Cuvânt către tineri - Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor · Nimic nu este mai scump pentru copii în lumea aceasta, după Dumnezeu, decât mama, după cum pentru mamă cel mai

1

†IPS Părinte Pimen,Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor

acest pământ. Chipurile „voievozilor celor bă-trâni” odihnitori în bisericile înălţate ca stra-jă tare de mâinile lor au fost, însă, mereu vii şi niciodată nădejdea nu a pierit. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu a făcut ca la 24 ianua-rie 1859 vechile ţinuturi româneşti ce formau Principatele române să redevină una. Însă durerea nu a dispărut pentru că mare parte din pământul strămoşilor noştri rămăsese în stăpâniri străine. Partea cea mai frumoasă a Moldovei, Ţara de Sus, în care odihnesc cnejii şi voievozii descălecători şi orânduitori rămă-sese în stăpânirea Imperiului habsburgic, ase-meni Transilvaniei, iar Basarabia plângea încă în stăpânirea rusească. Abia în 1918 am reuşit toşi să stăm la sânul Mamei, împreună, fraţii despărţiţi de veacuri.

Multe din durerile trecutului au fost iertate căci aşa cum mama care ne poartă în pântece-le ei cu neîncetate rugăciuni către Dumnezeu, şi ne naşte în cele mai mari dureri uitată prin bucuria faptului naşterii (Ioan 16, 21) şi noi ne-

Cuvânt către tineri Nimic nu este mai scump pentru copii în

lumea aceasta, după Dumnezeu, decât mama, după cum pentru mamă cel mai scump este copilul pe care-l naşte. Mama ne naşte din dragostea legitimă şi binecuvântată de Dum-nezeu în Sfânta Taină a Cununiei, deci din bi-necuvântarea lui Dumnezeu.

La fel se întâmplă şi în cazul Patriei, care este marea familie a tuturor celor ce se trag din aceeaşi semiţie. În clipa în care Patria su-feră şi copii suferă. Durerea este şi mai mare când, fraţii despărţiţi de dorinţe străine, sunt obligaţi să-şi ducă traiul departe unii de alţii. Însă această despărţire nu este decât una tre-cătoare, vremelnică şi fără putere, câtă vreme fiecare dintre ei poartă în sine gândul şi simţă-mântul apartenenţei la aceeaşi familie. Atunci când lucrurile se aştern pe făgaşul cel bun, fie-care aleargă în braţele celuilalt reîntregind fa-milia. Exemplele despre această dragoste ne-pieritoare sunt multe şi le găsim la îndemână numai răsfoind paginile Sfintei Scripturi sau paginile istoriei noastre.

Pentru noi, hăruiţi de Dumnezeu să fim trăitori de o parte şi de cealalta a Carpaţilor, în pământul străbunilor noştri, marea moş-tenire pe care am primit-o de la cei „din al căror neam şi suntem” şi în care se odihnesc osemintele „sfântrăposaţilor noştri străbuni şi înaintaşi” şi în care nădăjduim să ne odihnim şi noi, această despărţire şi nădejde a fost o constantă a istoriei noastre. Mereu s-au ridicat din cei ce ne-au dorit şi pământ şi ţară, însă de fiecare dată nădejdea că iarăşi se va ridica un Burebista din urmaşii fiului lui Scorillo şi a lui Traian nu ne-a părăsit.

Veacuri peste veacuri s-au aşternut peste

Candela, ianuarie-februarie 20172

am bucurat revăzându-ne iarăşi una. Dragostea ne va fi pusă iarăşi la încercare

în anii ce au urmat începutului celui de-al doi-lea război mondial. Rănile deschise atunci nu s-au vindecat nici astăzi, căci, încă nu am reu-şit să fim toţi iarăşi împrejurul aceluiaşi steag.

Însă durerea cea mai mare nu este aceas-ta. Câtă vreme păstrăm în noi vie conştiinţa că suntem una, indiferent de graniţele ce ne despart vremelnic, nu avem de ce ne teme. Când însă începem să dăm de o parte şi să ne ruşinăm ceea ce Nicolae Iorga numea „ideile conducătoare din viaţa poporului românesc” care „au darul sfânt de a apropia şi a înfrăţi pe oameni, mai presus de orice deosebiri de fire, de situaţie, de bogăţie, de vârstă”, apare îndepărtarea fraţilor şi distrugerea unităţii şi conşiinţei naţionale.

Sărbătorind acum Ziua Unirii Principatelor nu putem să nu privim cu tristeţe la dezbinarea din sânul neamului nostru românesc ca rezul-tat al îndepărtării sufleteşti de Credinţă şi de Neam şi chiar de cadevăratele valori morale şi sociale care au stat mereu la temelia acestora.Acest lucru devine mai clar pe zi ce trece când vedem cum cei care trăiesc mult între străini nu înţeleg că Europa nu mai este creştină, ră-mânând astfel fără nici un punct de reper. Sf. Nicolae Velimirovici, cel care a fost închis şi la Auschwitz pentru credinţa şi neamul său, o spunea de mult, dar nu au fost urechi care să-l audă: „Europa de azi nu este nici catolică şi nici luterană. Ea se află deasupra şi în afa-ra amândurora. Ea este cu totul pământească, fără a avea măcar dorinţa de a urca la cer, fie cu paşaportul infailibilităţii papei, fie pe sca-ra înţelepciunii protestante. Ea neagă cu totul călătoria din această lume. Ea vrea să rămână aici. Ea vrea ca mormântul să-i fie leagăn. Ea nu are cunoştinţe despre cealaltă lume. Ea nu simte mireasma cerească. Ea nu-i vede pe în-geri sau pe sfinţi în visurile sale”. Din contac-tul cu lumea aceasta, se nasc îndoieli, care se termină, de multe ori, în indiferenţă.

Astăzi sunt oameni care tăgăduiesc rădăci-nile, temelia creştină a culturii europene pro-movând (încurajând) libertinajul, socotind pă-catul sub orice formă ar fi el ca un fapt normal, mai mult, ca un drept personal de a-l săvârşi,

punându-l chiar sub protecţia legilor statului, ca un drept universal al omului, arătând: pă-catul nu înseamnă ceva dăunător nici omului, ca persoană privată, şi nici societăţii umane, spunând răului bine şi binelui rău. Aceasta arată culmea pervertirii persoanei umane.

Când Hristos este lovit şi părăsit, ca nici-odată în istorie, putem vorbi de împliniri? Apoi, slujirea noastră nu este numai la Alta-rul Sfintei Biserici, ci şi la Altarul Neamului românesc. Mai ales, pentru cei ce, din mila lui Dumnezeu, trăim în Bucovina. Am auzit, re-cent, un grup de copii cântând: „E trist să ai o Ţară dezbinată,/ E trist să fii în casa ta străin,/ Și fratele să-ţi stea rănit la poartă,/ Ca un Hris-tos căzut între păgâni”. Dacă toţi românii ar înţelege că în faţa judecăţii lui Dumnezeu nu ne putem duce doar cu o bucată din Ţara în care ne-a binecuvântat să trăim, dacă am înţe-lege că „Limba noastră-i limbă sfântă/ Limba vechilor cazanii/ Care-o plâng şi care-o cân-tă/ Pe la vatra lor ţăranii”, dacă am reuşi să redăm cinstea de odinioară a învăţătorului şi dacă învăţătorul s-ar preţui pe sine aşa cum se cuvine, atunci am spune că generaţia noastră a realizat ceva! Dar, aşa? Ne minţim frumos!-De aceea trebuie să redăm copiilor o adevăra-tă educaţie morală şi civică, pentru că astfel ajungem să dăm dreptate constatării amare ale lui Iorga: „Suntem un popor care nu se cu-noaşte pe sine şi nu-şi cunoaşte ţara”.

Copilul crescut în duhul dragostei şi mun-cii, al dragostei de ţară şi de neam, de valorile culturii şi ale sfinţirii puse în slujba omului, cu un cuvânt valori perene, netrecătoare, devine om între oameni, iar pe plan creştin fiu al îm-părăţiei lui Dumnezeu. Copilul ca şi adultul trebuie să crească o dată cu viaţa „şi în har şi în cunoaşterea Domnului nostru Iisus Hristo-s”(II Petru 3, 18). De aceea, prezenţa elevului la ora de religie reprezintă accesul lui la „izvo-rul care dă lumină minţii şi întărire vieţii” în săvârşirea binelui care fericeşte pe om.

Părinţi, iubiţi-vă copiii cu dragoste ziditoa-re de suflet! Copii, iubiţi şi ascultaţi pe părin-ţii voştri care vă vor numai binele pentru a fi buni cetăţeni ai Ţării şi vrednici fii ai Împără-ţiei lui Dumnezeu!

Candela, ianuarie-februarie 2017 3

În decursul istoriei noastre, n-a existat o unitate „politică-teritorială” a Românilor, ci doar una de limbă, de credinţă şi de cultură, dar care a constituit un factor puternic în pre-gătirea unirii din 1859 şi apoi a celei din 1918. Această „unitate spirituală” s-a manifestat mai cu seamă printr-un schimb neîncetat de ţărani, ciobani, negustori, preoţi şi călugări, copişti de manuscrise, tipografi, zugravi de biserici, care circulau mereu prin trecătorile Carpaţilor dintr-o ţară în alta, ducând cu ei acelaşi grai, aceeaşi credinţă şi acelaşi suflet românesc. Ţă-rani şi ciobani transilvăneni au întemeiat sate noi, cu bisericile lor, la sud sau la răsărit de Carpaţi, până în Dobrogea; credincioşi din Transilvania au întemeiat noi aşezări mona-hale, mai ales în Ţara Românească. La rândul lor, mai mulţi domni munteni sau moldoveni au ctitorit biserici şi mănăstiri în Transilvania, cum au fost catedrala şi reşedinţa mitropolita-nă din Alba Iulia, ctitorite de Mihai Viteazul, domnul unirii, biserica din Turnu Roşu-Sibiu, a lui Matei Basarab, bisericile din Făgăraş şi Ocna Sibiului şi mănăstirea de la Sâmbăta de Sus ale lui Constantin Brâncoveanu, bisericile din Vad şi Feleac, ctitorite de domnii moldo-veni. Iar călugării şi călugăriţele din Transil-vania au întemeiat noi aşezări monahale din-colo de Carpaţi, sau au fost în mănăstirile din Predeal, Cheia, Suzana, Stănişoara sau Cocoş din Dobrogea. Unii ierarhi munteni sau mol-doveni s-au ridicat întru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în faţa prozelitismului altor culte. Între ei pomenim doar pe mitropolitul Varlaam al Moldovei, cel care a convocat un sinod al ierarhilor din ambele ţări extracar-patice, la Suceava sau la Iaşi şi care a aprobat apoi cunoscuta lucrare „Răspuns împotriva Ca-tehismului calvinesc”, tipărit la Târgovişte; în prefaţă mitropolitul se adresa „creştinilor din Ardeal şi cu noi de un neam”.

Un factor deosebit de important care a con-tribuit la formarea conştiinţei de unitate ro-mânească şi ortodoxă l-a constituit cartea bise-

ricească, difuzată în toate teritoriile locuite de români. De pildă, Cazania lui Varlaam din 1643 a ajuns în peste 400 de exemplare în Ardeal, după cum se va întâmpla şi cu reeditarea ei de la Alba Iulia din 1699 („Chiriacodromionul”), ti-părită cu sprijinul lui Constantin Brâncoveanu şi al lui Antim Ivireanul şi care se va reedita apoi mereu la Bucureşti şi Râmnic. Prefeţele vechilor cărţi bisericeşti au avut acelaşi rol în afirmarea şi promovarea unităţii româneşti. Să ne gândim la „cuvântul înainte” al lui Vasile Lupu la Cazania lui Varlaam, la predosloviile Noului Testament de la Alba Iulia, a Bibliei de la Bucureşti, ale celor 12 Mineie de la Râmnic din 1776-1780, care vor fi apoi reeditate la Buda, Mănăstirea Neamţ şi Sibiu.

Conştiinţa unităţii apare în lucrările unor cărturari din toate cele trei ţări, ca: Grigo-re Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Constantin Stolnicul Cantacuzino, Inochentie Micu, Samuil Micu, Gheorghe Șincai şi Petru Maior.

La începutul secolului al XIX-lea, Tudor Vladimirescu cerea colaborarea cu Divanul Moldovei „ca unii ce suntem de un neam şi de o lege”. Ideea de unitate românească apare până şi în Regulamentele Organice ale Ţării Româneşti (art. 371) şi Moldovei (art. 425), cu un cuprins aproape identic.

Conştiinţa unităţii româneşti se afirmă cu şi mai multă putere mai ales în cursul Revo-luţiilor din 1848, prin Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, C. A. Rosetti, Dimitrie Bo-lintineanu, Mihail Kogălniceau, Costache Ne-gri, August Treboniu Laurian, Aron Pumnul, Aaron Florian şi alţii.

Noi perspective care să ducă spre o unitate politică se înregistrează după „Războiul Cri-meii” din 1853-1856. Tratatul de pace înche-iat la Paris în februarie-martie 1856, între cele „şapte mari Puteri” ale Europei de atunci se ocupau şi de „Principatele dunărene”, Ţara Românească şi Moldova. Între altele, se pre-vedea: 1) Înfiinţarea unei „Comisii europene”

Pr. Acad. Mircea Păcurariu

Biserica şi Unirea Principatelor1

1 Material prezentat la sesiunea de comunicări închinată sărbătoririi Unirii Principatelor Române - http://basilica.ro/pr-acad-mircea-pacurariu-biserica-si-unirea-principatelor-text-integral/


în ziarul „Zimbrul”).Un alt distins slujitor al clerului, arhiman-

dritul Melchisedec Ștefănescu, pe atunci rector al Seminarului din Huşi, a rostit, în catedra-la episcopală din Huşi, o înflăcărată predică în sprijinul unirii, tipărită apoi sub titlul Jert-fă pentru Unirea Principatelor, tipărită în ziarul „Steaua Dunării” de la Iaşi.

Înfiinţându-se un Comitet al Unirii la Iaşi, format din patrioţii timpului, s-au primit nu-meroase acte de adeziune la programul său din diferite zone ale ţării. Între semnatarii acestora apar şi numele multor slujitori ai Bi-sericii: ierarhi, egumeni, profesori de seminar, protopopi, preoţi de mir şi călugări. Comitetul unirii din Iaşi l-a trimis pe arhimandritul Neo-fit Scriban la Bucureşti pentru a lua contact cu membrii comitetului unirii de acolo şi a sta-bili acţiuni comune de urmat în viitor. În anul 1857, ajungând la conducerea provizorie a ţării caimacamul Nicolae Vogoride, s-a declanşat o prigoană dură împotriva unioniştilor. S-a pro-pus chiar înlăturarea mitropolitului Sofronie din scaun, împotriva căreia a protestat până şi ambasadorul francez la Istanbul. Alţi clerici au şi fost înlăturaţi din posturile de conducere pe care le deţineau, cum a fost arhiereul Fila-ret Scriban, rectorul Seminarului de la Socola, reintegrat însă la scurt timp, preotul Gheorghe Dimitriu, protopopul ţinutului Tecuci şi alţii.

În vara anului 1857, au avut loc alegerile pentru Divanul Ad-hoc. Din cauza abuzuri-lor şi falsurilor comise de caimacamul Nico-lae Vogoride şi de oamenii săi, mitropolitul Sofronie şi numeroşi egumeni şi preoţi care aveau drept de vot au refuzat să ia parte la alegeri. De exemplu, din 138 de preoți din Iași, 120 s-au abținut de la vot, iar la Roman din 25 de preoți, s-au prezentat numai doi. Alegerile repre-zentanţilor clerului din Iaşi, Roman şi Huşi, precum şi ai egumenilor mănăstirilor „neîn-chinate” s-au făcut cu ameninţări, cu falsuri, cu înlăturarea unor preoţi din listele de ale-gători. În acelaşi mod au avut loc şi alegerile proprietarilor – mari şi mici, – ale orăşenilor şi ale ţăranilor clăcaşi, încât au ieşit biruitori separatiştii. În urma acestor alegeri, s-au ridi-cat numeroase proteste (între alţii, a protestat energic şi mitropolitul Sofronie) atât în ţară,

cu sediul la Bucureşti, cu reprezentaţi ai celor şapte Puteri, care să se ocupe cu situaţia Prin-cipatelor şi să facă propuneri în vederea reor-ganizării lor; 2) Convocarea unor „Divanuri sau Adunări ad-hoc”, în ambele Principate care să facă propuneri pentru organizarea lor, conform dorinţei românilor.

În iulie 1856, în locul celor doi domni care îşi încheiau domnia de şapte ani, au fost nu-miţi „caimacami”, deci locţiitori, şi anume: Alexandru Dimitrie Ghica în Ţara Româneas-că şi Teodor Balş, urmat de Nicolae Vogoride în Moldova, amândoi conservatori şi antiuni-onişti.

Datorită prevederilor Tratatului de pace de la Paris, s-a pus cu şi mai multă însufleţire pro-blema unirii celor două ţări. Pretutindeni s-au format comitete unioniste, la Iaşi, Bucureşti şi alte oraşe, care urmăreau să asigure victoria unioniştilor în alegerile pentru Adunările Ad-hoc. Apar mai multe ziare care militau pen-tru unire: „Dacia Literară”, „Steaua Dunării”, „Naţionalul”, „Zimbrul” ş.a. Lupta cea mai dârză a dus-o partidul unionist din Moldova, care s-a confruntat cu împotrivirea şi abuzu-rile caimacamilor Teodor Balş (1856-1857) şi Nicolae Vogoride (1857-1858), sprijiniţi de re-prezentanţii partidului separatist şi mai ales de cele trei Puteri potrivnice Unirii (Austria, Anglia şi Turcia), care, din interese economice şi politice, doreau menţinerea stărilor de lu-cruri existente. Atenţia lor s-a îndreptat mai mult asupra Moldovei, căci era suficient refu-zul unei ţări, pentru a cădea plănuita combi-naţie a Unirii.

În cursul acestor agitaţii şi lupte pentru Uni-re, clerul s-a alăturat partidului unionist, spri-jinindu-i că căldură toate acţiunile. Printre cei mai de seamă susţinători ai Unirii se numără însuşi întâistătătorul Bisericii moldovene, mi-tropolitul Sofronie Miclescu. La cererea sa, arhi-mandritul Neofit Scriban, pe atunci profesor la Seminarul de la Socola, a scris lucrarea Unirea și neunirea Principatelor, în care prezenta avan-tajele de ordin bisericesc, politic, administra-tiv şi economic pe care le-ar aduce Unirea. Fi-ind combătută de separatişti, Neofit Scriban a scris a doua lucrare, intitulată Foloasele Unirii Principatelor Române (ambele publicate iniţial


a prezentat un proiect de rezoluţie care cu-prindea „dorințele fundamentale” ale românilor moldoveni: 1) autonomia și neutralitatea celor două Principate, 2) unirea lor într-un singur stat sub numele de Romania, 3) prinț străin în fruntea țării şi 4) guvern reprezentativ și constituțional. Proiectul a fost adoptat cu mare însufleţire, cu 81 de voturi. Au fost împotrivă doar logofă-tul Alecu Balş, „proprietar a 80.000 fălcii de pământ” şi locţiitorul de episcop de Roman, Nectarie Hermeziu. În şedinţele din 20-21 de-cembrie s-a adoptat un program în 14 puncte, referitor la viitoarea organizare bisericească, între care, la loc de frunte, figura și autocefalia Bisericii moldovene. În şedinţele care au avut loc cu privire la raporturile dintre proprietari şi săteni – cu citirea unei impresionante jalbe a sătenilor – aceştia au fost sprijiniţi de mai mulţi deputaţi clerici, ei înşişi provenind din familii de preoţi sau de ţărani, deci care cu-noşteau viaţa ţăranilor clăcaşi.

În adunarea electivă, care a ales pe Ale-xandru Ioan Cuza ca domn, clerul a fost re-prezentat numai prin mitropolitul Sofronie, care era preşedintele ei. Întru-cât în şedinţa din 5/17 ianuarie 1859, urma să se aleagă noul domnitor, s-a săvârşit Te-Deum la biserica Sf. Nicolae Domnesc, la care a rostit o predică tot arhimandritul Neofit Scriban. Mitropolitul Sofronie, care a prezidat şedinţa, a proclamat domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza.

Lucrările Adunării Ad-hoc de la Bucureşti s-au deschis la 30 septembrie st. v. 1857. Erau aleşi 28 de mari proprietari, 14 mici propri-etari, 20 de orăşeni, 15 ţărani şi 10 reprezen-tanţi ai clerului.

Clerul din Ţara Românească a avut ace-eaşi atitudine patriotică între anii 1856-1859. Episcopii Calinic al Râmnicului și Filotei al Bu-zăului au adresat câte o circulară protopopi-lor, îndemnându-i să ceară preoţimii să înalţe rugăciuni pentru unirea românilor. Arhiman-dritul Iosafat Snagoveanul, care participase şi la revoluţia de la 1848, deşi se afla acum la Paris, ca slujitor al capelei române de acolo, a adre-sat un cald îndemn preoţilor din ţară, pentru unire.

Alegerile de deputaţi în Divanul Ad-hoc s-au desfăşurat fără incidente. Pe lângă cei

cât şi din partea Puterilor străine favorabile unirii celor două ţări (Franţa, Rusia, Sardinia, Prusia). În faţa acestora, Turcia a fost nevoită să anuleze alegerile ilegale şi să se efectueze altele.

La noile alegeri, care s-au desfăşurat în deplină legalitate, clerul şi-a ales pe cei mai vrednici reprezentanţi în Divanul Ad-hoc. Din partea ierarhiei erau membri de drept: mitro-politul Sofronie Miclescu, căruia îi era încredin-ţată conducerea lucrărilor Divanului, arhiere-ul Nectarie Hermeziu Sotiriupoleos, locţiitor de episcop la Roman, şi arhiereul Ghenadie Șen-drea Tripoleos, locţiitor de episcop la Huşi. Pe lângă aceşti trei membri de drept, au fost aleşi alţi doi deputaţi din partea egumenilor mă-năstirilor neînchinate (arhiereii Filaret Scriban de la Socola şi Calinic Miclescu de la Slatina) şi trei deputaţi din partea clerului din oraşe-le-reşedinţe de eparhii: arhimandritul Neofit Scriban la Iaşi, arhimandritul Melchisedec Ște-fănescu la Huşi şi preotul Dimitrie Matcaș la Roman. Restul clerului de mir şi monahal n-a avut dreptul să participe la alegeri.

Lucrările Divanului s-au deschis la 22 sep-tembrie st. v. 1857, fiind precedate de Te-Deum la biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iaşi, săvârşit de mitropolitul Sofronie, când ar-himandritul Neofit Scriban a rostit o impre-sionantă predică, cu îndemnuri la unire. În celelalte biserici din Moldova, s-au oficiat Te-Deumuri, cu rostirea unei rugăciuni speci-ale, pentru acest eveniment. Ședinţele Divanu-lui au fost deschise printr-o cuvântare a mitro-politului Sofronie, în care vorbea, între altele, şi de unirea celor două ţări: „Moldo-românii de astăzi sunt toți tot una – spunea el –, ei au o ori-gine, un sânge, o patrie, o istorie, o credință, un Dumnezeu. Să ne silim dată să fim așa, ca să fim vii și ca să învieze întru noi iubita noastră Patrie”. Trebuie menţionat că Divanul era format din 34 de reprezentanţi ai marilor proprietari, 17 ai micilor proprietari, 31 de orăşeni, 17 ţărani şi 8 reprezentanţi ai clerului.

Deputaţii clerului au avut un rol însemnat în lucrările Divanului, votând reformele şi alte măsuri propuse şi luând cuvântul pentru sprijinirea acestora. În memorabila şedinţă din 7/19 octombrie 1857, Mihail Kogălniceanu


Dan Berindei

Învăţămintele unei „Zile de Aur”1 În existenţa fiecărui popor există date

memorabile, puncte de reper pentru a urmări etapele fiinţării şi momentele de vârf ale evoluţiei sale. La români o astfel de dată este şi 24 ianuarie 1859, ziua Unirii, când cele două principate, fiinţând de aproape o jumătate de mileniu, s-au unificat, contopindu-se într-o singură entitate statală – România. Introducerea acestei date printre sărbătorile naţionale şi aniversarea ei în fiecare an sunt menite să ţină trează o conştiinţă naţională

1Material prezentat la sesiunea de comunicări închinată sărbătoririi Unirii Principatelor Române - http://basilica.ro/acad-dan-berindei-invatamintele-unei-zile-de-aur-text-inte-gral/

episcopul Filotei, care a lucrat în diferite comi-sii. Ceilalţi au votat cu însufleţire toate măsu-rile propuse.

Mitropolitul Nifon şi cei trei sufragani ai săi au făcut parte şi din Adunarea electivă a Ţării Româneşti. Ședinţa din 24 ianuarie 1859 a fost prezidată de mitropolitul Nifon, care a procla-mat domn pe Alexandru Ioan Cuza. O delega-ţie a Adunării, în frunte cu episcopul Climent, s-a deplasat la Iaşi, prezentând lui Alexandru Ioan Cuza actul de alegere ca domn al Ţării Româneşti. La venirea lui Cuza în Ţara Româ-nească, la începutul lunii februarie 1859, a fost întâmpinat cu mare însufleţire de populaţie, în frunte cu slujitorii altarelor.

Deci ierarhii şi clerul din Ţara Românească şi Moldova au adus o contribuţie importantă la realizarea Unirii celor două ţări româneşti, ca deputaţi în Divanurile Ad-hoc şi în Adună-rile elective, prin trimiterea de pastorale, prin articole şi apeluri în presa timpului, prin în-tocmirea şi săvârşirea de rugăciuni speciale, prin îndrumarea credincioşilor.

Slujitorii Bisericii vor avea aceeaşi atitudine patriotică şi în cursul Războiului de Indepen-denţă din 1877/1878, dar mai ales în anii Pri-mului Război Mondial, care se va încheia cu actul memorabil al unirii tuturor românilor de la 1 Decembrie 1918.

patru membri de drept, adică mitropolitul Nifon şi episcopii Calinic al Râmnicului, Filo-tei al Buzăului şi Climent al Argeşului, au mai fost aleşi: arhimandriţii Atanasie Stoenescu de la Sadova şi Ieronim de la Bistriţa, din partea egumenilor mănăstirilor neînchinate, şi proto-popii Iancu Sachelarie din Bucureşti, Constantin „protonotariul” Episcopiei de la Râmnic, Va-sile Serea „catihetul” de la Buzău şi Constantin iconomul de la Argeş din partea preoţilor din oraşele-reşedinţe de eparhii. Ca şi la Iaşi, la 30 septembrie 1857, ziua deschiderii Divanului, s-a oficiat un Te-Deum la Mitropolie, cu citirea unei rugăciuni anume întocmită pentru acest important eveniment (tipărită şi împărţită şi la celelalte biserici). Deschizând lucrările Diva-nului, mitropolitul Nifon a rostit o cuvântare ocazională, în care spunea, între altele: „Toți suntem români. Aceleași simțăminte ne leagă, ace-lași sânge ne unește. Toți avem o patrie înainte. Să avem și un cuget și un scop, să ne însuflețim de aceeași dragoste și de aceeași sfântă credință, ca cerul să binecuvânteze ostenelile noastre”. În Divanul Ad-hoc al Ţării Româneşti n-au fost discuţii atât de rodnice ca la Iaşi. De fapt, nici n-a luat în dezbatere reformele interne, ci s-a limitat la formularea punctelor fundamentale în privinţa viitoarei organizări a ţării, între care și Unirea Principatelor. Un rol mai activ a avut

faţă de un factor fondator esenţial.Ne aflăm în faţa unui paradox istoric.

Timp de veacuri românii şi-au dus o existenţă în state şi chiar în ţări diferite. Situaţi „în calea răutăţilor”, la o margine de continent, ei nu s-au putut strânge într-o singură entitate, cum au putut s-o facă vecini ai lor, şi au fost sortiţi la existenţe paralele. Dar, totodată, situaţia lor insulară, fiind singurul popor din această par-te a Europei care a purtat pecetea Romei, a de-terminat ca unitatea lor spirituală, trăsăturile specifice şi unitatea fiinţării să fie constant evi-dente. Lipsiţi de dialecte în spaţiul dacic, vor-bind şi conservând limba lor romanică, uniţi prin tradiţii şi obiceiuri şi purtând un nume amintitor al Cetăţii Eterne, ei şi-au conservat fiinţarea şi o statornică conştiinţă de neam.

O efemeră unificare prin îndrăzneala, cu-rajul şi dibăcia lui Mihai Viteazul a rămas în


mire evocatoare a originii, reprezentau cu veacuri în urmă expresii ale unor profunde convingeri. „Rumân înseamnă romanus şi unul, când întreabă pe celălalt despre limbă – evidenţia Miron Costin în a doua jumătate a veacului al XVII-lea, acum aproape patru veacuri – zice până în ziua de azi: ştii rumâ-neşti ? ceea ce este aproape: «scis romanice?!», nu zice «moldoveneste». Și numai acei care au trecut în aceste două ţări şi-au schimbat numele în muntean şi moldovean, dar cei rămaşi pe loc în Ardeal au păstrat neschimbat numele cel vechi şi se mândresc şi astăzi cu numele rumâni…”

Trecerea de la sentimentul de neam la cel de naţiune a însemnat şi adoptarea unei noi atitudini. De la o convingere oarecum pasivă, purtată timp de veacuri, s-a trecut treptat la urmărirea unor obiective întemeiate pe fiin-ţarea unitară a tuturor românilor, ceea ce va deschide drum constituirii unei Românii, pa-trie unică a românilor. Deschizătoare de drum a fost Școala Ardeleană, cărturarii transilvani fiind stegarii deşteptării naţiunii. Din veacul al XVIII-lea a început să fie dată bătălia unifi-cării în care aveau să se angajeze românii de pe tot întinsul teritoriilor locuite de ei, exclu-siv sau majoritar.

În secolul al XIX-lea, veac al naţionalităţilor, obiectivul realizării unităţii confundându-se cu întreaga naţiune a fost însuşit treptat de ea. Deşi în mod constant gândul unităţii integrale s-a accentuat, în mod firesc primul obiectiv al luptei naţionale a fost ceea ce intra în ordinea firească: unirea celor două state româneşti existente, aflate într-o situaţie apropiată în privinţa rânduielilor interne, dar şi a ordinii internaţionale. Beneficiind timp de veacuri de statalitate, supuse amândouă suzeranităţii sultanului otoman, care a cunoscut un proces de slăbire în acel veac eliberator – al XIX-lea –, având structuri identice sau foarte apropiate pe toate planurile, Ţara Românească şi Moldova au ales calea unificării ca obiectiv fundamental.

N-a fost un drum uşor, deoarece constitu-irea unui stat naţional venea în contradicţie cu ţelurile expansioniste ale marilor puteri învecinate, dar clasa conducătoare a vremii

conştiinţa românilor ca un moment crucial al fiinţării lor, dar strângerea lor ireversibilă în cadrul unui singur stat n-a putut fi iniţiată decât în 1859, moment memorabil, fondator, pe care românii sunt datori să-l cinstească în tot cursul existenţei lor. A fost însă vorba de un proces laborios, de lungă durată, care n-a putut fi finalizat decât în perioada modernă, când, succesiv, numeroase popoare ajunse la un stadiu de evoluţie corespunzător au deve-nit naţiuni moderne şi s-au realizat state naţi-onale.

Pentru români a fost un fenomen firesc, înfăptuit aproape de la sine, legăturile in-ter-româneşti fiind constante şi limba comună unindu-i, ca şi singularitatea lor, situaţia lor insulară, o cultură comună, un fel de a fi şi un lanţ de tradiţii şi obiceiuri, unele cu rădăcini milenare, o importanţă deosebită unificatoare avându-l şi fenomenul transhumanţei.

Cu toate acestea, lucrurile nu s-au desfăşu-rat de la sine, condiţiile istorice generale fiind departe de a favoriza procesul unificării ro-mânilor, mai ales când întreaga arie a fiinţă-rii lor a fost supusă presiunilor constante ale unor mari puteri, care-şi urmăreau ca totdeau-na propriile obiective de expansiune. Părţi în-semnate ale românilor au fost supuse în mod nemijlocit dominaţiei străine, dar ei au izbutit, cu toate acestea, ca pe circa două treimi din te-ritoriul lor să întemeieze state ale lor: Ţara Ro-mânească şi Moldova şi atunci când Europa de Sud-Est a fost cucerită de otomani aceste mici state au reuşit să-şi păstreze fiinţa şi mai mult decât atât: domnii, clasa stăpânitoare, propria administraţie.

Timp de veacuri, cele două state româneşti au avut o existenţă paralelă şi „împletită” şi odată cu perioada modernă au fost polii sta-tali ai naţiunii. Semnificative au fost şi dom-niile alternative sau succesive în cele două capitale, şi deplasările – ca şi legăturile matri-moniale – clasei conducătoare boiereşti din-tr-o ţară românească în celelată. Dar legături au fost păstrate şi dezvoltate la nivelul întregii românităţi, Transilvania reprezentând un ne-contenit izvor de românitate pentru întreaga arie a vechii Dacii.

Sentimentul unicităţii, ca şi propria denu-


de ţară, doar văzută prea restrâns.A fost vorba de o acţiune complexă, nu doar

de ştergerea unui hotar anacronic. Unirea a fost legată de un amplu proces de reformă, de transformări fundamentale, unele aflate în curs, iar altele care au putut fi iniţiate tocmai în noile împrejurări. România avea să fie o altă alcătuire statală, în comparaţie cu cele două state din care era formată. Procesul de unifica-re şi modernizare a cunoscut un salt apreciabil şi noul stat s-a înscris firesc printre statele care urmau să obţină într-un viitor apropiat un alt statut internaţional.

Ziua de 24 ianuarie ne mai transmite un învăţământ fundamental, acela al dăruirii către ţară şi al jertfei patriotice. Miile şi ze-cile de mii de unionişti au reprezentat o rea-litate şi lor li se datorează acea succesiune de evenimente şi astăzi impresionantă. Alegerile pentru Adunările ad-hoc, activitatea acestora pentru construirea planului de acţiune al naţi-unii pe temeiul programului paşoptist, expri-marea cu tact dar şi cu îndrăzneală a ţelurilor fundamentale menite să ducă la constituirea României moderne, noile alegeri pentru rea-lizarea celor două Adunări elective şi apoi în-drăzneaţă alegere în fruntea noului stat a unui om al noilor timpuri deşteptătoare, atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti, această din urmă elecţiune fiind de fapt cea a deplinei biruinţe a ţelurilor noi, au fost tot atâtea evenimente decisive.

