat, ct i ca valoare medie pe un anumit interval:

22

ra

m

EE

Pk+

= cu ( ) [kVArhj]10

=

==n

jjc

t

cr tQdtQEc

ultima mrime servind la

calculul instalaiei de compensare a puterii, respectiv energiei reactive.

n calculele de proiectare, n afara acestor mrimi, este necesar ca s se precizeze puterilecerute n timpul iernii (Pmax i = Pct) i verii (Pmax v), precum i raportul acestora. Dac acestraport este dificil de stabilit, atunci se recomand valorile:

85.075.0

imax

max=

P

P v- consumatori ce lucreaz cu 1 sau 2 schimburi;

90.085.0imax

max

=P

P v

- consumatori ce lucreaz n 3 schimburi.

3.2. Determinarea puterii i numrului de transformatoare

3.3.1 Determinarea puteriiSigurana n funcionare i continuitatea alimentrii cu energie electric a unui

consumator este condiionat i de puterea i numrul transformatoarelor ce urmeaz a fiinstalate n postul de transformare.


19/41

Determinarea corect a puterii postului de transformare conduc i la nvestiii eficiente ipentru rezolvarea problemei corecte e necesar s se cunoasc:.puterea total cerut de consumator, sub un factor de putere constant, de la barele dejoas tensiune ale postului de transformare;.curbele de sarcin zilnice din perioada cea mai ncrcat 18 25 iunie i 18 25

decembrie, sau alt interval de timp, funcie de specificul consumatorului;.curbele de sarcin anuale,cu precizarea mrimilor Pmax I = Pct, Pmax v i

i

v

P

P

maxmax .

n calcule consumatorul este presupus a fi o sarcin trifazat echilibrat (k = cos ), iartransformatoarele construite pentru a funciona n regim de durat la o sarcin constanti egal cu cea nominal, la un regim termic bine stabilit (la montarea n aer liber seconsider

( ) C

CC

o

m

oo

55.0

,25,35

minmax

minmax

+=+=

=+=

n aceste condiii, productorii garanteaz o durat de vedere uzura tehnic i moral aacestora.a)Determinarea puterii transformatoarelor cnd se cunosc puterile ceruteDac nu se cunosc curbele de sarcin ale consumatorului sau sarcina sa anual nu poate fiasimilat cu o curb a sarcinilor anuale clasate, atunci puterea transformatoarelor sedetermin pe baza mrimilor Pct, Qct, Sct, cos cm, deosebindu-se mai multe cazuri ianume:-puterea aparent cerut satisface condiia Sct 400 kVA situaie n care puterea aparentnormalizat (Sn STAS) a transformatorului va fi:

Sn STAS Sct-dac 400 < Sct 1600 kVA) nu poate fi preluat de un singur transformator,atunci receptoarele se grupeaz dup criterii tehnologice i de deplasament pe dou sau

mai multe uniti. Puterile cerute de la fiecare transformator se obin prin divizarea puteriicerute totale la numrul de transformatoare, la valorile rezultate aplicndu-se coeficieniide corecie kra i krr.n ceea ce privete puterea cerut pe partea de medie tensiune a transformatorului, aceastase obine sumnd puterile cerute cu pierderile de putere ale transformatorului. Se distingdou cazuri i anume:-postul de transformare este prevzut cu o singur unitate:


20/41

+=

+=

[kVAr]

[kW]

MT

MT

Tctct

Tctct

QQQ

PPP

-postul de transformare este prevzut cu mai multe uniti:

+=

+=

[kVAr])(

[kW])(

MT

MT

Tctsrct

Tctsact

QQkQ

PPkP

n care:

BCT PPP +=2

0

BCT QQQ +=2

0

cP , sP - pierderi de putere activ la mersul n gol i n scurtcircuit al

transformatorului (se dau tabelar), kW;

STASnc S

IQ

100

%0 = - pierderi de putere reactiv la mersul n gol al transformatorului ,

kVAr;

Ic% - valoarea procentual a curentului de mers n gol;STASn

scsc S

ruQ

100

%= - pierderi de putere reactiv la funcionarea n scurtcircuit a

transformatorului, kVAr;

( ) ( ) 2.

2

%%% ascscrsc uuu = - pierderi de tensiune reactiv la scurtcircuit;usc% - pierderi de tensiune la scurtcircuit;

100%.

=STASn

sc

ascS

Pu

- pierderi de tensiune activ la scurtcircuit;

STASn

ct

S

S

= - factorul de ncrcare al transformatorului;

ksa, kra coeficienii de simultaneitate ai puterilor active i reactive, ce au n vederesimultaneitatea funcionrii tuturor unitilor din postul de transformare.Dac transformatoarele lucreaz la factorul de putere neutral (cos n) ce rezult ca urmarea compensrii puterii reactive Qct prin injectarea n reea a unei puteri Q c (furnizat debaterii de condensatoare), atunci n relaia

+=

+=

[kVAr]

[kW]

MT

MT

Tctct

Tctct

QQQ

PPP

+=

+=

[kVAr])(

[kW])(

MT

MT

Tctsrct

Tctsact

QQkQ

PPkPse va opera cu puterea reactiv

cctct QQQ =' .


