cursuri gfr2

8/20/2019 cursuri gfr2

1/39

CURS 7

3.Aria vulcanitelor neogeneAceasta arie reprezinta consecinta manifestarilor vulcanismului neogen

care s-a produs ca effect al miscarilor de cutare si inaltare din domeniulCarpatic.Acest vulcanism este de tip subsecvent tardiv s-a realizat la contactul

dintre actualul Bazin Transilvan si unitatile cristaline din axul CarpatilorOrientali.

Vulcanismul neogen s-a produs in 3 cicluri de eruptive derulate in : -Badenian - armatian superior ! "liocen inferior -"liocen superior ! Cuaternar

Vulcanismul neogen a avut un caracter exloziv si s-a produs in mediulmarin initial si mai apoi in mediul subaerian. -au iedificat astfel strato vulcaniin mediul marin si mai apoi corpuri vulcanice subaeriene.

#nitial eruptiile s-au produs in partea de $V a Orientalilor in ciclurile % si&' iar apoi au continuat in partea de V a Orientalilor cu precadere in ciclurile & si3.

Au rezultat astfel structure vulcanice alcatuite din succesiuni deintermitente de lave si produse piroclastice.

(in consolidarea lavelor au rezultat roci magmatice efuzive' initial riolitesi dacide )roci acide*' apoi andezite diferite' iar spre final andezite bazaltoide si

bazalte."rin cimentarea produselor piroclastice au rezultat actualele pac+ete de

conglomerate vulcanice )formatiuni volcano-sedimentare*.,agmatismul neogen a contribuit la formarea celui mai lung lant de

munti vulcanici stinsi )ciorca /m lungime cu intermitente*. #n 0omania sedesfasoara in &1 /m lungime.

(in aceasta arie se remarca & grupari montane. #n $V Orientalilor -2 Oas'#gnis' utai' Varatic.

(upa o pauza generate de o alta arie din Carpatii Orientali se continua prin ,untii Calimani' iurgeu si 4arg+ita cu extensie pana in ,untii "ersani.

4.Aria vulcano-sedimentaraConstituie puntea de legatura dintre cele & grupari ale vulcanismului

neogen.5ste caracteristica ,untilor Tibles si Bargaului' dar o regasim si in partea

de a Apusenilor ),untii ,etaliferi*.#n Carpatii Orientali' aceasta arie este constituita din formatiuni

sedemintare de varsta "aleogen-$eogena' cutate asemanator celor din flisul

Carpatic.

31


2/39

6ormatiunile de tip flisoid au fost strapunse de intruziuni magmatice careau format mari corpuri subvulcanice care au fost consolidate sub cuverturasedimentara. 7ocal aceasta arie este marcata si de prezenta insulara a unoraparate vulcanice..

,arile corpuri vulcanice apar astazi la zi datorita eroziunii selective.(in punct de vedere litologic ' sedimentarului flisului Carpatic esteconstituit din conglomerate' gresii' marme si marme calcaroase' argile' la carese adauga roci de natura magmatica in care dominante sunt andezitele' riolotele'dacitele etc.

"rincipalele corpuri subvulcanice a8unse la zi sunt cele din masivele4udin si Tibles la care se adauga si cele din ,untii Bargaului : 4enicu ,are',agurice' Casarul' (osul 9imbroaiei etc.

pre exterior apar si corpuri vulcanice cum cunt cele dinspre #lva ,ica.

#n Apusenilor structura geologica este insa mult mai complexa avand invedere prezenta unor blocuri cristaline Carpatice vec+i la care se adaugaformatiuni flisoide de varsta ,ezozoica si $eozoica' dar si depozite de naturavulcanica aferente atat unui vulcanism propriu-zis dar si caracteristic unorcorpuri subvulcanice.

"e langa andezite' riolite' dacite' in ,etaliferi s-au produs si efuziuni delave bazice precum sunt actualele bazalte din zona (etunatele.

5.Aria depresiunii intramontane0eprezinta o arie aparte avand in vedere prezenta unor bazine tectonice

de scufundare care au rezultata ca o consecinta a primelor & faze orogenetice aleciclului alpin.

Aceste depresiuni prezinta un fundament carpatic vec+i pentru ca ulteriorsa fie invadat de ape marine si sedimentate pe parcursul $eozoicului.

edimentarea a continuat uneori pana in Cuaternar.Cele mai vec+i asemenea bazine tectonice de scufundare sunt in

Orientali : (epresiunea ,aramuresului' in ,eridionali : (epresiunea 7ovistei'"etrosani' 4ateg' dar cele mai numeroase sunt in Occidentali : Culoarul 0esita-,oldova $oua' (epresiunea Bozovici' ,e+ovica' Brad-Calmagiu' cat sidepresiunile de tip golf din V Apusenilor : Vad-Borod' Beius si 9aran.

(upa geneza depresiunile intra montane se grupeaza in 3 categorii :(epresiuni tectonice propriu-zise' marcate de importante liniitectonice si cu o cuvertura sedimentara de varsta $eozoica) (epresiunea ,aramuresului' in ,eridionali : (epresiunea7ovistei' "etrosani' 4ateg' depresiunile din ,untii Banatului cat sicele de tip golt din Apuseni*.

(epresiuni tectonice si de bara8 vulcanic : sunt specific Carpatilor

Orientali unde se formeaza un adevarat uluc tectonic incepand din(epresiunea (ornelor' continuand spre cu (epresiunea lodu si

32


3/39

(ragoioasa' Bilbor' Borsec' la care se adauga 3 mari depresiuni: iurgeului' Ciucului' Brasovului. #n aceasta categorie seincadreaza si (epresiunea Oasului si partial (epresiunea,aramuresului.

(epresiuni tectono-erozive care pe langa caracterul tectonicreprezinta si opera eroziunii exercitate in special de cursurile deapa. Aceste depresiuni sunt dominate in aria flisulului Carpatic'avand dimensiuni considerabile : (epresiunea Comanesti'(epresiunea #ntorsurii Buzaului' dar si dimensiuni mai mici cumsunt (epresiunea +elintei si Comandau )in zona ,untilor#ntorsurii*' la acestea se adauga si depresiuni mult mai mari de tip

butoniera care sunt pozitionate in ariile de confluent din aria

flisului. 7e regasim in lungul ucevei )(epresiunea Brodina*' inlungul ,oldovei )(epresiunea Campulung-,oldovenesc'(epresiunea Vama' (epresiunea 6rasin' (epresiunea ura-4umorului*' in lungul Bistritei ,oldovenesti )(epresiunea de la

tra8a' de la Vaduri*.

2.Unitatea pericarpaticae suprapune teritoriului actual al subcarpatilor.

Aceasta unitate s-a construit progresiv de la $ la in urma manifestariiultimilor faze ale cutarilor alpine )fazele ,oldava' Atica' 0odanica' Vala+a*.tructura geologica este cutata insa cutarile sunt mai largi fata de

teritoriul Carpatic' de tipul anticlinoriilor si sinclinoriilor' ca si in cazul flisului'aceasta unitate prezinta o structura sariata' panza pericarpatica fiind impinsaspre exterior peste marginea platformei.

nitatea pericarpatica este construit din roci sedimentare asemanatoareflisului cu conglomerate' gresii' marme' sisturi argiloase si argile si mai putincalcare.

#n functie de modul de formare' perioada de formare si de pozitia infunctie de teritoriul Carpatic' aceasta unitate morfostructurala cuprinde 3 maricompartimente.

1)Subcarpatii Moldovei - sunt cuprinsi intre vaile ,oldovei si Trotus' daraceasta arie se continua si mai la $ de valea ,oldovei' avand insa o latime multmai redusa ) '1-3 /m*.

-au format progresiv de la $ la in timpul miscarilor ,oldavice' avando structura cutata' simpla cu vaste anticlinorii care stra8uiesc spre munte o seriede sinclinorii largi. Astfel relieful este adaptat structurilor geologice fiind vorbadespre depresiuni subcarpatice' flancate la exterior la contactul cu platform cu oserie de culmi si dealuri subcarpatice' pe anticlinorii )(epresiunea Ozana-

33


4/39

Topolita inc+isa la exterior de culmea "lesu' (epresiunea Cracau-Bistritainc+isa la exterior de ,agura erbesti' ,argineni' 0unc' (epresiunea Tazlau-Casin inc+isa la exterior de Culmea "ietricica Bacaului*.

O particularitate a ariei subcarpatice o constituie prezenta unor depozite

salifere respective prezenta depozitelor de sare gema de varsta Badeniana.

2)Subcarpatii de Curbura - se extind de la valea Trotusului pana la valea(ambovitei.

Acest compartiment este ceva mai nou format pe parcursul armatianuluisuperior si al "liocenului inferior in timpul miscarilor Atice si 0odanice.

tructura geologica este tot cutata' cu sinclinorii si anticlinorii' dar estemult mai complicate decat in subcarpatii ,oldiovei. Astfel la contactul cu aria,ontana apar niste pinteni de flis "aleogen care patrund in aria subcarpaticainc+izand o serie de mici depresiuni submontane )"intenul #vanesti' "intenul(ra8na-C+io8d si "intenul Valeni*.

rmeaza apoi un sir de depresiuni lipite de munte numite si depresiuniinterne' drenate de cursuri de apa : (epresiunea ove8a pe usita' (epresiuneaVrancei pe "utna' (epresiunea "atarlagele pe Buzau.

(epresiunile interne sunt inc+ide la exterior de un aliniament de dealurisubcarpatice numite delauri interne de regula inalte: (ealul Ousoru' 0ac+itas'0aiut etc.

pre exterior urmeaza al doilea sir de depresiuni munite depresiuni

colinare' cum sunt : (epresiunea Campuri pe usita' (epresiunea Vidra pe"utna.

(epresiunile intra colinare sunt la randul lor inc+ise spre exterior de un aldoilea aliniament de dealuri numite dealuri externe' slab cutate sau cu ostructura monoclinala : ,agura Odobesti' (elul (eleanu' #strita' (ealul ,are.

(in punct de vedere litologic se remarca formatiuni sedimentare cusedimente tot mai noi spre exterior de varsta ,iocena si "liocena.

"rezenta argileleor si a formatiunilor marmoase determina manifestareafoarte intensa a proceselor geomorfologice in deosebi a alunecarilor de teren.

unt prezente si formatiuni salifere cu resurse de sare si cu prezenta unorfenomene +alocarstice cum sunt : 7acul de la Vintileasca' sarea de la lanic"ra+ova si Teleaga.

3)Subcarpatii Getici - se extind de la valea (ambovitei pana la valea,otrului.

Constituie cel mai tanar sector subcarpatic format in timpul miscarilor0odanice si Vala+ice.

