1 CUTELE 4.3. Cutele 4.3.1. Cutele : defini(ie, elementele lor Se spunenmod obisnuit c un strat este cutat atuncicnd o supraIata de reIerint aacestuia, plannaintedecutare,devineulteriorondulat.CutelesuntIormestructuralespeciIicepentru IormatiunilestratiIicatecumsuntrocilesedimentaresicorespondentelelormetamorIice.Cutareaeste cu att mai clair si mai net cu ct variatiile nclinrii unor strate sunt mai numeroase si mai accentuate.Pentruaputeavorbidecutareestenecesar,asacumamvzut,desupraIetedereIerint. SupraIetele de stratiIicatie ale rocilor sedimentare sunt, din acest punct de vedere, repere ideale. nmomentulncarestratelesuIerunIenomendecutare,unplandestratiIicatieinitial orizontal se transIorm ntr-o supraIat ondulat cu cderi variabile. La o asemenea supraIat cutat se pot distinge urmtoarele elemente (Iig. 1): CreastacreprezintliniacareunestepunctelecelemairidicatealeuneisupraIetedestrat cutate; Talpa t reprezint partea cea mai de jos a unui strat cutat; la cutele verticale talpa corespunde cu sarniera; Sarniera reprezint punctul de curbur maxim a unei cute si la cele verticale ea corespunde cu linia de creast; Fig. 1. Elementele geometrice ale unei cute: . - linia de creast; 8 - sainiera;- unghiul de deschidere a cutei: t - talpa; a - axul cutei;- albie sinclinal; - bolt anticlinal. 2 Punctul de inflexiune i se aIl de o parte si de alta a liniei de curbur maxim si corespunde cu locul n care sensul curburii se inverseaz, trecndu-se de la bolta cutei la albia ei; UnghiuldedeschidereacuteioestedeterminatdetangenteleduselapuncteledeinIlexiune dispuse de o parte si de alta a sarnierei; la cutele zise izoclinale, la care tangentele duse prin punctele de inIlexiune sunt paralele cu axul cutei, unghiul de deschidere se anuleaz; Flancurile cutei reprezint supraIetele care unesc bolta cu albiile;Bolta B este zona de racordare a Ilancurilor anticlinalului, n care nclinrile stratelor scad treptat si si schimb sensul; AIbiaAestezonaderacordareaIlancurilorsinclinalului,ncare,deasemenea,nclinrile stratelor scad treptat si si schimb sensul; Axul cutei a rezult din unirea punctelor de curbur maxim. StratelecutatepotluaIormediverse.Printreacesteasedisting:Iormecilindrice,conicesi curbiplanare,corespunztoareunorcutecuaceeasinomenclatur.Lacutelecilindricesepoate considera c supraIata cutat este generat de o dreapt (axul) care n deplasarea ei rmne paralel cu ea nssi; n cazul cutelor conice axele acestora rmn continuu ntr-un con; la cele curbiplanare se observ o supraIat cu o curbur mai mult sau mai putin accentuat; la rndul lor ele pot Ii simetrice si asimetrice (Iig. 2, 3). Fig. 2. Tipuri de cute deIinite dup o singur supraIat de reIerint (dup Arthaud): 1 - cut cilindric; 2 - cut conic; 3 - cuta curbiplanar. Fig. 3. Alte tipuri de cute cilindrice si conice: 1 - cute cilindrice simetrice; 2 - cut cilindric asimetric; 3 - cute conice asimetrice. 3 n situatia n care se iau n consideratie mai multe supraIete de reIerint, asa cum se ntmpla n cazulcutriiunuipachetdestrate,dispusenordinestratigraIic,avemdeaIacecuostructur constituit dintr-o parte convex sau anticlinal si o parte concav sau sinclinal. Anticlinalulesteocutcareareconvexitateandreptatnsus.SemantictermenuldeIineste nclinricontraresirmnevalabilnumaipentrucutelenormale.OdeIinitiemaiadecvatpoateIi aceea dup care anticlinalul este cuta care are n ax stratele cele mai vechi. Sinclinalul este o cut care are convexitatea ndreptat n jos. Ca si n cazul precedent se poate da