21/41

3.3.2 Determinarea numrului transformatoarelor

Numrul unitilor dintr-un post de transformare depinde de gradul de siguran nalimentarea cu energie electric a consumatorului i din acest punct de vedereexist mai multe situaii i anume:

-receptoarele racordate la postul de transformare snt de categoria I sau puterea acestoradepete 50% din unitatea total a postului. n acest caz se adopt fie doutransformatoare, fiecare de putere egal cu sarcina total, fie trei transformatoare deputeri egale, dou din ele avnd suma puterilor egal cu sarcina total a receptoarelor decategoria I-a. n ambele situaii, unul din transformatoare este inut n rezerv cald(conectat pe medie tensiune i funcionnd n gol);-puterea receptoarelor de categoria I-a nu depete 50% din sarcina total a postului. Se

instaleaz n post dou transformatoare avnd suma puterilor egal cu sarcina total,puterea fiecrui transformator fiind egal cel puin cu puterea cerut de receptoarele de

categoria I;

-receptoarele snt de categoria a II-a sau a III-a, caz n care transformatoarele vor avea

puterea egal cu sarcina cerut total.

Din punct de vedere al funcionri n paralel al transformatoarelor, la alegerea numrului

unitilor din post, trebuie s se aib n vedere urmtoarele:

-la posturile cu mai multe transformatoare, la ieirea din funciune a unuia, celelalte

trebuie s poat prelua ntreaga sarcin, eventual cu deconectarea unor categorii de

receptoare;

-la transformatoarele alese numai pe baza puterilor cerute, acestea trebuie s lucreze

normal la o sarcin de 70 ... 80% din cea nominal, pentru a putea prelua suprasarcinile

i, eventual, a permite mici extinderi ale consumatorului;

-funcionarea n paralel a transformatoarelor trebuie s conduc la pierderi de putere

activ totale minime n transformator (Pt), ceea ce presupune conectarea deconectarea

unitilor conform graficului Pt = f(S), unde S sarcin vehiculat prin post.

n ceea ce privete receptoarele de categorie 0, se vor alimenta din posturi de

transformare prevzute cu o rezerv egal cu puterea cerut. n celelalte situaii, dac este

posibil, se recomand utilizarea unui numr ct mai restrns de transformatoare i de

putere ct mai mare.


22/41

Dup stabilirea puterii i numrului de uniti din postul de transformare se determin:

-coeficientul de utilizare al puterii instalate a transformatoarelor, dat de raportul dintre

puterea medie i cea total instalat n post, inclusiv rezerva:nSTAS

muT

P

Pk =

-coeficientul de sarcin al puterii instalate definit ca raportul dintre puterea total instalat

(inclusiv rezerva) i puterea maxim de iarn:

iP

Pk nSTASr

max

= ceea ce conduce n final la o nou expresie a coeficientului de umplere al

graficului zilnic de sarcin ku = kuT kr .

Cursul nr.3

Blocul de msur i protecie monofazat

Blocul de msur i protecie monofazat este destinat utilizrii n reeaua de distribuiefinal a furnizorilor de energie electric, la branarea monofazat a abonailor individuali,avnd rolul de a contoriza consumul de energie electric i de a asigura protecia lascurtcircuit, suprasarcin, cureni de defect i supratensiune (incluzand si monitorizareanulului), implicit mpotriva sustragerilor de energie electric.Blocul de msur i protecie asigur totodat adpostirea i protejarea echipamentuluimpotriva aciunii factorilor externi ai mediului nconjurtor i mpiedic accesulpersoanelor neautorizate n interiorul blocului. Gradul de protecie al incintei BMPM esteIP 65.

FUNCTIUNIBlocul de msur i protecie monofazat este proiectat s asigure strict urmtoarelefunciuni:* Racordarea instalaiei de utizare a consumatorului la instalaia de alimentare afurnizorulu;* Msurarea energiei electrice active;* Protecia la suprasarcin , scurtcircuit i cureni difereniali reziduali a coloaneigenerale de alimentare cu energie electric a consumatorului;* Protecia mpotriva supratensiunilor de frecven industrial ce pot apare la consumatordin cauza defeciunilor din reeau de transport / distribuie;* Protecia mpotriva electrocutrii prin atingerea direct a circuitelor i echipamentelormontate in cutia blocului de msur si protecie, aflate n mod normal sub tensiune,precum i a coloanei de abonat mpotriva defectelor de izolaie(Idef 300 mA);


23/41

* Posibilitatea realimenrii de ctre consumator n cazul acionrii proteciilor la uncurent de defect, scurtcircuit sau suprasarcin n instalaiile acestuia;* Posibilitatea citirii contorului i/sau , dac este cazul, ntreruperii alimentrii cu energieelectric de ctre furnizor, independent de prezena consumatorului;* Protecia mpotriva sustragerilor de energie electric i a deteriorrii echipamentului

prin aciunea unor persoane ru inteionate sau neavizate;* Protecia la apariia unei tensiuni intre nulul de lucru i pmnt > de 50 V;* Deconectarea abonatului in cazul racordrii incorecte in reea a fazei, respectiv nulului -declaneaz n cazul inversrii fazei cu nulul;* Deconectarea abonatului in cazul ntreruperii legturii cu priza de pmnt tehnologic(priza auxiliar), sau n situaia unei prize de pmnt tehnologice necorespunzatoare;* Semnalizeaz optic, prin poziia prghiei bobinei de declanare, existena oricruia dindefectele enumerate in ultimele trei cazuri de mai sus;* Testarea funcionrii proteciilor interioare prin apsarea pe butonul propriu de test(aparatajul trebuie s declaneze)NOT