#n cadrul acestui sir subcarpati se remarca prezenta a & subtronsoane :•

#ntre valea (ambovitet si valea Oltului : format din depozitesedimentare de varsta "aleocen-5ocena si ,iocena.

34


5/39

Cutarile sunt mult mai largi' iar spre exterior sunt prezente si structurimonoclinale.

0aurile Carpatice care traverseaza acest sector au fragmentata intensrelieful generand un relief derivat' denumit relief de muscele.

e pastreaza unele depresiuni submontane : (epresiunea Campulung,uscel' depresiuni intracolinare: (epresiunea Curtea de Arges.

• #ntre valea Oltului si valea ,otrului : se remarca printr-o structuracutata in cute largi care au afectat formatiunile sedimentare devarsta ,io-"liocena. 7a baza muntelui se insiruie un aliniament dedepresiuni submontene mai mici :(epresiunea de la 4orezu'"olovraci' $ovaci' Bumbesti-;iu' Tismana' Baia de Arama.

(epresiunile intracolinare se pastreaza doar in anumite sectoare ' cea mai

clar exprimata fiind (epresiunea Targu ;iu-Campu ,are' iar contactul cuunitatea vecina )"odisul ,e+edinti* este mult mai complicat : (ealul Bran'Carbunestilor.

7a de "odisul etic urmeaza o unitate de relief de tranzitie intre orogensi platforma.

Aceasta unitate de podis este asemanatoare orogenului intrucat are inalcatuire structuri cutate asemanatoare subcarpatilor etici ' dar care suntacoperite de formatiuni mai noi in general de varsta "liocen-Cuaternara care in

partea de trec intr-o structura monoclinala.Aceste formatiuni sunt acoperite de depozite cu caracter piemontan in

general pietrisuri si nisipuri cum sunt cele de Candesti. (in acest motiv aceastaunitate este denumita "odisul "iemontan etic.

0eteaua +idrografica ma8ora' a sectionat aceasta unitate de podis'sectionand unitatea de relif denumita platforma )5-2V : "latforma Candesti'Arges' Codneana' Oltetului' ;iului' tre+aiei*.

3.Depresiunea Colinara a TransilvanieiAceasta unitate reprezinta un vast bazin tectonic scufundat imediat dupa

orogeneza 7aramica si care a fost indelung sedimentat pe parcursul"aleogenului si $eogenului.

(in punct de vedere genetic aceasta unitate apartine orogenului' avand unfundament Carpatic vec+i' intens fragmentat tectonic' sub forma de +orsturi sigrabene. "este acest fundament sunt specifice depozite sedimentare accumulatein mai multe cicluri.

(in punct de vedere functional aceasta unitate este insa asemanatoarecelor de platforma.

ub aspect geologic sedimentarea este constituita din gresii' marme si

argile intre care se intercaleaza si nivele de tufuri vulcanice cimentate'unt prezente si formatiuni salifere de varsta Badeniana.

35


6/39

#n partea de $V a Bazinului Transilvan la zi apar si formatiuni mult maivec+i de natura metamorfica asa cum este cazul cu masivele cristaline care faclegatura intre ,untii Apuseni si Carpatii Orientali )(ealul "risnel' "reluca'Culmea Brezei*.

(in punct de vedere structural deosebim 3 situatii:#n partea de $ si $V' in "odisul omesan domina structuramoniclinala cu stratele geologice usor inclinate spre exterior. #naceste conditii relieful specific este cel de cuesta in (ealurileClu8ului si (e8ului. #n $ reteaua +idrografica densa a generat unrelief de muscele ),uscelele $asaudului si uplaiului*.

#n partea centrala a depresiunii dominant este structura in domuricu strate usor boltite din loc in loc.

0elieful poate fi adaptata structurilor in domuri rezultand un relief colinar sau deluros in care reteaua +idrografica se adapteaza' iar argilele determinaaparitia alunecarilor de tip glimee.

5xista situatii cand reteaua +idrografica sectioneaza central un domrezultand & cueste semicirculare situate fata in fata numite si cueste in oglinda)(omul de la Bazna*.

(aca reteaua +idrografica sectioneaza pe un flanc domul rezulta cuestesemicircular de mare anvergura )cazul celor de pe dreapta ,uresului in aval de7ugo8*.

turcturile diapire sunt legate de depozitele salifere de varstaBadeniana.

Aceste formatiuni sunt dispuse sub forma a & fasii aproape semi-circulare'fasia V mentinandu-se pe linia (e8 ! Co8ogna ! Ocna Turda ! Ocna ,ures !Ocna ibiului' in timp ce fasia de 5 se dispune in lungul depresiunii din 5Transilvaniei avand cea mai clara exprimare in cazul depresiunii "raid- ovata.

"rin exploatarea resurselor de sare sau prin dizolvarea masivelor de sare' pe flancul V s-a realizat un relief complex' care cuprinde si mici depresiunicarsto-saline' inclusive cu lacuri sarate )cele de la Ocna ,ures si Ocana

ibiului*.ltima aparitie a unui lac sarat s-a realizat la Ocna ,ures.

"e flancul 5 prin dizolvarea samburilor de sare au aprut inversiuni derelief asa cum este cazul (epresiunii "raid- ovata.

tructura in cute diapire a celor & fasii se caracterizeza prin stratesedimentare' usor redresate' uneori c+iar puternic inclinate si deformate de

presiunea exercitata de samburii de sare.

36


7/39

CURS 8

4.Unitatea Dealurilor de Vest si Campia Tisei

Aceasta unitate este legata de orogen prin modul de formare. -aconstituit ca urmare a fazei orogenetice 7aramica cand la V de CarpatiiOrientali s-a realizat un vast bazin tectonic de scufundare.

Aceasta unitate prezinta un fundament Carpatic vec+i' intens faliat subforma de +orsturi si grabene situate la adancimi variabile. "este fundament estedispusa o cuvertura sedimentara din ce in ce mai nous de la $-2 .

#n comportamentul $' in Campia omesului si (ealul ilvania' seregasesc depozite sedimentare de varsta "aleogena pentru ca in compartimentulCentral sedimentarea sa inceapa in ,iocenul inferior' iar in compartimentul

Banatean depozitele sedimentare cele mai vec+i sa fie de varsta Badeniana.7a zi au aparut initial (ealurile de Vest' formate din roci sedimentare devarsta $eozoica care la randul lor au fost acoperite de depozite cu caracter

piemontan."e langa formatiunile sedimentare in compozitia bordurii deluroase apar

si roci cristaline ca in Culmea Codrului si ,agura imleului care reprezintafragmente de orogen care au suferit miscari de coborare si care au ramas la zi.

"e langa formatiunile metamorfice in component bordurii deluroase seregasesc unele formatiuni magmatine )intrusive si efuzive*' (ealul $adasului'(ealurile Buziasului si "oganisului.

Bordura deluroasa piemontana nu este uniforma intrucat reteaua+idrologica a fragmentat intens regiunea putand fi separate 3 compartimente :

- Compartimentul $ al (ealurilor ala8ene - Compartimentul central al (ealurilor Crisene - Compartimentul al (ealurilor Banatene(in punct de vedere al structurii geologice depozitele neogene sunt cu o

structura monoclinala in timp ce magurile cristaline prezinta o structura cutata.6ormatiunile piemontane au o structura incrucisata fiind vorba de mari

conuri aluviale emerse sau submerse.nitatea vecina )Campia Tisei* are o origine comuna cu a (ealurilor de

Vest' insa sedimentarea lacului "anonic a continuat si pe parcursulCuaternalului. 7a zi afloreaza depozite sedimentare neconsolidate' nisipuri)Campia Careiei' $adlacului*' argile )campiile 8oase de subsidenta : Campia

omesului' Crisului' Timisului* la care se adauga luturile' depozitele loessoidesi loessurile )campia tabulare si de tranzitie : Campia Aradului' 7ugo8ului'

partial Campia #erului*' dar si pietrisuri si nisipuri )campii piemontane : CampiaVingai' Campia ,iersic*.

0eteaua +idrografica a divizat acesta unitate de campie in subunitati

genetice precizate anterior.

37


8/39

"rezenta fundamentului intens faliat presupune si aparitia la zi a unorresurse minerale precum cele de ape minerale termale.

Unitatile de Platforma ale Romaniei

Aceste unitati detin circa 31< din teritoriul national fiind situate in 5' si5 0omaniei. Aceste unitati prezinta o origine diferita fata de cele de orogen'

intrucat sunt constituite din & entitati diferite' respective fundamental sau soclulsi cuvertura sedimentara.

6undamental acestor unitati s-a realizat in vec+ile cicluri orogenetice prealpine care ulterior au fost intens nivelate pana la atingerea stadiului de peneplena.

(upa peneplenizare' unitatile de platforma au suferit doar miscari

epirogenetice' cele negative fiind marcate de transgresiuni marine insotite de procese de sedimentare.Cuvertura sedimentara s-a depus in mai multe cicluri in intervalul

ilurian-Cuaternal.Ciclurile de sedimentare au fost intrerupte de faze de evolutie subaeriana

datorita unor miscari de inaltare' urmate de regresiuni marine.#n categoria unitatilor de platforma se incadreaza "latforma

,oldoveneasca in 5 0omaniei' "latforma Vala+a in 0omaniei' "latforma(obrogei )"latforma (obrogei de ' "latforma (obrogei Centrale' ,asivul $(obrogean' (elta (unarii*.

%."latforma ,oldoveneasca este situate in partea de 5 a 0omaniei sicorespunde in linii generale "odisului ,oldovei.

"latforma ,oldoveneasca presupune existenta unui fundament sau soclufoarte vec+i' intens peneplenizat situat la diferite adancimi. Astfel pentru

8umatatea de $ a "odisului ,oldovei' fundamentul "latformei ,oldovenestieste reprezentata de prelungirea V a marii "latforme 5st-5uropene.

Aceasta este la zi pe teritoriul 0usiei si crainei. e regaseste la zi panain malul $istrului' iar mai apoi coboara progresiv spre V intrand sub edificiulCarpatic.

Argument : 6undamentul este situate la =1 m la Todireni' %%&%m la #asi)fora8ul de la $icolina*' 3>1 m la Bodesti )8udetul $eamt*' circa ? m la6rasin )in aria flisului*.

6undamentul "latformei ,oldovenesti )"latforma 5st-5uropene* estealcatuit din sisturi cristaline mezometamorfice si intruziuni granitice.

#n partea Central- udica a "odisului ,oldovei' fundamentul este situat laadancime mult mai mare' fiind rupt si neinterceptat in fora8e. (atoritascufandarii fundamentului' discutam de prezenta @"odisului Barladului care

insa nu se regaseste si in relief.