Simţămintele care au însufleţit în ansamblu societatea românească din acea vreme sunt vrednice de admiraţie şi astăzi, la peste un veac şi jumătate. Românii, indiferent de locul lor de fiinţare, s-au implicat spiritual în lan-ţul de evenimente şi de eforturi, care au fost străbătute şi asumate, cu pasiune şi dăruire de la munteni şi moldoveni la ardelenii care i-au susţinut pe fraţii lor, unii dintre ei lup-tând chiar în primele rânduri. De asemenea, toate categoriile sociale ale acelor vremuri de tranziţie au văzut în Unire leacul universal al problemelor lor specifice şi trebuie mărturi-sit că aveau în mare măsură dreptate. De la boierii patrioţi la clăcaşii care-şi aşteptau eli-berarea, de la pătura mijlocie care se dezvolta la o intelectualitate tânără şi viguroasă, urmă-rindu-şi propria ascensiune, dar cu însufleţire

s-a dovedit la înălţimea împrejurărilor, unifi-carea fiind pregătită cu tact şi înţelepciune.

Un rol hotărâtor în generalizarea sentimen-telor naţionale l-a avut Revoluţia din 1848, pregătind procesul istoric care se impunea neapărat societăţii româneşti în ansamblu şi în primul rând unirea celor două principate. Deplasarea atenţiei marilor puteri, inclusiv a celor care nu erau vecine spaţiului românesc, spre Sud-Estul Europei a contribuit la perfec-tarea primei etape a procesului de unificare. Zona a devenit predilectă şi pentru alte puteri şi n-a mai rămas un monopol al marilor ei ve-cini. Importantă a fost şi trecerea problemei viitorului românilor în atentia Franţei, care avea să fie favorabilă constituirii unui stat de sorginte latină în această parte a continentu-lui.

Dar factorul principal al înfăptuirii unită-ţii româneşti pe plan statal aveau să fie româ-nii ei înşişi. Obiectivul Unirii Principatelor a devenit ţelul fundamental pentru toţi români, nu doar pentru moldoveni şi munteni, cu toţii văzând în mod îndrituit în realizarea acestei unificări un temei pentru desăvârşirea Unirii celei Mari. Este greu ca astăzi, când – din pă-cate – nepăsarea domină societatea româneas-că, să putem înţelege forţa pe care au avut-o atunci românii în a-şi exprima dorinţa de uni-ficare, reflectată în adunările publice, în cu-vântările care erau ţinute, în presa vremii, în înfruntarea cu mult curaj a adversarilor Uni-rii, interni şi externi. Impresionantă a fost şi constanţa, timp de ani de zile, a acestor sim-ţăminte. Oricum, un mic popor, împărţit sub oblăduiri diferite, a ştiut şi a putut să impună soluţia sa unei probleme care căpătase dimen-siuni internaţionale. Este o lecţie a trecutului, care n-ar trebui uitată!

Un alt învăţământ fundamental l-a repre-zentat tăria societăţii, aflată şi atunci în tran-ziţie, de a se exprima cu dârzenie, dar în li-mitele posibilului. Au existat şi separatişti, dar unioniştii au fost neîndoielnic majoritari şi au avut tactul şi capacitatea de a-şi impune punc-tul de vedere, ţinând însă seama de conjuctură şi reuşind să evite intervenţii ostile din afară. Ar mai fi de remarcat că şi separatiştii aveau la temeiul opiniilor lor sentimente de dragoste


viitoarea capitală a statului care lua fiinţă, în Bucureşti.

Aici a fost dată bătălia hotărâtoare, care avea să încununeze o perioadă istorică. Era iarnă, dar mii de ţărani din judeţele mai apro-piate au venit şi au stat neclintite, înfruntând nopţile în cojoacele lor, mii de orăşeni din toate categoriile sociale au susţinut soluţia gândită de conducătorii patrioţi şi Europa a asistat la manifestarea simţămintelor şi dorin-ţelor lor, exprimate intransigent de peste 30 000 de oameni, într-un oraş care nu număra decât ceva peste 100 000 de locuitori. Acestor oameni le datorăm, noi – generaţiile succesoa-re – nepieritoare recunoştiinţă.

Să nu uităm faptele înaintaşilor, ale tutu-ror românilor acelor vremuri, să nu uităm – mai ales noi şi urmaşii noştri – cum s-a făurit această ţară şi în primul rând jertfele şi dăru-irea către ţară a celor din anii Unirii, să ne fie de nepieritoare învăţături!

patriotică şi mai puţin egocentrism, societatea românească a arătat din plin sentimentele ei de susţinere a unei Românii care începuse a se afirma.

Prin bunăvoinţa şi înaltele simţiri ale Prea Fericitului Patriarh Daniel, sărbătorim mo-mentul festiv al „zilei de aur”, cum au caracte-rizat contemporanii evenimentele înnoitoare din 24 ianuarie 1859, când prin voinţa, curajul, dibăcia şi mai ales prin dăruirea românilor pe harta Europei a apărut România, stat naţional şi modern al unui popor mult încercat, dar şi biruitor, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, chiar în locurile realizării marelui moment. Este însă necesar ca lucrurile să fie văzute în desfăşurarea lor exactă. Toţi românii au fost implicaţi în lupta de neuitat a acelor ani, care s-a desfăşurat, direct ori indirect, în întreg spaţiul dacic şi în primul rând, în mod firesc, în Moldova şi Ţara Românească, dar zi-lele fierbinţi din ianuarie 1859 au avut loc în

Acad. Nicolae Breban

Rolul spiritual al romanului

românesc2 Sunt extrem de onorat şi de emoţionat de

această alăturare a două mari instituţii ale naţiunii şi statului român, instituţii organice amândouă, pentru că au un scop comun – uni-tatea şi legitimitatea acestui neam – Biserica Ortodoxă Română şi Academia Română.

Se unesc aici două principii fundamentale, cel de credinţă şi cel de vocaţie. Credinţa creş-tină, credinţa pe care o slujeşte de secole aceas-tă mare Biserică Naţională, stâlp al neamului nostru, Biserica Ortodoxă Română, eu o văd în primul rând ca o credinţă, ca o certitudine a mântuirii individuale, a originii divine a lui Iisus şi a învăţăturilor creştine şi a cutumelor, a tradiţiilor Sfinţilor Părinţi, dar o văd şi ca o credinţă a acestui neam.

Am fost prea umiliţi, prea loviţi, prea ne-

2 Material prezentat la sesiunea de comunicări închinată sărbătoririi Unirii Principatelor Române http://basilica.ro/acad-nicolae-breban-valorile-istorice-au-fost-mereu-atacate-atacul-acerb-si-continuu-este-un-semn-al-val-orii/

băgaţi în seamă, noi cei care visam odată să fim împreună de o parte şi de alta a Carpaţi-lor, la nord de Dunăre, noi care printr-un mi-racol am păstrat acest idiom latin, după latina vulgata, noi ce eram uniţi doar de felul în care vorbeam. Vă daţi seama de câtă luptă a fost nevoie ca să devenim lucizi şi mândri în cele câteva secole în care ne-am rupt de grafia şi de limba slavonă, de grecii care ne-au stăpânit câteva secole aici în sudul României, sau de austro-ungarii noştri din Ardeal, sau de turcii, de tătarii şi de ruşii care năvăleau peste satele, peste bisericile şi peste copiii moldovenilor.

Vocaţia noastră la Academie este şi ea un fel de credinţă. Vocaţia cred că este forma cea mai înaltă a unui destin, capacitatea unui in-divid de a se dedica total, plenar şi uneori în-tr-un dispreţ desăvârşit faţă de toate atracţiile şi necesităţile fireşti umane, pentru a îndeplini un scop care serveşte colectivităţii, neamului.

Voi vorbi pe scurt despre rolul spiritual al romanului românesc – pentru că eu servesc de şaizeci de ani această specie literară – şi în ide-ea Unirii Principatelor, care a fost prima pia-tră de temelie a ceea ce urma să fie frumosul mândrul şi încă o dată luptătorul stat român, încă odată prins şi astăzi după atâtea talazuri


În Moldova, stâlpul romanului a fost bă-diţa Mihail Sadoveanu, un om de o imensă prolificitate epică care probabil este cel mai mare scriitor – nu scriitor, că Eminescu este alături de el – cel mai mare prozator român, pentru că a reuşit în toată opera sa să îmbine formele orizontale, de descriere a societăţii, a tipologiei dar şi cele verticale, ale istoriei. La Sadoveanu vedem mai ales elementul istoric, cu Ștefăniţă Vodă, şi toată istoria luptelor şi a psihologiei răzeşilor, pe care s-a sprijinit Ștefan şi ceilalţi domnitori, şi capacitatea de pictură, cum se spunea altădată în şcoli, de pictură a acestui relief formidabil de armonios şi teribil de bogat. Bogăţia pământului nostru românesc ne este astăzi ca o fantomă, pentru că foarte multe corporaţii şi foarte multe inte-rese din altă parte vin la noi, tocmai interesate şi incitate de această bogăţie a subsolului şi a solului. Bădiţa Mihai Sadoveanu a descris, a cântat ca şi marele nostru Eminescu, pe care nu-l pomenesc aici. Sigur, e și el atacat, cum este atacată Academia, cum este atacată Biserica noas-tră și Eminescu a fost atacat. Or ce înseamnă de fapt o valoare istorică când este acerb atacată? Nu este și asta un semn al valorii? Atacul continuu asupra aceluiași punct înseamnă că acel punct este un moment de rezistență, care unora li se pare ab-surd, altora li se pare depășit.

Faptul că noi încă, noi bătrânii, că acum suntem cu toţii mai mult sau mai puţin vete-rani ai unei idei, noi încă credem în necesita-tea unei naţiuni. Și eu cred, sper şi o spun în textele mele ultime; sper că Europa în viitor va avea un alt punct de atenţie, de gravitaţie decât punctul economic şi financiar, că va fi o Europă a naţiunilor, cum o visa Friedrich Nietzsche: Das eine Europa – Europa Unită în-tr-o comunitate care să nu-şi piardă particula-ritatea, istoria, credinţa şi neamul.

ale istoriei şi ale politicii europene, prins încă odată într-o aparentă, cred eu, incertitudine a identităţii sale.

Romanul este şi el o instituţie europeană uriaşă, fondată pe la 1830-1840 de un francez, Honore de Balzac şi de un rus, Contele Tols-toi. Ei doi, aceşti titani ai romanului au scos această specie literară dintr-o zonă secundă şi au instalat-o pe un altar foarte înalt până as-tăzi, ceea ce numim alt roman, ceea ce înţeleg eu, mai ales prin roman, capacitatea de con-strucţie, de asamblare a unor elemente hetero-clite şi crearea mai ales, de tipologie, crearea unor personaje emblematice, puternice, care prin ele însele îşi certifică existenţa.

Noi, românii, târziu am ajuns totuşi să cti-torim un roman. După Primul Război, fiul în-văţătorului din satul Magheru, de lângă Nă-săud, Liviu Rebreanu, a reuşit după o tinereţe aventuroasă să încropească, să sudeze, să cre-eze prima construcţie epică ce stă până astăzi în picioare, Ion. Acest roman a fost unul dintre stâlpii literaturii viitoare române, care a avut între cele două războaie o înflorire formida-bilă şi o galerie enormă de personalităţi. Dar în literatura lui Rebreanu se găsesc cel puţin două elemente, să le zicem aşa, spirituale. Este acea scenă formidabilă pe care unii îşi permit să o ironizeze, momentul în care Ion sărută pământul. Și noi ardelenii, în acest gest vedem şi o altă semnificaţie, nu numai iubirea, nevo-ia, dorul de pământ al lui Coşbuc şi Rebreanu şi a altora, dar vedem şi sărutul pământului românesc, care pentru acest Ion era, ca şi pen-tru noi toţi, un vis, un ideal. Vedeţi, un cuvânt care astăzi nu se mai foloseşte, un cuvânt ex-trem de important în viaţa unui individ şi a unei naţiuni.

A doua formă de spiritualitate la Rebreanu este, bineînţeles, în Pădurea spânzuraților, în drama lui Apostol Bologa, care a ilustrat în-tr-un fel drama fratelui său Emil, cel care a fu-git din Imperiu. A vrut să fugă din Imperiu ca să ajungă la fraţii săi români şi a fost spân-zurat. Noi şi astăzi fugim mereu din imperii. Este o fugă continuă, imperiile nu ne slăbesc, ba din dreapta, ba din stânga, nu ne găsim nici astăzi stabilitatea pe care o visau întemeietorii noştri.


învăţării care vizează, într-o activitate de înv-ăţare, cu ajutorul aceleiaşi teme, obiective pro-venind de la două sau mai multe programe de studiu diferite, oferind o imagine unitară asu-pra fenomenelor, proceselor studiate în cadrul unor discipline de învăţământ. Acest concept a fost acceptat atât în elaborarea Noului Cur-riculum, cât şi în conceperea şi desfăşurarea proceselor educaţionale. Ca demers educa-tiv, ,,interdisciplinaritatea trebuie privită sub două aspecte: selectarea conţinuturilor din perspectivă interdisciplinară şi proiectarea şi organizarea procesului de învăţământ în vi-ziune interdisciplinară”5.

Acest principiu didactic este evident mai ales în următoarele omilii:5 Monica Opriş, Dorin Opriş, Muşata Bocoş, Cercetarea pedagogică în domeniul educației religioase, vol. 1, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2006, p. 260.

Principiile didactice sunt ,,norme generale care fundamentează teoria şi practica educati-vă; orientează conceperea, organizarea şi des-făşurarea procesului de învăţământ”1 .

Educaţia creştină are ca ideal curăţirea de patimi, formarea omului duhovnicesc, care poate atinge sfinţenia. Deci valorile creştine trebuie transpuse în comportamente. Aşadar, religia are o latură intelectuală care conţine învăţătura de credinţă şi o dimensiune afec-tivă, manifestată prin trăiri, evlavie şi o parte practică, concretizată prin ritualuri, ceremo-nii. Ori, Sfinţii Părinţi ai Bisericii, luminaţi de harul Duhului Sfânt, au ştiut totdeauna să semene în sufletele credincioşilor învăţătura creştină ţinând seama de mediul în care tră-iau, educaţia primită şi capacităţile fiecăruia, precum în pilda semănătorului şi a talanţilor. Astfel a procedat şi Sfântul Vasile, mare orator şi Părinte duvhovnicesc, ajungând la inimile multora prin cuvintele bogate în învăţături susţinute prin exemplul personal.

Interdisciplinaritatea sau integrarea ma-teriilor face parte dintre strategiile procesului instructiv-educativ modern şi contribuie la creşterea eficienţei învăţării.

Termenul „interdisciplinaritate”2este de-finit:1.,,care aparţine mai multor discipline, multidiscipinar, pluridisciplinar”3; 2. ,,care stabileşte relaţii între mai multe discipline sau ştiinţe”4.

Interdisciplinaritatea reprezintă, deci, o modalitate de organizare a conţinuturilor 1 Ioan Bontaş, Pedagogie. Tratat, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2001, p. 122.2 Lazăr Șăineanu – Dicționar universal al limbii române, Editura Litera, Chişinău, 1998, p.402.3.Ibidem.4 Ibidem.

Prof. de religie Lucaci Maria

Școala Gimnazială Miron Costin Suceava

PRINCIPIUL DIDACTIC AL INTERDISCIPLINARITĂȚII ÎN OMILIILESFÂNTULUI VASILE CEL MARE


1. Omilia a XXII- a : Către tineri. Cum pot întrebuinţa cu folo literatura scriitorilor eleni

Ca părinte duhovnicesc cu multă dragoste şi responsabilitate, Sfântul Vasile oferă tineri-lor săi credincioşi tot ce are mai bun acumulat din viaţa sa de retor vestit şi din experienţa duhovnicească, pentru a-i convinge să aleagă drumul virtuţii. De aceea, în discursul său se foloseşte de cunoştinţe accesibile auditoriului, din poezia şi proza antică, filozofie, artă.

Sfântul Vasile cel Mare se numără printre Sfinţii Părinţi ai Bisericii care considerau inu-tilă cultura din punct de vedere duhovnicesc, mai ales, arta retoricii. În ciuda faptului că era deplin stăpân pe toate mijloacele pe care re-torica profană le punea la dispoziţie şi a pre-dat cu succes retorica, spre sfârşitul vieţii sale, Sfântul Vasile cel Mare regreta timpul pierdut cu scopul de a dobândi o ştiinţă care, în opinia lui, era inutilă mântuirii sufletului său6. Dar, Sfântul considera zadarnici anii de studiu pe-trecuţi în tinereţe numai pentru că dorea să se ancoreze doar în învăţătura lăsată nouă de Mântuitorul Iisus Hristos.

Cu toate acestea, el a valorificat cultura epocii deprinsă din şcolile greceşti. Într-o ana-liză critică realizată de profesorul Constantin C. Pavel7 asupra atitudinii Sfântului Vasile cel Mare faţă de cultura şi filozofia antică, acesta surprinde elemenetele culturale întrebuinţate în predicile sale: ,,… această vastă şi temei-nică pregătire intelectuală se reflectă în toate lucrările Sfântului Vasile cel Mare, în care el apare deopotrivă de familiarizat în poezie, re-torică şi filozofie. Elocvenţa şi stilul său evocă modele celebre, iar spiritul său a păstrat cea mai adâncă amprentă a acelei culturi clasice pe care mai târziu o va apăra. Ca şi Grigorie de Nazianz, Vasile era pe deplin stăpân pe to-ate mijloacele pe care retorica profană le pu-nea la dispoziţie adepţilor…”.

Sfântul Vasile cel Mare, referindu-se la fo-6 Cf. Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, partea a III –a, Despre Sfântul Duh. Corespondență (Epistole), Epistola 223., traducere, introducere, note şi indici de preot Prof. Dr. Constantin Corniţescu şi Preot Profesor Dr. Teodor Bodogae în colecţia «Părinţi şi Scriitori Bisericeşti», Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1988. 7 Prof. Constantin C. Pavel, Atitudinea Sfântului Vasile cel Mare faţă de cultura şi filozofia antică în : Sfântul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârşirea sa, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1980, p. 315.

losirea literaturii laice, recomandă folosirea scrierilor profane doar pentru înţelegerea în-văţăturilor din Sfânta Scriptură: ,,Trebuie să ştim că în faţa noastră stă cea mai mare luptă din toate luptele, pentru că trebuie să facem totul şi să ne străduim, cât ne stă în putinţă, pentru pregătirea acesteia: trebuie să stăm de vorbă cu poeţii, cu scriitorii, cu oratorii şi cu toţi oamenii de la care am putea avea vreun folos oarecare pentru cultivarea sufletului...”8.

Explicând metoda selectivă prin care litera-tura laică putea fi valorificată, Sfântul o com-pară cu metoda folosită de albine, care “nici nu se duc fără nici o alegere la toate florile, nici nu încearcă să aducă tot ce găsesc în florile peste care se aşază, ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor, iar restul îl lasă cu plăcere”9.

Referindu-se în special la atitudinea Sfântu-lui Vasile cel Mare, Constantin Pavel10 socotea cunoaşterea culturii literare laice o obligaţie întemeiată pe exemplul scripturistic: „După el (Sfântul Vasile cel Mare – n.n.), cunoaşterea culturii umane este nu numai recomandabilă, dar chiar obligatorie. În sprijinul acestei păre-ri aminteşte pe Moise, care s-a apropiat de Dumnezeu numai după ce a cunoscut ştiinţa Egiptului, şi pe proorocul Daniil, care a cunos-cut mai întâi înţelepciunea Haldeilor şi după aceea pe Dumnezeu” 11. Având în vedere acest aspect, Sfântul Vasile a stabilit „criteriile prin-cipale care ar trebui să stea la baza atitudinii creştinului faţă de cultura antică: criteriul moral, soteriologic şi dogmatic”12.

Câteva exemple de texte ce ilustrează princi-piul interdisciplinarității:

,,Când vorbesc de faptele sau cuvintele băr-baţilor buni, să-i iubiţi şi să-i imitaţi şi mai ales să încercaţi să fiţi ca nişte oameni ca aceia; dar când vorbesc de oameni răi, trebuie să evi-taţi imitarea lor, astupându-vă urechile, după cum spun poeții, tot atât de bine ca şi Ulise în faţa cântecelor sirenelor, că obişnuinţa cu cu-

8 Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, partea I, Omilii la Hexaemeron, Omilii la Psalmi, Omilii și cuvântări, introducere, note şi indici de Pr. D. Fecioru, în colecţia «Părinţi şi Scriitori Bisericeşti», Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1986, pp. 357-358.9 Ibidem, pp.360-361.10 Prof.Constantin C. Pavel, op.cit., p.329.11 Ibidem, p. 317.12 Ibidem, p. 329.


vintele rele este o cale spre fapte”13.,,Ce oare altceva să presupunem că a avut

în vedere Hesiod, când a compus poemele sale, cântate de toţi, dacă nu să îndemne pe ti-neri la virtute? «Drumul care duce la virtute, a spus acest poet, este la început anevoios, greu de străbătut, plin de multă sudoare şi durere şi cu urcuş. Din pricina asta nu poate oricine pune piciorul pe el, pentru că merge drept în sus, şi nici să ajungă cu uşurinţă în vârf cel care a pus piciorul pe el. Dar cel ajuns sus poate să vadă că drumul este neted şi frumos, că este uşor şi lesnicios de mers pe el şi mai plăcut decât celălalt drum, care duce la viciu, pe care fiecare îl poate lua îndată, că-i este la îndemâ-nă», a spus acest poet . După părerea mea He-siod n-a spus cu alt scop aceste cuvinte decât ca să ne îndemne la virtute, să ne sfătuiască să fim buni şi să străbatem calea virtuţii fără să ne moleşim în faţa greutăţilor, înainte de a ajunge la sfârşit. Dacă un alt scriitor a lăudat virtutea la fel cu Hesiod, să primim cuvintele lui, că ne duc la acelaşi scop”14.

,,La fel cu aceşti poeţi a filosofat despre vir-tute şi viciu şi sofistul Prodicos din Chios . Tre-buie să-i dăm şi lui ascultare, că nu-i bărbat de dispreţuit. Cuvintele lui sânt cam acestea, pe cât mi-aduc aminte de ideile lui, că nu-i ştiu exact cuvintele - ştiu, însă, că a scris în proză, nu în versuri - : Pe când Heracle era tânăr şi avea aproape aceeaşi vârstă ca şi voi, şi se gân-dea pe care cale să apuce, pe aceea care prin osteneli, duce la virtute sau pe cea uşoară, s-au apropiat de el două femei; erau virtutea şi viciul; cu toate că tăceau, s-a văzut îndată, din înfăţişarea lor, deosebirea dintre ele. Una era împodobită cu tot felul de podoabe, ca să arate că trăieşte în lux şi că în jurul ei este un întreg roi de plăceri; i-a arătat, dar, lui Heracle acestea şi-i făgăduia mai multe ca acestea, în-cercând să şi-l atragă. Cealaltă femeie, istovită şi slabă, cu privirea aspră, i-a spus alte cuvin-te; nu i-a făgăduit ceva uşor sau plăcut, ci ne-numărate sudori, osteneli şi primejdii pe toată întinderea uscatului şi mării; iar ca răsplată a tuturor acestor osteneli, după spusele lui Pro-dicos, i-a făgăduit îndumnezeirea. Heracle, în

13 Sfântul Vasile cel Mare, Omilii…, p. 359.14 Ibidem, pp. 361-362.

cele din urmă, i-a urmat acesteia”15.Omilii la HexaemeronHexaemeron defineşte acele comentarii pa-

tristice care abordează referatul biblic al cre-aţiei. În Omiliile la Hexaemeron, nouă la număr, Sfântul Vasile combină armonios cunoştinţele din astronomie, geografie, biologie, ştiinţele naturii etc, pentru a aduce un omagiu Crea-torului. Au fost rostite într-o săptămână din Postul mare, înainte de a fi preot16, predicând în unele zile de două ori, după cum reiese din conţinutul lor.

Fiind considerate celebre încă din antichi-tate, aceste omilii capătă astăzi noi valenţe în dialogul dintre ştiinţă şi religie. Dar pot fi înţelese corect numai de cei cu inima curată.

Omilia I: La început a făcut Dumnezeu ce-rul şi pământul

Cunoştinţe legate de astrologie:Referindu-se la unii eretici care Îl confundă

pe Dumnezeu cu natura, Sfântul Vasile spu-ne: ,,Într-adevăr, bogăţia înţelepciunii lumii le va mări cumplita lor osândă […].Aceştia mă-soară distanţele dintre stele, descriu şi stelele dinspre polul nord, pe care le vedem mereu, şi pe cele de la polul sud, cunoscute celor ce lo-cuiesc în acele regiuni, dar necunoscute nouă, împart bolta de miazănoapte a cerului şi a ci-clului zodiacal în mii şi mii de părţi, observă cu precizie răsăritul, oprirea şi apusul stelelor, mişcarea tuturor stelelor faţă de cele dinaintea lor, şi timpul în care fiecare din stelele rătăci-toare îşi împlinesc mişcarea lor de revoluţie, dar o singură ştiinţă din toate n-au descoperit, cea de a înţelege pe Dumnezeu Creatorul…”17.

Cunoștințe legate de artă:,,Artele se impart în arte creatoare, arte

practice şi arte teoretice. Artele teoretice au ca rezultat lucrarea intelectuală; artele practice, însăşi mişcarea trupului, care dacă încetează, s-a pierdut şi nu mai rămâne nimic privirilor; de pildă dansul şi cântatul din flaut nu au un rezultat, ci se sfârşesc odată cu terminarea lu-crării; artelor creatoare, chiar dacă le încetează lucrarea, le rămâne totuşi lucrul săvârşit. Ast-fel, arhitectura, tâmplăria, arta de a lucra ara-ma, arta ţesutului şi toate cele ca acestea arată 15 Ibidem, pp. 364-365.16 Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, partea I , p. 35.17 Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, pp. 18-19.


din destul prin ele însele principiile de creaţie, chiar dacă nu este de faţă meşterul care le-a lu-crat; şi poţi admira pe architect după opera sa, precum şi pe făurar sau pe ţesător. Aşadar, ca să arate că lumea este o operă de artă, pusă înain-tea tuturor spre a fi privită şi contemplată, şi ca să facă cunoscută înţelepciunea Creatorului ei, înţeleptul Moise n-a folosit alt cuvânt, ci a zis: «la început a făcut», n-a zis: «a lucrat», nici «a adus-o la existenţă», ci : «a făcut»”18.

Cunoștințe de geografie, geologie:,,Deci, chiar dacă Moise n-a spus nimic des-

pre elementele lumii, de foc, de apă, de aer, tu însă, cu propria ta minte, înţelege mai în-tâi că toate aceste elemente sunt amestecate în tot ce există. În pământ vei găsi şi apă, şi aer, şi foc, iar fierul, care este şi el născut din pă-mânt, dacă este frecat, scoate cu îmbelşugare foc. Și e lucru vrednic de mirare cum focul , când este în corpuri, stă cuibărit acolo fără să vatăme, dar când este scos afară, mistuie pe cele pe care mai înainte le păzea nevătămate. Săpătorii de fântâni arată apoi că că în pământ se găseşte apă; iar existenţa aerului în pământ o arată vaporii care se ridică din pământul umed încălzit de soare”19.

,,Deci corpurilor grele le este proprie mişca-rea înspre jos ; iar josul, aşa cum s-a arătat este centrul. Să nu te minunezi, dar, dacă pămân-tul nu cade în nici o parte; nu cade pentru că ocupă, potrivit naturii lui, locul din mijloc”20.

Făcând uz de metoda problematizării, pe baza unor texte biblice, explică ,,susţinerea” pă-mântului:

,,Iar dacă uneori auzi în psalmi spunân-du-se: «Eu am întărit stâlpii lui» (Psalmul 74,3), gândeşte-te că psalmistul a numit ,,stâlpi” puterea care susţine pământul. Iar cuvintele psalmistului: «pe mări l-ai întemeiat pe el» (Psal-mul 23,2) ce altceva arată decât că apa este re-vărsată de jur împrejurul pământului?

- Dar cum se face că apa, care este curgă-toare şi se îndreaptă spre locurile înclinate, stă suspendată şi nu se revarsă nicăieri?

- Nu te gândeşti că aceeaşi nedumerire, ba chiar mai mare, îţi pune gândirii tale pămân-tul, care stă suspendat, el, care e mai greu decât 18.Ibidem, pp. 24-25.19.Ibidem, p. 26.20Ibidem, p. 31.

apa?”21.Omilia a IV-a : Despre adunarea apelorCunoștințe de istorie-geografie-religie:,,Dar pentru ca apa, care este nestabilă, să

nu se reverse în afara locurilor care au pri-mit-o, mutându-se totdeauna dintr-un loc în altul şi în continuare să înece tot pământul, Dumnezeu a poruncit apei: «Să se adune într-o adunare». De aceea, de multe ori se înfurie ma-rea din pricina vânturilor şi-şi ridică valurile la mare înălţime; dar când ajunge la ţărm se întoarce înapoi, prefăcând în spumă furia ei. «Oare de Mine nu vă veți teme, zice Domnul, Care am pus nisipul hotar mării?» (Ieremia 5,22). Ni-sipul, dar, cel mai slab dintre toate lucrurile, pune frâu furiilor cumplite ale mării. Ce oprea Marea Roşie să inunde tot Egiptul, care este mai jos decât Marea Roşie, şi să se unească cu marea de lângă Egipt, dacă nu porunca Zi-ditorului, Care a legat-o? Că nivelul Egiptului e mai jos decât nivelul Mării Roşii ne-au con-vins cu fapta cei care au voit să unească una cu alta cele două mări, cea egipteană şi cea indi-ană, între care este Marea Roşie. Dar lucrarea nu s-a mai făcut. Primul care a început a fost Sesostris, regele Egiptului, iar mai târziu Da-rius, regele mezilor, a voit să reia lucrarea. Am spus acestea ca să înţelegem puterea poruncii: «Să se adune apele într-o adunare», adică: să nu se facă altă adunare de ape din aceasta, ci ceea ce s-a adunat să rămână la cea dintâi aduna-re”22.

,,Scriptura însă a numit «o adunare», cea mai mare şi cea mai desăvârşită adunare de ape. Că şi fântânile sunt adunături de apă […]. Deci nu orice adunătură de ape poartă denu-mirea de adunare de ape, ci adunarea aceea covârşitoare şi foarte mare în care se arată dintr-odată întregul element al apei.[…] Că lacurile care sunt în părţile de miazănoapte şi cele care sunt pe pământul grecesc, în Ma-cedonia, Bitinia şi în Palestina, sunt negreşit adunări de ape; dar acum este vorba de cea mai mare dintre toate, asemănătoare în greu-tate cu pământul.[…] Nimeni nu mă va con-trazice că şi lacurile au mulţime de apă, dar nu pot fi denumite, după dreapta socoteală mări, chiar dacă unele au apa sărată ca marea cea 21.Ibidem, pp. 29-30.22 Ibidem, pp. 90-91.


mare; au însă pământ în ele, cum sunt : lacul Asfaltitis din Iudeea şi lacul Servonitis, care se întinde în pustiul arabic între Egipt şi Pa-lestina. Acestea sunt lacuri, dar este o singură mare, după cum istorisesc cei care au făcut în-conjurul lumii. Chiar dacă Marea Hircaniană şi Marea Caspică sunt mări închise, după cum socotesc unii, totuşi trebuie să luăm aminte şi la cele ce spun geografii, că ele comunică între ele şi se leagă cu marea cea mare, după cum şi Marea Roşie se uneşte, după spusele unora, cu marea de dincolo de Gadira”23.

Omilia a VII-a: Despre târâtoareCunoștințe de zoologie:În această omilie, Sfântul Vasile anali-

zează cuvânt cu cuvânt textul biblic:,, Şi a zis Dumnezeu: «Să scoată apele târâtoare cu suflete vii după fel şi păsări zburătoare sub tăria cerului, după fel»”(Facerea 1,20), în care oferă o multitudine de informaţii despre vie-ţuitoarele din ape şi despre păsări.

,,Acum este pârga fiecărui fel de vieţuitoare din apă, care, ca şi seminţele din natură, pri-mesc porunca de a se arăta. Mulţimea lor va avea loc din naşterea lor, a unora din altele, când trebuie să crească şi să se înmulţească. Altei specii aparţin acele vieţuitoare despre care spunem ca au carapace, de pildă: scoici-le, scoicile cu două valve, scoicile marine în spirală, stridiile şi alte nenumărate vietăţi cu carapace. Pe lângă acestea, altă specie, vietăţi-le aşa numite moi, a căror carne este moale şi spongioasă: caracatiţele, sepiile şi cele aseme-nea lor. […] Fiecare neam de peşte are hrana sa deosebită. Unii peşti se hrănesc cu mâl, al-ţii cu alge, alţii se mulţumesc cu ierburile care cresc în apă. Cei mai mulţi peşti se mănâncă unii pe alţii: cel mai mic este hrana celui mai mare. […] Racului îi place carnea stridiei; dar n-o poate vâna, pentru că este îmbrăcată cu o cochilie tare. […] Și ce face crabul? Când vede că stridia se încălzeşte cu plăcere în locuri ne-bătute de vânt şi-şi desface carapacele ei la ra-zele soarelui, atunci crabul aruncă pe furiş o pietricică între cele două carapace, împiedică închiderea lor şi astfel, cu viclenie, găseşte cu ce să împlinească lipsa de putere”24.

În Omilia a VIII-a: Despre cele zburătoare 23 Ibidem, p. 93.24 Ibidem, pp. 159-162.

şi despre cele din apă, Sfântul Vasile analizea-ză multe specii de păsări şi comportamentul lor:

,,Altul este neamul păsărilor care se hră-nesc cu carne; aceste păsări au astfel construit trupul lor, potrivit cu felul hranei lor: au ghe-are ascuţite, ciocul încovoiat, aripile iuţi, ca să prindă cu uşurinţă prada şi să o facă bucăţe-le pentru a se hrăni. Într-un fel este construit trupul păsărilor care se hrănesc cu seminţe şi în alt fel al păsărilor care se hrănesc cu ce gă-sesc. Iar printre acestea, deosebirile sunt foar-te multe. Unele trăiesc în stoluri, afară de cele răpitoare, care nu au altă întovărăşire între ele decât împreunarea perechilor. Nenumăra-te alte păsări iubesc să trăiască mai multe la un loc, cum sunt porumbeii, cocorii, graurii, gaiţele; şi iarăşi, printre acestea unele nu au conducători, altele primesc să stea sub un con-ducător, de pildă cocorii”25.