Blocul de msur i protecie monofazat nu asigur protecia la supratensiuni atmosferice.Supratensiunea de frecven industrial trebuie s aib durata minima de und plin (=50ms). Dispozitivul de protecie la supratensine nu acioneaz la sarcini statice, mai alescnd durata de descrcare (n cazul unui trsnet, de exemplu) poate avea cteva ns, celmult 1 ms.DESCRIEREPri componenteBlocul de masur i protecie monofazat se compune din:- partea mecanic;- partea electric.Partea mecanic se compune din:

- incint (cutie);- accesorii pentru acces circuite;- accesorii pentru fixarea incintei.Incinta asigur urmtoarele condiii:- este confecionat din material electroizolant organic - ABS, pentru partea inferioar acutiei, iar pentru partea superioar a cutiei (capacul) - Policarbonat transparent carepermite citirea indexului contorului;- este rezistent la foc - materialul incintei nu intreine arderea: minim V2 conform UL94(proprietatea de autostingere dup ndeprtarea sursei de foc).- este rezistent la aciunea razelor solare i la factori exteriori de mediu, fr s prezintemtuiri sau fisuri (categoria de exploatare: 1; zona climatic: N; altitudine maxim: 2000m; grad de agresivitate a atmosferei normal; temperatura: -30C +50C; umiditatearelativ maxim la +20C: 95%).- gradul de protecie: IP 65;- este rezistent din punct de vedere mecanic i necasant;- mpiedic accesul persoanelor neautorizate la instalaiile electrice din interior prinncuiere i sigilare (n minim dou locuri);- mpiedic accesul altor persoane la acionarea ntreruptorului, dect al prilorcontractante - capacul este prevzut cu un ecran care permite accesul abonatului,


24/41

respectiv personalului autorizat la prghiile de acionare / butoanele de test alentreruptorului, bobinei si al DPS-MN;- accesul la aparatajul din interior n condiii de siguran n exploatare;- posibilitatea citirii contorului fr desigilarea sau deschiderea incintei, a vizualizriireglajului de curent al ntreruptorului (disjunctorului) de branament i a ceasului de

comutare (transparena: minim 85%);- inscripionarea pe u a indicatorului de interzicere, conform STAS 297/2 - 92;- durata de via: 20 ani.Accesorii pentru acces circuite:- dou cleme (una de faz i una de nul) pentru racordul cablului de branament i oborn exterioar de mpmntare, opional legat sau nu, la interior, la nulul de lucru;- dou presgarnituri din mas plastic tip PG-29 pentru intrarea branamentului irespectiv ieirea coloanei de alimentare a tabloului de distribuie abonat;- o presgarnitur tip PG-21, pentru asigurarea conexiunii la priza de pmnt tehnologic;- legtura la priza de pmnt tehnologic printr-o born interioar;- utilizarea stelajelor interioare pentru montaj reglabil, n scopul asigurrii posibilitii

montrii echipamentelor de diverse fabricaii, inclusiv contoare dublu tarif sauelectronice;Produsul permite racordarea cu un cablu de branament aerian sau subteran, de tipcoaxial de aluminiu / cupru sau torsadat de aluminiu cu seciunea de pn la 25 + 25mmp.Etanarea capacului i ecranului se face cu garnituri tubulare.

PARTEA ELECTRIC se compune din:

ntreruptor (disjunctor) de branament monofazat , caracteristici tehnice:- tensiunea nominal de izolare: 660 V c.a;

- curent nominal: 6;10;20;25;32;40 A ;- semnalizarea poziiei de funcionare i buton de test;- declanare la suprasarcin cu declanatoare termice i la scurtcircuit cu declanatoareelectromagnetice, cu caracteristica de funcionare tip B, C sau D (conform SR EN 60898+ A1 : 1995);- curent diferenial rezidual nominal: 300 mA;- execuie bipolar (P + N) cu acionare manual;- temperatura de funcionare: -25C +60C;- rezistena la uzur mecanic: minim 40.000 manevre (20.000 cicluri);- rezistena la uzur electric: minim 8.000 manevre (4.000 cicluri);- posibilitate de sigilare a dispozitivului de cuplare n cazul ntreruperii furnizrii energieielectrice;- certificat de organism certificare produse, acreditat de RENAR.