38


9/39

#n partea extrem a "odisului ,oldovei fundamental este diferit fiindasemanator cu actualul teritoriu al ,utilor ,acinului' fiind de origine4ercinica. Acest fundament este scufundat la $ de falia fantu +eorg+e-Oancea-Ad8ud. Acest fundament formeaza (epresiunea "re-(obrogeana.

Cuvertura sedimentara s-a format pe parcursul a 3 cicluri de sedimentaredin ilurian pana in "liocenul superior si Cuaternar.0elieful actual s-a format pe baza depozitelor sedimentare din ultimul

ciclu de sedimentare care a inceput in ,iocen si a continuat pe parcursul"liocenului pana in Cuaternarului superior.

Cele mai vec+i depozite care apar la zi sunt cele din $ "odisului,oldovei' iar apoi depozitele sunt din ce in ce mai noi spre ' dat sensului deretragere a ,arii armatice.

"entru 8umatatea de $ a "odisului ,oldovei' cele mai representative sunt

depozitele armatiene de varsta Bucloviana' Vol+iniana' Basarabiana siersoniana.7a zi pot sa apara formatiuni sedimentare mai dure reprezentate prin

nivelul de microconglomerate' gresii si calcare armatice )in deosebiBasarabiene*. Acestea le intalnim in "odisul ucevei )(ealul (ragomirnei*' la 5de iret in (ealul ,are 4arlau' dar si in "odisul Central ,oldovenesc unde seformeaza vaste platouri structural litologice.

#n partea de $V a Campiei Colinare a ;i8iei' domina faciesurile armaticemoi' reprezentate prin marne si argile cu unele intercalatii de nisipuri.

#n "odisul Barladului se regasesc formatiuni de argile in intercalatii cunisipuri' pentru ca in "liocen dominante sa fie formatiunile nisipoase cuintercalatii cu nisipuri.

7ocal apar si tufuri cineritice' iar in 8umatatea de apar si uneleformatiuni piemontane de pietrisuri si nisipuri )in "iemontul "oiana $icorestisau in extreme al (ealurilor 6alciului rezultand "ietrisuri de Balabanesti.

#n extrem al "odisului ,oldovei in Colinele si Campia inalta aCovurlului' la zi apar si formatiuni Cuaternare de tipul formatiunilor loessoidesi loess.

tructura geologica se remarca prin existent monoclinului depozitelor decuvertura' stratele geologice avand o inclinare medie de -2> uneori %& pedirectia $-2$5 ' -2 5.

tructura monoclinala si tipurile de retea +idrologica determina pastrareain relief a unor culmi interfluviale si platouri structural litologice' pe nivele deroci mai dure.

0eteaua +idrografica subsecventa determina insa si aparitia reliefuluiasimetric de tip cuesta.

&."latforma Vala+a este situate in partea de a 0omaniei si corespunde in

general Campiei 0omane' fiind constituita dintr-un fundament specific platformei ,oesice situate intre ,untii Balcani si Carpati.

39


10/39

Acest fundament foarte vec+i este constituit din sisturi cristaline siintruziuni granitice' iar inclinarea fundamentului este de la spre $' fapt atestatde grosimea diferita a cuverturii sedimenatre. Acesta masoara cateva sute demetrii pe (unare la 9imnicea unde in malul (unarii apar la zii formatiuni

Cretacice' in timp ce in cazul avanfosei carpatice din fata Carpatilor ,eridionaligrosimea sedimentarului este de la D-2> m.Cuvertura sedimentara s-a format in cateva cicluri de sedimentare'

relieful actual formandu-se pe depozite ale ultimului ciclu care s-a inc+eiat inCuaternar.

Aceste depozite mai noi s-au depus in lacul etic care s-a retras de la $-2 si de la V-25.

7a zi apar formatiuni nisipoase asa cum sunt depozitele de nisipuri de la,ostistea' dar la contactul cu aria pericarpatica' sunt specific formatiunile cu

caracter piemontan )Campiile "iemontane Arges' "itesti' Buzau'6ocsani*."e nisipuri s-a creat si un relief eolian de dune in Campia Olteniei' Campia4agieni' pe dreapta raului Buzau ' Calmatui' #alomita.

"rezente la zi sunt si formatiuni argiloase specifice sectoarelor desubsidenta : aiesti' Titu' +erg+ita' arata si Campia iretului.

Argilele apar si in partea central $ a sectorului central ' in $ CampieiBoianului si avanului Burdea.6orte bine reprezentate sunt si loessurile din partea de 5 in Campia Baraganului'acestea pot avea grosimi de 3 - m formand campii tabulare.

7oessurile mai apr si in Campiei ,ostistei si Campia Burnazului.Campiile de tranzitie sunt formate in general de luturi si depozite

loessoide.(ominanta este structura tabulara cu strate orizontale.

3."latforma (obrogei de ud este specifica partii a (obrogei la de6alia Capidava-Ovidiu.

Aceasta platforma se caracterizeaza printr-un soclu foarte vec+i de regula prebai/alian' soclu care este acoperit de o cuvertura sedimentara formata in maimulte cicluri.

7a zi apar formatiuni insa mai vec+i in general de varsta Cretacica' incazul vailor adanci care sectioneaza cuvertura sedimentara )in lungul vaiCarasu*.

"e suprafete destul de mari la zi apar si depozite de varsta sarmatica si indeosebi calcare in lungul retelei +idrografice tributate (unarii din "odisulOltinei sau care diri8eaza spre ,area $eagra din "odisul $egru Voda.

Cea mai mare parte a teritoriului este insa acoperita de loessuri sidepozite loessoide de varsta Cuaternara' care se pastreaza fragmentar.

.,asivul (obrogei de $ord este situate intre faliile "eceneaga-Camenasi fantu +eorg+e-Oancea.

40


11/39

Aceasta regiune pastreaza caracteristici de tranzitie intre orogen si platforma.

Trasatura de orogen rezulta din prezenta structurilor cutate de varsta4ercinica din ,untii ,acinului.

Acestia reprezinta de fapt un cratogen vec+i' tocit si fragmentat tectonic'sub forma unui +ors imens care domina grabenul (unarii.tructura geologica este cutata cu & aliniamente de anticlinale in Culmea

"ricopanului si Culmea $iculitelului intre care se interpune o arie de sinclinal inlungul Taitei.

Apar sisturi cristaline' intruziuni granitice si roci sedimentare cutate devarsta "aleozoica.

O alta subunitate a (obrogei de $ o formeaza (ealurile Tulcei care prezinta un fundament +ercinic dar si un sedimentar calcaro-dolomitic extins in

5 pana la falia 7uncavita-Consul.tructurile geologice sunt cutate' regiunea fiind afectata de miscariimerice vec+i si mai slab de miscari imerice noi' punandu-se in opera si

unele iviri de roci bazice )Culmea $iculitel*.

41


12/39

CURS

1."odisul Babadagului s-a individualizat in urma miscarilor imericenoi.

Alcatuirea litologica este data de un fundament "aleozoic peste careurmeaza o cuvertura sedimentara cu depozite Trisice si de varsta Cretacica.Cretacicul este constituit din formatiuni calcaroase care imbraca aspectul

unui vast si larg sinclinoriu cu flancurile usor regresate.

?.(elta (unarii se suprapune peste o vasta arie de scufundare situate la $de 6alia fantu +eorg+e-Oancea-Ad8ud.

5ste vorba despre depresiunea "redobrogeana cu un fundamentasemanator (obrogei de $ord ),untii ,acinului* peste care se succed depozite

Triasice' ;urasice' armatiene' "liocene si Cuaternare.(in vec+ile uscaturi predeltaice se mai pastreaza la zi doar #nsula erpilor )formata din calcare ,ezozoice*' dar si insula "opina din 7acul 0azim care are

D m altitudine' fiind cea mai mare altitudine din acea zona.6ormarea ca uscat s-a realizat pe parcursul "leistocenului' vec+iul golf al

,arii $egre fiind intens sedimentat' iar mai apoi realizandu-se succesiv de la V-25 arii de uscat' precum grindurile fluvio-maritime ) rindul 7etea' rindul

tipoc' rindul Caraorman' rindul araturile' ultimile fiind cele care inc+idcomplexul lagunar 0azim- inoie -2 rindul C+ituc si "erisor*.

6ormarea deltei actuale s-a realizat pe parcursul 4olocenului prindepunerea de aluviuni cu texturi diferite.

Relieful Romaniei%.Trasaturi generale ale reliefului 0omaniei

0elieful 0omaniei se caracterizeza prin trasaturi de ansamblu definitorii pentru teritoriul 0omaniei.

• O prima trasatura este data de diversitatea tipurilor genetice derelief si a formelor de relief aferente.

#ntr-un spatiu relativ restans se intalnesc numeroase forme si tipuri derelief' incepand de la relieful acumulativ de natura deltaica' pana la reliefulglaciar si alpin din aria carpatica inalta.

6ormele si tipurile genetice de relief se grupeaza in cele mari trepte derelief.

• A & trasatura generala este data de prezenta treptelor ma8ore alereliefului de uscat. 0espectiv o treapta de relief 8os de campie cualtitudini de sub & m' dar care urca uneori pana la 3 maltitudine' urmata apoi de a doua treapta de relief intermediaracorespunzatoare unitatilor deluroase si de podis ale 0omaniei

42


13/39

cu altitudini cuprinse in medie intre & -D m. A treia treaptaeste treapta montana caracteristica domeniului Carpatic' ingeneral cu altitudimi peste D m.

• O alta trasatura este data de relativa proportionalitate ale celor 3

mari trepte de relief.Treapta de campie insumeaza circa 3>< din teritoriul national' treapta

intermediara circa


14/39

Altitudinea medie a reliefului 0omaniei este de circa & m' o asemanarecu a marii unitati de relief din partea de $5 a 5uropei.

Altitudinea medie a treaptelor de relief creste din unitatile 8oase spre celeinalte.

Astfel treapta de campie se caracterizeza printr-o altitudine medie de sub% m' insa in cadrul campiilor piemontane' aceasta valoare urca pana la %1 m.Treapta deluroasa si de podis prezinta o altitudine medie de circa 3 1m'

in timp ce treapta montana detine o altitudine medie de > m.(iferenta de altitudine medie este de circa 1 m. Aceasta determina un

transfer semnificativ de material din domeniul montan spre cel intermediar' dardetermina si diferente semnificative in ceea ce priveste tipologia reliefului.

#n domeniul montan altitudinea medie difera in cadrul celor 3 maricompartimente.

Astfel ,eridionali detin o valoare de %%31m' Orientalii circa =1 m siOccidentalii circa ?1 m.#n domeniul montan ecartul altitudinii este cuprins intre % si &1 m

reprezentand circa % < din teritoriul tarii in timp ce ecartul altitudinii peste& m este de circa%


15/39

Valorile cele mai reduse sunt caracteristice unitatilor de campie fiind inmedie cuprinse intre .%- .3/mE/m &. Aceaste valori tind spre in cazul marilorcampii tabulare.