În Omilia a IX-a: Despre cele de pe uscat, face referire la multe specii de animale pre-zentând şi unele caracteristici specifice:

,,Sufletul lor este acelaşi în toate şi are ace-eaşi caracteristică: nu are darul vorbirii; dar fiecare din animale se deosebeşte printr-o în-suşire deosebită. Boul este potolit, măgarul le-neş, calul înfierbântat de pofta părţii femeieşti; lupul nu se poate domestici; vulpea e viclea-nă, cerbul fricos iar furnica harnică; câinele este recunoscător şi ţine minte prietenia”26.

Sunt multe exemple, dar, selectiv, am le-am ales pe acestea.

25 Ibidem, p.182.26 Ibidem, p. 204.


Privitor la ascensiunea Părintelui Ioan Ma-rina până în vârful ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române există mai multe păreri. Fără a con-sidera aceasta un impediment ori un sprijin major, se pare că simpatia şi respectul pe care conducătorul comunist Gheorghe Gheor-ghiu-Dej le-a purtat părintelui Ioan i-au fost acestuia din urmă suficient de folositoare. În arhivele CNSAS, provenite de la fosta Securi-tate comunistă se găsesc mai multe documen-te care comentează sau constată diverse etape ale drumului parcurs de părintele Marina, de la simplul preot de ţară la rangul cel mai de sus din BOR.

Desigur, orice ascensiune, mai ales atunci când se produce rapid, generează după sine diverse nemulţumiri sau întrebări. Apoi Bise-rica, la fel ca orice altă instituţie omenească, este animată de anumite interese. Angajaţi, funcţionari sau colaboratori ori simpli obser-vatori, mai mult sau mai puţin capabili, ca-rierişti sau persoane oneste comentează, fac scenarii, doresc promovarea ori căderea uno-ra sau altora. Cazul Patriarhului Justinian nu se abate deloc de la această regulă nescrisă a relaţiilor interumane. Potrivit surselor oficia-le, Mitropolitul Irineu Mihălcescu a fost ales în scaunul mitropolitan de la Iaşi la 29 noiem-brie 1939. Bolnav, dar şi intrat deja în colima-torul noilor stăpânitori ai destinelor Români-ei postbelice, domnia sa a cerut în primăvara anului 1945 un ajutor, un episcop-vicar, care să îl secondeze în activitatea domniei sale de refacere şi reorganizare a eparhiei după oro-rile războiului. După o înţeleaptă chibzuinţă, urmând hotărârilor canonice care recomandă

ca „episcopii să se aşeze la conducerea biseri-cească cu hotărârea mitropolitiilor şi a episco-pilor celor dimprejur, fiind examinaţi vreme îndelungată, atât în privinţa credinţei, cât şi a conduitei dreptei vieţi” conform 12 Laod., în-tărit prin hotărâri ale canoanelor 58, 80 Apos-tolice; 2 şi 4 al Sinodului I Ecumenic; 12 şi 19 de la Sinodul Trulan; 2 şi 3 de la Sinodul VII Ecumenic; 19 al Sinodului din Antiohia; 5 şi 13 de la Laodiceea; 6 şi 10 de la Sardes.; 1 de la Constantinopol şi 13, 49, 50 al Sinodului de la Cartagina 1, domnia sa a luat o hotărâre: să aducă la Iaşi ca ajutor al său pe un preot vred-nic, pe care îl cunoscuse îndeaproape în mai multe situaţii deosebite, pe părintele Ioan Ma-rina de la Râmnicu-Vâlcea.

Linia frontului a cauzat distrugeri impor-tante în Moldova. Mitropolitul Irineu era destul de înaintat în vârstă, la fel ca şi vicarul 1 http://www.canoaneortodoxe.net/ şi Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca – Canoanele Bisericii Ortodoxe - Editura Institutului Bibilic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1986.

Din trecutul Bisericii și Neamului

Pr. prof. dr. Florin Hostiuc

Părintele Ioan Marina – Intrarea în monahism și primele roade ale slujirii arhierești


titular Valeriu (Vasile) Moglan Botoşăneanul. În plus, ceea ce nu s-a amintit în justificările oficiale ale Patriarhiei, este că încă din vre-mea când era doar profesorul de Dogmatică de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, In-alt Prea Sfinţitul Irineu a luat atitudine fermă împotriva bolşevismului.Nou instalata putere politică nu putea uita astfel de ofense. După 1946 situaţia se chimbă. De aici şi până la mar-ginalizare şi denigrare nu mai era mult. Până atunci însă facem referire la justificarea ofici-ală înaintată Sfântului Sinod: „Faţă de situa-ţia actuală a Mitropoliei Moldovei, am ţinut seama ca să recomandăm o persoană demnă şi capabilă pentru multul rost al Sfintei Mi-tropoliii. Am numit pe Părintele Ioan Marina, ca Vicar Arhiereu, şi cer Sfântului Sinod să-i confere rangul de Arhiereu, conform art. 157 din Lege, întrucât Sfinţia Sa este văduv prin decesul soţiei de aproape 10 ani, cu o cultură superioară, plin de energie, un excelent gos-podar, om cu iniţiativă şi un spirit organizator cum puţini oameni am cunoscut în viaţa mea.

În Eparhia Olteniei este cel mai respectat, cel mai stimat şi mai iubit de toată lumea pentru cinstea şi înţelepciunea sa. Este singurul om pe care îl socotesc capabil să facă faţă situaţiei în care se găseşte Sf. Mitropolie a Moldovei, în aceste împrejurări, când eu sunt în concediu din cauza unei suferinţe care nu-mi dă voie să merg mai multe luni la Iaşi… La acestea se adaugă dezorganizarea economică şi administrativă a Eparhiei după trecerea frontului peste ţinuturile acestei Eparhii. Avem deci absolută nevoie de o persoană tânără, energică şi capabilă, care să ne ajute la refacerea Eparhiei din toate punctele de vedere. Pe Părintele Ioan Marina Noi îl cunoaştem de când am fost locotenent de Episcop la Râmnicu - Vâlcea. L-am cunoscut şi mai mult în timpul cât am stat cu personalul Mitropoliei în refugiu la Mânăstirea Govora.”2 Se solicita practic, prin nota justificativă amin-tită, înfiinţarea suplimentară a unui post de arhiereu-vicar la Mitropolia Moldovei, fapt care determina ajustarea schemei de funcţii 2 Pr. Constantin Nonea, Pr. Ștefan Gheorghiu, Omagiu P.S. Arhiereu Justinian Vasluianu, cu prilejul împlinirii a doi ani de activitate chiriarhală la Mitropolia Moldovei, Iaşi, 1947,p. 7-8

a BOR, aprobată de Ministerul Cultelor şi de Regulamentul de funcţionare al BOR. Aşadar, la propunerea Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Irineu, potrivit canoanelor Bisericii noastre că „alegerea de episcop o face sinodul Episcopi-lor din circumscripţia mitropolitană respecti-vă, în frunte cu Mitropolitul (cf 4, 6 I; 3 VI; 19, 23 Antiohia: 12 Laodiceea)”, Sfântul Sinod al BOR, aproba în şedinţa din 30 iulie 1945 alege-rea ca episcop vicar al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei a preotului Ioan Marina, cu titulatura de „Vasluianul”.

Legiuirile Bisericii Ortodoxe prevăd de ase-menea ca cel ales episcop din rândul clerului de mir să treacă mai întâi în rândul monahilor şi abia apoi să fie hirotonit întru slujirea arhie-rească. Explicaţia ţine şi de o logică elementară a credinţei dar şi de raţiuni practice. Episcopul este chemat să slujească Bisericii lui Hristos zi şi noapte, „cu timp şi fără timp” dăruind tot ce este mai bun din fiinţa sa slujirii lui Dum-nezeu şi semenilor. Nu e de mirare deci că se cere o renunţare de bună voie la toate ascultă-rile strict lumeşti, laice, familiale care ar putea impieta asupra misiunii şi slujirii sacerdotale înalte, la care candidatul este chemat.

În plus, în vremea când episcopii erau frecvent aleşi din rândul clericilor sau chiar al credincioşilor mireni aceste normative aveau şi rolul de a-i feri pe ierarhi de păcatul desfrânării, în toate aspectele sale de manifestare. Există în acest sens mai multe canoane, de la Sinoade generale sau locale ce vorbesc despre trecerea în monahism, atât a candidatului la arhierie cât şi a soţiei sale, de care trebuie să se despartă oficial, prin divorţ dar de buna înţelegere a părţilor. Preoteasa este chemată şi ea să se alăture femeilor afirosite Domnului în cadrul cinului monahal, ca una care răspunde astfel, prin jertfa familiei sale, la chemarea Domnului. A se vedea în sensul amintit canonul 48 Trulan despre divorţul şi celibatul episcopilor aleşi din clerul de mir: „Femeia celui ridicat la vrednicia (demnitatea) episcopiei, divorţând mai înainte de bărbatul său, prin înţelegere întreolaltă (reciprocă) după hirotonia episcopală asupra lui (ea) să intre într-o mănăstire zidită departe de sălaşul (locuinţa) episcopului şi să aibă


parte (beneficieze), îngrijirea (cea) din partea episcopului; iar de s-ar arăta vrednică, să se înainteze şi la treapta (slujba) diaconitei.” În sprijin vin de asemenea canoane precum: 5, 51 ap.; 3 sin. I ec; 15 sin. IV ec; 12, 14, 30 Trul; 3, 4, 25, 70 Cartag. Canonul 12 Trulan decretează că episcopii să nu vieţuiască împreună cu soţiile lor: „Încă şi acest lucru a venit la cunoştinţa noastră, că în Africa şi în Libia şi în alte locuri, preaiubitorii de Dumnezeu întâistătătorii (episcopii) de acolo nu se feresc de a vieţui împreună cu propriile lor soţii, chiar şi după hirotonia care a venit (s-a săvârşit) asupra lor, punând (prilejuind) poticnire şi sminteală popoarelor (creştinilor). Aşadar, mare fiind râvna noastră ca toate să se facă spre folosul turmelor celor de sub mâna noastră, ni s-a părut ca în nici un chip să nu se întâmple de acum înainte un lucru ca acesta. Iar lucrul acesta îl spunem nu pentru răsturnarea (abrogarea) sau surparea celor ce au fost legiuite apostoleşte, ci purtând grija mântuirii şi a propăşirii spre mai bine a popoarelor şi pentru a nu se da (prilej) de vreo prihană împotriva stării preoţeşti. Căci zice dumnezeiescul apostol: toate spre mărirea (slava) lui Dumnezeu să le faceţi; fiţi nevătămători (fără sminteală) şi iudeilor şi păgânilor (elinilor) şi Bisericii lui Dumnezeu, precum şi eu plac tuturor (le fac pe plac, pe toţi îi mulţumesc) necăutând folosul meu, ci pe acela al celor mulţi, ca să se mântuiască; faceţi-vă următori ai mei, precum şi eu al lui Hristos (I Cor. 10,31-32; 11, 1). Iar dacă s-ar prinde cineva făcând un lucru ca acesta (adică ceea ce opreşte canonul), să se caterisească.” Alte canoane care vin să sprijine hotărârea sunt: 5, 51 ap.; 3 sin. I ec; 30, 48 Trul.; 3, 4, 25, 60 Cartagina şi altele.3

Problema este tratată cu toată seriozitatea şi cu adânc discernământ, deoarece episcopul nu e un slujbaş oarecare, nici nu e ales ca azi să fie arhiereu iar la o oarecare vreme să renunţe, să fie scos din dregătorie ori alungat şi să îşi reia locul în societate aşa cum a fost. În afa-ra impedimentelor canonice, când se impune 3 http://www.canoaneortodoxe.net/ şi Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca – Canoanele Bisericii Ortodoxe - Editura Institutului Bibilic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1986.

disciplinar-doctrinar, moral sau administrativ - oprirea temporară de la slujirea celor sfinte sau chiar caterisirea, hirotonia, indiferent de treptele preoţeşti este definitivă şi valabilă până la trecerea la cele veşnice a candidatului. De aceea aminteam mai înainte şi am insistat asupra motivaţiilor pentru care, nu doar în ca-zul de faţă, ci ca normă generală se impune trecerea în rândul călugărilor a celui ales din rândul mirenilor simpli sau dintre preoţii de mir ca să fie episcop .A se vedea şi alte preve-deri ale legislaţiei bisericeşti precum: 18 sin. VII ec.: la casele episcopale şi în mănăstirile de călugări să nu stea femei, nici să slujeas-că: „Fiţi fără poticnire (sminteală) şi celor din afară - zice dumnezeiescul Apostol (I Cor. 10, 32). Iar a vieţui (a locui) femeile în mănăstiri (de călugări) este lucrul pricinuitor de toată sminteala.

Dacă s-ar prinde cineva că are sclavă (roa-bă) sau slobodă (liberă) în episcopie sau în mănăstire pentru îndeplinirea vreunei slujiri, să se certe (pedepsească); iar stăruind, să se ca-terisească. Iar dacă s-ar şi întâmpla să fie femei la metoace (în suburbii) şi ar voi episcopul sau egumenul să facă o călătorie la cele de acolo (metoace), (atunci), de faţă fiind episcopul sau egumenul, în timpul acela femeia nicidecum să nu facă vreo treabă de slujire, ci să se ose-bească (izoleze) în alt loc, pentru nebănuire, până se va întâmpla plecarea episcopului (va pleca episcopul). Prevederile sunt întărite prin: 5, 26 ap.; 3 sin. I ec; 3, 12, 13,47, 58 Trul; 20, 22 sin. VII ec; 19 Anc.; 4, 25, 38, 70 Cartag.; 88 Vasile cel Mare4.

Una din primele decizii dificile ale viito-rului arhiereu a fost şi alegerea mănăstirii de metanie, ştiut fiind că aceasta va rămâne ca un punct de reper în toată viaţa monahală a re-spectivului. Într-una din mărturisirile sale de mai târziu, Patriarhul Justinian spunea: „Nu uşor mi-a fost de ales sfânta mănăstire unde să îmi iau metania. Am vizitat multe mănăstiri şi cunosc viaţa monahală în cele mai multe din ţară. Sunt aproape 10 ani de când, pierzân-du-mi tovarăşa vieţii mele, mi-am dus viaţa în strânsă legătură cu monahii, care şi-au găsit întotdeauna în mine un sprijinitor, un prieten şi un îndrumător. În mod tainic, sufletu-mi 4 Idem


presimţea că mai devreme sau mai târziu, tot la mănăstire voi ajunge”5. În cele din urmă, ţi-nând la sfatul Patriarhului Nicodim, a accep-tat, nu fără împotriviri şi ezitări, să fie închi-noviat la mănăstirea Cetăţuia, de lângă Iaşi, ca semn de preţuire pentru eparhia în care urma să îşi înceapă activitatea arhierească. Dorinţa sa ar fi fost să aibă de matanie mănăstirea Fră-sinei, loc în care poposise adesea, se rugase, legase frumoase prietenii duhovniceşti şi de care se simţea mult mai legat spiritual.

La ceremonia de tundere în monahism va aminti elegant şi discret: „ ţin să vă asigur că voi căuta să fiu un demn ucenic al Frăsineiului şi Cetăţuiei, iubind mult clipele de singurăta-te şi de meditaţie sufletească, retrăgându-mă cât mai des în căsuţa sufletului meu şi aprin-zând candela credinţei, voi pleca genunchiul şi mă voi ruga Domnului Hristos de ajutor pentru lucrul greu ce am de făcut”6. Acesta va fi însă doar începutul unui lung şir de renun-ţări personale, de jertfe, spre binele Bisericii, spre slava lui Dumnezeu.7 Tot Întâi-stătăto-rul de atunci al BOR l-a sfătuit şi în privinţa numelui de călugărie. În Biserica Ortodoxă se obişnuiesc de obicei două variante: fie se ale-ge un nume care să aibă aceeaşi iniţială cu a numelui de botez, fie se va purta numele sfân-tului prăznuit la data de naştere. Cu o intui-ţie aproape profetică, Patriarhul Nicodim va insista cu încăpăţânare să îl călugărească sub numele de Justinian, patronimic până atunci mai puţin folosit în onomastica monahală ro-mânească şi care aminteşte de binecredincio-sul împărat Justinian, care prin părintele său trupesc îşi are originile în părţile Severinului de azi.8 Ceremonia de tundere în monahism s-a desfăşurat în data de 11 august 1945. Res-pectând tipicul şi amintind de meritele din timpul activităţii ca preot de mir, în aceeaşi zi este hirotesit arhimandrit.

Slujba hirotoniei în treapta ierarhică de Ar-hiereu s-a săvârşit o zi mai târziu, la 12 august 1945, în prezenţa şi prin lucrarea văzută a mi-5 Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Apostolat social, EIBMBOR, Bucureşti ,1973, p. 256 Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Apostolat social, EIBMBOR, Bucureşti, 1949, p.277 Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Apostolat social, EIBMBOR, Bucureşti ,1971, p. 998 Idem, p. 99-100

tropolitului Irineu Mihălcescu - Mitropolitul Moldovei, a P.S. Antim Nica de la Cetatea Albă şi a P.S. Episcop-Vicar Valerie Moglan Boto-şăneanu. Ales cu aprobarea noilor autorităţi, P.S. Justinian părea candidatul ideal din punc-tul lor de vedere: prieten cu noii conducători (comunistul Gheorghe Gheorghiu-Dej), apa-rent doritor de avansare, cu un trecut politic uşor de folosit în şantaj (simpatizant P.N.L.), bun organizator. Din chiar primele cuvântări ca arhiereu răzbat însă gândurile şi dârzenia cu care va apăra Biserica în vremurile grele ce vor urma. “Primind a fi Arhiereu, însemnă să fii de acum înainte cel dintâiu dintre preoţii tăi, să fii râvnita lor pildă de înţelepciune, pietate şi sfinţenie sau, după cuvântul Sf. Apostol, să fii cel dintâiu, adevăratul model de urmat: cu cuvântul, cu purtarera, cu dragostea, cu du-hul, cu credinţa, cu curăţia (cf. I Tim. IV,12)…

Făgăduiesc că în viaţa mea de monah-arhi-ereu să am ca model, ca şi în viaţa mea de pre-ot de altfel, pe Domnul nostru Iisus Hristos, care era blând şi smerit cu inima, Care a iubit pe cei care L-au batjocorit şi L-au lovit şi Care atât de mult a iubit lumea, încât S-a răstignit pe Crunce pentru ea.

Călăuza vieţii mele va fi ca şi cea de până acum, porunca cea mare din Lege: “Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Matei XXII,37-39)…9

Bolnav, înaintat în vârstă şi târât fără voia sa într-un scandal legat de un nepot al său, la 16 august 1947, mitropolitul Irineu Mihălces-cu se retrage din scaunul chiriarhal al Moldo-vei. Patriarhul Nicodim Munteanu a numit ca locţiitor, până la alegerea unui nou titular, pe arhiereul-vicar Justinian Vasluianul. Întrunit la Bucureşti, în ziua de 19 noiembrie 1947, sub preşedinţia mitropolitului Nicolae Bălan al Ardealului, în absenţa patriarhului Nicodim, care se afla pentru refacerea sănătăţii la Mă-năstirea Neamţ, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales ca arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropo-lit al Moldovei pe arhiereul Justinian Mari-na. Dealtel, în scurt timp Patriarhul Nicodim Munteanu a trecut la cele veşnice. Asupra nu-9 Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Apostolat social, EIBMBOR, Bucureşti, 1949,p.29-32


mirii episcopului vicar Justinian ca Mitropolit titular al Moldovei au planat de-a lungul tim-pului mai multe umbre. S-a speculat că este omul de încredere al comuniştilor în Palatul mitropolitan, că nu e străin de retragerea men-torului său, pe care l-a renegat şi părăsit, că şi-a denigrat superiorul şi ocrotitorul şi multe altele. Documente din arhiva fostei Securităţi pot arunca o rază de lumină. Fricţiunile exis-tente erau de fapt între I.P.S. Justinian şi o parte dintre consilierii mitropoliei, între care prof. Liviu Stan, Pr. Prof. Spiridon Cândea şi Ioan Vaşcă - primii doi simpatizanţi legionari notorii. Aceştia l-ar fi dorit în scaunul mitro-politan pe I.P.S. Nicolae Bălan al Ardealului, decanul de vârstă al Sf. Sinod. Din păcate cel puţin două impedimente stăteau în calea as-censiunii I.P.S. Nicolae:

1. era înaintat în vârstă2. nu se afla deloc în graţiile noii stăpâniri

statale.De-a lungul anilor, alături de alţi înalţi pre-

laţi ai BOR, mitropolitul Nicolae Bălan îşi ma-nifestase deschis antipatia faţă de comunism. În 1947, o notă informativă a Siguranţei arăta: „C. Hagea, membru de frunte în fostul partid naţional ţărănesc, a trimis o scrisoare Mitro-politului Bălan al Ardealului, pe care îl roagă ca „în aceste momente grele şi cruciale, când Iuliu Maniu zace în închisoare din cauza Ne-mului, datoria lui de Prinţ al Bisericii ardelene este să vină alături de cauza naţională. Aceas-ta cu atât mai mult cu cât Biserica însăşi se zdruncină din temelii, sub loviturile mişeilor fără neam şi credinţă. C. Hagea ştie că Mitro-politul Bălan s-a înscris de formă în ARLUS, dar afirmă că cu ocazia vizitei Patriarhului Alexei al Moscovei, Bălan a susţinut făţiş şi ostentativ cauza autonomiei bisericii româ-neşti şi refuzul ei de a se înfeuda Patriarhiei Moscovei. Mitropolitul Bălan este considerat ca un pion al rezistenţei ardelelne şi Hagea este convins de concursul clandestin al aces-tuia”10. Nota informativă respectivă mai poar-tă cu sine şi o recomandare olografă prin care se cere stringent să se intensifice activitatea de supraveghere în jurul mitropolitului Bălan şi a preoţimii din Ardeal, care este coloana verte-

10 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, Dosar D 56, f. 280

brală a reacţiunii maniste”11.În arhivele CNSAS se găsesec mai multe

documente care atestă cele afirmate mai sus:„Cu onoare vă rugăm să binevoiţi a dispune

să se culeagă, pe cale strict discretă, informaţi-uni generale cu privire la atitudinea actuală a preoţilor Dr. Liviu Stan, prof. Cîndea Spiridon şi Vaşcă Ion, din Ministerul Cultelor. În speci-al informaţiunile vor căuta să stabilească ati-tudinea preoţilor amintiţi faţă de I.P.S.S. Mitr-politul Irineu Mihălcescu şi I.P.S.S: Episcopul Justinian, de la Sf. Mitropolie a Moldovei, precum şi legăturile acelora cu persoanele din jurul celor doi ierarhi bisericeşti. Rezultatul până în 10 martie a.c.”12 Actul respectiv purta antetul Direcţiei Generale a Poliţiei/Direcţiu-nea Poliţiei de Siguranţă şi era datat 10 februa-rie 1947. Doar 10 zile mai târziu, adresei i se dă un răspuns din care spicuim: “La ordinul Dvs. Nr. 50052 S./947, prin care ne ordonaţi de a cu-lege informaţii cu privire la atitudinea actuală a preoţilor Dr. Liviu Stan, Prof. Cîndea Spiri-don şi Vaşcă Ilie ? (sic), din Ministerul Culte-lor… 13 Ataşăm şi respectivele documente în întregul lor, spre a putea fi comparate:

„ROMANIAMINISTERUL AFACERILOR INTERNEPREFECTURA POLIŢIEI CAPITALEIDIRECŢIUNEA DE SIGURANŢĂCONFIDENŢIALNr. 2778.20 februarie 1947

CătreDIRECTIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEIDirecţia Poliţiei de SiguranţăServiciul II - Biroul 2

La ordinul Dvs. Nr. 50052 S./947, prin care ne ordonaţi de a culege informaţii cu privire la atitu-dinea actuală a preoţilor Dr. Stan Liviu, Prof. Cîn-dea Spiridon şi Vaşcă Ilie, din Ministerul Cultelor.

Avem onoare a raporta că din informaţiile cule-se asupra susnumiţilor rezultă următoarele:

Preoţii Vaşcă Ilie secretar general al Ministeru-lui Cultelor, Dr. Stan Liviu şi prof. Spiridon Cân-11 Ibidem12 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, Dosar D 56, f.21313 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, Dosar D 56, f.218


dea consilieri referenţi la Ministerul Cultelor, sunt înscrişi formal în B.P.D., totuşi continuă să păstre-ze legături strânse cu foştii preoţi legionari.

Preotul Vaşcă Ilie cultivă foarte mult prietenia cu Domnul Emil Bodnăraş, secretar general al Pre-şedinţiei Consiliului de Miniştri şi de multe ori se laudă cu această prietenie.

De notat că Dr. Stan Liviu a fost secretar gene-ral al Ministerului Cultelor şi director general al cultelor pe vremea legionarilor şi că în tot timpul cât a prestat aceste servicii purta uniforma legio-nară, iar preoţii Prof. Spiridon Cîndea şi Vaşcă Ilie au fost comandanţi legionari, fiind intimii Mitro-politului Bălan al Ardealului pe care l-au susţinut tot timpul în faţa Sfântului Sinod.

Păstoria Sfintei Mitropolii din Iaşi rămânând vacantă, întrucât Mitropolitul Irineu Mihălcescu a fost demis de I.P.S.S. Patriarhul Nicodem şi trimis în faţa instanţelor Înaltei Curţi de Casaţie, fostul mitropolit al Moldovei fiind acuzat pe bază de dovezi întemeiate că ar fi sustras şi însuşit unele obiecte de valoare aparţinând Mitropoliei. -

În locul vacant fiind desemnat ca succesor I.P.S.S. Episcopul Justinian care ar fi fost indicat şi de B.P.D. şi susţinut de Domnul Ministru Gheorghiu Dej, preoţii Dr. Stan Liviu, Prof. Cândea Spiridon şi Vaşcă Ilie au început să uzeze de toată influenţa lor în calitate de personalităţi ministeriale, pentru a convinge preoţimea că singurul în drept a ocupa scaunul Sfintei Mitropolii din Iaşi este Mitropolitul Popovici al Ardealului.

În special preotul Vaşcă Ilie în cadrul acestei campanii duse contra I.P.S.S. Episcopul Justinian, fiind mereu sprijinit de fosta preoţime legionară, susţine mereu că preoţimea nu trebuie în nici un caz să aleagă în locul de mitropolit al Moldovei pe cineva sprijinit de comunişti.

Din informaţii Arhimandritul Luchian, legi-onar notoriu, preotul Acatrinei, fost comandant legionar, în prezent consilier referent la Mitropo-lia din Iaşi precum şi preoţii Gheorghe Chirica şi Gheorghe Bogdan din Iaşi, foşti şi ei legionari sunt în legătură directă cu Dr. Stan Liviu şi Prof. Spiri-don Cândea.

Aceşti preoţi ieşeni desfăşoară o activitate in-tensă pentru compromiterea în faţa preoţimei moldovene a Episcopului Justinian de la Sfânta Mitropolie a Moldovei.-

Faţă de cele de mai sus vă rugăm să binevoiţi a

dispune.-* **

DIRECTORUL POLIŢIEI DE SIGURANŢĂŞEFUL SERVICIULUI

Jr.53.451 - S/947 22 martie 1947

NOTAInspectoratul Regional de Poliţie Iaşi raportea-

ză că, în jurul IPSS. Justinian înlocuitorul mitropo-litului Irineu Mihălcescu, demis de IPSS. Patriar-hul Nicodem, a început o campanie de denigrare susţinută de prelaţii de la mitropolie din Iaşi, aju-taţi de preoţii consilieri Stan Liviu, Profesor Spiri-don Cândea şi Vaşcă Ilie de la Ministerul Cultelor.

Aceştia voiesc a aduce în scaunul mitropolitan din Iaşi pe IPSS. Popovici al Ardealului, care a fost susţinut de ei în Sfântul Sinod. În acţiunea lor de denigrare, se folosesc de preoţi legionari, pe care îi influenţează, ca la alegerile ce vor avea loc să nu voteze pe IPSS. Justinian, spunându-se că este sus-ţinut de comunişti prin Dl. Ministru Gheorghiu Dej. Aceste denigrări, au avut ca efect îngrădirea atribuţiilor IPSS. Justinian (cum ar fi hirotonisirea de preoţi, biserici,e tc.).

Preoţii consilieri, sunt cunoscuţi ca foşti coman-danţi legionari şi deşi sunt înscrişi formal în gru-pul BPD, totuşi ţin legătura cu elemente legionare pe care le ajută.

Preotul consilier Dr. Stan Liviu, a fost secretar general al ministerului Cultelor în timpul regimu-lui legionar şi a purtat cămaşa verde.

Dintre prelaţii de la mitropolia Iaşi se remarcă în acţiunea de denigrare Arhimandritul Luchian, legionar notoriu, preotul Acatrinei, fost coman-dant legionar, preoţii Gheorghe Chirică şi Gheor-ghe Bogdan cunoscuţi deasemeni ca legionari.

De către Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi şi Dl. Prefect al judeţului se urmăreşte chestiunea reuşind a capta un informator de încredere, cu aju-torul căruia se va putea şti exact cele ce se vor mai petrece, astfel ca la momentul oportun să se treacă la o acţiune directă, prin efectuarea unei perche-ziţii la preoţii legionari dela Mitropolia Iaşi, unde sunt indicii că s-ar găsi material legionar.14

14 Idem. p. 219-220


ce a văzut pe niniviteni în saci şi în cenuşă umblând, în foamete şi în sete pedepsindu-se, tremurând şi de frică cuprinzându-se, din toate părţile în plângere, unul pe altul tângu-indu-se, cei slobozi, robii, cei bogaţi, săracii, stăpânii şi dregătorii, bătrânii şi tinerii, împre-ună cu pruncii, S-a milostivit spre ei, i-a miluit şi i-a mântuit. Judecata, pe care o poruncise Domnul ca să o ia ei, a schimbat-o. Și aşa, din cei păcătoşi, pe cei nesupuşi îi munceşte, iar pe cei ascultători, nu-i lasă să piară fără să-i chinuie. Sârguieşte-te, deci, ca să te pocăieşti şi te vei mântui.

Gata este Dumnezeu spre milă şi spre vin-decare, grabnic spre ajutor, osârdnic spre izbă-vire, celor ce cer le dă şi celor ce bat le deschi-de. Celui ce se roagă îi dă iertare, tinde daruri celui ce-i trebuie şi nu le cruţă pentru cela ce caută, nu respinge pe cei căzuţi, ci spre mân-tuire îi trage. Dăruieşte dezlegarea celor ce cer, ceartă pe cei ce nu ascultă. Poticnitu-te-ai, deşteaptă-te; ai căzut, scoală-te; roagă-te şi cere; cazi, năzuieşte, caută pe Cel ce voieş-te să te mântuiască, trezeşte-te ca să nu cazi iarăşi, iar de vei şi cădea, să te scoli din nou. Doborât fiind, îndreptează-te, iar de ai greşit, întoarce-te. Iar, după ce te-ai vindecat, poar-tă-te sănătos totdeauna şi, dacă te-ai mântu-it, fereşte-te de boala de care ai fost biruit, ca să nu te ardă focul pe care abia l-ai stins. Să nu cazi în spurcăciunea din care te-ai ridicat. Să nu te asemeni porcilor, care se bucură de spurcăciune. Să nu te asemeni câinilor, care îşi mănâncă murdăriile. Că nimeni, punându-şi mâinile pe plug şi căutând înapoi, nu va fi în-dreptat în Împărăţia cerurilor. Nimeni, după ce se spală şi iarăşi aleargă la spurcăciune, nu

Cuvânt al Sfântului Efrem despre cei ce în fieca-re zi păcătuiesc și în fiecare zi se pocăiesc

Până când, o, prietene, fiind stăpânit de vrăj-maşul, plăcerea lui o săvârşeşti? Până când, o, iubitule, slujeşti patimilor trupeşti, celor adu-cătoare de moarte ? Primeşte sfatul meu, că te face pe tine viu şi, curăţindu-ţi sufletul tău îm-preună şi trupul, apropie-te de Mântuitorul, Cel ce te vindecă pe tine, Care primeşte pe toţi cei ce se pocăiesc. Mare mântuire îţi va fi ţie dacă, deşteptându-te, nu te vei lenevi a veni la Dânsul. Că, dacă în unele zile greşeşti, iar în altele, iarăşi zideşti, dacă pierzi, risipeşti şi ia-răşi aduni, apoi asemenea eşti cu copiii. Cel ce singur se împiedică de o piatră, se poticneşte şi cade, şi, dacă face a doua oară aşa, acela este orb şi fără minte. Deci, aceasta să o ai în inima ta şi aleargă la pocăinţă cu osârdie şi roagă-L pe Cel ce te-a zidit pe tine. Fii smerit şi umil, flămând şi în suspine pătimind durerea pen-tru cele trecute, păzindu-te şi luând aminte la cele de aici înainte ale vieţii tale.