Modul voltmetric (Dispozitiv de protecie la supratensiuni de frecven industrial cumonitorizarea nulului - DPS-MN)


25/41

DPS-MN este alctuit dintr-un modul electronic, introdus ntr-o cutie cu prindere pe inade aparataj, avnd butonul de TEST vizibil i accesibil pentru manevr de ctrebeneficiar.Modulul voltmetric necesit o priz auxiliar de mpmntare (priza tehnologic) princare circula un curent < 5 mA, pentru monitorizarea continu a tensiunilor de faz i nul

de lucru fa de pmnt.n principiu, DPS-MN acioneaz ca un contact electronic care se nchide atunci cnd labornele sale se aplic o tensiune de peste 260 V, sau cnd apare o tensiune de ntoarcerepe nul de maximum 50 V, cauzat de ruperea nulului de abonat.Este de remarcat c tensiunea de referin, respectiv de lucru pentru DPS-MN estetensiunea msurat ntre faz i pmnt (priza de pmnt tehnologic), deci este imun ladispariia nulului de abonat prin ruperea sa. Cu toate acestea, pentru a se preveni apariiatensiunii mari generate de un nul flotant (n cazul nulului rupt din reeaua de transport),seciunea de supratensiune msoar valoarea acestuia ntre faza si nulul de abonat.Parametrii garantai de funcionare sunt:- Intervalul pragului minim de tensiune la care DPS-MN acioneaz: 260 V280 V

- Curentul maxim (Imax) prin DPS-MN (la monentul comenzii de declanare): 1 A- Timpul de rspuns al ntreruptorului la apariia unei supratensiuni: t 0,2 sec- Timpul maxim de funcionare al DPS-MN la Imax.( n caz de defect al echipamentuluimecanic de declanare al bobinei): 1 sec- Consumul maxim propriu de curent al DPS-MN la o tensiune normal de reea U 250V: 1 mA- Tensiunea de declanare de ntoarcere (msurat ntre nulul de lucru i pmnt): 50 V 5V- Rigiditate dielectric: 4 KV- funcioneaz la o tensiune de alimentare Ua: 50.400V cu un timp de declanare 0,2i anume, este proiectat s foreze declanarea ntreruptorului n urmtoarele situaii:

la o tensiune de 270 V 10 V msurat ntre faza i nulul de lucru;la o tensiune de retur pe nul de 50 V 5V msurat ntre nulul de lucru i pmnt;la inversarea fazei cu nulul de lucru;la ntreruperea prizei auxiliare (Rpa), sau n situaia unei prize auxiliare

necorespunztoare;Nota 1: n toate situaiile n care modulul voltmetric a lucrat i a determinat declanareadisjunctorului, funcionarea este semnalizat optic (prin poziia OFF a prghiei demanevr a bobinei de declanare).Nota 2 : Priza de pmnt tehnologic este dimensionat, nu funcie de necesitile DPS-MN, care are circuite de mare impedan, ci funcie de sensibilitatea dispozitivului dedeclanare al ntreruptorului (bobina de declanare) cu care este echipat BMPM, astfel

nct s asigure forarea acionrii acestuia la apariia defectului. n cazul BMPMechipate cu bobine de declanare, priza de pmnt tehnologic recomandm o valoare arezistenei de dispersie de 15 k.

INSTRUCIUNI DE MONTAJ PENTRU PRIZA DE PMNT TEHNOLOGIC:


26/41

Priza de pmnt tehnologic este realizat dintr-un electrod din oel, acoperit galvanic.Electrodul prizei de pmnt tehnologice se ngroap n pmnt astfel nct captul susuperior s fie la 30 mm fa de suprafaa pmntului.Legtura ntre priza de pmnt tehnologic i BMPM se realizeaz astfel: captul liber alconductorului de tip VLPY galben-verde aflat in BMPM(produsul se livraza cu

conductor 5 m lungime), papucit cu un papuc inelar cu int = 4 mm se monteaz lacaptul superior al electrodului i se fixeaz prin intermediul urubului cu piuli, asiguratantirotire cu care este echipat priza tehnologic la livrar.ATENIE !Este necesar un contact ferm !Se recomand cositorirea suprafeelor de contact.Conductorul care face legtura ntre BMPM i priza tehnologic trebuie protejat cu tubPVC.Electrodul va fi amplasat n pmnt moale, de preferin umed, la o distan minim de 1m fa de fundaia cldirii.Tensiunea maxim admis pe priza de pmnt tehnologic, n regim normal sau la

ntreruperea nulului, este de maxim 50 V.Priza de pmnt tehnologic este livrat odat cu BMPM.Dup montaj se verific respectarea condiiei ca priza s aib o rezisten de dispersieinferioar valorii de 15 k .

Circuitele electrice interioare sunt realizate cu conductoare flexibile din cupru cuseciunea de minim 6 mmp pentru In = 6 32A i 10mmp pentru In 40 A, izolate, deculori diferite i avnd capetele inscriptionate; capetele conductoarelor sunt fasonate ipregtite pentru conectarea ulterioar la bornele contorului de energie electric activ, dectre beneficiar.Contorii vor fi montai la beneficiar de ctre furnizorul de energie, fiind asigurai tot de

ctre acetia.NOTDeoarece BMPM este echipat cu capac complet transparent, in cazul expunerii directe laradiaia solar, n interiorul su se produce un puternic efect de ser care poate conduce lacresterea necontrolat a temperaturii interiore (peste 75C). Deoarece aparatajul electricdin componen are funcionarea garantat conform fielor de catalog ale productorilor,pn la maxim +55 +60C, la montaj se va avea n vedere s se evite amplasareaBMPM n plin radiaie solar, n caz contrar funcionarea sa putnd deveni instabil.BMPM se poate monta semingropat sau aparent pe peretele cldirii,sau pe stlpi debeton prin intermediul unei brri metalice (n cazul opiunii montrii la limita deproprietate).Schema electric este reprezentat in figura 1 unde au fost folosite urmtoarele simboluri:ST Shunt Trip (bobina de declanare)ID ntreruptor magneto-termic si diferenialDPS-MN Dispozitiv de protecie la supratensiune cu monitorizarea nulului

Schema electric poate suferi modificri n funcie de cerinele clientului.