Valuri mai mici sunt specifice campiilor tabulare si de tranzitie ) .%-

.&/mE/m&

*' iar cele mai mari le intalnim in campiile piemontane ) .&-.3/mE/m &*.#n treapta deluroasa si de podis valorile sunt cuprinse intre .3-

.?/mE/m &.6iind mai modeste' mai mici in dealurile si podisurile 8oase din 5 si 5

tarii si mai mari in unitati deluroase subcarpatice si a subunitatilor cu un reliefde muscele.

Treapta ,ontana prezinta valori mult mai mari care depasesc frecvent%/mE/m&.

Cele mai mari valori pot sa a8unga pana la -1 /mE/m&

)1 /mE/m&

-2peflancul $ al 6agarasului* asemenea valori apar in deosebi in ariile cristaline si inaria vulcanitelor neogene.

#n aria flisului valorile depasesc % /mE/m & a8ungand adesea pana la &/mE/m &.

d!Declivitatea reprezinta ung+iul suprafetelor topografice raportat laorizontala.

Valorea creste in acelasi sens.#n treapta de campie sunt specific valorile cele mai mici' fiind cuprinse

intre si 1 . Campiile tabulare prezinta valori apropiate de sau c+iar lipsite de panta' prezenta valorilor de 3 -1 sunt caracteristice campiilor

piemontane.#n unitatile deluroase si de podis' declivitatile oscileaza intr-un spectru

mai larg' circa 1 < din teritoriu este incadrat in categoria de panta intre % -%&.#n acesta treapta sunt specifice si valori mai mici incepand cu cele dinsuprafetele orizontale : lunci' terase' culmi si platouri largi interfluviale' dar suntintalnite si valori mai mari de %& -2versantii fruntii de cuesta' ca in cazulversantii culmilor si dealurilor subcarpatice : (ealul "lesu' (ealul "ietricica.

(omeniul montan se caracterizeaza prin cele mai mari declivitati. Astfel peste D1< din treapta montana apartine suprafetelor inclinate de tip versant.

Valorile cele mai frecvente sunt cuprinse intre %1 si 3 ' dar pot sa aparasi declivitati mai mari de 3 ' a8ungand la 1 -? ' ca in cazul versantilor abruptisi abrupturilor structural-tectonice si petrografice' uneori pantele tinzand spre= ca in cazul peretilor verticali care stra8uiec sectoarele de c+ei.

Valorile mai mici in aria montana sunt specifice pentru formele de racordde tip glacis intre 3 -D ' sau pentru sesurile aluviale' terase' pentru unelesectoare de culme larga sau in cazul unor platouri vulcanice' calcaroase.

45


16/39

3.Trasaturi morfografice ale reliefului 0omaniei

Trasaturile morfografice sunt determinate de configuratia actuala' de

aspectul pe care il imbraca relieful.Trasaturile morfografice sunt diferite in cazul marilor trepte de relief.

a!Trasaturile morfo&rafice ale unitatilor montane#n teritoriul Carpatic trasaturile morfografice se grupeaza in & mari

categorii:Trasaturile morfografice ale muntilor inalti )cu altitudini de peste& m*.Trasaturile morfografice ale muntilor 8osi si mi8locii )sub & m*.

Trasaturile morfografice ale muntilor inalti sunt specifice altitudinilormari de peste & m unde procesele de denudatie sunt foarte intense in deosebicele de dezagregare.

Trasaturile morfografice sunt conditionate de procesele glaciare si periglaciare care au modelat intens relieful structural tectonic si pietros.

Cele mai tipice forme sunt cele caracteristice reliefului alpin in caredistingem:

− Creste alpine foarte inguste si zimtate care dupa forma pot fii

prelungi si unitare )creasta alpine a 6agarasului care are ? /mlungime*. Acestea pot fii:- creste ramificate' cum sunt cele din

,untii 0odnei' 0etezat' "arang- creste unitare pot sa prezinte si

ramificatii laterale imbracand forma unor creste penate )creasta6agarasului*. 7a nivelul crestei sunt prezente si portiuni mai 8oasecare poarta denumirea de strungi ) trunga (racului din 6agarasi*

− Varfuri piramidale sunt martori de rezistenta litologica care

domina cu % -& m nivelul crestelor alpine : Varful ,oldoveanu'"ietrosu'#neu'"arang.− Abrupturile litologice si structural tectonice' flanc+eaza crestele

alpine si varfurile piramidale' avand declivitati foarte mari )peste-1 *.

7a baza abrupturilor apar trenele de gro+otis care sunt forme de racordsituate la baza abruptului formate din fragmente grosiere' +eterogene'colturoase' rezultate din dezagregare si mobilizare gravitationala.

"ot fii active' dar multe asemenea forme de relief sunt relicte datand din"leistocen' fiind astazi acoperite de vegetatie.

46


17/39

Acestor forme li se adauga si formele rezultate in urma glaciatiei"leistocene. Cele mai frecvent intalnite sunt circurile glaciare' unele lacuriglaciare din prezent' la care se pot adauga si sectoarele superioare ale unor vaiglaciare )ex: Valea Balea din 6agaras*.

#n domeniul montan superior pot sa apara si forme ale reliefului ciclic'respective suprafete intens nivelate' asa cum sunt cele din cadrul suprafeteiBorascu din Carpatii ,eridionali.

47


18/39

CURS '(

$!Trasaturi morfo&rafice ale muntilor )osi si mi)lociie deosebeste semnificativ teritoriului Carpatic din domeniul alpin.

"utem vorbi de o diversitate deosebita a formelor de relief."rincipalele aspect:%.Culmi montane sunt extrem de diferite dupa aspect si particularitati

morfometrice."utem deosebi culmi montane prelungi )cele din aria flisului Carpatic sau

aria cristalina*. #n flis se regasesc culmi montane situate aproximativ la aceeasialtitudine' largi' denumite frecvent obcine )Obcinile Bucovinei*.

nele asemenea culmi sunt extrem de largi si netede precum sunt cele din

,untele 7ung sau Culmea (amucului ),untii Trascau*' culmi largi apar si incristalin ca in cazul ,untilor Bistritei )intre raul Bistrita si Bistricioara*.

Culmi montane sunt inguste si cu variatii de nivel ),untii Tarcau din ariaflisului' ,untii u+ard din aria cristalina*.

&.Varfuri montane care domina nivelul culmilor comportandu-se camartori de rezistenta litologica.

Aspectul acestor varfuri este diferit' unele sunt rotun8ite )Varful Ousorudin ,untii u+ard*' altele sunt sub forma de cupola )Varful iumalau*' in timp

ce alte varfuri montane sunt inguste' cu aspect piramidal )Varful "ietrosu' VarfulBudacu ! ,untii Bistritei' Varful Toaca ! ,untii Cea+lau*.

3.Versantii imbraca o gama foarte larga de aspecte.#n aria montana totalizand intre D1-> < din tot teritoriul.(upa forma versantii pot fii puternic inclinati trecand frecvent in

abrupturi morfologice.(upa dimensiune versantii pot fii scurti' medii sau prelungi.(upa forma versantii pot fii liniari' concave' convexi' mixti.7a mi8locul versantilor apar microforme variate' conditionate de procese

geomorfologice.

. lacisurile sunt forme de relief de record dintr-o suprafata inclinata detip versant si o suprafata plana.

lacisurile s-au format de regula in perioade cu climat rece si suntextreme de frecvent intalnite in aria flisului Carpatic si in aria vulcanitelorneogene.

1.Vaile Carpatice imbraca o gama foare larga de aspecte geomorfologice'astfel pot fii:

48


19/39

Vai inguste cu alibi ma8ore abia sc+itate' cu sau fara acumulativfluvial asa cum sunt vaile carpatice in cursurile lor superioare. eintalnesc insa si vai carpatice largi cu alibi ma8ore foarte binereprezentate' insotite frecvent de terase in deosebi in cursurile

mi8locii cu precadere in aria flisului.Cele mai bine reprezentate sunt in general in punctele de confluenta),oldova cu ,oldovita la Vama*.

C+ei si defilee reprezinta sectoare de vale foarte inguste cuversantii puternic inclinati ca in cazul defileelor sau cu versantiiabrupti' uneori verticali )in cazul c+eilor*.

− (efilee: - ,ures intre Toplita si (eda. - Olt la Tusnad' 0acos' Turnu 0osu - ;iu intre 7ivezeni si Bumbesti

- Crisu 0epede la Ciucea− C+ei sculptate -2in calcare: -Bicazului

-#alomiciarei -$erei -#arei si 4asdatelor -Turzii -2 in roci metamorfice : C+eile Bistriteide la 9ugreni

?.(epresiuni intramontane sunt foarte numeroase in teritoriul Carpatic'existand circa 3 de depresiuni' de la cele foarte mici de tip butoniera)depresiunile de pe valea ,oldovei- 4umor' 6rasin'"o8orata* pana la cele dedimensiuni impresionante cum sunt cele din marele uluc depresionar dinCarpatii Orientali )de la (epresiunea (ornelor pana la (epresiunea Brasov*.

D."asurile si trecatorile carpatice sunt extrem de numeroase asigurandlegaturi intre diferite regiuni si provincii romanesti.

"asurile Carpatice asigura trecerea din regiunile extra Carpatice spre

regiunile intra Carpatice )"asul ,estecanis' Oituz' "redeal' "oarta de 6ier aTransilvaniei etc.*.Trecatorile sunt situate la altitudini mai 8oase de regula situate pe vai' in

sectoare de defileu )Trecatoarea Turnu 0osu' Cozia' 0acos' Tusnad pe Olt'7ainici pe ;iu' Ciucea pe Crisu 0epede*.

"rezinta altitudini de sub & m' varietatea formelor de la nivelulversantilor' multitudinea depresiunilor' a pasurilor si a trecatorilor conferateritoriului Carpatic un pitoresc aparte favorizand popularea acestora ' cat siamplasarea cailor de comunicatie.

49


20/39


21/39

Astfel este cazul "odisului "iemontan din partea de $V a "odisului,oldovei' unde apar dealurile piemontane' precum ,asivul Ciungi la iesirea,oldovei din aria montana' (ealul Boistea-Blebea la iesirea Ozanei din ariamontana ' (ealul Corn la iesirea Cracaului sin aria montana' "iemontul "ancesti

la iesirea Trotusului din aria montana.#n "odisul "iemontan etic raurile au sectionat formatiunile piemontanesi s-au adancit in formatiunile sedimentare $eogene detasand subunitatile derelief inclinate de la $ la numite platforme )"latforma Candesti' Arges'Cotmeana' Oltet' ;iu' tre+aia*' altitudinea scade de la 5 la V.