Că aşa, oarecând, şi Zaheu vameşul s-a mântuit, aşa iarăşi şi Matei rob al lui Hristos s-a arătat. La fel şi desfrânata, căzând la pi-cioarele Mântuitorului, şi-a dezlegat împle-titurile părului şi i-a şters picioarele cu părul capului şi, aşa, a ieşit din groapa patimilor. Aşa şi tu pleacă-ţi grumazul pe genunchi şi te arată umil şi cu aceasta te vei mântui. Vezi ce-tatea Sodomei şi a Gomorei, a neamului celui nesupus şi spurcat. Fugi de acel neam necurat, asupra căruia Dumnezeu a plouat cu foc şi pu-cioasă şi a ars toată cetatea lor. Vezi limpezirea cetăţii Ninive şi înflorirea ei cea frumoasă. Că ea fusese plină de păcate şi de răutăţi, încât poruncise Domnul ca să o piardă, dar, după

FLORI ALESE DIN ÎNVĂŢĂTURILE PĂRINȚILOR


nu deznădăjduiască, ştiind că pentru boala su-fletului leacul sufletesc este pocăinţa. Pentru că prin ea se poate tămădui toată neputinţa şi, chiar stâlpul cel de întărire de ar cădea, poate prin pocăinţă să se îndrepteze. Frate, să nu fie hulite de tine ierburile cele de leac, nici să ţi se închidă cetatea mărturisirii, nici să te laşi în adâncul răutăţilor şi nici să te dai singur uci-gaşului de oameni, pentru că Domnul ştie a scula pe cei căzuţi. Dacă nădejdea mântuirii te-a părăsit, frate, sau pomenirea lui Dumne-zeu sau cugetarea bunătăţilor ce vor să fie, sau frica chinurilor care sunt gătite celor care nu s-au pocăit nu sunt în mintea ta, apoi trezeş-te-te degrabă, ridică-ţi ochii la cer şi vino-ţi în simţire, încetează cu răutăţile tale, depărtează de la tine beţia ce te-a cuprins şi adu-ţi aminte de îndurările lui Dumnezeu, că tămăduieşte cu untdelemn şi cu vin. Să nu deznădăjdu-ieşti de mântuire, ci să-ţi aduci aminte de cele scrise: „Cel ce cade oare nu se va ridica? Și cel ce se abate au nu se va întoarce? Cel sfărâmat de fiară neîmblânzită oare nu va birui? Iar cel ce se mărturiseşte nu este lepădat, pentru că Dumnezeu nu voieşte moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să se mântuiască”.

Chiar şi în adâncul răutăţilor dacă ai căzut, să nu deznădăjduieşti. Este vreme de înfrâ-nare, este vreme şi de vindecare, este vreme şi de îndreptare. Ai alunecat? Scoală-te! Ai greşit? Părăseşte greşeala; să nu stai în calea păcatelor, ci să fugi. Că, dacă întorcându-te te vei scula, atunci sculându-te te vei mântui. Că după boală este sănătate şi din pocăinţă vine mântuire. Îndrăzneşte, nu deznădăjdui. Că nu este legea lui Dumnezeu ca legea stăpânito-rilor celor ce judecă, care osândesc la moarte fără milă. Căci, trăind sub har, harul depăr-tează osânda aşteptând îndreptarea până când este încă deschisă uşa, iar după ce se va închide uşa atunci Mirele nu va mai auzi pe cei rămaşi afară. A Căruia este slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cuvânt pentru cei ce greșesc și nu vor să se po-căiască

Mulţi din cei ce greşesc zic adesea: „Sunt plin de întinăciune, cum voi putea sa mă apro-pii de Dumnezeu şi cum voi putea să-L rog pe El, fiind eu cuprins de greşeli diavoleşti?”.

se face curat.Unul este Hristos, una credinţa, unul este

darul, una este patima, una moartea, una în-vierea. Și nu se cade Celui ce S-a junghiat, ia-răşi să Se mai jertfească, nici altă izbăvire să se mai facă pentru tine. Slobozitu-te-ai, apoi nu te mai face rob, prin voia ta. Spălatu-te-ai, nu te mai spurca iarăşi.

Peste fire, în păcate aflându-te, să nu dez-nădăjduieşti nicidecum, fără numai să te po-căieşti şi te vei mântui. Întru Iisus Hristos Domnul nostru, a Căruia este slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.

Cuvânt pentru a mărturisi păcatele la preoțiDeci, de vei afla un bărbat duhovnicesc şi

iscusit, care ar putea să te tămăduiască, fără de ruşinare să te mărturiseşti lui, ca lui Dum-nezeu şi nu ca omului. Că a zis Scriptura: „Cel înţelept nu se ruşinează de sufletul său, că este ruşine care aduce păcatul şi este ruşine care mântuieşte păcatul”. Să urmezi femeii celei din Samaria şi noi, asemenea cu ea, să nu ne ruşinăm a mărturisi păcatele noastre. Că, dacă ne vom ruşina de a noastră mântuire şi nu ne vom descoperi la preoţi păcatele noastre, apoi, în ziua cea înfricoşătoare, nu înaintea unui om sau înaintea a doi, ci a toată lumea se vor vădi păcatele noastre. Dumnezeului nostru slavă, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.

Învățătură despre viață, moarte și judecatăSă avem grijă, fraţilor, ca mai înainte de

moarte să ne pocăim de păcatele noastre şi să ne gătim spre ieşirea sufletelor noastre. Că lu-mea aceasta trece şi slava ei piere. Că va veni Domnul cu oştile cereşti, la judecată, să răs-plătească fiecărui om, după faptele lui: drep-ţilor, adică viaţa veşnică dăruindu-le, iar pă-cătoşilor, osânda cea veşnică, focul cel nestins şi întunericul cel fără de sfârşit împărţindu-le lor. De aceasta, fraţilor, să ne sârguim a scă-pa, iar împreună cu drepţii, să avem parte a ne încununa, pe Dumnezeu slăvindu-L, în bu-curie şi împlinire şi în lumina cea neînserată a Căruia este slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.

Cuvânt al Sfântului Vasile ca nimeni să nu se deznădăjduiască de mântuire căzând în multe pă-cate, ci să se pocăiască

Nimeni umblând în răutatea păcatului să


Dar, dacă vei deznădăjdui, nevrând să vii la pocăinţă, apoi te dai pe tine însuţi în stăpâ-nirea satanei. Sau dacă, îndoindu-te, nu mergi la pocăinţă, faci împiedicare dumnezeiescului dar, care voieşte să te miluiască pe tine şi pe toţi cei ce vin către El cu pocăinţă. Acum, dar, să alegi ce este mai bine: dacă este bun păca-tul, păzeşte-l pe el şi petrece în el până la sfâr-şit, iar, dacă îţi dai seama de osânda cea pen-tru păcat, atunci de ce petreci în faptele cele pierzătoare? Pentru că scris este: „În starea în care te vei afla, întru aceea te voi judeca”.

Cuvânt despre pocăințăPână ce eşti viu, pocăieşte-te, chiar de ai

greşi şi în ziua cea mai de pe urmă, pe care zaci trăgându-ţi sufletul şi vrând să ieşi din viaţa aceasta, pocăieşte-te, că nu te va lăsa pe tine iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Și să nu-mi zici mie: „Cum, sau în ce chip? Că sunt plin şi cuprins de stricăciune şi de răni şi, în ziua cea mai de pe urmă a vieţii mele, pu-tea-voi oare să mă mărturisesc?”. Poţi foarte bine. Roagă-te şi din casa ta să rânduieşti să se facă milostenie la săraci. Tu acolo te duci, iar casa ta rămâne aici. Si să nu-mi zici mie: „Cum mă voi mântui?”, sau: „Cum mă voi curăţi?”. Când Dumnezeu lucrează, nu pune tu hotare. Că-ţi zice: „Dacă tu n-ai ajuns să te îngrijeşti de sufletul tău, fiind în viaţă, apoi măcar la sfârşitul vieţii tale să porunceşti la ai tăi să dea la săraci şi ajutători să ţi se facă ţie ai tăi prin milostenii şi jertfe. Și să scrii în aşezământul tău ca împreună cu fiii tăi şi cu neamurile tale să fie părtaşi la moştenirea ta, şi Stăpânul ceresc, Cel ce a zis: „Pe săraci să hrăneşti şi Eu, pentru ei, voi fi chezaş şi nu te voi lipsi de Împărăţia cerurilor”. Deci, să nu socotească nimeni ca o minciună milostenia făcută după moarte, pentru că este bună, bine plăcută şi primită la Dumnezeu. Căruia I se cuvine slava în veci! Amin.

Învățătură a Sfântului, Părintelui nostru Teo-dor, egumenul studiților, ca să nu deznădăjduim de mila lui Dumnezeu pentru păcatele noastre

Niciun lucru nu-l opreşte pe cel ce voieşte să se mântuiască şi nicio pricină nu-l ţine pe el să nu se pocăiască, chiar de ar fi căzut în tot felul şi în cele mai de pe urmă păcate. Și, ca dovadă că adevărat îmi este cuvântul, mul-

Frate, oare eşti silit şi lipsit de îndrăzneală? Tocmai pentru aceasta să vii, ca să afli îndrăz-neală mare. Că, oare, Dumnezeu este un om care vrea să te întrebe pe tine, ca să te ruşinezi de El? Dumnezeu vrea mai mult decât omul să te izbăvească pe tine din păcat. Nici tu însuţi nu doreşti mântuirea ta aşa cum vrea El să te mântuiască pe tine. Deci să nu zici: „Am pierit, ce voi face?”. Ai doctor, mai presus decât lea-curile, care vrea să te vindece pe tine de boala păcatului, dacă tu singur îţi vei arăta boala, adică îţi vei mărturisi, mai înainte, greşeala ta, căci, pocăinţa de păcate face curat pe cel ce se pocăieşte cu mintea. Bine este a nu greşi, dar, şi mai bine este ca cei ce greşesc să se pocăiască şi, din durerile bolii, să se izbăvească şi, după răni, să fie sănătoşi. Pentru că nu a cădea este cumplit, ci a nu se ridica şi a zăcea după căde-re. De vei zice: „Peste fire am greşit”, dar cine este fără de păcat pe pământ? Să-ţi fie destul aceasta spre pomenire; spune-ţi ţie, mai întâi, fărădelegile tale, ca să te îndreptezi. Plângi mai înainte, cât este încă vremea pocăinţei, ca să nu plângi atunci când nu va mai fi vreme de pocăinţă. Să lucrăm binele, până ce putem. Că nu iubeşte un tată pe fiul său cât iubeşte Dumnezeu sufletul cel ce se pocăieşte. Că aşa este iubirea de oameni a Stăpânului, că nu se întoarce de la nici unul din cei ce aleargă la El. Pentru cel ce vrea, niciodată nu este vreme neprielnică pentru căutarea mântuirii. Pentru că tâlharul s-a mântuit nu din pricina vremii, ci pentru că a crezut şi s-a osândit pe sine şi astfel a luat după faptele sale şi, aşa, a aflat visteria cea nedeşertată a Împărăţiei cerurilor. Că, pentru cel ce se căieşte, începutul mântui-rii este să se osândească pe sine; şi nu se va în-drepta cineva, acoperindu-şi greşelile sale. Iar cel ce se căieşte de răutăţile ce a făcut, dacă nu va face vrednica ispăşire de păcate, prin împli-nirea canoanelor, atunci acela va răspunde la Judecată. Dumnezeului nostru slavă, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.

Învățătură despre pocăințăSă nu te deznădăjduieşti, omule, nici să nu

te depărtezi de rugăciuni, ci să mergi la biseri-că. Păcătos fiind, roagă-te cu suspine lui Dum-nezeu şi-ţi va da ţie iubirea Sa de oameni şi iertare de păcatele tale.


ai vieţii celei veşnice, întru Hristos Iisus, Dom-nul nostru. Amin.

Învățătură a Sfântului Ioan Gură de Aur despre pocăință

Să ne asemănăm şi noi femeii celei din Sa-maria şi să nu ne ruşinăm a mărturisi oameni-lor păcatele noastre. Că, dacă ne vom ruşina să ne descoperim la oameni păcatele noastre pentru mântuire, apoi în ziua Judecăţii, nu înaintea unuia sau a doi oameni, ci înaintea întregii lumi, care va privi la noi, vom da răs-puns şi vom fi cercetaţi. Că Dumnezeu, acum, ne ajută pe noi, că nu voieşte moartea păcăto-sului, ci să se întoarcă şi să fie viu.

Deci, să ne aducem aminte cum a venit Na-tan la David, prooroc la prooroc, fiindcă şi Da-vid prooroc era; ci precum şi doctorii, când se îmbolnăvesc, apoi de alt doctor au trebuinţă, că boala pierde meşteşugul, la fel şi aici, toate descoperindu-se, se arată la lumină şi se vin-decă. Și precum o bubă, până este ascunsă şi acoperită nu se tămăduieşte, ci când iese dea-supra, la arătare, atunci se vindecă fără oste-neală, tot aşa şi păcatul, până ce este tăinuit şi ascuns nu se iartă.

Drept aceea, să nu te temi că vei primi ca-non de la un om, că şi dezlegare tot de la om primeşti. Căci, dacă de la om nu vei primi să faci canon, atunci eşti în primejdie a te lega, în munca cea veşnică, cu legături nedezlega-te, unde nu mai este cu putinţă să ne pocăim. Deci, iubiţilor, rogu-vă pe voi unul pe altul îndemnaţi-vă spre pocăinţă, ca toţi să întâm-pinăm faţa lui Dumnezeu prin mărturisirea noastră. Dumnezeului nostru, slavă!

te îmi sunt mărturiile. Iar una din cele multe este şi mărturia lui David, mai marele tâlhari-lor. În ce fel a fost el mai înainte? Au nu era el mai înainte ucigaş de oameni? Și nu era plin de toate răutăţile? Și cum s-a pocăit şi a luat asupra sa chipul călugăresc şi a fost iscusit şi pe cei munciţi de diavol îi izbăvea? Că i-a zis lui îngerul: Davide, Davide, ţi-a iertat Domnul Dumnezeu păcatele tale. Și nu numai că l-a ier-tat pe el, ci şi făcător de minuni l-a arătat. Vo-ieşti încă să vezi şi pe altul? Vezi pe Manase, care timp de cincizeci şi doi de ani a învăţat pe Israel spre închinarea idolilor celor fără de su-flet. Ci şi acela, în puţine zile pocăindu-se, s-a mântuit şi a dat laudă lui Dumnezeu, laudă pe care şi acum o cântă Biserica lui Dumnezeu. Și iarăşi dumnezeiescul David, după desfrâ-nare şi după ucidere, pocăindu-se, prooroces-cul dar a primit. Iar Maria Egipteanca, după nesăturarea păcatului, la sfinţenie a ajuns şi a prooroci s-a învrednicit. Și alţii mulţi, căzuţi în păcatele lor, cu pocăinţa s-au sculat. Drept aceea, nimeni vreodată să nu se deznădăjdu-iască pe sine, ci să ne sârguim prin pocăinţă a ajunge mântuirea. Pentru aceea, fraţilor, mai treji să ne facem şi cu bună nădejde să cre-dem că, dacă Dumnezeu şi pe cei ce au căzut în adâncul greşelilor i-a miluit, prin iubirea lui de oameni cea negrăită, şi-i cheamă, şi-i mântuieşte, cu cât mai vârtos pe noi, cei ce am greşit Lui ne va mântui. Și, auzind acestea să nu zică nimeni: Dacă aşa făcând, aşa au fost primiţi de Dumnezeu, apoi şi pe noi, pe toţi, care cu neînfrânate patimi vieţuind acum, ne va milui. Să nu gândiţi acestea, că ei, după ier-tare, îngereşte au vieţuit. Iar cei ce cu neînfrâ-nate patimi vieţuiesc aici de cugetul lor vor fi judecaţi, iar în veacul ce va sa fie, în osândă şi în chinuri vor fi, de vreme ce aici şi-au luat visteriile cele stricăcioase ale desfătărilor.

Deci, unii ca aceştia se cuvine să plângă, căci nimic nu însemnează desfătarea lumii acesteia faţă de osânda celor ce greşesc. Pen-tru aceea, fraţilor, să pornim spre pocăinţă, cerând iertarea păcatelor, şi să ne bucurăm unul cu altul, sporind spre Dumnezeu, prin răbdare şi supunere şi prin domolirea poftelor trupeşti, care este cea de a doua mucenicie. Ca prin acestea să fim moştenitori cu desăvârşire


brie, de acum încolo va cădea în noiembrie.7-22 februarie 1915 - Începe cea de a doua

bătălie de la Lacurile Mazuriene condusă de Hindenburg. Ruşii sunt învinşi de germani.

9 februarie 1918 - Puterile Centrale au sem-nat un tratat de protectorat exclusiv cu Repu-blica Populară din Ucraina, ca parte a negoci-erilor care au avut loc la Brest-Litovsk.

10 februarie 1915 - Timofi Colomischi din Iţcani, a fost condamnat la 2 ani temniţă deoa-rece s-a fi exprimat laudativ la adresa Ţarului. Nu a efectuat pedeapsa deoarece a murit în arestul garnizoanei din Budapesta la14 No-iembrie 1915.

15 februarie 1915 – s-a permis tragerea clo-potelor în judeţele din sudul Bucovinei

16 februarie 1918 - Lituania îşi declară in-dependenţa faţă de Uniunea Sovietică şi faţă de Germania.

18 februarie 1916 – ordin pentru rechiziţio-narea clopotelor bisericeşti pentru necesităţile războiului.

18 februarie 1918 - Se reiau luptele pe Fron-tul de Est.

21 februarie 1915 - Începe Bătălia de la Ver-dun (Franţa), cea mai distrugătoare bătălie din acest război, soldată cu aproximativ 1 mi-lion de victime; s–a încheiat prin respingerea definitivă, de către armata franceză, a atacuri-lor germane.

23 februarie 1916 – preoţimea este îndru-mată să sprijine colectele pentru societatea „Crucea Roşie”.

26 februarie 1915 - Eşecul ofensivei germa-ne la lacurile Mazuriene: ruşii capturează 10 000 prizonieri în nordul Varşoviei.

ianuarie

2 ianuarie 1915 - Începe ofensiva rusească în Munţii Carpaţi. Va continua până în 12 aprilie.

13 ianuarie 1918 - Guvernul Rusiei Sovieti-ce întrerupe relaţiile diplomatice cu România. Sechestrarea tezaurului României aflat la Pe-trograd.

24 ianuarie 1918 - Republica Democratică Moldovenească îşi declară independenţa faţă de Rusia Sovietică.

26 ianuarie 1918 - demisia guvernului I. I. C. Brătianu–Take Ionescu (26 ianuarie/8 fe-bruarie). Noul guvern va fi condus de genera-lul Averescu.

31 ianuarie 1915 - Bătălia de la Bolimov. Germanii utilizează pentru prima dată arme chimice.

februarie

Februarie 1915 - Teofila Halip soţia preo-tului Halip, a fost arestată şi transportată la curtea marţială din Bistriţa, Ardeal şi apoi Ră-dăuţi. Cercetările făcute aici contra ei nu do-vediră vina şi din cauza aceasta după 6 luni de petrecere în carceră a fost pusă în libertate la 1 Iulie 1915.

1 februarie 1914 – Apare ordonanţa nr.1721/1914 prin care preoţilor ortodocşi li se interzice să funcţioneze în Galiţia, fără apro-barea Mitropoliei Bucovinei

1 februarie 1915 - trupele austriece au ares-tat aproape toată populaţia lipovenească din comunele lipoveneşti Climăuţi şi Fântâna-Al-bă şi-o trimiseră înspre vestul monarhiei ca să fie internată.

1 februarie 1918 - Rusia Sovietică adoptă ca-lendarul gregorian (data de 1 devine 14). Ca o consecinţă, aniversarea Revoluţiei din Octom-

Calendar de suflet şi simţire românească


Sf. Ier. Proclu al Constantinopolului

Cuvânt la Botezul Domnului Hristos S-a arătat în lume şi lumea cea fără

de podoabă a împodobit-o, a luat păcatul lu-mii şi pe duşmanul lumii a surpat. A sfinţit izvoarele apelor şi a luminat sufletele oameni-lor. A împletit minuni la minuni şi mai mari. Căci astăzi pământul şi marea s-au împărtăşit de harul Mântuitorului şi întreaga lume s-a umplut de veselie. Și sărbătoarea de astăzi s-a arătat mai mare decât cea dinainte prin mări-mea minunilor. Căci în sărbătoarea dinainte, a Naşterii Mântuitorului, pământul s-a bucu-rat, purtând în iesle pe Stăpânul tuturor. Iar în sărbătoarea de astăzi, a Botezului, marea s-a veselit foarte. Dar s-a veselit fiindcă prin Ior-dan s-a împărtăşit de binecuvântările sfinţirii. La sărbătoarea dinainte, s-a arătat un prunc nedesăvârşit, Care nedesăvârşirea noastră o a închipuit. Iar în sărbătoarea de astăzi bărbat desăvârşit se vede, arătându-l pe Cel desăvâr-şit din Cel desăvârşit. Atunci o stea, strălucind la Răsărit, l-a vestit pe Cel născut. Iar acum În-suşi Tatăl Ce L-a născut mărturiseşte de sus pentru Cel botezat. Atunci magii de la Răsă-rit, călătorind, I-au adus daruri ca unui rege. Acum, îngeri din cer străjuind, Îi aduc cuveni-tă slujire ca unui Dumnezeu. Atunci era legat în scutece cu legători, acum dezleagă lanţul păcatelor. Atunci Împăratul îmbrăca mantia trupului, acum izvorul îmbracă fluviul.

2. Veniţi, aşadar, vedeţi minune străină, pe soarele dreptăţii spălându-Se-n Iordan şi focul în apă botezându-Se şi pe Dumnezeu sfinţin-du-Se de către om. Astăzi toată făptura cân-tând strigă: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului[Ps. 117,26]. Binecuvântat

este Cel ce vine în toată vremea. Căci nu a venit acum pentru prima dată. Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului. Cel ce a venit proniator la făpturi, Cel ce ţine fără să cadă înălţimea cerului, Cel ce conduce cu iscusinţă căile soarelui, Cel ce neamestecat co-mandă legiuni de stele, Cel ce temperează po-trivit văzduhurile, Cel ce încălzeşte iarăşi vă-ile pământului spre rodire, Cel ce ţărmureşte marea cea înspumată cu nisipul mărunt, Cel ce scoate izvoare din adânc în chip nevăzut, Cel ce călăuzeşte nerătăcit cursurile râurilor, toate acestea văzându-le zicem: Binecuvân-tat este Cel ce vine întru numele Domnului. Cine este acesta? Spune luminat o, fericite David! „Dumnezeu este Domnul şi S-a ară-tat nouă.”[Ps. 117, 27] Dar nu numai profe-tul David, ci şi Pavel Apostolul, mărturisind pentru El, spune: „Căci harul mântuitor al lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor, învă-ţându-ne pe noi.”[Tit 2,11] Nu doar unora, ci tuturor. Căci tuturor şi iudeilor, şi elinilor se dăruieşte mântuirea prin botez, punând îna-inte botezul ca binefacere de obşte.

3. Veniţi vedeţi străin potop de ape mult mai bun decât cel văzut în vremea lui Noe. Atunci apa potopului a ucis firea omenească, acum apa botezului, prin Cel ce Se botează, pe muritori îi înviază. Atunci Noe din lemn ne-stricăcios a construit arca. Acum Hristos, Noe inteligibil, din Maria cea fără prihană, arcă trupului şi-a pregătit. Atunci Noe a uns arca pe dinafară cu smoală, acum Hristos a întărit arca trupului prin tăria credinţei. Atunci un porumbel ducând o ramură de măslin, închi-puind buna mireasmă a Stăpânului Hristos, acum Duhul Sfânt, apărând în chip de porum-bel, îl arată pe Domnul cel milostiv. Dar mă uimeşte înălţimea smereniei Domnului, fiind-

Cuvinte de zidire


la naştere? Din pântece fără prihană ai ieşit rod fără sămânţă. Cum aşadar eu, om necurat, voi curăţa pe Dumnezeu, pe Dumnezeu, Cel fără de păcat. „Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine”[Mt.3,14]? Botezător m-ai trimis pe mine, Stăpâne, nu am fost ne-ascultător poruncii Tale. Căci pe toţi îndem-nându-i la botez ziceam: Mărturisiţi-vă Dom-nului că este bun[Ps. 105,1]. Căci Cel ce vine nu este aspru, ci bun şi din Cel bun S-a născut Fiu. Nu arătând bunătate pentru puţină vre-me şi apoi îndată schimbându-Se, ci „În veac este mila Lui.”[105,1] Și fiindcă nemăsurată este mila Lui, pentru aceea puterile cereşti, lăudându-L, ziceau: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Dumnezeu este Domnul şi S-au arătat nouă.[Ps. 107, 26] S-a arătat soarele dreptăţii şi întunericul necunoş-tinţei s-a risipit. S-a arătat păstorul cel ceresc şi a depărtat lupii diavolului de turma cea bună. S-a arătat Fiul Tatălui Cel Unul născut şi prin botez a dăruit credincioşilor înfierea. S-a arătat viaţa tuturor şi cu moartea omorând moartea, ca un Nemuritor i-a învrednicit de viaţă pe cei muritori.

6. Dar după ce acestea au fost săvârşite astfel, Tatăl, bucurându-Se de înălţimea sme-reniei Fiului, în chip nemaivăzut, a despărţit uşile cerului şi a rostit cuvânt tunător, plin de dragostea părintească: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit.”[Mt. 3,17] Și ca să nu greşească mintea ascultătorilor între botezător şi Cel botezat, vine Duhul Sfânt în chip de porumbel arătând pe cel botezat şi mărturisind că Lui este slava şi puterea în ve-cii vecilor. Amin.

Sfântul Antim Ivireanul

Cuvânt de învăţătură la Stretenia Domnului nostru

Iisus Hristos(Fragmente)[…] Astăzi, slava Domnului şi-a sfintei Fe-

cioare descoperit o privim. Astăzi, bucuria cea cerească, pre care toate neamurile cu dragoste o aşteptă, sfântul praznic de astăzi o dă nea-

că nu a fost de ajuns că Cel desăvârşit din Cel desăvârşit a fost născut prunc din fecioară. Nu a fost de ajuns că Cel de un tron cu Tatăl a luat chip de rob, ci, ca un păcătos, a venit la botez. Dar să nu fie ca această binefacere de obşte să fie spre smintirea celor ce ascultă. Căci Se botează Stăpânul tuturor, Hristos, nu fiind-că are nevoie de curăţire, ci în două moduri rânduind cele spre folosul nostru. Pentru ca şi apelor să li se dăruiască harul sfinţitor, şi ca să încurajeze pe orice om să se boteze.

4. „A venit zice Iisus din Galileea la Iordan către Ioan, ca să Se boteze de către el.”[Mt. 3,13] Ce erau cele săvârşite atunci, fraţilor? Cu neputinţă de cugetat, căci cele văzute erau mai presus de ochii omeneşti. Se cutremură mintea, limba se retrage în gură neîndrăznind să grăiască cele de negrăit. Când a văzut Ioan pe Stăpânul venind către el a fost cuprins de multă luptă în inimă: căzându-I la picioare şi închinându-se şi îmbrăţişându-I picioarele, rugându-se zicea: De ce mă sileşti, o, Atotpu-ternice, pe mine, cel neputincios, să fac cele mai presus de putere? Să fac acestea nu pot. Cum voi îndrăzni să Te botez pe Tine? De când oare focul de iarbă este curăţit? De când noroiul spală izvorul? Cum voi boteza pe Ju-decătorul, eu, cel vinovat. Cum Te voi boteza pe Tine, Stăpâne? Prihană nu văd întru Tine. Blestemului lui Adam nu eşti supus. Păcat n-ai săvârşit. De Te-ai şi pogorât, nu ai păcătuit. Ce faci, Doamne, de mă sileşti să fac ceea ce este mai presus de puterea mea? Căci niciodată nu am îndrăznit a face nimic spre supărarea Ta. Ca un rob iubitor de stăpân de mai înainte am cunoscut venirea Ta. Încă fiind în pântece, am împrumutat limba maicii mele şi Te-am pro-povăduit pe Tine Dumnezeul lumii. Toate le-am pregătit pentru întâmpinarea Ta.

5. Spune mie, Stăpâne, cum va răbda soa-rele văzând pe Stăpânul tuturor insultat de robul îndrăzneţ şi nu-l va arde-ndată, ca pe Sodomiteni, cu mărgăritarele lui înfocate [Fac. 19,24]? Cum va răbda pământul văzându-L pe Cel ce sfinţeşte pe îngeri, botezându-Se de că-tre un om păcătos şi nu mă va înghiţi îndată, deschizându-şi gura, ca pe Datan şi Aviron[-Num. 16,15]? Cum Te voi boteza pe Tine, Stă-pâne, Care nu Te-ai însoţit cu întinăciunile de


Tine însetoşam, pe Tine adăst de atâta vréme. Ţie mă închin, pe Tine te rog ca Celuia ce eşti Stăpânul vieţii şi al morţii, Tu mă slobozeşte cu pace acum, din lumea aceasta şi din tru-pul acest stricăcios, că Te-am văzut cu ochii mei Mântuitoriul Meu. Slobozeşte-mă dintru această viaţă, să merg în iad, să spui de veni-rea Ta în lume, să-i mângâi pre acei ticăloşi şi osândiţi ce sunt întru închisoare de atâţia ani. Să le spun bucurie amărâţilor, să le spun cum că Te-am văzut cu ochii mei şi cum că Te-am pipăit cu mâinile mele şi cum Te-am ţinut în braţe şi cum ai înplinit toate ale legii şi vrei să pătimeşti şi vei să Te dai morţii pentru mân-tuirea tuturor şi vrei să te pogori şi în iad, ca să ne scoţi pe toţi de la muncă şi să ne sui, îm-preună cu Tine, la cer, să ne faci una cu Tatăl. Aşa Te rog, Stăpâne, mângăierea şi slava noro-dului Tău, lui Israil, lumina cea descoperită a limbilor celor dintru întuneric, slobozeşte-mă cu pace, ca să măresc numele Tău cel preaslă-vit.

Acesta este praznicul bisericii noastre de astăzi, iubiţilor mei. Acesta este sfârşitul taine-lor celor vechi şi începutul tainelor celor noi. Astăzi s-au împlinit toate ale legii celei vechi şi se încep cele noi. Și de vreme ce Hristos, Dum-nezeul nostru, cel adevărat, care este Legea şi Făcătorul legii, s-a supus legii, ca să ne arate noua că este cu cale şi cu dreptate să ne su-punem legii, drept ce, să nu ascultăm, ci stăm împotriva legii şi lui Dumnezeu, ca şi cum ne-ar fi vrăjmaş de moarte. 10 porunci sunt scrise în lege şi nici una nu ţinem.[…]

Iar de va socoti cineva din noi cum că vor-bele acestea nu sunt adevărate, îi las în seama cugetului său şi de nu-l va bate cugetul în sine, atunci poate că acel om va fi au prea sfânt şi drept înaintea lui Dumnezeu, au este nesim-ţitoriu.

Ce tu, Doamne, Cela ce pentru bunătatea Ta cea de margine şi multa milostivire ai voit de ai luat trupul firii noastre celei slabe şi ai împlinit toate ale legii, îndură-Te şi ne lumi-nează şi noua minţile şi inimile, ca să ne ară-tăm împlinitori legii şi ale poruncilor Tale şi ne miluieşte ca un milostiv, după mulţimea îndurărilor Tale, ca de pururea să mărim nu-mele Tău cel prea slăvit. Amin.

mului omenesc. Au trecut cele vechi şi au în-florit cele noao, care nu se mai învechesc. Nu mai stăpâneşte de pe acum porunca cea tare a legii, ci mila Domnului împărăţeşte; pe toţi îi trage la Sine, cu mântuire şi îndelungă răbda-re, nici pedepseşte, ca pe Ozan acela odinioară carele a îndrăznit de s-a atins de care nu era [voie] să se atingă.

Că Dumnezeu, pe toţi chemând la Sine, fri-ca nu poate să zăticnească. Strigă zicând: Ve-niţi după Mine toţi cei osteniţi şi însărcinaţi. Și cine nu va alerga? […] Că aceea ce rânduise Dumnezeu, pentru multa milostivire şi îndu-rare ce avea către noi, a venit Însuşi şi a îm-plinit pentru iubirea de oameni, ceea ce i se cuvenea Lui. Pentru care lucru adevărat a ră-sunat dumnezeiasca trâmbiţă, fericitul Pavel, zicând: Cele vechi au trecut, iată s-au făcut toate noi.

Drept aceea, ce voi putea cuprinde cu min-tea mea, sau ce lucru vrednic voi putea grăi asupra zilei acesteia? Că de poate afla cineva mai mare şi mai slăvit decât pe Dumnezeu, poate că doară va afla mai mare şi mai cinstită decât pe sfânta Fecioară, care fecioară, ca alt cer gânditor, ţine în braţile sale pre Făcătoriul cerului şi al pământului, pre Fiul său, carele este născut din Tatăl mai nainte decât luceafă-rul şi-l aduce astăzi la bisérică, ca pe un cap ce este al Bisericii, să-l închine Domnului, Celuia ce i se închină toată făptura şi i se pleacă tot genunchiul.[…]

Zice sfânta Fecioară către Cuviosul Simeon: Primeşte, cinstite şi fericite bătrâne, pe acest prunc, care a sărăcit de voia Lui, a cărui bo-găţie nu să poate spune: primeşte pe acest prunc, care este mai vechi decât toţi vechii; priimeşte pe acest prunc ce vezi, pe carele nici îngerii nu-L pot vedea; cuprinde-L cu braţele tale, pe carele nu-L poate cuprinde toată lu-mea. Adevărat, mic este de vârstă, iar anii nu I se ştiu. Mic este, dar este peste toate măririle mai mare. Mic este la vedere, dar este mare la pricepere. […]

Și luându-L Simeon în braţe, fiind pornit de Duhul Sfânt, a zis: Cu adevărat, Tu eşti stăpânul a toată făptura, Tu eşti Mântuitorul lumii, Tu eşti Dumnezeul nostru, pe Tine cu mare poftă te aşteptăm, de Tine doream, de


Varia Dr. Stelian Gomboş

Din seria „Pro Memoria – Anul comemorativ Jus-tinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în tim-

pul comunismului”Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu Va-leriu Anania – acum la împlinirea a şase ani de

la naşterea sa cea veşnică, în ceruri...Iată că de două milenii încoace, adică de la în-

temeierea credinţei creştine, suntem capabili să ne cinstim şi să ne omagiem eroii istoriei sau marti-rii credinţei precum şi personalităţile marcante, universale şi naţionale, care au amprentat istoria, veacurile şi locurile cu activitatea, cu viaţa şi cu învăţăturile ori scrierile lor mult folositoare!...