27/41

Blocuri de Msura si Protecie Trifazate

Blocurile de msur i protecie trifazate (BMPT) sunt echipamente specializate care facparte integrant din branamentele trifazate. Ele au rolul de a contoriza consumul deenergie electric activ reactiv i, la nevoie, aparent i de a asigura protecia lascurtcircuit, suprasarcin, cureni de defect i supratensiune, implicit mpotrivasustragerilor de energie electric. Totodat, prin designul elegant i rezistena mrit laoc reprezint o soluie modern i sigur de alimentare cu energie electric trifazat amicilor consumatori.Simbolizare: BMPT dx/yz dif DPS OBMPT - Bloc de msur i protecie trifazat;d - cu conectare direct a aparatelor de msur, sau

i - cu conectare indirect a aparatelor de msur (prin transformatoare de curent);"x" - un numr specificnd curentul nominal al ntreruptorului trifazat;"y" - un numr specificnd curentul nominal al ntreruptorului monofazat, in cazulechiprii cu circuit monofazat;z - un numr (1, 2 sau 3) specificnd numrul de module destinate aparatelor demsur, astfel:2a - dac se utilizeaz un singur contor trifazat pentru energie activ sau un contor cufuncii multiple tip ALPHA;3ar - dac se utilizeaz doi contori trifazai, unul pentru energie activ i unul pentruenergie reactiv, sau3am - dac se utilizeaz un singur contor trifazat pentru energie activ sau un contor cu

funcii multiple tip ALPHA i un contor monofazat pentru branamentul auxiliarmonofazat;4arm - dac se utilizeaz doi contori trifazai, unul pentru energie activ i unul pentruenergie reactiv i un contor monofazat pentru branamentul auxiliar monofazat.dif - daca se dorete echiparea cu ntreruptor automat diferenial;DPS-MN sau DPS-01-daca se dorete echiparea cu astfel de protecii la supratensiune;V - dac se dorete ca blocul s aib modulele dispuse pe vertical, sauO - dac se dorete ca blocul s aib modulele dispuse pe orizontal.Ex.: BMPT d40A/25A 4arm dif DPS-MN.Caracteristici tehnice principale Construcie modular coninnd 2-5 module, funcie de cerinele de putere i de msur

ale branamentului; Posibilitatea de a instala direct (fr modificri n modulul de msur) a contorilor cufuncii multiple tip ALPHA; Puterea maxim admis este de: 25 KW (40A la cos = 0,9) n cazul utilizrii de contori electromecanici tipT2CA43(32) sau T2CR43(32); 65 KW (100A la cos = 0,9) n cazul utilizrii de contori electronici cu funcii multipletip ALPHA.


28/41

Tensiunea nominal de lucru: 3x380 V; Nivelul proteciei la supratensiune: Ufaz = 260 - 280 V; Frecvena: 50 Hz; Grad de protecie: IP 54; Asigurarea proteciei ntregului echipament electric al BMPT prin plasarea

ntreruptorului magnetotermic de protecie n amonte fa de contori i restulechipamentului electric al beneficiarului; ntreruptor automat magnetotermic tripolar avnd curentul nominal de 6 A - 125 A icurba de declanare C sau D, cu sau fr protecie diferenial de curent(elementespecificate de beneficiar n comand), capacitatea de rupere de 6 - 35 kA; ntreruptor automat magnetotermic monopolar, bipolar sau 1p + N. cu sau fr proteciediferenial de 300 mA, curentul nominal de 6A - 45A i curba de declanare B sau C(elemente specificate de beneficiar n comand), capacitatea de rupere de 10kA. (Acestntreruptor se monteaz numai la BMPT cu racord auxiliar monofazat). Dispozitiv de protecie la supratensiuni industriale trifazate i/sau monofazate 27010V, cu monitorizarea nulului(modul volumetric) sau fr, dup cerere i caz.

Modulul voltmetric necesit o priz auxiliar de mpmntare (priza tehnologic) cu orezisten de dispersie inferioar valorii de 150 , prin care circula un curent < 5 mA,pentru monitorizarea continu a tensiunilor de faz i nul de lucru fa de pmntConstrucieBMPT are o construcie modular. n mod obligatoriu primul dintre acestea l constituiemodulul de aparataj. n continuare sunt unul sau mai multe module de msur, specialechipate pentru montarea diverselor tipuri de contori, funcie de necesiti.Modulul de aparataj are n componen:cutie multifuncional construit din ABS aditivat pentru protecie mrit la propagareaflcrii i cu autostingere n lipsa acesteia, care constituie osatura principal a blocului;Un capac tipizat construit din ABS aditivat pentru protecie mrit la propagarea flcrii