O situatie asemanatoare se intalneste si in (ealurile de Vest' borduradeluroasa fiind intens fragmentata de actuala retea +idrografica.

#n unitatile de campie se disting o serie de trasaturi morfologice legate de

geneza acestor unitati.Astfel distingem sectoare netede extrem de largi' specifice campiilortabulare.

7a contactul cu aria deluroasa si de podis sunt prezente campiile piemontane' mai inalte )& -3 m* si usor inclinate )3-1 *.

lterior o alta trasatura este data de aspectul 8os frecvent mlastinos alsectoarelor de subsidenta )bordura Titu- +erg+ita- arata-Campia iretului#nferior din Campia 0omana si Campia Timis-Cris- omes din Campia Tisei*.

Trecerea de la campiile tabulare la cele piemontane se asigura de regula prin sectoare ale campiilor de tranzitie )Campia avanu-Burdea' CampiaVlasiei* in timp ce unele sectoare de campie conserva un relief de dune' rezultatal modelarii eoliene a nisipurilor )Campia Carei' Campia Bailesti' Campia0omanati' Campia Bla+nitei' Campia 4agieni*.

Vaile care in unitatile de campie sunt extreme de largi )valea ;iu' Olt'Arges' #alomita' Buzau' iret in Campia 0omana si valea ,ures' Cris' omes inCampia Tisei*.

Aceste vai constituie si limite natural ale unor sectoare de campie.Vaile foarte largi apar si in unitatile de podis' formnand uneori adevarate

culoare extrem de largi )Culoarul iretului' "rutului' Barladului si vai largi ale,uresului si Tarnavelor in (epresiunea Colinara a Transilvaniei*.

.Tipuri genetice de relief #.0elieful mostenit din perioade "recuaternare si cuaternare

Aceasta categorie apartine reliefului sculptural' datorat manifestariloragentilor externi care au prelevat in anumite perioade de timp.

(upa constituirea unor morfostructuri in deosebi la nivelul teritoriului

carpatic agentii externi au contribuit la aparitia unor forme de relief care segrupeaza in & tipuri ma8ore:

51


22/39

- 0elief structural caracteristic suprafetelor Carpatice de nivelare- 0elief glaciar

%* uprafata de nivelare

#n aceasta categorie se incadreaza relieful mostenit din perioade deevolutie "recuaternare.(upa constituirea unor morfostructuri in timpul fazelor orogenetice au

urmat perioade de timp caracteristice prin calm tectonic. #n aceste perioadeagentii externi au realizat o modelare intensa a reliefului montan in urma careiaastazi pastram in peisa8ul Carpatic o serie de suprafate intens nivelate care se

pastreaza la diferite altitudini.Asupra mecanismelor de formare sunt inca discutii in sensul in care au

prelevat mecanismele formarii unor peneplene )in sens (avis* sau au dominat

mecanismele specific formarii unor pediplene )in sesnsul atribuit de "enc/*.uprafata de nivelare poarta denumiri diferite fiind numite suprafete deeroziune sau suprafete de nivelare sau complexe de modelare sau platforme deeroziune.

#ndiferent de mecanismele de formare' mostenim astazi in deosebi interitoriul Carpatic 3 mari suprafete sau complexe de nivelare.

"entru a discuta de prezenta celor 3 complexe de nivelare sunt necesare &argumente:

• "rimul argument este dat de pastrarea in relief a unor structuregeologice retezate.

• Al doilea argument -2 pastrarea unor depozite corelative inunitatile 8oase adiacente.

Cele 3 complexe de nivelare sunt: Borascu 0au- es arnovita

uprafata de nivelare Borascu reprezinta cel mai vec+i complex denivelare Carpatic care s-a constituit pe durata a 1-1 milioane ani' in intervalulde relativ calm tectonic dintre faza 7aramica si avica.

#ncepe sa se formeze de la finele Cretacicului si dureaza pana inOligocen.

(atorita climatului relativ cald si cu & anotimpuri' unul mai umed care serealiza alterarea intensa si altul mai uscat in care se realiza evacuareaspasmodica a materialelor alterate' a rezultat un complex de nivelare foarte

bine pastrat la altitudini mari care a primit denumirea de suprafata de nivelareBorascu.

52


23/39

uprafata Borascu se caracterizeaza prin o serie de poduri suspendate'orizontale sau foarte larg ondulate care sunt pastrate doar in aria cristalina dinteritoriul Carpatic.

lterior formarii din suprafata initiala s-au consumat unele perimetere

modelate ulterior de catre glaciatia "leistocena.Altitudinea la care se gaseste acest comlex de nivelare este diferitadatorita inaltimilor diferitelor suprafete de catre anumite tronsoane Carpatice.

#n Carpatii ,eridionali aceasta suprafata este situata in medie intre & -&& m.

#n Carpatii Orientali aceasta suprafata este cea mai tipica' in $ in ,untii0odnei si ,aramures. Altitudinea la care se pastreaza sunt de %> -& m. Aici

poarta denumirea de suprafata Batrana in ,untii 0odnei sau suprafata Cornu $edeie in ,untii ,aramures.

#n ,untii Apuseni aceasta suprafata se pastreaza in aria central inalta din,untii Bi+or-Vladeasa cu denumirea de suprafata 6arcasa-Carligata )%D -%> m* extinzandu-se si in ,untele ,are.

#n ,untii Banatului poarta denumirea de suprafata emenic si estedispusa in 8urul altitudinii de % m.

53


24/39

CURS ''

&* uprafata de nivelare 0au- es Cel de-al doilea complex de nivelare este caracteristic teritoriului

carpatic dar care a afectat si alte arii morfostructurale in afara celei cristaline.Aceast complex de nivelare s-a realizat intr-un interval mai scrut de timp

de aproximativ %1milioane ani.,odelarea subaeriana s-a realizat in intervalul de calm tectonic dintre

orogenezele avica si tirica. #ntrucat aceasta modelare a fost intrerupta partialde miscarile stirice vec+i' Complexul 0au- es se individualizeaza prin prezentaa doua nivele situate la altitudini racordabile.

6ormarea componentelor de nivelare incepe printr-o faza intensa de

eroziune in deosebi in adancime prin care se ingusteaza vec+ea suprafataBorascu dar sunt supuse modelarii si noi teritorii constituite intre timp ca ariimorfostructurale.

Aceasta nivelare se extinde si in aria flisului intern Carpatic' dar cel mai bine se pastreaza tot in ariile cristaline.

Aceasta suprafata de nivelare nu a a8uns la un stadiu avansat de modelarerezultand suprafete larg ondulate de tipul culmilor prelungi si largi situate ingeneral la altitudini apropiate.

"entru Carpatii ,eridionali altitudinea la care se regaseste uprafata 0au-

es este de circa % -%? m' depasind aceasta valoare doar in Carpatii deCurbura unde nivelul general al culmilor principale este situate intre %? -%D m.

#n Carpatii Orientali acest complex de nivelare este cel mai bine pastrat inaria cristalina fiind prezent in ,untii 0odnei unde poarta denumirea de

uprafata Cerbu' iar in ,asivul iumalau este denumit uprafata "oiana-Ciungi. Altitudinea este in 8ur de % -%? m.

Cea mai tipica expresie a complexului 0au- es se regaseste insa in,untii Apuseni in aria cristalina din ilau-,untele ,are si din ,untii Bi+or.Aici poarta denumirea de uprafata ,arisel )langa lacul 6antanele*. "rezinta &nivele:-un nivel superior la % -%% m ' langa satul Belis

-al doilea nivel superior este situate la %% -%& m pe partea opusa indreptul localitatii ,arisel.

uprafata 0au- es este intalnita si in ,untii Banatului' la altitudini cevamai 8oase. Acest complex de nivelare este prezent si in ,untii "oiana 0usca.

3*Complexul structural ornovita5ste cel mai nou complexde nivelare din teritoriul Carpatic realizandu-se

intr-un interval de timp si mai scurt ' realizandu-se in D'1-> milioane ani.

54


25/39

Acest complex s-a realizat pe parcursul ,iocenului fiind rezultatul perioadei de calm tectonic dintre fazele orogenetice din aceasta perioada.

"erioadele de calm tectonic au fost mai scurte fiind intrerupte demanifestarea miscarilor ,oldavice urmate de Atice vec+i' Atice noi si

0odonice.Acest complex de nivelare a afectat suprafete mult mai largi situate in ariacristalina' aria flisului sau c+iar si in aria vulcanica.

,ecanismul de formare a acestul complex de nivelare a fost diferit dar pefondul pastrarii unui climat relative cald si cu sezoane contrastante. (in acestmotiv Complexul ornovita este situate la altitudini variabile si poarta denumiridiferite.

#n functie de mecanismul de formare se deosebesc 3 situatii distincte : -formarea unor suprafete de culme si de pasuri Carpatice

-formarea umerilor de vale -formarea treptelor de bordura"rima suprafata : #n cazul formarii suprafetei de culmi si a pasurilor

Carpatice' modelarea subaeriana intensa a dus la o nivelarea unor culmispecifice in deosebi flisului extern. O asemenea situatie o regasim in Obcina,are cu altitudine medie in 8ur de % -%% m. Aceasi suprafata este intalnitain ,untii Trascaului ),untele 7ung* unde ,i+ai (avid denumeste aceastasuprafata ca uprafata (amucului.

uprafata ornovita poarta denumirea de uprafata pasurilor carpaticesau a predealurilor.

Cea mai tipica expresie a acestei forme este specifica "asului "redeal.Aceasta suprafata constituie rezultatul modelarii prin evolutia regresiva a

unor perec+i de vai cu directive de curgere diametral opuse.#n cazul "asului "redeal ! valea "ra+ovei in si valea Timisului in $.Aceeasi situatie este caracteristica si altor pasuri Carpatice precum: "asul

4osdula' "asul Oituz' dar o intalnim si in $ Orientalilor in arii cristaline ca incazul uprafetei ,estecanis.

#n suprafata pasurilor carpatice este situt in 8urul a % m' urcand pana la%% -%& m in $ Orientalilor.

A doua situatie : 6ormarea umerilor de vale. Acestia se pastreaza laaltitudini racordabile pe flancurile unor vai deasupra teraselor superioare aleraurilor.

merii de vale reprezinta un stadiu incipient de evolutie a vailor din ariaflisului in deosebi in flisul extern' dupa formarea respectivelor morfostructuri.

55


26/39

Asemenea situatii se regasesc in flisul extern in ,untii tanisoarei undeumerii de vale sunt bine conturati in deosebi in lungul Cracaului.

A treia situatie : Treptele de bordure se regasesc la marginea unordepresiuni intramontane ocupate de lacuri care au functionat pana in Cuaternar.

Treptele de bordure au fost modelate prin procese de abraziune lacustraastfel incat in zonele de tarm s-au realizat unele suprafete orizontale sau slabinclinate care apartin suprafetei ornovita.