sinclinalului o deIinitie mai adecvat; el reprezint o cut care are n ax stratele cele mai noi (Iig. 4). DementionatcdeIinitiilerespectivesuntvalabilepentrustructurilenormalegeneratenconditiile unor tensiuni tectonice moderate, pentru c, n cazul unor structuri rsturnate putem avea anticlinale si sinclinale Ialse crora le corespunde numai deIinitia geometric; n asemenea situatii ele nu sunt dect niste structuri antiIorme si sinIorme. Unelementimportantaloricreicuteanticinalesausinclinaleesteplanulaxial.Esteunplan care trece prin toate sarnierele stratelor ce intrn compunerea cutei, adic contine toate axele acestor supraIete de cut componente (Iig. 5). Fig. 4. DeIinitia cutelor anticlinale si sinclinale n raport cu vrsta stratelor: 1 - pozitie primar; 2 - cut anticlinal; 3 - cut sinclinal; 4 - structur antiIorm (anticlinal Ials); 5 - structur sinIorm (sinclinal Ials); sgetile indic polaritatea stratigraIc. Fig. 5. Planul axial alcutelor: A - anticlinal;B - sinclinal; A1, A2, A3 -axe. 4 Din intersectia planului axial cu supraIata topograIic rezulta urma axial. Axul cutei deIinit n raport de planul axial reprezint intersectia acestuia cu un anumit strat. Cderea axului unei cute deIineste plonful axial. Valoarea plonjului este dat de mrimea unghiului pe care-l Iace axul cutei cu proiectia orizontal a acestuia (Iig. 6). Plonjul axial are drept consecint unirea Ilancurilor cutelor, Iormnd asa - zisele nchideri perianticlinale (periclinale). La o coborre axial sub planul orizontal, cele dou Ilancuri ale anticlinalului se unesc Iormnd o nchidere perianticlinal; spre nchideredirectiastratelorseschimbcontinuupnseracordeaz.Lasinclinale,ridicareaaxial prezint aceleasi consecinte determinnd o nchidere perisinclinal (centriclinal). ncheinddiscutiileasupraelementelorstructuralecutatetrebuiesamintimsiparametriicare deIinesc dimensiunile cutei. Acesti parametri sunt: nltimea cutei, ltimea si lungimea cutei (Iig. 7). Inltimeacuteihsauamplitudineacuteiestedistantamsuratpeverticalntr-osectiune transversalntrepunctulcelmairidicatsicelmaicobortaluneilimitegeologice;eaeste,nIapt, distanta msurat n plan vertical ntre creast si talp. Fig. 6. nchiderea, plonjul unei cute anticlinale si ridicarea unei cute sinclinale: , - proiectia orizontal a axului cutelor; - unghiul de plonj. Fig. 7. Dimensiunile unei cute: l8 - ltimea sinclinalului: la - ltimea anticlinalului: . - creasta; 8 - sarniera;t - talpa; ld - ltimea desIsurat a cutei. 5 Ltimea Is unuisinclinal este distantamsurat pe orizontal,ntr-o sectiune transversalntre punctele cele mai ridicate ale unei limite geologice, adic ntre creste, iar a unui anticlinal la ntre cele mai coborte puncte, respectiv ntre dou tlpi; Is si la constituie ltimea bazei unei cute reprezentnd proiectia orizontal a stratului cutat. Ltimea cutei msurat pe sectiune reprezinte ltimea desfurat Id. Ltimea desIsurat a cutei este ntotdeauna mai mare dect ltimea bazei si este util n realizarea hrtilor palinspastice (gr. palinspastik - ntins n urm). Cu ct diIerenta dintre ltimea bazei si ltimea desIsurat este mai mare cu att gradul de cutare este mai ridicat. Lungimea culei L este distanta msurat pe orizontal, paralel cu axul, ntre punctele n care un anumit orizont stratigraIic se uneste pe nchiderea perisinclinal sau perianticlinal (Iig. 8); ea nu poate Ii evaluat dect In cazul n care cuta este Iigurat n plan, adic cartograIic. Fig. 8. Lungimea unei cute anticlinale; L - lungime; Pg2 - Eocen; Pg3 - Oligocen; N1 - Miocen.