i cu autostingere n lipsa acesteia, avnd inscripionate pe fa siglele fabricantului i aCompaniei de Electricitate. Acest capac are montat un vizor aparataj de construciespecial, fabricat din policarbonat aditivat pentru protecie mrit la propagarea flcrii icu autostingere n lipsa acesteia, cu rezisten mrit la radiaii UV i oc. n vizor estedecupat un spaiu de acces la elementele de manevr ale aparatajului din interior.Aceast decupare este acoperit n exploatare de un capac vizor aparataj, fabricat tot dinpolicarbonat, care asigur o etanare perfect a incintei.n cutie se monteaz ina special de aparataj DIN 35mm.Pe ina DIN se monteaz:Funcie de seciunea cablului de intrare, un sir de conectori cu seciune specifica;ntreruptorul trifazat magnetotermic, cu sau fr protecie diferenial de curent;ntreruptorul monofazat magnetotermic, cu sau fr curent diferenial (numai la BMPT curacord auxiliar de branament monofazat).Tot n cutie se monteaz un conector multiplicator de nul, construit din alam, custrngere dubl a fiecrui terminal, capabil s asigure racord pe conductoare de pn la 50mm2, indiferent dac acestea sunt din cupru sau aluminiu;Dispozitivele de protecie la supratensiune cu monitorizarea nulului DPS-MN in cazulcerinei cu DPS-MN;Sub ina DIN se amplaseaz dispozitivele de protecie la supratensiune DPS-01, in cazul


29/41

comenzii cu DPS-01Pe cutie se monteaz o presgarnitur special cu strngere progresiv n gama de diametre25 - 32mm2, pentru etanarea cablului de intrare.La cererea beneficiarului, pe cutia modulului de aparataj se poate monta:O born special de trecere, de mpmntare, la care se leag prin racord exterior centura

de mpmntare, asigurndu-se legtura fizic ntre nulul de protecie i cel de lucru, sauO presetup IPE 21 pentru a permite executarea legturii de nul direct n interiorulmodulului de aparataj.Pe pereii cutiei se monteaz dou sau mai multe presetupe speciale de trecere careasigur att legtura electric dintre modulul de aparataj i modulele de msur ct i,prin construcia deosebit de robust, rigidizarea mecanic a ntregului sistem de modulecare constituie blocul propriu-zis.Modulele de msur au n componen:Aceeai cutie multifuncional din ABS ca la punctul precedent.Acelai capac tipizat din ABS ca la punctul precedent.Pe capac este un vizor de contori de mari dimensiuni, din policarbonat aditivat pentru

protecie mrit la propagarea flcrii i cu autostingere n lipsa acesteia, cu rezistenmrit la oc i radiaii UV. Prin dimensiunile sale generoase, acesta asigur o perfectiluminare i vizibilitate a detaliilor interioare, implicit a indicaiilor contorilor. Ca i lavizorul de aparataj, la vizorul de contori se asigur o perfect etanare pe capacul dinABS prin utilizarea unei tehnologii speciale ce mbin fuziunea plastic cu etanatulsiliconic polimerizabil, astfel nct zona de etanare este chiar mai rezistent mecanicdect restul capacului, fiind astfel o "armtur" deosebit de eficient pentru rigidizareantregului ansamblu.n cutie se monteaz patru ine speciale de contori (2+2) care asigur montarea facil acontorilor, n partea superioar cu uruburi speciale de susinere, iar n partea inferioarcu uruburi M5 asamblate pe pi uliele culisante din interiorul inelor. Datorit sistemului

special de prindere a contorilor, foarte flexibil n exploatare, precum i a spaiului interiorjudicios calculat, garantm c modulele de msur pot primi fr nici un fel de problemesau modificri, absolut orice tip de contor existent pe piaa romneasc, inclusiv contorultip ALPHA, care de altfel a stat la baza proiectrii ntregului BMPT.n pereii cutiei se monteaz presetupele speciale de trecere pentru legtura electric ntremodule i rigidizare i, dup caz, presgarniturile speciale cu strngere progresiv pentruracordul de ieire abonat.Funcie de necesiti, se poate monta i un conector multiplicator de nul.NOT IMPORTANT: Prin adoptarea sistemului de construcie modular, rezult unBMPT extrem de flexibil. Din aceast cauz nu au fost precizate riguros poziiilepresgarniturilor de intrare-ieire branament, nici poziia relativ a modulelor ntre ele.Clientul poate opta pentru o soluie clasic, la alegerea productorului (conformmanualelor de utilizare prezentate) sau pentru orice configuraie specific dorit, iarproductorul garanteaz c va rezolva n timp util opiunile acestuia. (De exempluintrrile-ieirile pot fi asigurate prin partea superioar, inferioar sau lateralele BMPT,modulul de aparataj poate fi plasat n stnga sau n dreapta modulelor de msur sau,dup caz, sus/jos, structura de construcie a ntregului bloc poate fi realizat pe vertical

sau orizontal etc.). Dat fiind deosebita flexibilitate a sistemului, clientul este rugat s


30/41

specifice n clar opiunile sale sau s indice tipul de bloc conform manualelor prezentate.

CURSUL NR.4

Calitatea energiei electrice se apreciaza prin indicatori de calitate amarimilor electrice specifice, tensiune, frecventasi respectiv ai serviciului de furnizare aenergiei electrice prin duratele de intrerupere a alimentarii.