Iată că din anul 2011, din ziua de 31 ianuarie, ne facem părtaşi la naşterea în viaţa cea veşnică a Împărăţiei Cerurilor a unui mare cărturar, scriitor, teolog, iararh, cunoscător şi mărturisitor al isto-riei bimilenare româneşti, totodată şi apologet al dreptei credinţe creştine – Arhiepiscopul şi Mitro-politul Bartolomeu Valeriu Anania, după ce şi-a purtat cu toată demnitatea şi încrederea în Dum-nezeu crucea vieţii şi a suferinţei, vreme de mai mulţi ani!…

De aceea, pentru noi, de şase ani încoace, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului şi demnului logofăt spiritual al Clu-jului, Albei, Crişanei şi Maramureşului sfârşitului de secol XX şi începutului de secol XXI – care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbu-ne şi Ardealului strămoşesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 – 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Felea-cului şi Clujului iar din anul 2006 (şi) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului!...

Drept urmare, în iureşul zilei şi în vârtejul tim-pului mi-am adus aminte acum, pentru câteva momente, de Înaltpreasfinţitul Părintele nostru Arhi-episcop şi Mitropolit Bartolomeu a cărui plecare o re-

gretăm foarte mult şi astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm cali-

tăţile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilităţile sale foarte competente în disciplina teologică şi în cea pastoral – misionară, apologetică şi mărturisi-toare, pe care ni le-a cultivat în orice prilej cu atâta dăruire şi abnegaţie!...

El este şi va rămâne în continuare, în conşti-inţa discipolilor, profilul teologului şi a omului de cultură cu deschidere spre universal, spre consis-tenţă şi acrivie ştiinţifică, transmisă nouă cu foarte multă acuitate şi exactitate!...

Cu vaste şi avizate cunoştinţe în cele mai di-verse discipline culturale, istorice şi teologice, Părintele Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu inspira tuturor foarte multă demnitate, seriozitate, sinceritate, tărie de caracter, mult discernământ şi foarte multă onestitate, nobleţe şi dârzenie sufle-tească!...

Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat şi probabil, şi invidiat!...

El, Arhipăstorul, a fost întotdeauna, consecvent probităţii sale intelectuale, morale şi sufleteşti!...

De aceea, a fost mult iubit de tinerii elevi-sem-inarişti, studenţi-teologi, preoţi şi călugări, şi nu în ultimul rând foarte mulţi laici şi intelectuali, ajutându-i pe foarte mulţi dintre ei prin recoman-dările şi sfaturile pe care le-a dat fiecăruia în parte, ori de câte ori a fost solicitat!...

Pe numele său de botez Valeriu Anania, Mitro-politul Bartolomeu Anania s-a născut la 18 mar-tie anul 1921 în comuna Glăvile-Piteşteana din judeţul Vâlcea. Cel ce avea să devină, în martie anul 2006, Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a avut parte de o tinereţe agi-tată, fiind arestat în trei rânduri (anii 1941, 1942 şi 1958) după ce a fost acuzat de “activităţi legion-are” şi condamnat la muncă silnică pentru 25 de ani (ispăşind 6 ani).

S-a călugarit în anul 1942, fiind apoi student


duhovnicească, pe care a început-o în 2 febru-arie anul 1942 când a fost tuns în monahism la mănăstirea “Antim” din Bucureşti şi primit nu-mele de călugărie Bartolomeu. El a fost hirotonit ierodiacon, la 15 martie anul 1942, şi şi-a des-făşurat activitatea în această calitate la mănăstirile Polovragi şi Baia de Arieş, între anii 1943 şi 1947, după care a devenit stareţ la Mănăstirea Topliţa, inspector patriarhal pentru învăţământul biseri-cesc, între anii1949 şi 1950, decan al centrului de îndrumare misionară şi socială a clerului, la Cur-tea de Argeş în perioada anilor 1951-1952.

A fost condamnat de către Tribunalul Militar Ploieşti la 25 de ani de muncă silnică pentru “un-eltire contra ordinii sociale”. Şi-a ispăşit pedeapsa în închisoarea de la Aiud la secţia “politici”.

În timpul detenţiei i-a murit mama, iar el a fost înştiinţat de acest fapt de către fratele lui, închis şi el în aceeaşi închisoare.

În anul 1964 a fost eliberat, împreună cu alţi deţinuţi politici, în urma unui decret dat de au-torităţi de desfiinţare a detenţiei politice.

Aşadar, în luna iunie anul 1946, în timp ce era student la Cluj şi preşedinte al Centrului studenţesc “Petru Maior”, a condus greva stu-denţească antirevizionistă şi anticomunistă, după care a urmat un şir lung de arestări şi expulzări. Sub regimul comunist, Bartolomeu Anania a efec-tuat şase ani de detenţie, între anii 1958-1964.

În anul 1965 a fost trimis de către Biserica Orto-doxă Română în Statele Unite ale Americii unde a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul Arhiepisco-piei Ortodoxe Române: secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului Biseri-cesc, director al Serviciului “Publicaţii”.

În anul 1967 a fost hirotonit ieromonah de către Arhiepiscopul Victorin, acordându-i-se din par-tea Sfântului Sinod rangul de Arhimandrit. Tot în această perioadă susţine nenumărate conferinţe în Detroit, Chicago, Windsor, Honolulu,şi face par-te din mai multe delegaţii ale Bisericii Ortodoxe Române peste hotare, în Egipt, Etiopia şi India. Reîntors în ţară, devine director al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, între anii 1976 -1982.

În anul 1982 va ieşi la pensie şi se va retrage la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica scrisu-lui, când şi unde a început să lucreze la revizuirea traducerii în limba română a Sfintei Scripturi. În

la Facultatea de Medicină, la Conservatorul de Muzică şi ulterior la Facultatea de Teologie. Cu alte cuvinte, Bartolomeu Valeriu Anania a urmat cursurile Facultăţii de Medicină şi Conservator-ul de Muzică din Cluj, între anii 1944 şi 1946, pe care nu le-a terminat, dar şi ale Facultăţii de Te-ologie din Bucureşti şi ale Academiilor Teologice din Cluj - Napoca şi Sibiu, fiind licenţiat la Sibiu în anul 1948. Bartolomeu Valeriu Anania nu este cunoscut doar în calitate de cleric ortodox, ci şi de scriitor, poet şi dramaturg. El a urmat şcoala pri-mară din localitatea natală, după care a fost înscris la Seminarul “Central” din Bucureşti. În anul 1943 a absolvit Liceul “Mihai Viteazul” din Bucureşti, obţinând diploma de Bacalaureat.iar în anul 1935, minor fiind, a devenit membru al organizaţiei “Mănunchiul de prieteni”, organizaţie legionară a tineretului şcolar, pentru ca din anul 1936 să fie în-cadrat în “Frăţia de Cruce”, organizaţie superioară celei dintâi. “Nu am apucat să devin legionar din două motive, unul formal şi altul de fond: în ian-uarie 1941, la vremea când eu încă nu eram major (la aceea vreme majoratul era la 21 de ani) , “Frăţia de Cruce” din Seminarul Central a fost desfiinţată. În al doilea rând, în timpul scurtei guvernari le-gionare, dar şi după aceea, mi-a fost dat să văd şi reversul medaliei, adică faţa neştiută a Gărzii de Fier, cu care nu puteam fi de acord. Mărturisesc însă că în <Frăţia de Cruce> din Seminar nu se fă-cea politică, nici antisemitism, ci doar educaţie, şi că nu am avut de învăţat decât lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam şi de patrie, corectitudine, disciplina în muncă, cultivarea adevărului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu”, afirma, mai tarziu, Bartolomeu Anania. Viitorul Mitro-polit avea să fie însă arestat de 3 ori pentru legă-turi cu legionarii sau activităţi legionare: în anul 1941 (pentru 3 săptămâni, după ce participase la funeraliile unui comandant legionar), în anul 1942 (pentru că ar fi deţinut în podul Mănăstirii Cernica materiale legionare şi arme) şi în anul 1958, sub acuzaţia de activitate legionară înainte de 23 au-gust anul 1944. După cel de-al doilea război mon-dial, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu a fost unul dintre liderii protestelor anticomuniste studenţeşti din anul 1946, din municipiul Cluj - Napoca, iar ulterior a ajuns în temniţele comu-niste, ca deţinut politic.

Mai trebuie amintit aici şi acum de cariera sa


cu multă dragoste, abnegaţie şi jertfelnicie. Tot în anul 2008 pune bazele Fundaţiei “Mitro-

politul Bartolomeu” – ce are scopul de a încuraja şi ajuta tinerii serioşi, conştiincioşi, dedicaţi studi-ului, însă cu venituri materiale reduse, cu burse de cercetare şi perfecţionare.

Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu Anania, printre multe alte ordine şi distincţii naţionale şi internaţionale, i-au fost de-cernate titlurile de Doctor Honoris Causa al Uni-versităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1 iunie anul 2001), al Universităţii de Medicină şi Farma-cie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca (7 iulie anul 2001); “Cetăţean de onoare” al municipiului Cluj-Napoca (25 ianuarie anul 1996); “Cetăţean de onoare” al municipiului Bistriţa (martie 2001) şi “Cetăţean de onoare” al municipiului Dej.

Pentru activitatea sa ecleziastică a fost distins cu: Crucea Patriarhală - Bucureşti, Ordinul Sfântu-lui Mormânt al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel al Patriarhiei An-tiohiei, iar începând cu 22 noiembrie anul 2010 era Membru de Onoare al Academiei Romane.

Ca atare, este o personalitate marcantă a cul-turii şi spiritualităţii româneşti, de anvergură şi recunoaştere naţională şi internaţională, autor al vestitelor “Memorii”, membru al Uniunii Scriito-rilor, traducător şi diortositor al Sfintei Scripturi – Care a şi devenit Ediţia Jubiliară a Sfântului Sinod, în anul 2001.

Colaborator apropiat şi sfetnic luminat al mul-tor personalităţi culturale, profesori şi ierarhi, în-drumător a multor studenţi şi doctoranzi, păstor duhovnicesc a atâtor generaţii de preoţi şi călugă-ri, membru a foarte multe organisme academice de specialitate din ţară, am observat cum, la în-mormântarea sa l-au plâns şi regretat cu toţii, fiind conştienţi de marea pierdere ce li s-a pricinuit!...

A fost o prohodire a unui distins ierarh şi slu-jitor al Bisericii la care am participat, în urmă cu şase ani, în ziua de 03.02.2011, şi care m-a impre-sionat profund datorită atmosferei de reculegere, decenţei şi sobrietăţii în care s-a desfăşurat, şi la care au participat mulţi ierarhi ai bisericii noastre, precum şi foarte mulţi preoţi şi călugări!...

Cuprins fiind de emoţie, respect şi recunoştinţă m-am tot gândit, preţ de mai multe zile cum să-mi pot exprima, cât mai bine, în câteva rânduri, aceste stări şi sentimente faţă de înaltpreasfinţia

primăvara anului 1990, Preacuviosul Părinte Arhi-mandrit Bartolomeu Anania a făcut parte din Gru-pul de Reflecţie pentru Înnoirea Bisericii, alături de clericii: Dumitru Stăniloae, Constantin Gale-riu, Daniel Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin Marchiş, Toader Crâşmariu şi de mirenii: Horia Bernea, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin Dumitrescu.

La 21 ianuarie anul 1993 este ales ca Arhiepis-cop al Vadului, Feleacului şi Clujului, fiind hiro-tonit şi înscăunat în Catedra Arhiepiscopală din municipiul Culuj – Napoca, ca successor al Arhi-episcopului Teofil Herineanu, la 7 februierie anul 1993.

În toamna anului 2005 iniţiază, demarează şi co-ordonează acţiunea de înfiinţare a noii mitropolii: a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

La 2 martie anul 2006, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ridicat pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Fe-leacului şi Clujului la rangul de Mitropolit al Clu-jului, Albei, Crişanei şi Maramureşului - mitropo-lie înfiinţată în mod canonic de către Sfântul Sinod la 4 noiembrie 2005. slujba festivă de conferire şi înfiinţare având loc de Prasnicul Buneivestiri la 25 martie anul 2006, la Catedrala Mitropolitană din municpiul Cluj – Napoca.

Pe lângă calitatea de înalt ierarh ortodox, Bar-tolomeu Valeriu Anania a desfăşurat şi o amplă activitate de scriitor şi traducător, primind în anul 1982 premiul pentru dramaturgie al Uniunii Sc-riitorilor din România, al cărei membru titular a fost.De asemenea, de-a lungul anilor, a fost cins-tit cu o serie de premii şi medalii culturale printre care se numără premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor, pentru volumul “Greul pământului” (1982), premiul special pentru volumul “Din spu-mele mării”, obţinut la Salonul de carte din Ora-dea (1995), marele premiu pentru poezie al Fes-tivalului internaţional de poezie “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca (1999), premiul pentru “Opera om-nia”, al Uniunii Scriitorilor Cluj – Napoca (2001).

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Mara-mureşului a tradus Biblia - o muncă de Sisif, care a durat peste zece ani şi care a fost tipărită în anul 2001, şi-a scris “Memoriile”, în anul 2008, consid-erate literatură pură, a publicat poezii, volume de proză şi piese de teatru şi a scris sute de Pastorale şi predici, pentru credincioşii pe care i-a păstorit,


Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos – pe care Înaltpreasfinţia sa l-a cinstit şi l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea şi abnegaţia!...

M-aş bucura să ştiu, că atât contemporanii cât şi posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoştinţa şi preţuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost şi însemnat (sau ar tre-bui să însemne) în conştiinţa şi în memoria noas-tră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată şi o spun aceasta cu mare înfrigurare fi-indcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii şi înaintaşii noştri, dar încerc totuşi, să–mi fac un act de încu-rajare şi de optimism şi să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunţat cu veneraţie şi respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâ-tor oameni şi care fapte sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos – Arhiereul Cel Veşnic în Împărăţia Sa cea cerească şi veşnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte!...

Aşadar, sunt încredinţat, că sunt foarte mulţi oameni de rând, credincioşi şi slujitori ai Bisericii noastre strămoşeşti, care se roagă şi acum Bunu-lui Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească şi să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu şcoală teologică înaltă, înche-iată, şi pe care, apoi i-a hirotonit preoţi şi diaconi, după care i-a instalat în parohiile încredinţate lor spre păstorirea turmei celei cuvântătoare, spre Sla-va lui Dumnezeu – Păstorul cel Bun şi Arhiereul cel Veşnic; apoi a târnosit şi binecuvântat atât de multe biserici şi lăcaşuri de închinare – fapt care nu poate fi uitat în istoria acestor locuri - marcate de prezenţa şi activitatea Înaltpreasfinţiei sale atât de prodigioasă, care s-a desfăşurat pe parcursul atâtor ani; rugăciuni cărora mă alătur şi eu, avân-du-l permanent în cinstirea şi preţuirea mea!...

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească! Veşnică să-i fie amintirea şi pomenirea! Amin!...

sa, acum, la împlinirea a şase ani de la naşterea sa în viaţa cea cerească, având aici, nouăzeci de ani de viaţă pământească, trăiţi în spiritul unor prin-cipii sănătoase, a unei corectitudini pilduitoare, precum şi a bunei noastre înţelepciuni, demnităţi şi cuminţenii tradiţionale şi autentice a poporului nostru românesc!...

Constat, cu oarecare strângere de inimă, că nu este uşor să faci un asemenea lucru mai ales pen-tru unul ca mine care l-am cunoscut de, relativ, puţină vreme adică de, doar optsprezece ani, de când a fost slujitorul, păstorul cel bun şi arhipăsto-rul duhovnicesc, a preoţilor şi a credincioşilor care vieţuiesc în cuprinsul celor două judeţe – Cluj şi Bistriţa Năsăud - ce aparţin acestei eparhii!...

În viziunea, în mintea şi în inima mea per-sonalitatea Înaltpreasfinţiei sale s-a conturat şi s-a identificat prin câteva trăsături şi calităţi distincte: - şi anume, în primul rând prin maturitatea şi bo-gata experienţă sau înţelepciune pastorală şi du-hovnicească, prin ataşamentul faţă de valorile spi-rituale, perene ale poporului nostru, prin felul său de a fi foarte firesc şi mai puţin sofisticat sau com-plicat; după aceea prin tenacitatea şi perseverenţa, prin dispoziţia pe care o avea spre intensificarea eforturilor în vederea rezolvării unei probleme, atunci când situaţia o cerea; prin cultura teologică şi nu numai cu care era înzestrat datorită muncii şi tenacităţii Înaltpreasfinţiei sale – deoarece a fost un autodidact înnăscut şi foarte consecvent cu el însuşi de-a lungul întregii sale vieţi; prin lucidita-tea şi spiritul critic însoţit de foarte multă înţele-gere şi condescendenţă; pe urmă prin spiritul de disciplină, în primul rând cu propria lui persoană, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susţinute într-un mod foarte cerebral, lucid şi vertical, concis, coerent dar şi consistent în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii!...

De asemenea, mai avea şi calitatea de a fi un om de o sinceritate, fermitate dar şi discreţie şi modes-tie ieşite din comun, care îţi inspirau foarte multă încredere, confort sufletesc şi dragoste faţă de va-lorile eterne ale spiritualităţii noastre romăneşti şi ortodoxe!...

Cugetând la activitatea şi la personalitatea Înalt-preasfinţiei sale, care este foarte bine conturată şi cât se poate de autentică şi de firească, mă gândesc la darul omului providenţial cu care l-a înzestrat Creatorul şi Stăpânul nostru al tuturor – Domnul


fluturând drapele ale românilor – aflaţi în număr de câteva mii atât pe malul israelitean, cât şi pe cel iordanian.

După ce Sanctitatea Sa, Preafericitul Teofil al III lea, Patriarhul Ierusalimului a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie înconjurat de un bogat sobor de episcopi, preoţi şi diaconi în cadrul Mă-năstirii Sfântul Ioan Botezătorul de lângă Iordan a fost săvârşită pe un podium special amenejat Slujba cea Mare de Sfinţire a Apei - Aghiasma cea Mare cum este cunoscută în rânduiala ortodoxă – cu rostirea frumoaselor rugăciuni alcătuite de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.La fi-nal soborul slujitor au coborât – după tradiţie – pe malul Iordanului. Între clericii prezenţi s-au aflat şi numeroşi români, cel mai însemnat fiind Î.P.S. Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Aici Patriarhul Teofil a aruncat Sfânta Cruce de trei ori – în numele Sfintei Treimi care S-a arătat în chip minunat la Bobotează – în râul Iordan şi în chip simbolic a slobozit trei porumbei albi care amintesc de prezenţa curată, sfântă şi viu lucrătoare a Duhului Sfânt la întâlnirea Domnului Hristos cu Botezul Sfântului Ioan Botezătorul la Iordan.

Și anul acesta 2017, în ajunul Bobotezei minu-nea întoarcerii Iordanului a putut fi percepută de cei prezenţi: apa a început să clocotească fără să frigă, valurile formate după atingerea Sfintei Cruci să se aranjeze spre a schimba cursul râului, aflate ca şi cum Cineva le ţinea spre a purta în răspăr, ca şi cum o Mână nevăzută le oprea să curgă în vale ca până atunci, ci să urmeze în chip minunat cur-sul invers, înspre izvoare.

Oamenii de ştiinţă care au supus spre analiză moleculele din Iordan mărturisesc cu privire la acest eveniment că anterior sfinţirii apei molecu-lele sunt în stare latentă, parcă dorm, iar ulterior Slujbei de sfinţire a apei aceleaşi molecule devin foarte active şi se aşează într-un ,,dans al bucuri-ei”.

În acest context este important să amintim că Iordanul – în evreieşte numit ,,Nahar ha Yarden”, adică ,,râul care coboară” are pe parcursul său din Munţii Hermonului, prelungire a Munţilor Liba-nului până la vărsarea sa în Marea Moartă o dife-renţă de nivel de 800 metri. Lungimea Iordanului este de 360 de kilometri incluzând numeroasele curbe de pe cale de curgere, lăţimea sa este de 27-

Pr. Prof. dr. Florin Grigorescu

PELERINI SUCEVENI LA MINUNEA DE LA RÂUL IORDAN,

ÎN ANUL MÂNTUIRII 2017

Ierusalimul şi cetăţile sfinte din jur rămân şi as-tăzi idealul cel mai mare al pelerinului creştin. Și pentru ca omul să nu uite că pentru minunile din viaţa sa e nevoie pe lângă darul dumnezeiesc şi de credinţă, de răbdare, de dragoste dar şi de os-teneală iar întâlnirile cu minunile din Ţara Sfântă împlică toate stările enumerate mai sus.

Minunile lui Dumnezeu din Ţara Sfântă sunt multe, iar dintre ele trei au un caracter anual, suc-cesiv, dumnezeiesc şi viu în permenenţa realiză-rii lor: de la lumina cerească dăruită în Sâmbăta cea Mare din ajunul Sfintelor Paşti, la norul unic coborât pe Muntele Taborului la Sfânta Liturghie din Slăvitul Praznic al Schimbării la Faţă şi până la împlinirea cuvintelor profetice de la Iordan care mărturisesc perpetuu: ,,Marea a văzut şi a fugit, Iordanul s-a întors înapoi” (Psalmul 113,3) . Acestă treime de minuni adună anual mii de pelerini în Ţara Sfântă, numită astăzi Israel. Toate neamurile creştine se adună la marile sărbători ale celor ur-mători ai lui Hristos la Ierusalim, Tabor şi Iordan şi aduc obolul lor de recunoştinţă Celui Veşnic Sfânt, Dumnezeu cel adevărat, care prin mari-le minuni se dovedeşte viu şi iubitor de oameni, dătător de nădejde nouă, chemător şi întăritor în credinţă, smerit şi plecat spre apropierea de regele creaţiei sale, omul.

În Duminica dinaintea Bobotezei la Sfânta Li-turghie din Biserica Sfântului Mormânt au slujit zeci de preoţi, dintre care cei mai mulţi au fost ro-mâni, câţiva diaconi şi în fruntea lor doi ierarhi: din partea Patriarhiei Ierusalimului a fost sluji-tor I.P.S. Mitropolit Ioachim iar ca oaspete a slu-jit Î.P.S. Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Clericii români au fost din Ardeal, Muntenia, din dulcea Bucovină pre-cum şi din diaspora românească.

Prima minune din anul acesta al mântuirii 2017 s-a petrecut la râul Iordan. Și pentru prima dată românii au fost majoritari la marele eveniment de la răul sfânt Iordan. Pe lângă drapelele Patriarhi-ei Ierusalimului şi a Greciei aflate în mod firesc la Locurile Sfinte prin prisma moştenirii bizantine de către greci, la Boboteaza anului acesta s-au văzut


Am cules cuvinte dragiŞi, în DUH de sărbătoareAm venit cu o urare,După preoţi sfinţitoriŞi copii colindătoriCă în vremuri care-au fostToate-aveau un timp şi-un rost.Mânaţi, măi!Nu e Pluguşor curatFără DORUL de arat.S-a stins DATINA ȘI DORULDe când a venit tractorulŞi pământul lui mataleL-au topit în mari tarlale.Pentru unii, viaţa-n rozA-nceput de la colhozCă s-a uşurat luatulDe la tot ce avea statul.Pentru cei din talpa ţăriiA-nceput drumul durerii.Cel de pâine făcător,El, plugarul truditor,A dat plug, a dat şi bou,Ca s-ajungă omul nouFără car, fără ogor,Navetist rătăcitor…Fără zi de sărbătoare,Veşnic pus sub ascultare!Pe şoptite la urecheA trăit COLINDA VECHE.Dacă s-a luat ogorulA tăcut şi PLUGUȘORUL… Mânaţi, măi!S-a tras brazdă-n 89Încercând o viaţă nouă.După brazda cea de sânge,Nici o DOINĂ nu mai plânge!Azi viază omul golNoaptea-n club şi ziua-n mall!Azi ţăranul nu-i plugar,Pe ogor e tot mai rar.Nu bea apă de izvorŞi-i ATOATEPLĂTITOR(!)Dacă-l vezi prin ecografE aspirator de praf…„Toate-s praf” până la urmăCând un NEAM trăieşte-n TURMĂŞI ajunge, PĂTIMAŞ,Din FĂPTUITOR… FĂPTAȘ!Omul faptei e plugarulŞi făptaşul e hoinarul!Mânaţi, măi!Făr’ un ban de buzunar,A ajuns omul fugarHoinărind prin lumnea largăTot gândind că o să-i meargă.Pentru visul de mai bine A rămas fără ruşine.

45 metri, iar adâncimea sa este de 1,5-3,5 metri.Locul unde Domnul Hristos a fost botezat de

către Sfântul Ioan Botezătorul a fost cinstit din-totdeauna de creştini. Aici s-au aşezat în perioada primară a Bisericii numeroşi pustnici, s-au înte-meiat chinovii creştine şi numeroşi creştini s-au mântuit în aceste locuri. La sfârşitul secolului al III-lea Sfânta Împărăteasă Elena a traversat Ior-danul şi a vizitat peştera unde a trăit Sfântul Ioan Botezătorul şi dealul de unde Proorocul Sfânt Ilie a fost luat la cer. Scriitorii bizantini numesc acest ultim loc Dealul Ermon, precum spune şi Împărat-ul David: ,,Pentru aceasta îmi voi aduce aminte de tine din pământul Iordanului şi al Ermonului, din munte mic” (Psalmi 41, 8). În preajma acestor locuri, Sfânta Elena a construit o biserică în cin-stea Sfântului Ioan Botezătorul.Cercetările recen-te au descoperit ruinele a numeroaselor basilici byzantine ridicate aici şi urme de viaţă a sute de creştini râvnitori care şi-au împlinit dorul după Dumnezeu în aceste locuri.

Aici la Iordan am văzut în Ajunul Bobotezei, la marea sărbătoare de sfinţire a Apei oameni cuprinşi de adâncă emoţie, de bucurie sfântă, de credinţă vie, de nădejde mare şi dragoste adân-că, oameni care şi-au deschis sufletul şi au lăsat minunea să treacă prin ei, şi-au dechis ochii cre-dinţei şi ochii trupului deopotrivă şi au gustat din pacea pe care Iordanul o dăruieşte prin atingerea de el în ziua cea mare a Sfinţirii lui. Aici la Iordan am văzut anul acesta, de Bobotează că toţi creşti-nii lumii sunt uniţi în credinţa că Dumnezeu este pururea viu, iubitor şi făcător de minuni. Aici am văzut oameni care au mărturisit că la Bobotează apa Iordanului nu mai este dulce ca de obicei, ci este sărată asemenea apei din Marea Moartă din care Iordanul s-a întors înapoi.

Și am văzut, m-am minunat, m-am înnoit, cred şi mărturisesc că Dumnezeu e minunat în lucrările şi darurile Lui!

Vasile Roşca

PluguşorulÎntr-o linişte curatăNoul an soseşte-n poartăCând se naşte UNUL-BUNŞi când vine Moş Crăciun;De la îngeri, de la magi,


Nu mai au sihaştrii tihnăŞi, în peşteri, prind odihnăNu e rugăciune-n DUHCând sunt urlete-n văzduh.Omul îndopat cu hranăNu mai ştie de ICOANĂ,Nu mai are nimic sfânt,Urlă sau mugeşte-n cânt!Mânaţi, măi!Nu-i TRĂIRE după CARTECi e goană după moarte.Într-un spor d elibertateCerem dreptul la păcate:Dreptul de a fi MODELEa cu EA şi EL cu EL!E parfumul şi aromaCare-au ars, cândva, Sodoma.Omul e curat la minteCând ascultă de-un PĂRiNTE.Ascultarea-nseamnă mult…E un ritual de cult!Câţi mai văd în lumânareFocul jertfei călătoare?!...Pe bogat l-apucă milaCând aruncă cu de-a sila,Doar la Paşti şi la Crăciun,La sărac, ceva mai bun.Peste an, bietul săracAre crampe la stomac!Mânaţi, măi!Nu avem o dezlegarePentru o brazdă care doare,Dar o spunem, cu dojană,Că mulţi brazi nu au icoană,Nu au cruce, nu au sfinţiŞi-n biserici stau „cuminţi”…Cu momeala frumuseţiiSunt aduşi ca „pomi ai vieţii”,POMUL VIEŢII e pe-ALTARNu e bradul fără HAR.Etnografi de „meserie”Spun că bradu-i veşnicie.Sunt plătiţi ca să abatăDe pe cale-adevărată.Oare bradul ne conduce La Iisus pe Sfânta Cruce?Trăiţi bine LITURGHIAŞi simţiţi ce-i VEŞNICIA!Ţineţi Legea Creştinească,Lăsaţi brazii ca să crească!Mânaţi, măi!Se vorbeşte c-o să fieCimitir prin PRIMĂRIE!Cine vrea ca să asculte,Avantajele sunt multe:Loc d eveci pe şapte ani,După care dai alţi bani.Dacă nu, pun peste tine,

Într-o lume-amestecatăNu e dragoste curată.Amăgit de „bunăstare”A ajuns ţăranu-n stareSă aleagă de mâncareDe la firma lui CUTAREMânaţi, măi!Comunişti-au vrut să vadăCum e viaţa la GRĂMADĂŞi-au ajuns până la urmă,În nou-modernism , o TURMĂCare behăie de foameŞi-i hrănită cu programe!Prin programe cu-ajutoarePentru munca la votare!După cum vedem cu toţiiOrice an are „PROMOŢII”!La promoţii dau năvalăOameni fără socoteală.Nu contează calitatea,Ci contează cantitateaŞi copil, ca şi adult,Fericit e dacă-i mult!MULT în tine, MULT pe tineE tot visul de mai bine.Într-o lume-nfometată, La toţi vezi gura căscată.Sărbătorile-s păstrateDupă CARTEA DE BUCATENu-i Crăciunul în bucateCa să prinzi în greutate,Ci-i Crăciunul în colindăPentru veşncia MERINDĂCe se naşte pentru CRUCE,Ca pe om la CER să-l urce!Omul cel cu minte trează,Creştineşte ajunează,Nu se-nfruptă-n drumul luiDin POMANA PORCULUI!La români orice TRADIŢIIAu măsură şi condiţiiUnde nu e rânduialăE tradiţia în boalăMânaţi, măi!Nu e „VESTE MINUNATĂ”Când Biserica-i uitată,Când COLINDA-I doar INTRARELa o masă cu pahare…Nu poţi fi sus cu paharulŞi, în minte, cu TROPARUL,E TRADIŢIA în CEASURI,Nu-n satanice popasuri…Dau târcoale mănăstiriiCei ce n-au Legea IubiriiŞi fac zise „PENSIUNI”Să nu urci la rugăciuni.Când credinţa e puţinăFacem DATINA: DA, TINĂ!

Un sicriu ce nu-ţi convine!Când e vorba de votare, Cimitirul e salvare!Morţii ca netransportabiliPe o listă sunt valabili!Firme d eprestări serviciiVor aduce beneficii.Oamenii cu muşchii tariSe vor angaja gropari.Prin concurs, la angajareSe va pune bocitoare.Va fi o spălătorieŞi, alături, frizerie.Va fi casă mortuară,Mortul să nu stea afară.(Înainte de PLECAREStai în SALA DE-AȘTEPTA-

RE!) Ca să onoreze morţiiSe vor vind el apromoţii,Şi coroane şi sicrie,Şi costume de vecie.orice casă mortuarăVa avea câte-o FANFARĂŞi-un şpfer îndemânaticSă nu meargă nebunatic…Se deschid atâtea posturi…Costuri…, costuri… şi iar costuri…Decât să-i plăteşti pe-aceştiE mai bine să trăieşti!Mânaţi, măi!Am arat acest ogorCu un plug înnoitorŞi-aţi văzut c-am semănatNumai grâul cel curat.Deie Domnul să rodeascăCa pe vremea părinteascăUnde toţi eram mai miciPe genunchii de bunici,Aşteptând pe Moş crăciunSă ne-aducă ceva bun.El venea mereu grăbitCă era tot urmărit De un „moş” din EST adusFluturând drapelul rus.Vin şi astăzi moşi chemaţiTot în ROȘU îmbrăcaţi!Fiţi atenţi la ce vă spun:Unul este Moş Crăciun!Dacă trece pe la MALLE un moş în joc de rol!Mânaţi, măi!Anii toţi cu sănătateSă-i trăiţi în bunătate.S-aveţi zâmbet, tinereţe,Să sporiţi în frumuseţe.Să-mpliniţi pe cale dreaptă


Milostenia prin faptă.Să fiţi fraţi în cugetare,Cu iubire în lucrare.S-aveţi dragoste aleasăŞi în inimă şi-n casă.Multe Sfinte SărbătoriS-aşteptaţi colindătoriŞi, trăind mai fericiţi,Să-i vedeţi pe cei iubiţi.După datina străbună:„La mulţi ani şi voie bună!”După DATINA CREȘTINĂÎn colindă e LUMINĂŞi-i luminănă-n PluguşorPentr-un an mai roditor.De când s-a născut Cuvântul,Noi aşa arăm pământul.Când duşmanii ne-au luat plugul,Am rămas trăind cu jugul…Pentru noi înseamnă CRUCEMai departe o vom duce.Mânaţi, măi!Cu un plug iluminatAm ieşit azi la aratCa, ogorul văluritSă rodească însutit,Să rodească-n EPARHIE,‚ Nalt Preasfinte, bucurie,Pace, spor de rugăciune,Împlinire-n cele bune,Un an nou cu împăcareŞi cu dreaptă închinareMânaţi, măi!Păstorirea V-a fost toatăÎntr-o lumen-n singuratăUnde-aţi revărsat iubireŞi în vremi de pătimire.Cine poate să audă;Totu-i veghe, Totu-i trudă!Duhul vremii a fost rău,Însă „mare-i Dumnezeu!”V-a*nălţat de Sânziene,Pe meleaguri sucevene.Cu din suflet dăruit,De atunci aţi tot zidit,În lăuntru şi-n afarăPentru-a CERULUI comoară!Mânaţi, măi!În grădina cea cu floriVii pe an de multe ori,Dar când vii a patra oarăÎntre flori vezi o comoară:Vezi, în suflete, iubireŞi, în Milă, împlinire.Porţi în inimă şi-n gândMângâiere de colindDe la copilaşi cuminţiCare cresc fără părinţi

Unde-i cald AȘEZĂMÂNTULOcrotit de GHEORGHE SFÂN-

TUL!Mânaţi, măi!Toţi în dreaptă cugetareVă dorim spor de-nchinare.Sufletul să vi-l păstraţiCu răbdare între fraţi.Să trăiţi cu mulţumireÎn slujire şi-n zidire.În mulţi ani, prin PASTORALE,Să ne aşezaţi pe CALECând ne-abatem fără CREZDe la CALEA din BOTEZ.Să găsiţi, cu vrednicii,Slujitori în parohii.Să sfinţiţi cu Miul MarePentru Domnul, noi LATARE.UNUL DOMN săvă-ncununeCu mulţi ani spre fapte bune!