Asemenea trepte de bordura se regasesc pe marginea depresiunilorintramontane din V Carpatilor Orientali.

,i+ai (avid identifica suprafata 4avanez pe marginea (epresiuniiBorsec' dar treptele de bordura sunt mai bine pastrate si pe marginea(epresiunii iurgeu' Ciuc' avand o dezvoltare deosebita in (epresiunea Brasov.

Cea mai tipica expresie a acestei forme se regaseste la marginea ,untelui

Barsei' langa Brasov pornind din Tampa si avand o larga extindere in "oianaBrasov.uprafata ornovita se regaseste si in Carpatii Occidentali in aria

,untilor Apuseni unde poarta denumirea de uprafata 6enes-(eva la circa? m altitudine' in ,untii Banatului' aceasta suprafata poarta denumirea de"latforma Carasului sau uprafata Teregova la altitudini de circa 1 -? m.

Piemonturile si &lacisurile din Romania

"iemonturile si glacisurile se incadreaza in aceeasi categorie a reliefuluimostenite din alte etape de evolutie "recuaternare si Cuaternare.

,ecanismele de formare sunt insa diferite fiind vorba de mobilizareaunor depozite si apoi depunerea lor sub forma de formatiuni terminale.

%*"iemonturile din 0omania s-au format in & mari perioade' respective :"iemonturile formate in ,iocen in intervalul Burdigalian pana in Badenian simai apoi a & perioada din "liocen si Cuaternar.

"iemonturile reprezinta forme de relief constituite din formatiuni cucaracter piemontan. Aceste formatiuni au fost trasportate de catre reteaua+idrografica existenat in perioadele metionate' depozite care ulterior au fostdepuse la tarmul unor mari sau lacuri existente la acea data.

"e fondul climatului existent in ,iocen s-a realizat un transportspasmodic de materiale detritice' respectiv pietrisuri si nisipuri' care eraudepuse in zonele de tarm.

"iemonturile ,iocene s-au constituit progresiv la marginea teritoriuluiCarpatic' respective la $ si de Carpatii ,eridionali' la 5 de Carpatii Orientali'in V si 5 ,untilor Apuseni.

56


27/39

0aurile care ieseau din teritoriul Carpatic au depus mari cantitati de pietrisuri si nisipuri in zonele de tarm sub forma unor conuri aluviale emersesau submerse sau sub forma de fun-delte sau sub forma unor delte propiu-zise.

#n partea de 5 a Carpatilor Orientali raurile au depus mari cantitati de

pietrisuri si nisipuri la tarmul marii armatice. lterior dupa retragerea spre -5 a acestei mari' raurile au sectionat aceste formatiuni cu grosimi mari'rezultand in relief un ansamblu deluros' colinar care astazi formeaza "odisul"iemontan )subunitate a "odisului ucevei* situat la contactul dintre orogenulCarpatic si ubcarpatii ,oldovei pe de o parte si "latform ,oldoveneasca pe dealta parte.

"odisul "iemontan este constituit din masive deluroase ramase in relief laiesirea raurilor din aria ,ontana ),asivul Ciungi la iesirea ,oldovei' (ealurileBoistea-Blebea la iesirea Ozanei' (ealul Corn la iesirea Cracaului din aria

,ontana' iar spre formatiunile piemontane se regasesc in "odisul Bozienilor'iar mai la formatiunile piemontane sunt remaniate pe flancul exterior aldealurilor subcaraptice pana in "iemontul "ancestilor )spre confluent Trotusuluicu iretul*.

6ormarea acestor piemonturi s-a conturat si in aria de la curbura undeaceste formatiuni piemontane ,iocene au fost remaniate in cea mai mare partesi care se regasesc impreuna cu formatiunile piemontane mai noi fie in dealurilesubcarpatice externe ' fie pe flancul lor extern.

Aceste formatiuni se pastreaza in loc doar in "latforma 9abrauri la deTrotus.

"iemonturile ,iocene sunt bine reprezentate si in Carpatilor,eridionali si a ubcarpatilor etici unde formeaza o vasta arie piemontanacunoscuta sub denumirea de "odisul "iemontan etic. Acest podis s-a constituitinsa si pe parcursul celei de-a & etapa' "liocen-Cuaternara.

0eteaua +idrografica a sectionat ulterior acest complex de formatiuni piemontane generand subunitati de relief denumite platforme.

"iemonturile ,iocene sunt foarte bine reprezentate si pe rama BazinuluiTransilvan' in deosebi in ' $ si V Bazinului Transilvan.

"e partea s-au depus mari cantitati de pietrisuri si nisipuri care ulteriorau fost acoperite partial sau total de formatiuni mai noi' inclusiv formatiuni detipul glacisurilor.

"iemonturile sunt pastrate fragmentar la contactul dintre ,eridionali sidepresiunile de pe ramura .

Bine pastrate sunt si piemonturile din partea de $ a Bazinului Transilvan'in deosebi la exteriorul Culmii Breaza' in (ealul Ciungi' (ealul uplaiului si

$asaudului )muscelele $asaudului*.Bine pastrate sunt si piemonturile de la marginea ,untilor Apuseni care

formeaza o bordure aproape continua prin (ealul 6eleacului' (ealul

,a+acenilor pana in dealurile Aiudului.

57


28/39

#n 5 Transilvaniei acest piedmont se pastreaza in deosebi la margineaCalimanilor si urg+iului' formand piemontul Calimanilor si urg+iuluiconstituit din bolovanisuri si pietrisuri de natura andezitica.

#n V Carpatilor Occidentali formatiunile piemontane au acoperit

depozitele de varsta neogena formand o cuvertura piemontana de grosimivariabile care ulterior a fost fragmentata de reteaua +idrografica.(epozitele piemontane pastreaza in componenta (ealurilor de Vest'

foarte bine fiind reprezentate in (ealurile 7ipovei."iemonturile "liocen-Cuaternare s-au constituit intr-o etapa ulterioara'

dupa miscarile 0odanice.#n aceasta perioada au dominat in deosebi acumularile sub forma unor

conuri de de8ectie initial emerse si apoi submerse' datorate retragerii progresivea liniei de tarn.

"iemonturile de acesta varsta sunt cele mai tipice in aria de la curburaunde datorita miscarilor finale de cutare si inaltare neotectonice formatiunile piemontane au fost remaniate si redistribuite spre exterior formand un ansamblu piemontan eta8at' respectiv care incepe de la flancul extern al dealurilor piemontane externe' se continua apoi printr-un glacis cu caracter piemontan sia8ung pana in campiile piemontane.

"iemontul "liocen-Cuaternar se continua si pe teritoriul "odisului eticdatorita retragerii succesive ale liniilor de tarm' motiv pentru care formatiunile

piemontane mai noi cuaternare le regasim si in campiile piemontane din $-$5Campiei 0omane.

"iemonturi din aceasta categorie intalnim si in interiorul ariei montane indeosebi la marginea depresiunii montane. Asemenea situatii intalnim in(epresiunea (ornelor la contactul cu Calimanii' (epresiunea iurgeului si mai

putin in (epresiunea Ciuc si Brasov.

58


29/39

CURS '2

*lacisurile din Romania

0eprezinta forme de relief studiate in baza versantilor' constituite dinformatiuni terminale' transportate gravitational de pe o suprafata inclinata sidepuse la contactul cu suprafata baza.

Conditiile pentru formarea glacisurilor au existat in toate perioadele deevolutie a reliefului' insa in relieful actual se pastreaza doar glacisurile de datarelativ actuala.

"utem distinge & perioade de formare a acestora : - lacisuri "iemontane - lacisuri 4olocene"entru formarea glacisurilor' cele mai tipice sunt climatele aride si

semiaride' atat calde cat si reci.Astfel in cazul glacisurilor "leistocene climatul a fost de factua subpolara'

iar procesele caracteristice formarii au fost cele de natura periglaciara' in timpce glacisurile 4olocene - formarea glacisurilor se leaga de climatul temperatcontinental.

lacisurile "leistocene sunt cele mai tipice si mai bine reprezentate indeosebi in aria montana. Acestea au luat nastere prin procese de crioplanatie lamarginea abrupturilor din domeniul montan inalt.

Acestea imbraca forma unor imense trene de gro+otisuri' astazi fosilizate partial' care paraziteaza marginea unor circuri glaciare' periferia unor suprafete

care apartin suprafetei de nivelare Borascu.,ult mai bine reprezentate sunt glacisurile de vale sau glacisurile de

bordura de la marginea depresiunilor intramontane.Acestea se regasesc in toate unitatile morfostructurale Carpatice ' mai

slab reprezentate fiind doar in aria cristalina.6oarte bine reprezentate sunt glacisurile de bordura de la marginea

depresiunilor intramontane care au lungimi considerabile si pante reduse fiinddispuse de regula la contactul dintre fundul depresiunilor si versantii adiacentidepresiunii )(epresiunea (ornelor' (epresiunea Borsec' (epresiunea Bilbor' in

deosebi in (epresiunea iurgeu' Ciuc' Brasov*.

59


30/39

lacisurile marginale de la contactul ariei montane cu unitatile de reliefinvecinate.

6oarte bine reprezentate sunt glacisurile de pe flancul $ al ,eridionalilorla contactul cu (epresiunea Colinara a Transilvaniei. Cele mai reprezentative

sunt cele de la marginea (epresiunii 6agarasului care paraziteaza vec+iul piemont astazi intens fragmentat de reteaua +idrografica.#n aceeasi categorie genetica se incadreaza si glacisurile din partea de V a

Carpatilor Occidentali pozitionati la limita cu Campia Tisei ),nuntii9arandului* sau la contactul cu depresiunea de tip golf sau la limita cu culoarelemari de vai.

Asemenea glacisuri apar si la exteriorul Carpatilor Orientali in deosebi lacontactul cu suprafata ,oldovei si ubcarpatii de Curbura.

6ormarea glacisurilor a continuat si pe parcursul 4olocenului in

postglaciar' insa extinderea lor este mult mai limitata sau in alte situatiiglacisurile 4olocene paraziteaza si se extind pe fondul celor "leistocene.#n aceste conditii la exteriorul teritoriului Carpatic s-a conturat o bordura

aproape continua de glacisuri la nivelul bazei dealurilor subcarpatice externe sispre contactul cu campiile de glacis care reprezinta o mica componenta acampiilor piemontane )ex zona de la curbura*.

6ormarea glacisurilor s-a realizat si in unitatile deluroase si de podis. #nunitatea pericarpatica cele mai tipice glacisuri sunt pozitionate la limita dintredepresiunile subcarpatice si delurile subcarpatice.