Indicatorii de calitate se stabilesc in punctele de delimitare intre instalatiile electriceale furnizorului si consumatorului constituind sarcina:

furnizorului pentru: frecventa, amplitudinea tensiunii, golurile de tensiune,supratensiunile temporare si tranzitorii, durata intreruperilor;

consumatorului pentru: armonice si interarmonice, fluctuatii de tensiune,nesimetrii.

Valorile admise pentru majoritatea indicatorilor de calitate sunt reglementate prinstandarde siprescriptii energetice.

Conform Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electricela tarife reglementate, aprobat prin Decizia ANRE nr. 34/1999, furnizorul are obligatiarespectarii urmatorilorparametri de calitate ai energiei electrice:a) frecventa: in 95% din saptamana, frecventa trebuie sa se incadreze in banda de 50 Hz 1% si in 100% din saptamana, in banda 50 Hz + 4% pana la 50 Hz - 6%;

b) tensiunea: in 95% din saptamana, tensiunea nu trebuie sa aiba abateri mai mari de 10% din tensiunea contract

Grupurile electrogene sunt recomandate:- in zone greu accesibile unde nu exista retea de alimentare cu energie electrica sau

aducerea acesteia presupune costuri mari;- in incinta cladirilor cu destinatie speciala: spitale, banci, magazine, sedii de firme,

aeroporturi, ambasade etc);- in incinta locatiilor productive cu foc continuu;- in incinta unitatilor militare (MApN, MI, SRI);- locuinte rezidentiale care au intreruperi dese si de lunga durata in alimentarea cu

energie electrica.Avantajele folosirii grupurilor electrogene sunt::- mobilitate;- autonomie practic nelimitata;- asigura independenta energetica totala;- nu este necesara prezenta liniei de retea pentru a putea instala un grup electrogen;- aceste grupuri sunt complet automatizate, si nu necesita interventie umana.
http://www.servicii-electrice.ro/servicii/proiectare-instalatii-electrice.htmlhttp://www.servicii-electrice.ro/servicii/proiectare-instalatii-electrice.htmlhttp://www.servicii-electrice.ro/servicii/consultanta-energetica.htmlhttp://www.servicii-electrice.ro/servicii/consultanta-energetica.htmlhttp://www.servicii-electrice.ro/servicii/proiectare-instalatii-electrice.htmlhttp://www.servicii-electrice.ro/servicii/proiectare-instalatii-electrice.html


31/41

Stabilizatoarele de tensiune sunt solutia ideala pentruprotejarea impotriva variatiilor, socurilor si varfurilorde tensiune a echipamentelor sensibile. Variatiile sisocurile survenite in reteaua de alimentare, fenomenelemeteorologice pot provoca defectarea echipamentelor,

iar acest lucru duce la o mare investitie in timp, muncasi de cele mai multe ori investitie in bani pentrurecuperarea pierderilor. In general, orice echipamentelectric care se alimenteaza de la reteaua de alimentarecu energie electrica se poate defecta datoritaproblemelor aparute in retea. O modalitate de protejarea acestor echipamente consta in montarea unuistabilizator de tensiune intre echipamentul de protejat sireteaua de alimentare cu energie. Stabilizatoarele detensiune sunt destinate in special echipamentelor carenu sunt afectate fatal de o cadere de tensiune, dar care

sunt sensibile la fluctuatiile tensiunii de alimentare. Dinaceasta categorie fac parte urmatoarele echipamente:case de marcat fiscale, aparatura electro-medicala,aparatura de laborator, imprimante, copiatoare, plottere,scannere, elementele de comanda ale utilajelor de uzindustrial, sisteme de iluminat, aparate de aerconditionat, aparatura electronica de uz casnic, etc.

INSTALATII DE IMPAMANTARE SI PARATRASNETInstalaia de legare la pmnt este ansamblul de conductoare i electrozi prin care serealizeaz legtura unor elemente dintr-o instalaie cu solul.

MONTARE CORPURI DE ILUMINAT INTERIOARE SAU STRADALE,NORMALE SAU DE SIGURANTA

Lumina condiioneaz n mare msur activitatea omului. Iluminatul de nivelcorespunztor contribuie la mrirea productivitii muncii, la reducerea numrului deaccidente, la evitarea erorilor.Instalaiile de iluminat electric trebuie sa realizeze un anumit nivel de iluminare,concomitent cu ndeplinirea unor condiii de calitate, reclamate de caracterul subiectiv aliluminatului. In afara de aceasta, instalaiile de iluminat trebuie sa aib, pentru a fieconomice, o mare adaptabilitate la condiiile variate de funcionare, dat fiind corelaiastrns cu iluminatul natural.

VERIFICRI, MSURRI ELECTRICE I EMITERE BULETINE PRAMPENTRU PRIZE DE PMNTVerificarea PRAM este o denumire intrata in limbajul comun si inseamna de faptverificarea proteciei prin prizele de pmntare i a paratrsnetelor i are ca scop:- prevenirea electrocutrii personalului care utilizeaz instalaia electric i echipamentul


32/41

de lucru- prevenirea incendierii cldirilor i prevenirea distrugerii aparaturii electrice ielectronicen urma verificrii PRAM se ntocmete buletin de verificare care cuprinde:- condiiile de msurare;

- tipul aparatului;- executantul i locul msurrii.Buletinele acestea fiind necesare la controalele efectuate de Protecia Muncii, ProteciaConsumatorului i Pompierii.