Vasile Roşca

Pluguşor

Am venit cu-n PluguşorÎncărcat de Tricolor,Că prea mult, pe-acest meleagS-a arat fără de STEAG.Fără STEAG şi fără CRUCENu ştii brazda unde duce!Tot sunând din zurgălăi, Porniţi brazda, măi flăcăiŞi daţi biciului putereSă alunge duhuri rele!Mânaţi, măi!Plânge-n hohot BucovinaCă i s-a tăiat grădinaŞi e plânsul întrecutDe la Nistru pân-la Prut…Lacrima, ajunge-n mareŞi acolo-i multă sare!...Fraţii plâng şi codrul piere.Mulţi ş-au luat „La revedere!”Tot trudind prin lumea largăŞi-s aduşi, adesea, pe targăSă mai stea acas-un ceasCu priveghi şi parastasIntegraţi apoi, în humăLângă tată, lângă mumă!...Se duc anii… se duc banii…Şi se bucură duşmanii…Ei un lucru n-au ştiutCă prin PLUG noi ne-am ţinut.Când au înţeles motivul

Au venit cu COLECTIVUL:Ne-au luat plug, ne-au luat şi

grapăŞI TRADIŢIA ne-o sapă.Prin decret ne-au luat pământulŞi din grai ne-au luat

CUVÂNTUL.Au stins doinele şi horaŞi colinda tuturora.Ce e astăzi în auzE trădare şi abuzDatina-i caricaturăŞi tradiţia-i strânsurăAmândouă-s peticiteTot cu texte otrăviteElementul cel păgânSe arată ca stăpânCând de fapt am răzbătutAvând CRUCEA steag şi scut.Ştefan avea Steag cu sfinţi,Pe Daniil între părinţi.Pe pereţi de ctitoriiStau, de veacuri, mărturiiCă tradiţia-i creştinăUnde-i inima română,Inima scăldată-n DORRevărsat în Pluguşor.Mânaţi, măi!Ce se vede nu se spune:Neamu-i sec în rugăciune.Cântă îngerii pe SUSJos, colindele s-au dus…Nu mai merg din poartă-n poar-

tă,Doar la FESTIVAL se poartă.Ne-ndreptăm spre-un NEAM

ATEUCu tradiţia-n muzeuCu ieşiri la zile mariÎn costum de” gospodari”Tot cu grai înduşmănitŞi cu gândul la profitE colinda fără CERCu refrenul „LERU-I LER”,Pluguşoru-i fără PLUGŞi credinţa-i fără JUG!Într-un soi de „libertate”Mult mai câştigăm păcatePrea vin timpuri din APOI,Cu ispite şi nevoi,Cu dezmăţ în sărbătoareMotivat de relaxare.Sărbătoarea-i ÎNVIERE,Nu e dreptul la CĂDERE!Daţi-i biciului putereSă mai rupă din TĂCERE!Mânaţi, măi!Ne-am schimbat felul de hrană,


Doi bărbaţi o fac pe mirii.Ca să fie rău întregUnii spun că-i înţeleg.Se vorbeşte-n alte spaţiiAle noii educaţii,Să se spune, prin cuvinte,Partenerilor „părinte”Pruncii vor fi educaţiDe „părinţi” numerotaţiCa s-ajungi „părinte-unu”Strigi prin casă ca nebunul.greu e de ştiut la noiCum rezişti „părinte-doi”!E familia modernă:Doi egali pe-aceeaşi pernă!Fericiţi în spaţii mici,Cum vor fi şi ei bunici?!Vă lăsăm să vă gândiţiÎntru mulţi ai fericiţi!Mânaţi, măi!N-a plecat Roşia Armată,E prin lume-nprăştiată.Deghizată-n „moşi crăciuni”Cu limbaj de oameni buni.N-au smerenia pe faţă,Să ne îndopăm învaţă.Fac reclamă la consum,Abia-ncap într-un costum.Se mai spune, câteodată,Că-s din ţara-ntunecată!Dacă din-ntuneric vin,Darul lor e cu venin.Sunt trimişii lui IrodLa al vieţii fraged rodLa copii nevinovaţiCe uşor sunt modelaţi.Ţinta lor, pe-o vreme rece,e ca Pruncul Sfânt să plece.În momeala unui dar,Nu-i Iisus cel plin HAR.Moşul roşu şi clonatMult Crăciun ne-a confiscat:Nu contează că e roş,Important e ce-i în coş!Moşii buni vin cu sfialăŞi păstreaz-o rânduială.Astăzi rânduiala-i spartăÎntr-o lume ce se ceartă.Rotiţi biciul, măi voinici,Că e mult de-arat pe-aici!Mânaţi, măi!Ce-a făcut Irod atunci,Face astăzi printre prunci.Azi omoară milioaneFără lacrimi la cucoane.Era „plânset mare-n Rama”Azi nu plânge nimeni drama!E sponsorizat măcelul

Ne-am ales altă icoană;Alte case ne zidimSinguratici să trăim;Alt Crăciun avem în casăCu preamultul de pe masă.S-a pierdut timpul trecutŞi, acum, ce-i de făcut?Altădată-n casa micăEra inima voinică.Azi, în casele-palate,Abia inima mai bate.Într-o libertate seacăTineretul pleacă…, pleacă…Nu ne doare că se duce,Ci, că pleacă fără Cruce!Nu eşti dat să fii ce eşti,Ci să te-nduhovniceşti.Eşti ţărână, Cartea spuneNu uita de rugăciune!Dacă vrei să fii în veac„Fii cu Duhul mai sărac!”Când ai „duhuri” bogăţie,Mergi cu ele-n veşnicie!Doar cu-n „ duh stăpânitor”Urci la cer triumfătorPocniţi biciul mai cu sporTot în duh de Pluguşor!Mânaţi, măi!Plugul nostru-şi face treabaCa să nu plătiţi degeaba.Pe-unde trece răscoleşteImportant că brazda creşte.Cei ce vin urgent cu disculÎşi asumă singuri riscul.Brazda trebuie lăsatăCa să fie degerată.Unii vin cu vorba goalăCă-„călzirea” e globală.Gerul e pe-aici, pe-aproape:Unii mint de-gheaţă ape!Adevărul nu-i câştigCând minciuna face frig;Cu televizorulA-ngheţat poporulŞi, răceala-i multăPentru cine-ascultă!Scuturaţi, flăcăi,Mult, din zurgălăi!Mânaţi, măi!Sărbătoare-i şi LUMINĂÎn familia creştină.E familia străbună:Tată, mamă, cu cununăŞi copii cu voie bună.Altceva să nu se spună!La-nceput aşa e dat:O femeie şi-un bărbat.Astăzi, fără legea firii,

Prin programe de tot felul.Se pun crimele la caleCu motive medicaleSunt redus epopulaţii„Să încapă generaţii”Că prea mic ar fi pământulCând copiii iau avântul,Dar n-auzi nici un cuvântCă prostia ia avânt.Daţi cu biciul în prostie,Ca irozi să nu mai fie!Mânaţi, măi!În pământu-nţelenitPlugul nostru-aîntâlnitFel de fel de rădăciniCe-n credinţă produc spini.Moda vremii triumfală Nu-i cu datina egală.Sunt împinse în tradiţiiMode noi cu achiziţiiAchiziţii de tot felul,Care-au devenit modeluleste greu a renunţaCă doar merge şi aşa!Nuntă sâmbăta n-a fost,Dar i s-a deschis un rost.Sâmbăta e zi cu darŞi duminica-i cu har,Important e cât e darul!Dar de ce? şi Dar de ceVin nuntaşii-n sâmbete?Vin c-aleg în libertate,O duminica-n păcate!Mânaţi, măi!Tot arând în curmezişAm dat peste un afişCe anunţă nuntă mareCu o veche ţiitoare.Întrebarea e firească:„Ce cununi o să primească?”Azi la nuntă se-ncununăFără datina străbunăOare cât e vrednicieDupă ani de burlăcie?Aşezăm, pe-aceeaşi treaptăViaţa strâmbă cu cea dreaptă?„Aşa-s vremile” se spune,Nu e totul „spurcăciune”Şi în cartea cea sfinţităSpurcăciunea-i ocolităI se zice întinareCa să nu miroasă tare!Şi cuvântul „păcătos”Uşurel, e tot mai scos.Ne rugăm în suflet goi:„Miluieşte-ne pe noi!”Nu mai spunem „păcătoşii”Cum spuneau cândva strămoşii…


Şi, mai nou, se pune-accentPe cuvântul penitent.Va pleca mai pocăitPenitentul spovedit,Sau va fi mai cu folosCel ce-şi zice păcătos?!Îndreptare din cuvinteNu îndreaptă simţăminte.Ia pocniţi, acum, din biciPentru cei ce dorm pe-aici!Mânaţi, măi!Noi, plugarii arşi de soareAm rămas în ascultareTot cu preotul din satCe, pe drept, ne-a botezatOrtodocşi de la BotezNu ne despărţim de crezVin furtuni că bate vântulNoi tot vălurim pământulAn de an, prin Pluguşor,Nu uităm c-avem păstorCe se roagă ne-ncetatPentru rod îmbelşugatBrazda-i cea care ne leagăŞi o ducem tot, întreagă.În puţinul nostru-i multCănu renunţăm la cultCând în cult nu-i Preasfinţitul,Nu-i aproape Răsăritul.Răsăritul Cel de SusPrin Apostoli e adusŞi prin punerea de mâiniPreasfinţiţii sunt stăpâniEi ştiu calea de urmatNoi ştim, rostul la arat.Nu uitaţi de zurgălăiŞi mai scuturaţi-i, măi!Mânaţi, măi!Nu poţi colinda cu harCând lăuntrul nu-i Altar.Când la locul lui nu-i postul,Colindatu-şi pierde rostul.Tot strămoşii s-au rugatŞi-au pornit la colindatEi şi-au spovedit păcatulŞi-au purces cu colindatul.Doar cu inimă curatăE colindă adevăratăOsteneala şi credinţaÎi dau omului fiinţa.Cu nădejdea sus în RaiAu pornit şi cei trei craiToţi păstorii truditoriAu ajuns colindători,Încât îngeri încântaţiCoborau din cer miraţi,Pregăteau spre veşnicieDrumul către Liturghie.

Pe-acest drum au mers străbuniiŞi au rezistat furtunii.Pe-acest drum venim şi noi,An de an, cu drag, la voiȘtergem fruntea de sudoareȘi mai dăm o brazdă mare.Mânaţi, măi!Doina, după cum se ştie,Nu-i cântată, azi, pe glie.Nu-i pe vale, nu-i pe dealE împinsă-n FestivalMulte flori, când le schimbi locul,Nu-şi deshid întreg bobocul!Oare nu cumva e planulSă nu mai cânte ţăranul?!Îi schimbi locul, îi schimbi dorul,Nu-i mai place Pluguşorul…Nu colindă şi nu ură,Nu doineşte sfânt din gurăInima e tot mai seacă,Lasă brazda şi tot pleacă.Satul nu-i o aşezare,Creşte iarba pe cărareCă doar pe la zile mari,Vin acasă căpşunariŞi, atunci de bucurie,Stau trei zile-n berărieCu manele cu strigareŞi cu micii pe grătareDupă cum ne e mâncareaTot aşa e şi purtareaDacă gura-i hămesităToată mila-i fugărităMult începe să se vadăBunătatea ca paradă.Şi la sat şi la oraş,Se descopăr nevoiaşiUnde firmele-şi testează Mila ce o tot filmeazăŞi caseta e păstratăPân ajung la judecatăCu caseta când te duciRaiul, sigur, nu-l apuci.Mila fără lumânare,Nu-i decât sponsorizare.Sponsorul de pe pământNu-i în cer privit ca SfântBunătatea afişatăE mândrie fără platăSfinţii cresc prin rugăciune,Nu-n aplauze-n tribune.Mânaţi, măi!Am tot fost ţară curatăŞi-am ajuns ţară furatăNe-au furat pământ şi apăȘi pe sub pământ ne sapăPrin programe ce se plimbăNe-au secat şi port şi limbă.

Am vrut ţară de egali,Suntem ţară de vasaliPlătitori d enoi tributuriCu armată fără scuturiŞi cu tineri în putereAntrenaţi la băut bere.Lumea-i mare, şcoala-i mică.Cei ce cad nu se ridică!Dascălul cu cap stângiste un pui de comunistE clonat în noi tiparePrin programe de formare.Facem şcoală după şcoalăŞi lipseşte şcoala-n şcoalăPunem mult în farfurieŞi puţin în „scăfârlie”!Sub pretext de adaptareS-a ajuns la adoptare.Adoptăm modele straniiŞi pe urmă plesnesc cranii…Ia plesniţi şi voi din biciPe model de la bunici!Mânaţi, măi!Noi cu plugul am venitSpre „urechi de auzit”.N-am făcut brazda mai lungăPentru-n ban mai mult în pungă.Noi ne-am dat toată silinţaDupă cum ne-a fost credinţaVă lăsăm în sărbătoareLângă creştineşti izvoare.Nu vă depărtaţi de satCă izvoru-i mai curat.Sfinţiţi brazda-n noul anCu aghiazmă de IordanSă simţiţi o mângâiereÎn lumina de-n viereÎn tradiţii păcătoaseAltă apă-i ce miroase.Cei ce vă „branşaţi” la NETPuneţi filtru-n robinet.Undele „canalizate”Duc la creiere spălate.Bucuria cea aleasăS-o aveţi mereu în casă.Rodul muncii să sporeascăToţi cei dragi să vă trăiască.Apa Vieţii e Hristos.Folosiţi-o cu folos!La mulţi ani cu fericireŞi cu inima-n iubire!

V. Roşca


dispensă de orice fel adresate chiriarhului; - face propuneri asupra înfiinţărilor, desfiinţă-

rilor şi delimitărilor teritoriale ale protopopiatelor şi parohiilor cu arondarea şi rearondarea acestora;

- se îngrijeşte ca organele parohiale şi protopo-peşti să îşi îndeplinească îndatoririle prevăzute de Statutul BOR şi legiuirile bisericeşti;

- face propuneri pentru confirmarea, suspenda-rea sau dizolvarea consiliilor parohiale şi pentru revocarea epitropilor care s-au făcut vinovaţi de grave abateri;

- întocmeşte darea de seamă asupra activită-ţii administrativ-bisericeşti pe care o prezintă în Adunarea Eparhială;

- în vederea notărilor administrative, cu bine-cuvântare din partea Chiriarhului locului şi îm-preună cu părinţii protopopi, inspectează parohi-ile din Eparhie;

-prezidează cu binecuvântarea Chiriarhului lo-cului conferinţele preoţeşti şi şedinţele lunare ad-ministrative la protopopiatele din Eparhie;

- cu binecuvântarea Chiriarhului locului şi îm-preună cu un inspector eparhial şi cu părinţii pro-topopi face anchete şi cercetări;

- verifică dosarele pentru obţinerea gradelor în preoţie şi le înaintează către Centrele de Perfecţi-onare, respectiv Facultăţile de Teologie acreditate de Patriarhia Română;

- face propuneri pentru acordarea de ranguri onorifice preoţilor cu activitate deosebită;

- emite gramatele şi alte distincţii bisericeşti;- informează unităţile din subordine cu toate

hotărârile pe plan administrativ prin emiterea de temeiuri şi supraveghează aplicarea întocmai a acestora.

- avizează cererile de angajare în posturi cleri-cale şi neclericale la Centrul Eparhial, protoierii mănăstiri şi parohii;

- avizează şi înregistrează cererile anuale de concediu ale preoţilor şi protopopilor;

- păstrează secretul profesional privind datele cu caracter personal din lucrările pe care le rezol-vă sau avizează;

EXPUNERE ASUPRA ACTIVITĂŢII EPARHIEI PE ANUL 2016

Întreaga activitate sacramental-liturgică, pasto-ral-misionară, cultural-educaţională, administra-tiv-bisericească, de asistenţă socială şi religioasă din cuprinsul Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţi-lor, s-a desfăşurat în Lumina Sfintelor Evanghelii, în concordanţă cu învăţătura şi rânduielile Biseri-cii Ortodoxe, cu prevederile hotărârilor Sfântului Sinod şi ale organismelor deliberative eparhiale, cu permanenta binecuvântare, purtare de grijă şi îndrumare a Chiriarhului nostru, Înaltpreasfinţi-tul Părinte Arhiepiscop Pimen.

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a împlinit în anul 2016, douăzeci şi cinci de ani de la înfiin-ţare şi tot atâţia de la instalarea primului ierarh, un sfert de secol în care s-au împletit bucurii, în-cercări şi împliniri. Una din aceste împliniri este şi aceasta că astăzi întrunirea Adunării Eparhiale se desfăşoară în noul sediu al Centrului Eparhi-al construcţie care a desăvârşit bogata activitate a anului 2016.

SECTORUL ADMINISTRATIV-BISERICESC

În cadrul sectorului Administrativ – Bisericesc, consilierul de resort îndeplineşte următoarele atri-buţiuni:

- participă, de drept, la şedinţele Consiliului Eparhial, cu vot consultativ, iar în Permanenţa Consiliului Eparhial cu vot deliberativ;

- propune pe bază de referat numirea, transfe-rul şi încetarea activităţii personalului clerical şi neclerical din cadrul Eparhiei;

- face raportările permanente către I.T.M. prin programul REVISAL şi ulterior către SSC şi Patri-arhie prin rapoartele lunare şi Statele de funcţii şi personal;

- propune Permanenţei Consiliului Eparhial de-ferirea cazurilor speciale Consistoriului Eparhial;

- întocmeşte referatele cu privire la cererile de

Lucrările Adunării Eparhiale


cu împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna prilej cu care Praferici-rea Sa a oficiat împreună cu soborul de ierarahi din ţară şi străinătate Sfânta Liturghie.

II. ACTIVITATEA ORGANISMELOR EPAR-HIALE

•Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen a par-ticipat la lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Or-todoxe Române desfăşurate în: 14 ianuarie ; 25-26 februarie; 06-07 iunie ; 28-29 octombrie şi 16 de-cembrie.

•A participat la lucrările Sinodului Mitropoli-tan desfăşurate la Mănăstirea Neamţ în zilele de 09 februarie; 20 mai şi 9 august.

•A condus lucrările Adunării Eparhiale şi ale Consiliului Eparhial din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor în 23 ianuarie.

•În data de 24 februarie a participat la lucrările Adunării Naţionale Bisericeşti.

•Permanenţa Consiliului eparhial, sub preşe-dinţia Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Pimen, s-a întrunit, ori de câte ori a fost nevoie, oferind ca-dru legal desfăşurării vieţii religioase din eparhie, aplicării şi adaptării hotărârilor Sfântului Sinod la condiţiile eparhiei noastre. Anul acesta a prezidat cele treisprezece Permanenţe ale Consiliului epar-hial, care au avut loc în zilele: 18.01; 26.01;18.02; 24.03; 21.04; 24.05; 28.06; 19.07; 18.08; 24.09; 25.10; 22.11 şi 14.12.

•A participat la şedinţa de lucru cu stareţii şi stareţele din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor ce s-a desfăşurat la Mănăstirea Moldoviţa în data de 10 noiembrie.

•A participat la consfătuirile cu profesorii de religie din eparhia noastră ce au avut loc în ziua de 10 septembrie în sala de şedinţe a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

•Cu grijă de părinte ce veghează şi conduce, a prezidat conferinţele pastoral-misionare lunare şi semestriale cele de primăvară şi toamnă, la cele cinci protopopiate şi a discutat cu factorii locali ai guvernării, problemele Bisericii din Bucovina.

Organele eparhiale au participat activ la viaţa religioasă a eparhiei.

Membrii Consiliului şi Adunării eparhiale au sprijinit după pricepere şi posibilităţi activităţile iniţiate de conducerea eparhiei.

- coordonează, îndrumă şi verifică întreaga ac-tivitate a sectorului îndeplinind orice alte atribuţie încredinţată de Chiriarh.

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor îşi întinde jurisdicţia sa canonică pe raza judeţului Suceava şi are în componenţă 569 unităţi de cult, dintre care 408 parohii, 103 filii şi 52 mănăstiri şi schituri, organizate în 5 protopopiate: Suceava I, Suceava II, Fălticeni, Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc cu un total de 589 posturi clericale şi 669 posturi neclericale.

I. EVENIMENTE DEOSEBITE DIN VIAŢA EPARHIEI

Anul 2016 în Arhiepiscopia Sucevei şi Rdăuţi-lor, ca de altfel şi în întreagă Patriarhia Română, s-a aflat în sub egida aniversară 2016 – Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”.

1.În data de 23 ianuarie 2016, a avut loc întruni-rea Adunării Eparhiale din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, prezidate de Înaltpreasfinţi-tul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în cadrul căreia s-au prezentat dările de seamă asu-pra activităţii tuturor sectoarelor, cu evidenţierea aspectelor importante din viaţa eparhiei şi propu-nerea proiectelor pentru anul 2016.

2.În data de 24 iunie, ziua de pomenire a Sfântu-lui Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, este hramul Catedralei Arhiepiscopale – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, când Sfânta Liturghie s-a săvârşit de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, după care a urmat pelerinajul cu Sfinte-le Moaşte prin municipiul Suceava, după traseul tradiţional.

3.Pe 2 iulie şi 15 august la Mănăstirea Putna s-au săvârşit Sfântele Liturghii în frunte cu sobo-rul de ierarhi, sub ocrotirea ctitorului, Binecredin-ciosului Voievod Ștefan cel Mare şi Sfânt, al cărui mormânt se află în această sfântă biserică.

4. Un eveniment deosebit a fost marcat de vi-zita Preafericirii Sale Ioan al X-lea, Patriarhul An-tiohiei din perioada 23 septembrie - 1 octombrie în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, alături de care s-au vizitat, împreună cu un ales sobor de ie-rarhi vechile vetre monahale de la Voroneţ, Mol-doviţa, Suceviţa şi Putna. Această vizită a coincis


6 preoţi au primit oficiul de paroh;•au fost semnate decizii de încetare a activită-

ţii la limită de vârstă pentru 17 preoţi. Respectivii preoţi, după opţiune, au fost îmbisericiţi la paro-hiile unde au activat sau la alte parohii din cuprin-sul eparhiei, primind decizie de numire cu statut canonic de preot pensionar îmbisericit. Cu regrete ne-am despărţit de trei colegi preoţi care au trecut la Domnul.

•59 cântăreţi bisericeşti şi îngrijitori au solicitat încetarea activităţii, 56 au fost încadraţi iar 5 au fost transferaţi pe alte posturi.

•un număr de 35 de preoţi au primit binecu-vântarea pentru echivalarea gradelor în preoţie cu masterat sau doctorat în teologie sau, după caz, cu gradele obţinute în învăţământ.

•în sprijinul activităţii asistenţei sociale şi fi-lantropice, au fost angajate 3 persoane în posturi de asistent social în cadrul centrelor de asistenţă socială.

•într-o bună conlucrare cu cancelariile proto-popeşti, a fost propusă spre aprobare lista parohi-ilor care beneficiază de sprijin lunar la salarizare în cuantum de 80% din salariile de bază stabilite conform legii pentru cadrele didactice din învăţă-mântul preuniversitar de stat.

•a fost analizată şi actualizată lista indemniza-ţiilor de 65% pentru personalul clerical, fiind re-alizat şi implementat un tabel sinteză la nivel de Centru Eparhial şi protopopiate pentru o mai efi-cientă evidenţă. Prin grija arhiepiscopului au fost aduse la zi, prin redistribuire, în urma unor pensi-onări, indemnizaţiile clericale.

•pe parcursul anului trecut au fost înfiinţa-te două parohii: Parohia Straja II, desprinsă din Parohia Straja, Protopopiatul Rădăuţi şi Parohia Suha rezultată din rearondările Parohiilor Mălini şi Poiana Mărului, Protopopiatul Fălticeni.

IV. ACTIVITATEA CULTURAL – EDUCAŢIO-NALĂ DE PREGĂTIRE A VIITORILOR PREOŢI ȘI PERFECŢIONAREA ACESTORA

Dată fiind importanţa problemelor de actu-alitate ce preocupă Biserica Ortodoxă Română, menţionăm că în cadrul conferinţelor pastoral – misionare preoţii au participat în mod activ la dezbaterea subiectelor de mare actualitate, respec-tându-se tematica indicată de Sfânta Patriarhie.

III. ACTIVITATEA ADMINISTRATIVĂ

Activităţile Centrului Eparhial au fost eviden-ţiate într-un număr de 3066 temeiuri, dintre care menţionăm:

•Cabinet Arhiepiscop: 712;•Sectorul Administrativ – Bisericesc: 556;•Sectorul Economic şi Financiar: 679;•Sectorul Exarhat: 21;•Inspector Bisericesc: 109;•Sectorul Cultural: 131;•Sectorul Juridic: 231;•Sectorul Social –Filantropic: 82;•Sectorul SSM- SIPP: 43;•Inspector Învăţământ: 44•Direcţia Fondului Forestier Bisericesc :314

În cadrul Sectorul Administrativ Bisericesc şi-au desfăşurat activitatea:

1.PC Pr.Vasile Baltag– Consilier Administrativ Bisericesc;

2.PC Pr. Nicolae Horga– Inspector Eparhial Bi-sericesc;

3.PC Pr. Cornel Oprişan - Secretar Eparhial;4.PC Pr. Cristian Turenschi- Băiţan – Referent;5.D-na Maria Eşi – Secretar prelucrare date;Corespondenţa adresată Centrului Eparhial a

fost repartizată Sectoarelor Eparhiale de către PC Pr. Cornel Oprişan, Secretar Eparhial, sub îndru-marea directă a Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul al Sucevei şi Rădăuţilor.

Mișcările de personal clerical și neclerical parohii și mănăstiri

În cursul anului 2016 în urma referatelor Secto-rului Administrativ Bisericesc şi cu binecuvânta-rea arhierească a chiriarhului, pentru buna desfă-şurare a vieţii bisericeşti în eparhia, Arhiepiscopia al Sucevei şi Rădăuţilor Permanenţa Consiliului Eparhial a aprobat următoarele mişcări de perso-nal:

•au fost efectuate 27 transferuri în posturi de preot în interesul serviciului, în vederea bunăstării parohiilor, dar şi cu purtare de grijă faţă de familia preotului.

•pentru buna desfăşurare a activităţii din Cen-trului Eparhial, Protoierii şi Parohii au fost efectu-ate 27 de numiri.

•în vederea unei revigorări la nivelul parohiei,


oameni de bine din eparhie. În prezent suntem în faza de proiectare şi avizare a documentaţiei pentru noul edificiu a Seminarului Teologic ce va fi construit în imediata apropiere a Căminului de bătrâni ,,Sfântul Ioan cel Nou”.

V.ACTIVITATEA MISIONAR - PASTORALĂ

Activitatea pastoral-misionară a Înaltpreasfin-ţitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rdăuţilor s-a continuat într-un ritm dinamic ca, prin exemplul de păstrare, respectare şi mărturisi-re a învăţăturii de credinţă şi morală a Canoanelor, legiuirilor bisericeşti şi hotărârilor Sfântului Sinod, viaţa bisericească să dobândească noi impulsuri în toate planurile de activitate. Primim poveţe per-manente de la ierarhul nostru, îndemnuri de iubi-re frăţească, ca întreaga familie creştină a Bucovi-nei să acorde o mai mare atenţie valorilor autentic creştine. Tuturor elevilor de clasa I din cuprinsul Eparhiei le-au fost distribuite, în mod gratuit, cărţi de rugăciune şi cruciuliţe iar celor din clasa a V a o carte foarte folositoare elevilor - Ctehismul.

Dornic să aducă pacea şi unitatea, Înaltul nos-tru eparhiot a povăţuit preoţii, cu profundul simţ al responsabilităţii pastorale şi a răspuns cu râvnă întreitei slujiri arhiereşti: sfinţitoare, cărturăreşti şi administrative.

Itinerarul pastoral al Înaltului nostru Ierarh a fost şi în acest an cu dăruire, desfăşurându-se după un program zilnic propriu impus pentru: audienţe (peste 1500), rezolvarea problemelor eparhiei, acte de cancelarie, vizite canonice şi slujbe la parohii şi mănăstiri, vizite la edificii caritative, vizitarea permanentă a Căminului de Bătrâni „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava şi periodic a tuturor aşeză-mintelor pentru copii sau bătrâni din eparhie. O activitate deosebită s-a dezvoltat pe mai departe la tipografia de la Mănăstirea Cămârzani, activitate care va fi evidenţiată la Sectorul Cultural.

De asemenea, se continuă activitatea de peleri-naje în Ţara Sfântă şi alte destinaţii cu încărcătură spirituală, prin Punctul de lucru – Pelerinaje „Sf. Ioan cel Nou” din cadrul Centrului de Pelerinaje Basilica Travel al Patriarhiei Române al cărui sediu se află în incinta Mall Suceava lângă Magazinul de obiecte bisericeşti ,,Suflet bucovinean”.

Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Su-cevei şi Rădăuţilor, a hrănit cu cuvintele Sfintei

În cadrul dezbaterilor s-au furnizat informaţii bogate cu privire la viaţa liturgică şi s-au eviden-ţiat preocupările preoţilor de a găsi rezolvări cu privire la realităţi spirituale, demonstrând în acest fel dinamismul şi implicarea clerului în probleme-le contemporane.

O preocupare importantă, care se află în atenţia permanentă a ierarhului nostru, este grija constan-tă pentru asigurarea procesului de pregătire a per-sonalului clerical de la admitera în Seminarul Teo-logic din Eparhie, până la perfectionarea pe grade a tuturor preoţilor încadraţi în Schemele de funcţii ale Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

În anul 2016, au urmat cursurile metodologice pentru obţinerea gradelor profesionale, un număr de 36 preoţi cu studii superioare, dintre care 15 la gradul definitiv, 12 la gradul II în preoţie şi 9 la gradul I în preoţie, urmând ca în anul 2017 să participe la astfel de cursuri: studii superioare - 44 pentru gr.I, 43 pentru gr. II şi 39 pentru definitiv; studii medii - 2 la gr.I, 6 la gr. II şi 15 la defini-tiv. Cei interesaţi au fost orientaţi spre Centrele de Perfecţionare de la Facultăţile de Teologie Ortodo-xă din Bucureşti şi Iaşi.

Cursurile pentru obţinerea gradelor definitiv şi II în preoţie organizate de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei prin Facultatea de Teologie ,,Dumitru Stăniloaie” din Iaşi, la Centrul Miclăuşeni arată pregătirea deosebită a preoţilor noştri care în fie-care an aduc rezultatele cele mai mari din întreaga mitropolie. Promovări cu note peste 9,50 au avut şi preoţii înscrişi la Cursurile de perfecţionare din centrele Bucureşti, Cluj şi Sibiu.

De asemenea, pe parcursul anului 2016, au avut loc în cele 5 protopopiate conferinţe pastoral-misi-onare şi administrative periodice, cu teme propuse de sectorul pastoral-misionar în colaborare cu pre-oţii de pe raza celor 5 protopopiate, teme care scot în evidenţă multitudinea de probleme actuale, în mediul rural şi cel urban, în special de întărirea vieţii duhovniceşti şi apărarea dreptei credinţe.

Seminarul Teologic a primit o atenţie deosebi-tă, din partea Chiriarhul nostru, atât prin cerinţele pretinse de a se situa la un nivel înalt de pregătire, cât şi de a se acorda o atenţie sporită disciplinei moral-religioase. S-a reuşit continuarea procesului de învăţământ după situaţia grea de la începutul anului 2015 prin devotamentul corpului profeso-ral, a părintelui director şi prin bunăvoinţa unor


re cel mai exemplar s-a evidenţiat Protopopiatul Fălticeni cu acţiuni şi multiple activităţi în care pe lângă preoţi au fost angrenaţi profesori, medici, diverşi specialişti şi oameni cu diferite demnităţi. De asemenea la îndemnul permanent al Păstoru-lui nostru fiecare parohie a contribuit cu alimente, materiale de construcţie şi chiar financiar la ajuto-rul pe care suntem datori să-l acordăm celor aflaţi în nevoi ,,fraţii mai mici ai lui Hristos”.

O altă preocupare a Înaltpreasfinţiei Sale o con-stituie purtarea de grijă faţă de credincioşii orto-docşi ucraineni care în multe parohii aflate la zona de graniţă cu Ucraina sunt majoritari. Dialogul s-a purtat şi se poartă inclusiv cu reprezentanţii aces-tor comunităţi de la cei de pe plan local până la cei aflaţi la centru. Și cu ajutorul acestora, s-a reuşit ca pe parcursul anului 2016 să fie susţinute lucră-rile de construcţie sau restaurare - consolidare ale edificiilor religioase.

Tot în scopul contribuirii la statornicirea bune-lor relaţii cu etnia ucraineană ortodoxă trăitoare în judeţul nostru, la bisericile cu majoritatea cre-dincioşilor de limbă ucraineană, Sfânta Liturghie se săvârşeşte bilingv încurajându-se deopotrivă promovarea tradiţiilor culturale care implicit sun legate şi de viaţa spirituală.

Evenimentele şi faptele semnalate succint în Iti-nerariul pastoral constituie o mărturie a implicării efective a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen în dinamizarea vieţii bisericeşti din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, sub diferi-tele şi variatele ei aspecte, a implicării clerului şi credincioşilor în lucrarea de misiune a Bisericii şi a coresponsabilităţii şi solidarităţii acestora în faţa cerinţelor misionare actuale.

Problema prozelitismului și relațiile cu celelalte cul-te religioase

Crizei spirituale şi materiale a timpului nostru încercăm să-i răspundem apărând copiii şi bătrâ-nii loviţi şi umiliţi de sărăcia familială, de indi-ferenţa societăţii şi a celor care conduc destinele acestei naţiuni.