#n unitatile de podis formarea glacisurilor este evidenta' glacisurile fiindsituate la contactul dintre sesurile aluviale si versanti sau la limita dintre teraseleraurilor si versanti.

#n literatura de specialitate este dovedita ipoteza evolutiei reliefului prin procese de glacizare' care in esenta constau in retragerea progresiva aversantilor pana la consumarea in totalitate a interfluviilor cu formarea crestelor de intersectarea versantilor.

Asemenea situatii sunt frecvent intalnite in (ealurile Tarnavelor' "odisulCentral ,oldovenesc' Colinele Tutovei' in alte subunitati ale (epresiuniiColinare a Transilvaniei.

#n cazul glacisurilor putem vorbi de o favorabilitate deosebita intrucataceste forme de relief constituie cele mai favorabile terenuri pentru amplasareaasezarilor omenesti' a cailor de comunicatii' dar si pentru practicareaagriculturii.

Avanta8e: - apa freatica in apropiere -loc mai sigur decat pe versanti -soluri profunde si fertile(in punct de vedere genetic si functional glacisurile pot fi grupate in 3

mari categorii: - lacisuri de acumulare : constituind prima etapa

- lacisuri de eroziune : glacisuri mult mai avansate din punct de vedere genetic

60


31/39

- lacisuri mixte : alterneaza acumularea cu degradarea

Relieful &laciar al Romaniei

5ste un relief de factura climatica' mostenit din perioadele de racireaccentuata a climei ale "leistocenului.

"rin paralelizarea cu sistemul alpin' in Capratii 0omanesti se discuta deexistenta a cel putin perioade glaciare ) Fnz' ,indel' 0iss' GFrn*.

"e parcursul perioadelor glaciare in teritoriul Crapatic inalt au existatconditii pentru acumularea zapezilor permanente' limita de ablatie fiind situatain 8urul altitudinilor de %> -%= m.

"rin acumularea zapezilor permanente s-au putut forma firnul )zapadaing+etata*' g+etarii de neve' g+etari montani propriu-zisi.#n functiile de conditiile locale de acumulare' au putut exista g+etari de

platou' la care s-a adaugat g+etari de circ' iar mai 8os din g+eata de circ s-auconstituit si g+etari de vale.

,odelarea exercitata prin procese de exalatie a contribuit la aparitia unorforme de eroziune' iar prin transport si depunere' au luat nastere si unele formede acumulare glaciara.

#n cazul g+etarilor de platou' marturiile in relieful actual sunt relevante.Cele mai tipice forme de relief glaciar sunt cele rezultate prin

manifestarea proceselor specifice' in cazul g+etarilor de circ si a celor de vale.(espre marturiile glaciare "leistocene in Carpatii 0omanesti se poarta si

astazi discutii.

'!Relieful &laciar de ero+iune#n acesta categorie cele mai tipice forme sunt circurile glaciare si vaile

glaciare.Circurile glaciare se pastreaza in Carpatii 0omanesti ' in general la

altitudini de peste & m in Carpatii ,eridionali si la peste %> m in $Carpatilor Orientali.

Circurile glaciare sunt forme negative de relief de forma circulara' ovalasau mai rar de forma neregulata.

Circurile glaciare se pot clasifica si in functie de marime.Cele mai mici circuri glaciare sunt situate la altitudini mai mari si poarta

denumirea de cuiburi glaciare.,a8oritatea circurilor glaciare din Carpatii 0omanesti se incadreaza in

categoria circurilor glaciare mici avand diametre intre & -1 m' cele deintindere medie )cu diamentrul 1 -% m* fiind mai rare' iar cele foarte mari'

fiind diseminate doar in unele masive din ,eridionali.

61


32/39

Circurile pot fii clasificate si dupa adancime' respectiv inaltimea dintrefundul circului si rama circului' de regula au adancimi mici' cele de adancimimari purtand denumirea si de caldari glaciare sau zanoage.

5lementele constitutive ale circului sunt :-fundul circului

-rama circului cu bratele circulare -spatarul circului#n partea din aval circurile pastreaza un prag' insa multe din actualele

circuri sunt stirbite' pragul fiind taiat de catre cursul de apa actual.#n cazul circurilor intact dupa topirea g+etarilor s-au format si lacurile

glaciare.Astazi ma8oritatea circurilor glaciare sunt parazitate de formatiuni

grosiere care au a8uns in circ prin procese gravitationale.

Cele mai numeroase circuri glaciare sunt intalnite in Carpatii ,eridionaliin deosebi in masivele cristaline.Cele mai numeroase sunt in 6agaras ) rlea' Avrig' Caltun' Balea' Vistea

,are' Vistea ,ica' "odragu*' urmate de cele din ,untii 0etezat unde apare siun circ de mari dimensiuni: Circul Bucura si Circul 9anoaga cu lacul 9anoagaH,untii "arang )0osiile' laveiul' alcescu*' ,untii 7otru' ,untii Candrel si

ureanu apoi in ,untii odeanu' Tarcu' #ezer' "apusa dar si in grupa Bucegi),asivul 7eaota' ,untii Bucegi*.

#n $ Carpatilor Orientali cele mai numeroase sunt in ,untii 0odnei)Circul "ietrosu' #neu' "uzdrele' Bu+aiescu cu lacul' la obarsia Bistritei ! 7ala'

tiol' #ezer*' circurile din ,untii Calimani )cele de sub varful "ietrosu' Circul0atitis' circurile din $ ,untilor ,aramures' zona "op-#van' 6arcau-,i+ailec*',untii u+ardului in zona Varfului Omu-"ietrele 0osii si ,untii Tibles.

Vaile &laciare0ezultatul modelarii glaciare exercitate de catre g+etarii de vale care

deversau peste pragul circurilor glaciare si avansau in fundul vailor preexistente pana la altitudini ceva mai mici.

Vaile glaciare se remarca printr-un profil transversal relativ simetric careimbraca forma literei si care reprezinta umerii de vale glaciara.

Vaile glaciare prezinta in profil longitudinal unele discontinuitati de tip praguri sau cascade' dar pot prezenta si sectoare in contra panta' asa cum este

cazul cu valea glaciara a Bucurei.

62


33/39

Vaile glaciare din Carpatii 0omanesti sunt mult mai modeste ca lungimedecat cele din Alpi avand in medie sub 1/m lungime' cu cateva exceptii precumcele din 6agaras )Balea*' 0etezat )Valea Bucurei* unde lungimea sectoarelorglaciare este cuprinsa intre 1-> /m.

#n lungimea vailor glaciare se pastreaza o serie de forme de amanunt precum suprafata slefuita de tipul spinarilor de berbeci )roc+e-butonie*."e langa acestea se pastreaza blocuri eratice ramase in pozitii ciudate in

urma retragerii g+etarilor de vale.Cele mai tipice vai glaciare le regasim in 6agaras : Avrig' vai din $:

cartisoara' Arpas' cea' Vistea ,are' Vistea ,ica' ambata' CapraH vaiglaciare din 0etezat : Bucura )lacuri de vai glaciare*' "ietrele' oarbele etc.

Vaile glaciare se intalnesc in toate masivele inalte ale ,eridionalilorinclusive in Bucegi precum vaile Cerbu' ,alaiesti ! valea superioara a

#alomitei.#n $ Orientalilor cele mai tipice vai glaciare sunt in 0odnei : valea"ietrosu ! cursul superior al Bistritei.

2!Relieful &laciar de acumulare5ste reprezentat in primul rand de morene )fragmente colturoase de

dimensiuni variabile transportate de catre g+etarii de vale*.Aceste fragmente au rezultat prin mecanisme ale dezagregarii : gelifractie

si crioplastie si au a8uns gravitational pe limbile de g+eata.#n functie de pozitia in cadrul vai glaciare' morenele pot fii : -laterale -mediane -frontale sau

terminale

,orenele laterale se pastreaza fragmentar pe flancurile vailor glaciare laaltitudini relativ reduse' comparabile pe cei & versanti.

(atorita proceselor de versant in buna parte au fost distruse sau acoperitede depozite de versant. e pasrtreaza sub forma unor mici valuri cu aspect liniar in lungul unor vai glaciare. neori apar & sau 3 asemenea succesiunii demoreme laterale care indica manifestarea a & faze glaciare sau a unor stadiaglaciare.

,orenele mediane se pastreaza mai putin intrucat in postglaciar raurileau distrus vec+ile morene mediane.

,orenele frontale sau terminale

Cele mai tipice morene sunt cele frontale care se pastreaza la altitudinivariabile ceea ce indica altitudini pana la care au coborat g+etarii de vale.

63


34/39

#n ,eridionali altitudinile cele mai 8oase ale morenelor sunt situate inmedie intre %3 -% 1 m.

Aceste morene sunt rezultatul evolutiei vailor glaciare din perioadele 0isssi GFrn cu mentiunea ca cele din GFrn sunt pozitionate la altitudini ceva mai

mari. n astfel de caz este cel al morenelor terminale din cursul superior al#alomitei situate la un nivel altitudinal de %3? m.

Toate morenele frontale sunt sectionate de catre actualele cursuri de apa 'iar inaltimea valului morenei este de ordinul m' foarte rar depasind o inaltime de% m.

Valuri morenaice terminale regasim in cazul tuturor vailor glaciare' incazul vai Bucura existand cateva succesiuni de valuri morenaice ceea ce afavorizat formarea lacurilor glaciare' formate in spatele valului.

#n $ Carpatilor Orientali morenele terminate a8ung la altitudini maireduse fiind situate intre %% -%31 m )valea "ietrosu' cursul superior al Bistriteimoldovenesti*.

0elieful glaciar este caracterizat treptei Carpatice inalte contribuind laconturarea peisa8ului de tip alpin la altitudini in medie de peste %> m.

Acest tip de relief constituie o marturie glaciatiei "leistocene care fara aavea amplitudinea din Alpi constituie o realitate geomorfologica extrem de clarain timp ce modelarea glaciara participa la crearea unui peisa8 unic in Carpatii0omanesti' peisa8ul de tip alpin.

64


35/39

CURS '3

Relieful tectono-structural si de facies petro&rafic

Relieful tectonic

Aceasta categorie de relief grupeaza forme reprezentative care poartaamprenta definitorie a tectonicii' a structurii geologice si a litologiei)petrografiei*.

Tectonica se implica in relief cu precadere in unitatile de orogen cu precadere in cazul orogenului carpatic. "entru unitatile de platforma tectonicaeste mai putin evidenta in relief intrucat depozitele de cuvertura relativ moi nuse identifica si in relieful actual.

n prim element al tectonicii are in vedere gruparile montane ale celor 3catene carpatice.

#n Carpatii rientali se identifica 3 falii longitudinale aferente lantuluivulcanic in V' axului cristalin in centru si flisului carpatic in 5.

#n axul flisului se identifica o serie de unitati care au aspectul unor fasiilongitudinale marcate tot de repere tectonice.