BRANAMENTE AERIENE SAU SUBTERANE MONOFAZICE SAUTRIFAZICEBranamentul electric reprezint instalaia de joas tensiune destinat alimentarii cuenergie electrica a unui consumator, executat de la linia electric de distribuie pn lacontorul electric de la consumator.Prile principale ale branamentului electric sunt:

- branamentul propriu-zis subteran sau aerian care constituie legtura de la linia electricpn la borna de conectare a branamentului.- blocul de msur si protecie, n care se monteaz echipamentul electric necesarprotejrii coloanei electrice i distribuirii energiei electrice, precum i aparatul de msural energiei electrice.- coloana electric, care constituie legtura dintre echipamentul blocului de msur siprotecie i tabloul abonatului.Utilizarea branamentelor subterane se impune n special n zone urbane cldite isistematizate, unde reeaua aerian i respectiv branamentele aeriene nu sunt indicate.Nefiind expuse diverilor factori exteriori, branamentele subterane prezint o siguranmai mare in funcionare.

Cablarea structurata a cladirilor multizonale

Cablarea structurata reduce simtitor costul pe termen lung al cablarii pentru comunicatii acladirii prin eliminarea necesitatii de a instala noi cabluri si echipamente de fiecare datacand utilizatorul isi schimba locul de munca. In plus este furnizata o interfata utilizatorasemanatoare cu priza electrica, usor de folosit.

Cablarea structurata reprezinta un set de standarde ce determina modalitatea deinstalare a cablurilor ce ntra n componenta retelelor de date sau voce din centre de date,

birouri sau cladiri.Aceste standarde determina modul de cablare n formatie 'stea', n care toateprizele de date sunt conectate la un patch panel central (montat, de obicei, ntr-un rack de19 toli), de unde poate fi determinat exact modul n care vor fi utilizate aceste conexiuni.

Fiecare priza poate fi legata (prin intermediul patch-panel-ului) la un switch deretea (montat n acelasi rack) sau la un patch panel cu rol de bridge catre un sistemtelefonic PBX, realizndu-se astfel conexiunea la un port de voce.Etape de realizare si componentele unei retele structurate:


33/41

1. Stabilirea locatiei(camerei)-data center unde va fi amplasat rack-ul central ce va contine toateechipamentele de date si voce, servere, centrala telefonica, etc; stabilirea tipului de rack de careeste nevoie.2. Stabilirea numarului de prize de retea si de telefonie si amplasarii acestora in cladire.

3. In functie de numarul de prize(clienti) se stabileste numarul de porturi de reteanecesare in switch-uri si in patch panel-uri.

4. Se determina necesitatea unei alimentari separate cu AC(circuit separat cu sigurantaautomata) pentru dulapul de echipamente.5. Se determina necisitatea unor prize suplimentare de AC in camere.6. In cazul in care exista se dezafecteaza reteaua de date, voce, supraveghere existenta sise muta punctele de conectare cu furnizorii de internet, telefonie si video.7. Se trece la realizarea efectiva a cablarii spatiilor, montarea canalului de cablu, aprizelor, sertizarea in patch panel, numerotarea cablurilor, etc.

Procedura de Realizare a reelei de cablaj structurat voce/ date documenteazmodul de interaciune a procesului cu celelalte procese din firm, responsabilitile nfiecare faz a procesului, procedeele folosite pentru managementul activitii deinspecie, urmrindu-se ca execuia acestor activiti, pe ct este posibil, s fie realizat

de personal independent de cel care a executat lucrrile i asigurarea n toate punctele deinspecie a documentaiei suport necesar .Cablarea structurata a retelei de voce- date presupune proiectarea, realizarea siverificarea cablajului. O prima luare de contact cu realitatea, strict necesara proiectariicablajului il reprezinta vizitarea sitului. Vizitarea site-ului isi propune colectarea deinformatii ca :

1. planurile de constructie ale cladirii (de arhitectura , de distributie a instalatiilor decurenti tari, ventilatie, apa , avertizare, etc);

2. numarul si pozitia posturilor n spatiile de lucru, stabilirea locurilor de amplasare aspatiilor tehnice;

3. posibiltatea de legare a dulapurilor de comunicatie la centura de mpamntare acladirii;4. definirea modului de realizare al traseelor, tinind cont de particularitatile constructive

ale cladirilor si de zonele de dificultate pentru tragerea cablurilor;

Prin activitatea de proiectare a retelelor de cablaj structurat se identifica si sestabilesc elemente ca :1.

scopul in care va fi folosita reteaua de beneficiar (tipul aplicatiilor);

2.

arhitectura cablajului si componentele;

3. pozitia si marimea spatiilor tehnice, metoda de marcare si identificare a componentelorde cablaj;4.

tipul de inspectie care sa asigure acceptarea sistemului, realizarea performantelor pentrucare a fost proiectat;

Se va urmari printre altele ca :1.

reteaua sa nu fie li

Documents

Curs+Inst.+El.+Si+de+Autom.in+Cladiri+Multiznale+Si+Spec+c1 c5+Mosoni