Conştienţi de faptul că şansa Ortodoxiei stă în lucrarea responsabilă, ne-am străduit să între-ţinem relaţii amiabile cu cultele neoprotestante, purtând dialoguri sincere şi constructive cu creş-tini aparţinând şi altor confesiuni, fără tendinţe prozelitiste, contribuind astfel la realizarea unui

Scripturi preoţii şi credincioşii Eparhiei noastre şi a săvârşit Sfinte Taine pentru toţi cei care au avut dragostea de a-l simţi şi avea în mijlocul lor, a dus permanent o lucrare misionară, dăruindu-se cu dragoste părintească şi cu priceperea de dascăl, să-vârşind 114 de Sfinte Liturghii şi ţinând tot atâtea cuvinte de învăţătură întărind şi povăţuind preoţii şi credincioşii, învăţându-i cum să păstreze dreap-ta credinţă şi tradiţia Bisericii noastre străbune; a vizitat peste 100 de parohii şi lăcaşuri de cult; a săvârşit slujbe de sfinţire şi resfinţire la 10 locaşuri de închinare. A hirotonit în diacon şi preot un nu-măr de 8 candidaţi şi a acordat 5 ranguri onorifice şi 176 diplome de vrednicie.

S-au luat măsuri administrative pentru asigura-rea de personal clerical în toate parohiile şi filiile, pentru stabilitatea, prezenţa şi lucrarea preoţilor în parohie. Acolo unde prin pensionare oficiul de preot paroh nu a fost ocupat imediat, prin dele-gaţie, protopopul a suplinit pe întreaga perioadă acest oficiu. Înaltpreasfinţia Sa a pus accentul pe responsabilizarea preoţilor faţă de viaţa şi misiu-nea parohiei astăzi şi, în mod special, pe deschide-rea interesului tineretului spre calea bisericii, prin accentuarea cuvântului Evangheliei, prin predică şi cateheză, participarea la viaţa liturgică a parohi-ei, intensificarea dialogului preotului cu intelectu-alii, tinerii şi copiii, integrarea în consiliile şi comi-tetele parohiale, angrenarea tinerilor în activităţi social-filantropice şi de educaţie creştină.

La iniţiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rdăuţilor, în cadrul şe-dinţelor Permanenţei Consiliului Eparhial, în Si-naxa stareţilor şi a stareţelor, precum şi în diverse întâlniri pastorale, s-au luat măsuri pentru conso-lidarea vieţii şi disciplinei bisericeşti şi implicarea organismelor parohiale şi autorităţilor locale în lucrarea misionară. Complexa activitate pasto-ral-misionară a Înaltpreasfinţiei Sale rezultă din consolidarea legăturii cu clerul şi credincioşii şi din buna colaborare între Centrul Eparhial şi ce-lelalte instituţii locale, folosind diferite prilejuri liturgice, misionare, sociale sau culturale pentru a apropia şi implica pe oamenii înţelepţi şi iubitori în lucrarea de misiune a Sfintei noastre Biserici.

Centrul eparhial, protopopiatele şi parohiile s-au implicat, ca în fiecare an, în viaţa socială ală-turi de credincioşi, reprezentând una din priorită-ţile misiunii preoţeşti. În această minunată lucra-


În grija permanentă a Înaltpreasfinţiei Sale stă şi situaţia credincioşilor din parohiile unde ma-joritatea o constituie stiliştii. Aici, Înaltpreasfinţia Sa, a slujit la evenimentele importante ale parohi-ilor ori de câte ori a fost nevoie, ţinând o strânsă legătură cu PC Pr. Vasile Bostan, paroh al Parohiei Slătioara, unde este concentrată activitatea stilistă din Eparhia noastră.

VI.SPRIJINIREA MATERIALĂ A ACTIVITĂ-ŢII PASTORAL-MISIONARE ȘI ÎNTRAJUTORA-REA FRĂŢEASCĂ A UNITĂŢILOR BISERICEȘTI.

Permanenţa Consiliului Eparhial a hotărât în anii precedenţi şi a continuat şi în cursul anului 2016, următoarele iniţiative de ajutorare a parohii-lor sărace şi misionare:

•Înfrăţirea parohiilor de gr. I şi gr. II cu cele să-race şi misionare.

•Intensificarea solidarizării parohiilor de gr. I şi gr. II cu parohiile sărace şi misionare, cele din urmă procedând la colecte anuale în parohiile de gr. I şi gr. II, în mediul urban şi rural, colecte ce se înregistrează în gestiune.

•Identificarea societăţilor economice, agenţi economici, instituţii bugetare şi nebugetare, pri-vind sponsorizarea cu 2% din impozitul pe salarii.

•Susţinerea dialogului permanent cu autorită-ţile locale pentru susţinerea financiară în continua-rea lucrărilor de construcţie, reparaţie, consolidare şi pictură. Remarcăm aici implicarea primăriilor şi la nivel central Consiliul Judeţean Suceava despre care va face referire amănunţită sectorul economic.

•Asociaţiile proprietarilor de păduri din Arhi-episcopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin munca spe-cialiştilor de la cele două ocale silvice reprezintă o altă sursă de ajutorare, specifică eparhiei noastre.

•Asociaţiile Proprietarilor de Păduri au acordat ajutoare constând din lemn de foc şi pentru con-strucţii, parohiilor sărace şi misionare din eparhie şi din afara ei.

•Acolo unde s-au înfiinţat parohii noi sau unde filiile s-au transformat în parohii şi nu au avut te-ren în proprietate, parohia mamă s-a îngrijit să do-neze cu acte notariale până la 30% din suprafaţa pe care o deţine.

•În sfârşit, la aceste unităţi sărace şi misionare, nu s-au fixat debite, sau acolo unde a fost cazul acestea au fost reeşalonate.

climat de viaţă creştină autentică.Relaţiile cu celelalte culte istorice religioase de

pe raza Arhiepiscopiei noastre, decurg într-un climat de viaţă creştină autentică, specifice întreg ţinutului istoric din Bucovina. Ne referim aici, în primul rând la dialogurile purtate cu Biserica Ro-mano-Catolică şi cu Biserica Armeană.

La fiecare protopopiat s-a solicitat intensifica-rea lucrărilor din cadrul Cercurilor pastoral – mi-sionare, formându-se noi nuclee în care preoţii tineri şi râvnitori au fost secondaţi de preoţii cu multă experienţă în problemele de misionarism. În parohiile misionare s-au săvârşit slujbele Sfân-tului Maslu cu mai mulţi preoţi, s-au împărţit cre-dincioşilor cărţi ziditoare de suflet şi de apărare a credinţei tipărite la tipografia noastră sau în alte eparhii. Preoţii din aceste parohii sunt îndemnaţi şi susţinuţi să organizeze pelerinaje la mănăstirile din Moldova cu scopul întăririi în credinţă a eno-riaşilor. De un real folos, o reprezintă activitatea tipografică de tipărire a unor cărţi şi broşuri edita-te de Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, distribuite gratuit către parohii. Amintim în acest sens distribuirea pe mai departe, în mod gratuit, a Catehismului creştinului dreptcredincios. S-au fă-cut eforturi pentru asigurarea pe o bună parte de timp, a necesarului de Catehisme pentru fiecare elev promovat în clasa a V– a.

La nivelul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, se poartă o luptă susţinută împotriva fenomenului sectar (atenţia fiind îndreptată şi spre partea con-fesiunilor mai puţin agresive), atât la nivel de pa-rohie, cât şi la nivel central.

Urmare acestor acţiuni, pe parcursul anului 2016, au revenit în sânul Bisericii mame un număr de 9 familii din confesiunile neoprotestante. Situ-aţia de Parohia Probota, unde un număr de 4 fa-milii au revenit la ortodoxie, printre ele aflându-se şi familia fostului pastor creştin după evanghelie, Pâşlac Costel, care îşi continuă studiile începute după revenirea la ortodoxie la Facultatea de Teo-logie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” Iaşi, este sub atenta noastră supraveghere duhovnicească.

Alături de aceste încercări modeste, s-a avut permanent în vedere întărirea vieţii creştin - or-todoxe a fiilor duhovniceşti cu conştientizarea că realul pericol în faţa prozelitismului sectar nu o constituie acţiunile acestuia ci viaţa morală a fiecă-ruia dintre noi, preoţi şi credincioşi.


mişcarea de la Valea Bourei este condusă de un localnic Ștefan Cătălin trecut prin toate treptele ierarhice, actualmente ,,episcop” sub numele de Pahomie membru în aşa zisul Sinod Mitropolitan al Mitropoliei Creştinilor Ortodocşi Tradiţionali de pretutindeni.

Pentru o mai bună gestionare a acestui feno-men, având ca punct de plecare şi temeiul Cance-lariei Sfântului Sinod (8546/08.08.2016) cu referi-re la recentele evoluţii ale mişcărilor schismatice (pretins ortodoxe), cu binecuvântarea Înaltpreas-finţitului Arhiepiscop Pimen s-au întrunit la Mă-năstirea Slatina, Protopopiatul Fălticeni, delega-ţiile Centrelor eparhiale din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. La această întrunire s-a conturat o imagine de ansamblu a acestui feno-men şi s-au formulat următoarele propuneri:

• Preoţii sancţionaţi cu destituirea din sluji-rea preoţească să fie integraţi, dacă este posibil, în structura bisericească sau O.N.G.-uri, asociaţii care funcţionează pe lângă Centrele Eparhiale, pentru a li se oferi un venit oarecare, astfel încât să nu fie nevoiţi a adera la structuri bisericeşti ne-canonice.

•Consistoriile eparhiale să aplice sancţiunea de caterisire doar în cazuri extreme.

•Să se intensifice dialogul cu autorităţile locale şi judeţene pentru informarea permanentă a soli-citărilor pentru autorizări locaşuri de cult ce nu ţin de biserici canonice.

•Emiterea unei legitimaţii pentru întregul per-sonalul clerical al Bisericii, la nivel de Patriarhie, care să fie vizată anual.

• Crearea unei baze de date la nivel de Patriar-hie cu preoţii depuşi din treaptă sau caterisiţi.

•Permanenta informare şi avertizare a credin-cioşilor, în special din parohiile care se confruntă cu aceste situaţii, pentru a nu fi racolaţi de aceşti preoţi şi episcopi necanonici;

•Verificarea regimului juridic al bunurilor mo-bile şi imobile de la parohii şi mănăstiri, precum şi modul lor de administrare în folosul unităţilor de cult, deoarece bunuri ale unor unităţi de cult au fost înstrăinate sau însuşite de terţi.

•Implicarea elevilor seminarişti şi a studenţilor teologi, în special pe perioada vacanţelor, în acti-vităţi social-filantropice, de voluntariat pentru a nu fi racolaţi de parareligioşi etc.

•De un real ajutor pentru preoţii cu situaţii materiale grele, îl reprezintă împrumuturile CAR, sector care în Eparhia noastră îşi face pe deplin ac-tivitatea şi care vine în sprijinul a zeci de persoane.

VII.ACTIVITATEA CANONICĂ, ȘI DISCIPLI-NARĂ ÎN CUPRINSUL EPARHIEI

Cele câteva cazuri de abateri disciplinare la ni-vel de parohie, mănăstire sau schit, înregistrate în anul 2016, au fost soluţionate cu răbdare şi cu tact, potrivit regulamentelor bisericeşti şi a Statutului pentru organizarea funcţionarea Bisericii Ortodo-xe Române. Sesizările şi reclamaţiile unor credin-cioşi faţă de preoţi, sau a unor preoţi faţă de alţi preoţi, prin activitatea sectorului administrativ unită cu cea a inspectorului bisericesc, reprezentat de PC. Pr. Nicolae Horga, s-au soluţionat în ma-rea lor majoritate. Aici, s-au avut în vedere ambele părţi, iar cercetările atente au fost efectuate împre-ună cu părinţii protopopi care au formulat răs-punsurile scrise ce au fost înaintate celor în cauză.

La lucrările Consistoriului Eparhial au fost ju-decate două cazuri de destituire din slujirea cle-ricală a doi preoţi de mir, dar care cu purtarea de grijă a ÎnaltPreaSfinţiei Sale Părintele Pimen, ca şi în alte cazuri anterioare au rămas pe mai departe în sânul bisericii, respectiv administrator şi cântă-reţ bisericesc onorific la aşezăminte de bătrâni.

De asemenea, Ierarhul eparhiot a sancţionat cu dojană arhierească un număr de 16 preoţi şi a ca-nonisit la mănăstire 2 cazuri.

Problema activităţii grupărilor parareligioa-se care prin diferite asociaţii aşa zis religioase au ajuns să funcţioneze şi în cadrul Eparhiei Sucevei şi Rădăuţilor este atent analizată şi monitorizată de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen prin sec-torul administrativ – bisericesc. Astfel cu binecu-vântarea Înaltpreasfinţiei Sale s-a urmărit şi se ur-măreşte permanent mişcarea parareligioasă de la Valea Bourei – Dolheşti care activează sub numele de Aşezământul monahal Sfântul Nectarie aflat sub jurisdicţia aşa zisei Mitropolii a Creştinilor Ortodocşi Tradiţionali de pretutindeni condusă de ,,mitropolitul ” Gherasim Bratu fost preot ortodox, divorţat, care la rândul său se află în jurisdicţia Bi-sericii Ortodoxe Autonome a Ucrainei – Mitropolia Herţei, Cernăuţilor şi Bucovinei de Nord, condusă de ,,mitropolitul” Varsanufie Solopov. În prezent


•Implicarea mult mai vizibilă şi eficientă a pre-otului în comunităţile locale, eliminarea efectivă a navetismului, cunoaşterea realităţilor multiple ale comunităţii, existenţa casei parohiale.

•Evaluarea particularităţilor parohiilor rurale şi urbane în contextul pastoral – misionar actual.

• Îmbunătăţirea dialogului şi a cadrului legis-lativ la nivel de autorităţi publice locale privind dreptul de proprietate a unităţilor de cult asupra cimitirelor dar şi a încheierii unor parteneriate pri-vind activitatea social-filantropică.

• Întărirea relaţiilor cu instituţiile locale şi cen-trale în vederea soluţionării problemelor şi pro-iectelor bisericeşti, în virtutea într-ajutorării reci-proce, în duhul păcii şi al bunei credinţe.

• Implicarea protoiereului prin vizitele perio-dice în parohii şi întocmirea anuală a proceselor verbale de inspecţie.

•Intensificarea controalelor-vizită în teritoriu, cu scopul de a se cunoaşte, la faţa locului, încă din fază incipientă, toate problemele sau nemulţumi-rile apărute între enoriaşi şi personalul clerical sau neclerical;

Mulţumim Înaltpreasfinţiei Sale Parintelui Ar-hiepiscop Pimen, Părintelui exarh Melchisedec, părinţilor consilieri şi inspectori, celorlalţi colegi de la Centrul Eparhial, părinţilor protoierei şi se-cretari, tuturor membrilor Adunării Eparhiale şi distinşilor invitaţi pentru fructuoasa colaborare din întregul an 2016.

Faţă de cele prezentate, Vă rog Înaltpreasfin-ţite Părinte Preşedinte, onorat consiliu şi distinşi membri ai Adunării Eparhiale, să binevoiţi a pune în discuţie şi a analiza prezenta Dare de seamă, să ne oferiţi sugestiile necesare şi să ne acordaţi cuve-nita aprobare.

Vă sărutăm dreapta Înaltpreasfinţite Părinte Preşedinte, dorindu-Vă din toată inima, să ne tră-iţi întru mulţi, liniştiţi şi binecuvântaţi ani, la câr-ma Eparhiei noastre

Pr. Vasile BaltagConsilier administrativ

• Comunicarea reciprocă a jurist-prudenţei în cauze de interes bisericesc, precum şi întâlnirea periodică a consilierilor eparhiali şi a inspectorilor bisericeşti pentru analiza fenomenelor existente şi a celor sesizate.

O altă situaţie sensibilă legată de receptarea Sinodului Bisericii Ortodoxe ţinut în Creta a fost gestionată cu multă atenţie Păstorul nostru. Dialo-gul permanent acolo unde a fost cazul, explicarea concisă a dezbaterilor sinodale care nu au atins problemele de dogmă, ecumenismul în sine nefi-ind o dogmă, au păstrat calmul şi liniştea în epar-hie. Pentru o mai bună lămurire a tuturor celor in-teresaţi (preoţi şi credincioşi) de Sinodul Bisericii Ortodoxe ţinut în Creta, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Pimen a tipărit şi distribuit gratuit la fiecare parohie, mănăstire şi schit din cuprin-sul Eparhiei (5 exemplare-parohie, 3 exemplare mănăstire) broşura care prezintă Poziţia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitoare la evoluţiile recente din România privind receptarea Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (Creta, 2016).

Astfel, se observă că, în centrul tuturor acţiuni-lor desfăşurate în Eparhia noastră, a stat şi stă per-soana remarcabilă a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen, care cu grijă părintească şi cu multă răbdare, îndrumă şi binecuvintează lucra-rea de mântuire în Biserica lucrătoare a lui Hristos.

Prezenţa Ierarhului nostru în toate acţiunile şi preocupările eparhiei este dinamică şi mereu vie, impregnându-se în fiecare creştin, ca mădular în parte al Bisericii din Bucovina, făcând din credin-cios un purtător de Hristos, în continuu dialog cu Ierarhul, ca păstor ce poartă de grija turmei sale.

Propuneri pentru anul 2017:

•Susţinera activităţilor de la celelalte sectoare printr-o comunicare şi colaborare permanentă;

•Continuarea acţiunilor pentru redobândirea dreptului de proprietate asupra bunurilor parohi-ale şi intabularea proprietăţilor.

•Organizarea examenului de capacitate preo-ţească;

•Îndrumarea preoţilor pentru susţinerea gra-delor de perfecţionare cu orientare către centrele aprobate de Sfântul Sinod;


obiecte bisericeşti al Arhiepiscopiei având ca ges-tionar pe domnişoara Camelia Simeon, sectorul colportaj, având ca gestionar pe domnul teolog Bogdan Băiţan, sectorul pelerinaje având ca gesti-onar pe părintele Claudiu Miroş şi sectorul C.A.R. Clerical , unde preotul Victor Turcu ocupă postul de secretar casier.

La Mănăstirea Cămârzani funcţionază fabrica de lumânări şi tipografia Centrului eparhial.

An de an dorim să prezentăm o dare de seaă cât mai mulţumitoare, dar depindem de situaţia eco-nomico - financiară care formeză suportul realiză-rilor noastre şi al societăţii formate din credincioşii Bisericii noastre.

În ceea ce urmează vom prezenta situaţia su-melor primite pentru construirea de biserici sau restaurări de locaşuri sfinte în anul 2016, după cum urmează :

I. PENTRU MONUMENTELE ISTORICE:

Contribuţii de la credincioşi 481.506 leiContribuţii de la CJ Suceava 120.000 leiContribuţii de la Primării 390.000 leiContribuţii de la sponsori 290.000 leiContrubuţii de la Guvernul României S.S.C.

305.000 lei

TOTAL 1.586.506 leiII. Cheltuieli pentru locaşuri de cult care nu

sunt monumente istorice

Contribuţii de la credincioşi 1.993.552 leiContribuţii de la CJ Suceava 523.000 leiContribuţii de la Primării 2.609.737 leiContribuţii de la sponsori 908.615 leiContribuţii de la Guvernul României S.S.C.

2.140.000 lei

TOTAL 8.174.904 lei

Eparhia noastră, cu o mare tradiţie în măreţia locaşurilor de cult , a cunoscut în prezent , prin jertfa preoţilor, a credincioşilor şi la îndemnul în-altului nostru ierarh, importante realizări privind construcţiile de noi locaşuri sfinte, după cum ur-mează: 32 locaşuri de cult în curs de construcţie şi reparaţii capitale, 35 locaşuri de cult în curs de consolidare, restaurare pictură şi pictură din nou .

Lucrările de pictură s-au desfăşurat atent su-

Dare de seama asupra activitatăţii sectorului economic pe anul 2016

Talanţii…fie cinci, fie doi sau unul, sunt tot atâ-tea daruri, vocaţii, vădite de fiecare, variat calitativ şi cantitativ, cu care ne aducem aportul nostru ca ofrandă şi slujire lui Dumnezeu şi semenilor. Exis-tă în Sfânta Scriptură acea frumoasă pildă a talan-ţilor prin care Dumnezeu ne instituie ca parteneri ai activităţii Lui creatoare, ne cheamă la asemăna-rea cu El, la creativitate, la munca noastră ziditoa-re, constructivă, după chipul Creatorului.

Înmulţirea talanţilor, deci înmulţirea darurilor, reprezintă răspunsul nostru la această chemare di-vină.

Stăpânul din Evanghelie a osândit sluga care a îngropat talantul, aducându-l înapoi intact, fără dobânda lui. În schimb a lăudat pe înmulţitorii ta-lanţilor, ca şi pe iconomul care i-a împărţit bunu-rile şi anume, pentru capacitatea lui inventivă, în înţelegerea adevărată a valorilor şi slujirea oame-nilor. Iar Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Tesaloniceni (II Tesaloniceni III,10) rosteşte o sen-tinţă aspră: Dacă cineva nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănânce.

Dacă am muncit în anul 2016, dacă am fost lu-crători harnici, sub directa îndrumare şi cu spri-jinul Înaltpreasfinţitului Pimen, vrednicul nostru Arhiepiscop, căruia astăzi îi mulţumim, dacă am ştiut să fim o echipă, să conlucrăm şi să căutăm binele Sfintei noastre Arhiepiscopii, rapoartele şi cifrele de astăzi o arată.

Fiecare din raportorii ce vă stau astăzi înainte şi vă prezintă activitatea sectorului pe care îl repre-zintă nu fac altceva decât să marcheze indicatorii calitativi şi cantitativi ai muncii depuse de noi toţi.

Fiind încredinţat prin ascultare că trebuie să fiu purtător de cuvânt la început de an şi la ceas de bilanţ vă rog să-mi permiteţi să prezint activitatea desfăşurată la sectorul economic al Eparhiei noas-tre , cer lui Dumnezeu ,, cuvânt cu putere mul-tă,,( Psalm 67,12), cer binecuvântarea părintească a Înaltpreasfinţitului Pimen pentru a prezenta muncă prestată cu deosebită dragoste de domnul şef contabil economist Viorel Ioan Condria, de domnul casier economist Adi Apopei, de domnul revizor contabil economist Liviu Gâză şi domnul expert contabil Gheorghe Bârsanu , de la serviciu audit.

Funcţionează în continuare magazinul de


Venituri din producţia de imo-bilizări

45.598 lei

Venituri din activităţi fără scop patrimonial

3.219.351 lei

Alte venituri din exploatare 418.500 leiVenituri financiare 32.444 leiTOTAL 8.842.769 lei

Au fost efectuate cheltuieli în valoare de 7.084.003 lei.Cheltuieli privind stocurile 2.679.121 leiCheltuieli cu serviciile execu-tate de terţi

1.528.224 lei

Cheltuieli cu alte impozite,ta-xe şi vărsăminte asimilate

27.925 lei

Cheltuieli cu personalul 2.663.865 leiAlte cheltuieli de exploatare 62.175 leiCheltuieli financiare 1.795 leiCheltuieli cu amortizările 120.898leiTOTAL 7 . 0 8 4 . 0 0 3

LEIContul privind rezultatul exerciţiului financiar,

încheiat la 31.12.2016 este de 1.758.766 lei.La data de 31.12.2016, soldul conturilor de tre-

zorerie era în sumă de 5.651.078 lei.•În anul 2016 a fost adunată suma de 53.850

lei, pentru susţinerea construcţiei Catedralei Mân-tuirii Neamului, provenind din susţinerea finan-ciară a Centrului Eparhial şi a subunităţilor din cadrul Eparhiei . Acest fond a fost utilizat în totali-tate prin virarea sumei respective în contul special constituit la nivelul Administraţiei Patriarhale. Menţionăm că în perioada anilor 2011-2016 Arhi-episcopia Sucevei şi Rădăuţilor a colectat de la cre-dincioşi şi a depus în conturile Patriarhiei Române pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamu-lui suma de 883.850 lei .

•Fondul Filantropia a fost constituit în sumă de 102.120 lei fiind utilizat în totalitate pentru :Contribuţie Patriarhia Română 10.000 leiSusţinerea Căminului de Bă-trâni Sf. Ioan cel Nou

92.120 lei

•Alte fonduri constituite în cadrul Centrului eparhial la 31.12.2016 sunt:Fond asigurare bunuri biseri-ceşti

785.441 lei

pravegheate de către specialiştii din domeniu, cu devize aprobate de Comisia de Pictură Bisericeas-că a Patriarhiei Ortodoxe Române şi de Ministerul Culturii.

În anul 2016 s-au căutat diferite soluţii pentru susţinerea lucrărilor de construcţii de la unităţile de cult de pe raza arhiepiscopiei noastre prin in-tervenţii la consiliile locale comunale, orăşeneşti şi municipale , la Consiliul Judeţean Suceava, la Gu-vernul României prin Secretariatul de Stat pentru Culte sau la diferite companii de stat sau private.

Trebuie remarcat faptul că, Guvernul Români-ei prin Secretariatul de Stat pentru Culte a alocat pentru lucrările de construire de noi locaşuri de cult , reparaţii capitale , pictură bisericească , dar şi pentru susţinerea socială a eparhiei noastre suma de 2.445.000 lei .

În centrul atenţiei tuturor acţiunilor desfăşu-rate în Eparhia noastră a stat şi stă permanent persoana remarcabilă a Părintelui Arhiepiscop Pi-men, care, cu grijă părintească şi cu multă , multă răbdare, îndrumă şi binecuvintează lucrarea de mântuire în Biserica lucrătoarea a Domnului nos-tru Iisus Hristos.

Cele cinci protoierii existente în cadrul Arhiepi-scopiei noastre funcţionează cu sedii proprii.

De asemenea , funcţionează un număr de şase muzee la mănăstiri şi nouă muzee la parohii.

RAPORTUL CONTABILITATE

În baza datelor obţinute din balanţa de verifi-care întocmită la data de 31.12.2016, prezentăm situaţia financiară a Centrului Eparhial Suceava prin principalii indicatori economico-financiari re-zultaţi:Conturi de capitaluri 20.018.635 leiConturi de imobilizări 10.078.479 leiConturi de stocuri şi produc-ţie în curs de execuţie

529.056 lei

Conturi de terţi 3.760.022 leiCasa şi conturi la bănci 5.651.078 lei

Au fost realiyate venituri în sumă de 8.842.769 lei, care provin din:Cifra de afaceri-vânzări măr-furi

5.054.569 lei

Variaţia stocurilor 72.307 lei


Consiliul Judeţean Suceava:•pentru salarizarea perso-nalului neclerical Protoierii 9.117.132 lei•pentru salarizarea persona-lului neclerical Centru Epar-hial 851.641 lei•pentru reparaţii Turn Sf.Ioan 100.000 lei

10.068.773 lei

Primăria Suceava:•reparaţii Turnul Mă-năstirii Sf. Ioan cel Nou 60.000 lei•Investiţii sediu nou ASR 480.000 LEI

540.000 lei

Primăria Rădăuţi:•Investiţii construcţii Aşeză-mânt Social 8.500 lei

8.500 lei

TOTAL 2 1 . 8 8 4 . 6 3 9 LEI

•În baza datelor obţinute din Balanţa de veri-ficare întocmită la 31.12.2016, prezentăm situaţia financiară la sectorul C.A.R. Clerical, la finele anu-lui 2016:

Membri existenţi la 31.12.2016 800 persoa-ne

Împrumuturi acordate de în-casat în 2016

1.223.849 lei

Fond social al membrilor C.A.R. Clerical

1.548.109 lei

Fond ajutor mutual al mem-brilor C.A.R.

125.826 lei

Venituri realizate în anul 2016 183.185 leiCheltuieli efectuate în anul 2016

179.377 lei

Rezultatul activităţii la data de 31.12.2016

3.808 lei

Conturi de trezorerie 1.010.960 lei

Situaţia financiară a Fundaţiei Fondului Bise-ricesc Ortodox Român al Bucovinei , la data de 31.12.2016 se prezintă astfel:

Explicaţii Sume

Fond ajutor pentru sinistraţi 85.341 leiFond ajutor pentru străinătate 124.672 leiFond central misionar 141.107 leiFond solidaritate creştină 82.110 leiFond activităţi tabere şcolare 90.490 leiFond cultural 4.915 leiTOTAL 1.314.076 lei

•În anul 2016 au fost primite donaţii şi sponso-rizări în sumă de 1.789.000 lei , de la :Mănăstirea Voroneţ 50.000 leiMănăstirea Humor 20.000 leiMănăstirea Putna 10.000 leiMănăstirea Plutoniţa 3.000 leiProtopopiatul Cîmpulung Moldovenesc

203.000 lei

Ocolul Silvic Ilişeşti pentru Protoieria Suceava I şi II

400.000 lei

Ocolul Silvic Silva Bucovina Asociaţia Protsilva Câmpu-lung Moldovenesc

400.000 lei

Ocolul Silvic Silva Bucovina pentru Protoieria Fălticeni

400.000 lei

Ocolul Silvic Ilişeşti pentru Protoieria Rădăuţi

303.000 lei

TOTAL 1.789.000 lei• Subvenţii primite în cursul anului 2016 au

fost în sumă de 21.884.639 lei şi provin de la:Secretariatul de Stat pentru Culte:•sprijin salarizarea perso-nalului clerical Protoierii; 10.266.115 lei•sprijin salarizare personal clerical Centru Eparhial ; 451.251 lei•pentru reparaţii –Turn Sf. Ioan ; 150.000 lei•pentru investiţii- sediu ASR - 300.000 lei•pentru investiţii –Spitalul Dolhasca 100.000 lei

11.267.366 lei


Propuneri pentru anul 2017

Analizând cele înregistrate în anul 2016, pro-pun ca pe lista priorităţiilor sectorului economic să rămână înscrise nu numai pentru anul ce a înce-put , ci şi pentru anii viitori, următoarele măsuri:

•Întabularea tuturor proprietăţilor bisericeşti , constând din clădiri şi terenuri. Menţionăm că activitatea de întabulare a tuturor proprietăţilor bisericeşti a început în anul 2016 cu Unităţile de cult din Protoieria Fălticeni, lucrarea în teren fiind aproape încheiată , urmând ca celelate protoierii să intre în programul de intabulare a tuturor pro-prietăţilor bisericeşti.

De asemenea se va avea în vedere ca în perioa-da imediat următoare să procedăm la identificarea şi întabularea tuturor imobilor Centrului Eparhial găsindu-se soluţii de comasare şi de gospodărire mai eficentă . Spre exemplul terenurile din Jud.Bo-toşani, zona loc . Viişoara, din zona Câmpulung Moldovenesc ,etc.

•Inventarierea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar, cu centralizarea lor la Centrul epar-hial. Considerăm că se impune de urgenţă, infiin-ţarea unei comisii de inventariere , cu implicarea sectorului administrativ, economic –contabil şi ju-ridic, care pe baza documentelor existente cât şi pe baza verificării reale în teren să poată finaliza un inventar;

•Clarificarea situaţiei imobilului din strada Vasile Bumbac nr.8 din municipiul Suceava, fost sediu al Centrului Epahial Suceava şi al Direcţiei Fondului Forestier Bisericesc Suceava , prin iden-tificarea unei soluţii juridice optime, fie prin re-construcţie, fie prin închiriere sau schimb.

•Recomandăm în continuare reducerea încasă-rilor de sume pe bază de caiete sau liste de unii delegaţi pentru biserici în construcţie. Încasările să se efectueze, pe cât posibil, prin eliberarea de chitanţă;

•Înregistrarea în actele de gestiune financiar- contabile a donaţiilor sau a contribuţiilor de la cre-dincioşi, precum şi întocmirea chitanţelor pentru sumele încasate de la credincioşi pentru servicii-le efectuate(cult, botez, cununie, înmormântare, concesionare loc cimitir, ajutoare financiare,etc )şi întocmirea săptămânală a Procesului verbal de încasare a veniturilor conform Hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române;

Conturi trezorerie din care : - Cont curent- Cont depozit

50.357,00 lei3.207,00 lei47.150,00 lei

Venituri realizate din care:- Venituri din sponsorizări- Venituri din chirii

75.446,00 lei 75.000,00 lei 446,00 lei

Cheltuieli efectuate din care:- servicii bancare -cheltuieli chirii eurocontainer

3.026 lei0,00 lei103,00 lei

Rezultatul exerciţiului –exce-dent

75.343,00 lei

Activitatea de control financiar intern desfăşu-rată în perioada 01.01.2016 – 31.12.2016

Activitatea de control financiar intern a Arhie-piscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a fost asigurată de către, domnul Liviu Mihai Gîză ,revizor contabil şi domnu Viorel Ioan Condria –contabil şef, fiind desfăşurată în baza planului de verificare planifi-cat şi aprobat pe anul 2016 de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen.

Pentru anul 2016, au fost cuprinse în planurile de verificare un număr de 451 gestiuni, în afara lor au fost efectuate un număr de 22 predări – primiri gestiuni, o recepţie de lucrări de construcţii, 5 re-cepţii de pictură şi o anchetă.

Ca urmare a verificărilor efectuate au fost înre-gistrate plusuri de casă recuperate în timpul con-trolului în valoare de 2.865,12 lei, pagube consta-tate şi recuperate de 76.333 lei şi debite achitate în timpul controlului în sumă de 29.500 lei.

În anul 2016 îmbucurător a fost faptul că faţă de anii trecuţi a scăzut numărul reclamaţiilor şi con-comitent al anchetelor.

Cu remarcări deosebite în anul 2016 se cuvine să amintim pe Preacuvioasa Stareţă Maria Deac de la Mănăstirea Cămârzani, Preacuviosul Arhiman-drit Nectarie de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, Preacuviosul Exarh Arhimandrit Melchisedec de la Mănăstirea Putna, Preotul Gheorghe Lungu de la Aşezământul Sfântul Andrei Fălticeni, Preotul Gheorghe Loghinoaia de la Căminul de Bătrâni Bogdăneşti, Preacuviosul Părinte Arhim. Iustin Dragomir de la Aşezământul de Copii Rădăuţi, Părintele Petru Argatu de la Catedrala ,,Naşterea Domnului,, Suceava, Părintele Ioan Argatu de la Catedrala ,,Învierea Domnului,, Fălticeni şi lista ar putea continua.


bloc alimentar şi grupuri sanitare, la parter o sală de şedinţe cu 60 locuri, birourile Centrului epar-hial şi grupurile sanitare şi la mansardă o sală de şedinţe, birourile Fondului forestier al eparhiei şi grupuri sanitare.