#n cazul Carpatilor ,eridionali sunt prezente gruparile de munti bloc.Aceste sunt delimitate de importante linii tectonice profunde longitudinale sitransversale fata de liniile structurale )blocul 6agaras' "arang' 0etezat-

odeanu*.#n Carpatii ccidentali se remarca cea mai complexa tectonica in sensul

prezentei unei puternice fragmentari in urma careia au rezultat sisteme montanede tipul +orst-graben. ,asivele din V Apusenilor' "oiana 0usca' ,untii(ognecei' ansamblul emenicului' functioneaza ca +orsturi separate de arii

profunde' de arii mai 8oase de tip graben )cazul depresiunilor tip golf din VApusenilor : (epresiunea Beius' (epresiunea Vad-Borod' Culoarul ,ures'Culoarul Timis-Cerna' Culoarul Bistra' Culoarul 0esita-,oldova-$oua*.

7a o scara mai redusa tectonic se impune si prin prezenta in relief a unorimportante abrupturi directionate in lungul unor falii profunde )exemplu : falia(ragos-Voda din $-V ,untilor 0odnei' falia din $ ,untilor 6agaras -2inambele cazuri fiind prezente unele denivelari de natura tectonica*.

(e regula in masivle cristaline se individualizeaza si o serie de vai cucaracter tectonic orientate in lungul unor dislocatii tectonica sau falii )exemplu:

(epresiunea "etrosani cu vaile ;iului de V si ale ;iului de 5*.

65


36/39

Vai cu caracter tectonic apar si in aria flisului Carpatic )exemplu : valeaTarcaului si partial valea (amucului*.

#n unitatile pericarpatice tectonica se implica mai putin' existand situatiiin care unele culmi deluroase subcarpatice sunt delimitate si de linii tectonica

)Culmea "lesu*. Relieful structural

e regaseste atat in aria de orogen cat si in cea de platforma.#n cazul unitatilor de orogen se intalnesc cu precadere in orogenul

Carpatic si in unitatile pericarpatice se impune atentia a & situatii.'. O prima situatie se refera la adaptarea reliefului la structra geologica.#n cazul acesta relieful este adaptat la structura cutata in sensul in care

principalele culmi montane corespund unor linii de anticlinal' in timp ce vaile si

depresiunile se grefeaza pe linii de sinclinal. Aceasta situatie este caracteristicaariilor cristaline din teritoriul Carpatc' dar aceasta adaptare este cea maievidenta in unitatile de flis.

#n flis exista unitati de relief in care adaptarea reliefului la structurageologica este aproape perfecta constituind asa numitul relief de tip ;urasial)exemplu: Obcinile Bucovinei' vaile 4umorului' ,oldovitei' adovei' ,oldovasuperioara -2se grefeaza pe linii de sinclinal*.

2.O a doua situatie este cea in care relieful nu este adaptat la structurageologica' caz in care discutam de prezenta unor inversiuni de relief. #n aceastasituatie relieful actual presupune existenta unor sinclinale inaltate )suspendate*asa cum este cazul sinclinalelor mezozoice din aria cristalino-mezozoice. #naceasta situatie se incadreaza sinclinalele 0arau' 4asmas si "iatra Craiului' lacare se adauga cele din ,eridionalilor ),asivul Cozia' ,untele Valcanului'Capatanii' pana inspre defileul (unarii*' in ,untii Banatului -2,untii Aninei'in ,untii Apuseni -2,untii Trascaului.

,ari inversiuni de relief intalnim si in cazul flisului intern in deosebi in panza de Cea+lau' asa cum este cazul ,asivelor Cea+lau' Ciucas-9aganu'Bucegi.

n alt element al reliefului structural il constituie prezenta unor maridenivelari morfologice care imbraca forma de abrupt structural conditionat defruntea unor panze de saria8.

Asemenea situatii sunt multiple in teritoriul Carpatic. n exemplu ilconstituie fruntea panzei Transilvane din ,asivul 0arau )Abruptul "ietrei

oimului ! "itrele (oamnei ! Abruptul $ si 5 al Varfului 0arau ! "itrele 0osii ! Abruptul de la "iatra oimului*.

5xemplu : sinclinalul 4asmasului cu abruptul $ al C+ilcosului continuatcu abruptul 5 al 4asmasului $egru continuat cu "iatra inguratica ! abruptul Val 4asmasului ,are.

Abrupturile morfologice marcate de fruntea unor panze de saria8 seintalneasc si la marginea fisului 5 Carpatic' respectiv la marginea "anzei de

66


37/39

Vrancea. Aceste abrupturi sunt evidente la contactul dintre Carpatii Orientali si"odisul ucevei sau la contactul cu depresiunile subcarpatice moldave.

#n unitatile pericarpatice se realizeaza o adaptare gvasigeneralizata areliefului la structura geologica.

"rincipalele culmi subcarpatice' cat si ma8oritatea dealurilor subcarpatice'se grefeaza pe aliniamente de antilinorii' in timp ce depresiunile subcarpaticecorespund unor largi sinclinorii. )exemplu : Culmea "lesu- anticlinoriu'(epresiunea Ozana-Topolnita ! sinclinoriuH (epresiunea Vrancei ! sinclinoriu'(ealurile 0aiut si 0ac+itas - anticlinoriu*.

#n ubcarpatii de Curbura si in cei dintre (ambovita si Olt' structurilegeologice sunt sectionate de reteaua +idrografica formandu-se un relief derivat'in unele situatii extrem de fragmentat ' asa cum este relieful de tip muscele.

Atat in aria montana cat si in subcarpati' relieful de factura structurala

presupune si existenta unor suprafete structurale de mai mica anvergura.unt foarte frecvente situatiile unor versanti structurali in care inclinareastratelor geologice conditioneaza si declivitatea versantilor.

#n domeniul montan sunt prezente si suprafete structurale de tip +ogbac/'care sunt diri8ate de inclinarea diferita a unor & versanti de la partea superioara aunei culmi montane.

0elieful de tip +ogbac/ este foarte bine prezent in aria flisului )+ogcba/-ul de la partea superioara a Obcinei 6eredeului*.

#n unitatile pericarpatice implicatiile structurii geologice se regasesc si incazul prezentei samburilor de sare care formeaza o structura aparte' cute

bra+ianticlinale si cute diapire.#n acest caz prezenta unor samburi de sare foarte aproape de suprafata'

genereaza formarea unor mici inversiuni de relief marcate de prezenta unordepresiuni de tip butoniera )exemplu : Cacica' Targu Ocna' lanic "ra+ova'

arata ,onteoru' Ocnele ,ari*.#n (epresiunea Colinara a Transilvaniei poarta amprenta celor 3 tipuri de

structuri geologice. "rezenta cutelor de sare si a cutelor diapire genereaza uneleinversiuni de relief )(epresiunea "raid- ovata de pe flancul 5 al cutelordiapire*. #n cazul flancului V prezenta cutelor de sare sau exploatarea sarii dinsubteran' genereaza un rol derivat' fragmentat cu mici depresiuni sau cu mici

bazine lacustre )Ogna ,ures*."artea centrala a depresiunii cu o structura in domuri presupune adaptarea

reliefului la acesta structura' in sensul in care domurile se mentin in reliefgenerand o fragmentare de tip colinar )in Campia Colinara a Transilvaniei*.

#n unele situatii apar si neadaptari ale reliefului ca in situatia prezenteiunor mici depresiuni axate pe centrul domului' flancate de cueste fata in fata' cain cazul de la Bazna sau cu prezenta unor cueste semicirculare ) CampieiTransilvane sau in (ealurile Tarnavelor*.

#n partea de $V a (epresiunii Transilvaniei dominanta este structuramonoclinala in care evolutia retelei +idrografice genereaza un relief asimetric

67


38/39

numit relief de cueste )exemplu : (ealurile Clu8ului si (e8ului in care aparcueste in evantai cu fruntea spre V-$V -2 spre valea Alma8ului si cu reversulspre valea omesului ,ic*.

#n $ apare si relieful de tip muscele ),uscelele $asaudului' dealurile

uplaiului' Ciceului*.

Relieful structural in unitatile de platforma

#n unitatile de platforma relieful structural este mai putin pregnant fata dezona de orogen intrucat litologia friabila si putin rezistenta la eroziunecontribuie la dominanta reliefului de factura sculpturala.

#n unitatile de podis cu structura monoclinala formele de relief structurale

sunt date de prezenta unor platouri si a unor culmi interfluviale cu caracterstructural.#n "odisul ,oldovei se pastreaza asemenea platouri si culmi interfluviale

structurale )in (ealurile (ragomirnei' in "odisul 6alticenilor' in borduradeluoasa de la 5 de iretH in (ealul ,are-4arlau' iar cele mai tipice asemenea

platouri se pastreaza in "odisul Central ,oldovenesc -2 (ealul 0epedea'"latoul c+eia-#potele' "latoul Tansa*.

Aparitia retelei +idrografice subsecvente a conditionat si formareareliefului asimetric de tip cuesta'

#n "odisul ,oldovei acest relief foarte bine reprezentat prin pastrareaunor adevarate fronturi de cuesta )Cuesta #asilor -2pe dreapta raurilor Ba+luet siBa+lui -2 incepe de la trunga si se termina pe valea "rutului' lungimea de? /m*. Alte fronturi: Coasta Barladului superior amonte de $egresti' Coasta0acovei' Coasta 7o+anului.

0elieful de cuesta intalnim si in "odisul 6alticenilor pe dreapta rauriloromuzul ,are si omuzul ,ic' cat si in Campia Colinara a ;i8iei unde este

vorba de un relief derivat' avand prioritate un caracter sculptural.0elieful de cuesta este intalnit si in "odisul "iemontan etic' fruntile de

cuesta fiind orientate spre $ la contactul cu ubcarpatii etici."entru restul teritoriului caracteristice sunt interfluviile care coboara

altitudinal de la $ la avand aspect diferit in functie de tipul de retea+idrografica.

0eteaua +idrografica ma8ora separa in aceste cazuri subunitati de reliefdenumite platforme care suporta peste rocile sedimentare si o cuvertura dedepozite piemontane.

#n untatile de campie de nivel de baza' relieful de factura structurala esteslab reprezentat avand in vedere faptul ca aceste campii sunt formate prinacumulare. Actuala retea +idrografica a separat subunitati de relief care uneori

pot avea si un slab caracter tectonic' daca este vorba de campii de subsidenta.

68


39/39

#n alte situatii pot sa apara si campuri interfluviale foarte netede ca insituatia campiilor tabulare dezvoltate pe loess )Campia Baraganului*.

6recvent unele subunitati de la contactul cu regiunile mai inalte imbracasi un caracter piemontan.

Documents

cursuri gfr2