•O altă prioritate a sectorului economic al Cen-trului Eparhial Suceava pentru următorii ani va fi construirea unei şcolii confesionale care să cu-prindă învăţământul primar, gimnazial şi liceal , respectiv Seminarul Teologic Liceal Mitropolitul Dosoftei Suceava. Noua şcoală confesională va fi construită lângă Căminul de Bătrâni ,,Sfântul Ioan de la Suceava,, , pe un teren în suprafaţă de 14.000 mp pus la dispoziţie de Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Noul edificiu are ca temă de proiectare sediu administrativ –instituţie de învăţământ religios, cu sală de consiliu, cancelarie, directorat ,secretariat , 12 săli de curs, patru laboratoare, grupuri sanitare, un paraclis cu 200 locuri, bibliotecă , un număr de 60 camere cu două paturi şi baie proprie, spaţiu având camere pentru protocol, sală de mese, bloc alimentar şi o bază sportivă, un amfiteatru în aer liber ,suprafaţa construită va fi de cca. 7.000 m.p.

Cu binecuvântarea şi aprobarea Înaltpreasfin-ţitului Pimen lucrarea de proiectată a fost încre-dinţată S. C. Arhitectura Grafica Design S.R.L., cu sediu în municipiul Suceava.

•Pentru anul 2017 ne-am propus finalizarea lu-crărilor la noul Cămin de Bătrâni de la Rădăuţi şi finalizarea lucrărilor de la Unitatea medico – so-cială de la Dolhasca ,prima instituţie sanitară din cadrul Centrului Eparhial Suceava.

Parcă a intrat în firea lucrurilor ca la debutul fi-ecărui an, ţara noastră să treacă prin clipe zbuciu-mate.Retrospectiv vorbind, începutul anului 2015 a fost furtunos politic, anul 2016 nu s-a arăta nici el un an tocmai uşor şi iată anul 2017 se anunţă de la început plin de frământări pe scena politică , cu iminente repercursiuni în sfera economică.

Anul 2016 n-a fost deloc aşa cum ne gândeam predictiv că va fi. Dacă aţi analizat cifrele prezen-tate şi dacă mai aruncăm o privire spre noul sediu al Arhiepiscopiei ne dăm seama că ne-am înşelat.

A fost bine… Și nădăjduim că şi în anul ce ni se deschide înainte Dumnezeu nu-şi va întoarce faţa Sa de la noi.

După cum reiese din raportul prezentat, acti-vitatea economică a Arhiepiscopiei se află la un

•Îndrumarea noiilor preoţi parohi cu puţină activitate, în vederea ţinerii corecte a evidenţelor din gestiune şi a celor contabile;

•Verificarea modului de utilizare a lumânărilor în raport cu numărul credincioşilor şi posibilită-ţilor parohiilor, a mănăstirilor sau schiturilor. Și în anul 2016 toate lumânările fabricate la Atelierul Centrului Eparhial de la Mănăstirea Cămârzani au fost inscripţionate prin metoda video jet pentru a le deosebi de lumânările din alte surse. S-a obser-vat o creştere substanţială a vânzărilor de lumâ-nări de la Centrul Eparhial;

•Verificările în teren a devizelor de lucrări de construcţii, restaurări, conservări, reparaţii, pictu-ră din parohii, filii, mănăstiri sau schituri, precum şi justificarea corectă şi în timp util a sumelor chel-tuite obţinute din subvenţii de la bugetul de stat, de la instituţii centrale, judeţene sau locale;

•Scăderile din inventar a obiectelor ce nu mai pot fi utilizate datorită uzurii fizice sau morale să fie discutate şi aprobate în consiliile parohiale. Procesele verbale încheiate, cu semnăturile tutu-ror celor în drept, vor fi anexate la solicitarea scri-să de scădere din gestiune şi înaintată la Centrul eparhial prin protoierie , iar apoi vor fi prezenta-te, discutate şi aprobate, după caz, în Permanenţa eparhială.

•Amintesc faptul că în luna noiembrie 2015 în baza Autorizaţiei de construire nr. 361 din 23.10.2015, emisă de Primăria Municipiului Sucea-va şi al Avizului nr. 247 al Ministerului Culturii au început lucrările de pregătire şi amenajare a terenului pentru Reconstruirea clădirii noului se-diu administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei şi Ră-dăuţilor , cu un regim de înălţime D+P+M ,supra-faţă construită de 729 mp, suprafaţă desfăşurată de 1.819 mp şi clădire centrală termică –regim de înălţime parter , suprafaţă desfăşurată de 80 mp. Lucrările de construcţii au demarat în primăva-ra anului 2016, au fost executate de S.C. General Construct S.R.L. Suceava ,la ora actuală lucrările la clădire s-au încheiat, urmând ca în primăvara acestui an să finalizăm lucrările de amenajare a curţii exterioare ,cu montarea pavelelor, a gazonu-lui şi organizarea parcării, construirea unor gara-je în spatele fostei tipografi şi modernizarea unor spaţii din curtea Mănăstirii Sfântului Ioan cel Nou.

Noua clădire a Centrului eparhial are la demi-sol o sală de conferinţe cu un număr de 120 locuri,


în realizarea dezideratelor noastre.Faţă de cele prezentate, Vă rog respectuos

Înaltpreasfinţite Părinte Preşedinte, onorat con-siliu şi distinşi membri ai Adunării Eparhiale să binevoiţi a lua în discuţie darea de seamă, a ne da sugestiile necesare şi aprobarea cuvenită.

Închei cu scurta, dar preafrumoasa rugăciune ecfonis a Ceasurilor Dumnezeule, milostiveşte-Te spre noi şi ne binecuvintează, luminează faţa Ta peste noi şi ne miluieste.

CONSILIER ECONOMIC,PR. GHEORGHE SAFTIUC

nivel pozitiv, mulţumită susţinerii Inaltpreasfinţi-tului Pimen, care cu binecuvântata-i înţelepciune ne-a îndrumat şi binecuvântat şi în anul 2016.

Să-i dea Domnul zile îndelungate spre a ne păs-tori cu aceiaşi râvnă şi dăruire.

Chiar dacă întotdeauna există loc de mai bine, pot afirma că pe parcursul anului încheiat a exis-tat o bun conlucrare cu preacucenicii părinţi con-silieri, inspectori, protopopi şi cu personalul ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul Arhiepiscopiei.

Le mulţumesc tuturor încă o dată pentru înţele-gere , cooperare şi contribuţia adusă.

Mulţumesc de asemenea celor care ne conduc comunele, oraşele, municipiile şi instituţiile din ju-deţ, care ne-au arătat deschidere şi ne-au sprijinit

Dare de seamă privind activitatea Sectorului socila-filantropic

Sfinţii şi toţi cei care mai apoi le-au urmat exem-plul, erau convinşi că, se află pe linia celei mai au-tentice vocaţii a Bisericii, slujirea omului.

Preotul ortodox, trăind în mijlocul poporului, ducând aceiaşi viaţă cu el, având familie şi gospo-dărie, a stat adesea în fruntea credincioşilor nu nu-mai pentru a mijloci la Dumnezeu prin rugăciuni, ci în egală măsură şi-n alte revendicări drepte ale neamului românesc.

Pline de înţelepciune şi putere de prefacere a vieţii, sunt cuvintele Sfântului Apostol Iacob, din cap. II al epistolei sale:

„Ce folos, fraţii mei, daca zice cineva că are cre-dinţa, iar fapte nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască?Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele, Și cineva din-tre voi le-ar zice: Mergeţi în pace! Încălziţi-vă şi vă săturaţi, dar nu le daţi cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul? Aşa şi cu credinţa: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăşi.Dar va zice cineva: Tu ai credinţa, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte şi eu îţi voi arăta, din faptele mele, cre-dinţa mea” (Iacob II, 14-18).

Având ca temei învăţătura Sfintei Scripturi, ex-perienţa pilduitoare a Sfinţilor Părinţi şi a celor ce le-au urmat, cu Binecuvântarea Înaltpreasfinţitu-lui Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, cu ajutorul Milostivului Dumnezeu, bunii noştri cre-dincioşi, îndemnaţi cu vorba şi exemplul personal de ieromonahii şi preoţii din schituri, mănăstiri şi

parohii, şi-au revărsat bunătatea asupra „fraţilor prea mici ai Domnului”, săracii din Eparhia noas-tră: copii, bătrâni, ori familii întregi de săraci.

Grija faţă de aceştia reiese din activităţile des-făşurate în aşezămintele social-filantropice, se re-flectă în activitatea filantropică din toate unităţile bisericeşti, precum şi în instituţiile Statului.

La nivelul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor se remarcă o funcţionare a acestei activităţi într-un cadru organizat, planificat, cu grupuri ţintă preci-zate, având o infrastructură adecvată cu persona-lul calificat, angajat sau voluntar.

Astfel, există 10 cantine sociale pentru cei 829 de săraci şi lipsiţi de orice mijloace de subzistenţă. Pentru bolnavii din parohii avem un centru medi-cal la Valea Putnei, unde primesc îngrijire medica-lă un număr de 80 de personae din parohie. În trei locaţii, la Rădăuţi, Parohia Dolhasca şi Mănăstirea Podu Coşnei, sunt centre pentru copii; Mănăsti-rea Podu Coşnei oferă, zilnic, în municipiul Vatra Dornei, hrană caldă la 104 elevi din familii sărace în Casa Vladimir, fostă casă de odihnă a clerului din Mitropolia Bucovinei. „Marele regret al meu este că o parte dintre copii mai stau prin gări, prin parc, flămânzi, îngheţaţi în casele lor. Speranţa mea a fost din totdeauna la I.P.S.Pimen, care întot-deauna m-a ajutat, după puterile Înaltpreasfinţiei Sale, cu alimente, cu bani şi acum cu această clădi-re. El este tatăl orfanilor”, spunea părintele Mihai Negrea în 23 noiembrie 2013, la finalizarea lucrări-lor de reparaţii şi sfinţirea Casei Vladimir.

213 persoane în vârstă sunt ocrotite în 9 cămine pentru bătrâni: Căminul de Bătrâni „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, Căminul de Bătrâni de la


năstiri şi schituri.De un real folos sunt produsele alimentare ofe-

rite de Centrul Comercial „Selgros” Suceava, în valoare de 79.122 lei, conform protocolului „Masa Bucuriei” încheiat între lanţul de magazine „Sel-gros” şi Patriarhia Română, precum şi Carefour – Suceava, în valoare 39.222 lei.

Activitatea filantropică desfăşurată în parohii, schituri şi mănăstiri se prezintă astfel: în propriile familii au primit ajutoare materiale 2450 de per-soane, la 410 li s-au acordat ajutoare băneşti, 1410 de bătrâni au fost consultaţi gratuit, la 410 asigu-rându-li-se medicamente gratuit; 3300 de persoa-ne în vârstă au fost sprijinite în treburile gospodă-reşti, la 1850 li s-a dat hrană.

Copiii săraci continuă să fie în purtarea noastră de grijă. În anul 2016, 670 copii s-au bucurat de activităţile recreative organizate de arhiepiscopie în locaţiile de la Mănăstirea „Acoperământul Mai-cii Domnului” Groşi, Mănăstirea Putna, Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc şi Parohia Adâncată - tabără de cre-aţie.

Pe lângă activităţile specifice vârstei, copiii din tabere, zilnic, au participat la slujbele din biserică, sporindu-şi, astfel, şi zestrea duhovnicească.

Un pelerinaj la sfintele mănăstiri ale Bucovinei, la mormântul Sfântului Ștefan de la Putna, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Muzeul de Istorie, sunt darul oferit de Arhiepiscopie, micilor ei musafiri aflaţi în tabere. În anul 2016 am avut musafiri din Banat, Maramureş şi Bucovina de Nord.

Un număr mare de copii a fost sprijinit în pro-priile familii: 800 de copii au primit hăinuţe, încăl-ţăminte, rechizite şi premii pentru rezultate deo-sebite la învăţătură, la 90 li s-au acordat şi ajutoare băneşti.

Printre cei consiliaţi se regăsesc şi copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, pe care preoţii i-au apropiat de biserică implicându-i în activităţile iniţiate în parohii.

Preoţii, împreună cu membrii comitetelor paro-hiale, au sprijinit material şi financiar, la domici-liu, 100 persoane cu dizabilităţi, iar 112 persoane dependente de alcool au fost consiliate şi ajutate de preoţi.

Un număr de 47 deţinuţi au trimis scrisori pen-tru ajutoare. Li s-a răspuns în scris, totodată tri-miţându-li-se cărticele de rugăciuni, cruciuliţe şi

Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” Groşi - Boroaia, Căminul de Bătrâni „Bogdan în-temeietorul” din Bogdăneşti, Căminul de Bătrâni „Sf. M. Mc. Dimitrie” de la Vatra Dornei, Căminul de Bătrâni „Sfântul Andrei” din Fălticeni şi Că-minul de la Parohia Dumbrăveni II, Căminul de Bătrâni de la Mănăstirea Buciumeni, Căminul de Bătrâni de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, Căminul de Bătrâni de la Valea Putnei.

Acestora li se asigură cazare, masă, îmbrăcă-minte, consultaţii medicale de specialitate, medi-camente gratuite, consiliere şi asistenţă spirituală.

Avem un centru comunitar şi un centru de tip familial pentru 16 persoane, două centre after sc-hool pentru 20 de elevi şi două locuinţe protejate pentru 7 persoane.

În cuprinsul eparhiei funcţionează: o brutărie la Căminul pentru Copii de la Dolhasca şi alta la Că-minul pentru Bătrâni „Sf. Ioan Suceava” care oferă pâine la peste 100 persoane sărace, două centre de urgenţă: unul pentru persoanele fără adăpost la Parohia „Sf. Vineri” Suceava şi unul pentru per-soanele victime ale violenţei, înfiinţat în munici-piul Suceava de către Fundaţia „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, de care au beneficiat 76 de persoane.

Asociaţia Medico-Socială „Sf. Ioan cel Nou” Suceava desfăşoară o frumoasă activitate social-fi-lantropică, distribuind lunar alimente la 120 per-soane sărace, precum şi hrană caldă, de trei ori pe săptămână, la 20 familii cu un total de 71 persoa-ne; membrii asociaţiei însoţesc la medic pe cei bol-navi, le igienizează locuinţele şi efectele de pat şi corp; acordă îngrijire la domiciliu persoanelor de vârsta a IlI-a aflate în situaţii de risc şi dependente.

În anul 2016, Asociaţia, a amenajat în cartierul Iţcani – Suceava, un Centru rezidential pentru oa-menii străzii, cei fără familie şi abandonaţi, cu o capacitate de 40 de locuri şi un Centru educativ tip After Scool pentru 28 de copii din familii nevoiaşe. Aici copiii primesc şi o masă caldă.

Personalul specializat care-şi desfăşoară activi-tatea în cadrul aşezămintelor este alcătuit din: 12 asistenţi sociali, 5 cadre didactice, 3 cadre medica-le, un psiholog, un jurist, majoritatea activând în regim de voluntariat.

Un rol important l-au avut preoţii şi credincio-şii din eparhie care au organizat pentru persoane-le asistate colecte de alimente, haine, încălţăminte ş.a., numărul total fiind în 2016 de 196 parohii, mă-


lor colinde.În spitale preotul aduce alături de medicul care

îngrijeşte trupurile, şi pe Cel care vindecă şi tru-purile şi sufletele. Aici preotul va ajuta bolnavii să se cureţe şi de păcate, prin spovedanie şi împărtă-şire, şi va da asistenţa cea din urmă celor pe care îi cheamă Domnul din starea de boală, la starea de dincolo. El va avea grijă ca întotdeauna rugăciu-nea Lui, împreună cu a bolnavilor, să fie pentru însănătoşire şi pentru reintrarea în viaţa de toate zilele cu trupurile şi cu sufletele vindicate.

Cinci preoţi din arhiepiscopie cercetează zilnic bolnavii internaţi în spitalele din Eparhie. Preotul în apărare e consfinţit în legile scrise şi nescrise ale tuturor oamenilor. Preotul, în oştire, trebuie să fie unitatea de măsură a îndatoririi sfinte de apărare a patrimoniului strămoşesc.

Eroul şi sfântul sunt nu numai vecini, ci în ca-zuri de mari confruntări cu nedreptatea, se supra-pun. De aceea s-a instituit un cult al sfinţilor, dar şi un cult al eroilor. Cuvântul n-a fost ales la în-tâmplare.

Menirea preotului care face misiune în armată este o menire sfântă. Biserica este convinsă că asis-tenţa religioasă în armată nu poate fi decât utilă şi binecuvântată „căci oastea e creştină”.

Șapte preoţi militari acoperă nevoile spirituale ale ostaşilor şi elevilor militari din Eparhie în bise-ricile şi capelele construite în acest sens.

Structurile componente ale Arhiepiscopiei Su-cevei şi Rădăuţilor sunt susţinute în vederea rea-lizării activităţilor propuse şi de instituţii ale ad-ministraţiei publice locale: Prefectura, Consiliul Judeţean, consiliile locale, Inspectoratul Școlar Ju-deţean, Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drep-turilor Copilului, Direcţia Judeţeană pentru Mun-că şi Protecţie Socială, Direcţia Sanitară Judeţeană, Poliţia, Jandarmeria, I.S.U. Suceava.

Activitatea filantropică desfăşurată în anul 2016 a fost mediatizată prin articole publicate în ziarul Lumina, în revista Candela a arhiepiscopiei noastre şi în presa locală, Crai Nou şi Monitorul de Suceava, prin reportaje şi ştiri prezentate la postul de Radio Iaşi, România Actualităţi, Radio Trinitas, postul de Televiziune Trinitas al Patriar-hiei Române, posturile locale de Televiziune din Suceava: Intermedia, Plus TV, Bucovina TV.

Cu binecuvântarea Inaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, funcţionea-

iconiţe; la alţi 36 de deţinuţi li s-au trimis pachete şi bani.

În 2016 au fost cereri pentru ajutoare materiale şi financiare.

Astfel, au primit alimente în valoare de 899.564 lei peste 16.999 persoane, haine în valoare de 202.307 lei un număr de 3882 persoane, rechizite în valoare de 33.121 lei au primit 1509 de elevi, produse igienico sanitare 38.135 lei pentru 1399 persoane. S-au cumpărat lemne de foc în valoare de 7150 lei pentru 33 familii. Au fost cumpărate ju-cării pentru 25 de copii în valoare de 2.000 lei.

Au fost date materiale de construcţii: prisme, corni, scândură şi tablă pentru reparaţii la patru case.

Ajutoare financiare au fost acordate la 110 per-soane pentru intervenţii medicale de specialitate în ţară ori străinătate, ori pentru procurare de me-dicamente, valoarea totală este de 85.500 lei, iar 1.041.289 lei au fost acordaţi ca ajutor unui număr de 8.924 persoane din parohii.

Pastorala Sfântului Sinod, citită în prima dumi-nică din Postul Naşterii Domnului 2016 a avut un efect benefic prin colectele organizate în parohii de Sfintele Sărbători.

Astfel, per total, a rezultat suma colectată de 265.960 lei, produse agricole şi alimentare 120.200 lei, s-au colectat 25.500 kg haine, au fost distribuite 230 pachete cu medicamente. S-au bucurat de roa-dele milostivirii credincioşilor noştri 5.080 de fa-milii nevoiaşe din care 9.250 adulţi şi 15.010 copii.

Toate mănăstirile şi schiturile din arhiepisco-pie, în anul 2016 au oferit cazare şi masă pentru 169.200 de pelerini.

Numai Mănăstirea Putna a găzduit 33.325 de pelerine şi a oferit mâncare la 56.007 persoane, din care aproximativ 5.250 oameni săraci.

Elevii, studenţii, însoţiţi de învăţători şi pro-fesori, au vizitat bătrânii şi copiii din cămine ori familiile sărace din arhiepiscopie, în diferite mo-mente ale anului, cu precădere de Sfintele Sărbă-tori de Paşti şi de Crăciun, oferindu-le daruri şi concerte de colinde. Numai la Căminul de Bătrâni „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, în anul 2016 au fost în vizită copii de la 28 de şcoli din Suceava şi judeţ, lor adăugându-li-se elevii noştri semina-rişti şi studenţii de la A.S.C.O.R. Suceava, care au fost prezenţi în aşezăminte înainte de CRĂCIUN cu daruri şi inimi curate, cu cântările strămoşeşti-


donatorilor din ţară şi străinătate (Germania, Aus-tria, Elveţia, Italia, Spania), alese mulţumiri şi pe această cale pentru jertfelnicia cu care au susţinut întreaga activitate filantropică din Arhiepiscopie în anul 2016.

Frăţească mulţumire pentru colaborare şi aju-tor adresăm preacucernicilor părinţi consilieri de la celelalte sectoare de activitate, preacucernicilor părinţi inspectori, PC. pr. protopopi şi secretari, stareţilor şi stareţelor, preoţilor de la parohii, tutu-ror angajaţilor centrului eparhial.

Fiiască mulţumire Înaltpreasfinţitului Arhie-piscop Pimen pentru binecuvântare şi susţinere materială şi morală în desfăşurarea activităţii la sectorul social – filantropic în anul 2016.

Cu respect, rugăm distinsa Adunare Eparhială a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor să ia act şi să analizeze cele prezentate, cu aprobare.

CONSILIER FILANTROPIC,Preot Petru Crăciun

DARE DE SEAMĂ

asupra activităţii desfăşurate de Sectorul cultu-ral în anul 2016

Anul 2016 a fost aşezat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin temeiul nr. 11.316 din 30 octombrie 2014 sub genericul Anul omagi-al al educaţiei religioase a tineretului creştin or-todox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor biseri-ceşti, astfel că, prin grija părintească a Înalpreas-finţitului Părinte Pimen întreaga activitate a seco-tului cultural s-a desfăşurat în cadrele prevăzute de programul-cadru stabilit prin aceeaşi hotărâre sinodală.

Activitatea sectorului cultural al Arhiepiscopi-ei Sucevei şi Rădăuţilor s-a desfăşurat şi în cursul acestui an pe planul mai multor câmpuri şi anu-me: redacţia revistei eparhiale, editura Arhiepi-scopiei Sucevei şi Rădăuţilor, câmpul mediatic şi al comunicaţiilor alături de implicarea în eveni-mente adunate strict sub domul culturii, în toate având în minte cuvintele de îndemn ale vredni-cului de pomenire mitropolit Silvestru Morariu Andrievici care spunea: „Însăşi în biserica noastră dreptmăritoare din pământul Bucovinei se pare a

ză în arhiepiscopia noastră asociaţii şi fundaţii cu caracter misionar-filantropic. Avem: „Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România” - fi-liala Suceava, „Liga Doamnelor Ortodoxe” din Fălticeni, „Societatea Femeilor Ortodoxe din Buco-vina” - Suceava, „Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române” - filiala Fălticeni, care a des-făşurat şi în anul 2016, sub conducerea doamnei prof. Aspazia Mancu, o frumoasă activitate, „Fun-daţia Christiana” din Vatra Domei şi „Mila Creşti-nă” din Fălticeni.

Slujitorii sfintelor altare şi credincioşii ortodoxi din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, susţin ac-ţiunea initiată de societatea civilă pentru strânge-rea de semnături în vederea modificării Art. 48 din Constituţie, privind familia ca „legătură liber-con-simţită între un bărbat şi o femeie”, potrivit voii lui Dumnezeu, consemnată în Sfânta Scriptură:

„De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup” (Facere cap. II, 24).

Aceasta este activitatea social - filantropică des-făşurată în anul 2016 în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Anul 2017, este anul în care îl cinstim pe Patriarhul Justinian care a trecut la Domnul, cu 40 de ani în urmă, cu credinţa că; „şi-a făcut deplin datoria către obştea dreptcredincioasă încredinţa-ră lui spre păstorire şi către poporul din care a fă-cut parte, către lumea însetată de dreptate şi pace şi către omul în suferinţă”.

„Din această grijă a păstorului faţă de păstori-ţii săi, tradusă în fapta moralei creştine, a izvorât ideea «apostolatului său social», care constituie una din laturile cele mai interesante, mai autenti-ce, mai originale şi mai eficiente ale patriarhatului său. Apostolatul social înseamnă concret slujirea lui Dumnezeu prin slujirea semenului. Patriarhul Justinian spunea: există şi altă predică: «a faptei, a acţiunii imediate, prompte. Îi este foame, dă-i pâi-ne; e dezbrăcat, dă-i haină; îi e frig, adăposteşte-l şi dă-i lemne; e bolnav, îngrijeşte-l; i-a ars casa, aju-tă-l să şi-o facă iarăşi; i-a murit vita, dă-i bani să-şi cumpere alta; i-a murit copilul sau soţia, fii lângă el nu numai cu lacrimile, ci şi cu ajutorul trebuitor în asemenea caz»”.Un astfel de crez ne propunem pentru anul 2017.

Tuturor binefăcătorilor şi miluitorilor din epar-hia noastră, parohiilor şi sfintelor mănăstiri care au sprijinit căminele de bătrâni şi casele de copii,


publicate în revista Eparhială, pentru a da posibi-litatea şi cititorilor acesteia să cunoască truda PC părinţi care s-au ostenit şi au alcătuit texte deo-sebit de bine închegate, atât din punct de vedere redacţional cât şi din punct de vedere informaţio-nal, corpul clerical bucovinean dovedind o foarte bună stăpânire a instrumentelor cercetării în spa-ţiul teologic.

În atenţia sectorului cultural, în măsura posibilităţilor, au stat şi lucrările închinate monumentelor istorice de pe cuprinsul Eparhiei noastre, în anul 2016 văzând lumina tiparului ur-mătoarele lucrări:

Albumul „Frescele Mănăstirii Dragomirna”. Volumul a apărut sub patronajul Editurii „lacov Putneanul” a Mănăstirii Putna, cu sprijinul Secre-tariatului de Stat pentru Culte, cu binecuvântarea înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Volumul reuneşte fotografi-ile au fost realizate de Petru Palamar chiar la fina-lizarea lucrărilor de restaurare în 2012, precum şi câteva texte închinate Mănăstirii Dragomirna.

Albumul „Sfânta Mănăstire Putna 1466-2016. 550 de ani de la punerea pietrei de temelie”, apă-rut la Editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, este un volum deosebit de valoros prezentând, pe par-cursul celor 608 pagini, în imagini şi în texte foarte bine alese istoria acestui Sfânt Locaş ctitorit de Bi-necredinciosul Voievod Ștefan cel Mare. Albumul a cunoscut în acest an cea de a doua ediţie, revă-zută şi adăugită, cu versiuni în limba română şi în limba engleză.

Albumul „Tezaurul Mănăstirii Putna. Brode-rii şi ţesături”, apărut tot la editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, prezintă pe parcursul a 120 de pagini broderiile din colecţia Mănăstirii Putna. Este închinat sărbătoririi a 550 de ani de la pune-rea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna.

„Cercetări arheologice la mănăstirea Putna”, vol. II, - a apărut la iniţiativa Centrului de cerceta-re şi documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna de a susţine elaborarea şi publicarea unui volum care să cuprindă prezentarea rezultatelor obţinute prin săpăturile arheologice efectuate în cuprinsul venerabilei ctitorii ştefaniene de-a lun-gul timpului.

Mănăstirea Suceviţa a publicat albumul „Ca-lendarul sfinţilor din fresca mănăstirii Suceviţa”, cu versiuni pentru limba română şi limba engleză,

nu lipsi ispite şi încercări, de a săpa temeliile, pe care este urzit şi stă de veacuri Sionul ortodoxiei (pravoslaviei) noastre bucovinene; încercări, de a stânge sau cel puţin a întuneca luminile bunei cre-dinţe, nădejdi şi dragostei întru Hristos, încercări de a înstrăina neamul nostru de aşezămintele şi deprinderile creştineşti moştenite de la străbuni; încercări de a da lovituri păstorilor şi a risipi tur-mele noastre cuvântătoare, după cuvântul: „Ba-te-voi păstorul şi se vor risipi oile”; încercări, de a împărţi loru-şi veşmintele şi cămeşa miresei lui Hristos, a arunca sorţi, după cum făcură cei ce răs-tigniră pre Mântuitorul”. [FO., 1891, nr. 7, 18 (30) aprilie, p.19-20].

O atenţie deosebită, s-a acordat conferinţelor preoţeşti desfăşurate la cele cinci protopopiate în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen. Tema-tica acestora, stabilită prin hotărâre sinodală a fost următoarea: conferinţele preoţeşti pastoral-misi-onare de primăvară, desfăşurate în cursul lunilor mai-iunie în cele cinci protopopiate au avut ca temă „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox”. Aceasta a fost tratată având în vedere, în special, problemele pastoral-misionare specifice fiecăruia dintre protopopiatele Eparhiei, pentru a putea veni astfel în sprijinul corpului cle-rical aflat şi la catedră, dar mai ales a celor aflaţi la început de drum. Au fost prezentate, prin grija PC părinţi protopopi, următoarele conferinţe: Educa-ția religioasă a tinerilor. Încercări de a ieși în întâmpi-narea lor – prezentată la protopopiatul Rădăuţi de pr. Buzilă Ovidiu; Educația religioasă – logoterapie îndumnezeitoare prezentată de pr. prof. dr. Marius Nicolae Paicu la protopopiatul Suceava I; Chipul preotului – model de urmat pentru tineri, prezentată de pr. prof. Bogdan Constantin Feştilă la Protopo-piatul Fălticeni şi Anul omagial al educației religioase al tineretului creștin ortodox, prezentată la protopo-piatul Câmpulung Moldovenesc de pr. Butnaru Cristian Gabriel. Fiecare dintre aceste conferinţe a urmărit nu doar prezentarea pur teoretică a pro-blematicii formării spirituale a tinerilor, ci s-au tras mai ales concluziile practice de către clerici impli-caţi activ în lucrul cu tinerii din eparhia noastră.

Conferinţele pastoral-misionare de toamnă, au fost stabilite în perioada octombrie-noiembrie, având ca temă „Anul comemorativ al Sfântului Ie-rarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bise-riceşti”. Textele prezentate de conferenţiari au fost


Între evenimentele culturale organizate de Sectorul cultural, cu sprijinul IPS Părinte Pimen se numără şi: concertul Cântec și poezie românească, organizat în ziua Înălţării Domnului, şi la care au participat numeroase coruri de elevi şi solişti, în-treaga activitate având drept scop întărirea senti-mentului apartenenţei şi respectului faţă de Biseri-ca Ortodoxă Română şi a indentităţii româneşti la tinerii participanţi şi în rândul ascultătorilor pre-zenţi. De aceea şi locul de desfăşurare ales a fost vechea Cetate de Scaun a Moldovei.

Concertul de colinde Atăzi s-a născut Hristos, organizat , cu sprijinul neobositului părinte Petru Argatu, parohul Catedralei „Naşterea Domnului” din Suceava, s-a desfăşurat în seara zilei de 21 de-cembrie, participând numeroase coruri din toate cele cinci protopopiate ale Eparhiei.

Proiectul monografic privitor la „Istoricul pa-rohiilor ortodoxe” se apropie de finalizare, fiind în stadiul actualizării datelor şi pregătirea pentru tipar, după cerinţele transmise prin hotărârea si-nodală nr. 8575/2011 cu completările cuprinse în anexa 1/2015.

Editura şi redacţiaÎn cadrul Editurii Arhiepiscopiei Sucevei şi

Rădăuţilor s-a avut mereu în vedere îndeplinirea recomandărilor cuprinse în planul-cadru prin pu-blicarea în revista Eparhială Candela a unor mate-riale privitoare la formarea spirituală a tinerilor, necesitatea mărturisirii active în dauna trăirii pasive a credinţei ortodoxe, sfătuire pentru de-păşirea crizelor de ideal şi de orientare spirituală în contextul societăţii globalizate, sărăcite de va-lori spirituale, supusă unor permanente mutaţii şi crize economice şi duhovniceşti. De asemenea în redactarea revistei eparhiale s-a avut în vedere mereu şi aspectele specifice misiunii şi pastoraţiei din Eparhie, precum şi prezentarea evenimentelor marcante din viaţa Arhiepiscopiei noastre, acor-dându-se rubricii Ştiri din eparhie, un spaţiu mult mai generos.

În planul editorial al Editurii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor au fost cuprinse mai ales lu-crări cu scop catehetic care privesc cultivarea iu-birii şi respectului în rândul tinerilor pentru valo-rile morale creştine. De asemenea sunt proiectate şi două lucrări care să cuprindă textele prezentate la Conferinţele pastoral-misionare, alături de alte texte, şi, în măsura posibilităţilor, să vadă lumina

închinat Sinaxarului din fresca Mănăstirii.Albumul „Tetraevanghelul cu 346 de minia-

turi” cunoscut şi ca „Manuscrisul Suceviţa 24” a văzut lumina tiparului în condiţii grafice deosebi-te, cele 346 de scene dovedind o rară fineţe şi aten-ţie a detaliilor, desfăşurându-se sub forma unor frize integrate în textul ilustrat.lnteresant este fap-tul că prin acest manuscris se face un pas înain-te în arta miniaturii în Moldova, deoarece acum apar pentru prima dată în spaţiul Moldovei, scene bogate, peisaje şi compoziţii intercalate în text. De asemenea acest manuscris uimeşte prin exprima-rea plastică şi cromatica utilizată care face copr comun cu textul în transmiterea mesajului. La fel se impune menţionarea prezenţei elementelor de specific naţional care se regăsec în numeroase sce-ne ce împodobesc paginile manuscrisului, fapt ca-re-l transformă în pasul de debut al unei noi etape, originale, în arta miniaturii moldoveneşti. Ediţia de faţă, realizată cu prilejul împlinirii a 410 ani de la moartea lui leremia Movilă, pe lângă străduinţa reproducerii pe calea tiparului a frumuseţii mini-aturilor, repune în faţa cititorului una dintre cele mai frumoase traduceri ale textului Sfintei Scrip-turi, şi anume ediţia din 1914.

Lucrarea „Sfânta Mănăstire Voroneţ. Un sfert de veac de la reînfiinţare”, tipărită cu binecuvân-tarea înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a apărut la editura Doxo-logia şi a fost îngrijită de monahia Gabriela Platon, doctorîn teologie, şi conferenţiar Carmen Cornelia Balan, iar cele pe parcursul celor 393 de pagini se regăsesc amintiri, gânduri şi trăiri ale celor care au fost, sunt şi rămân apropiaţi ai Mănăstirii Voroneţ, precum şi numeroase studii închinate Voroneţu-lui.

Lucrarea „Dragomirna. Ctitori şi restaura-tori I” a apărut la Editura „Mitropolit Iacov Put-neanul”, cuprinde comunicările din prima parte a simpozionului de la Mănăstirea Dragomirna din 24-25 august 2014 referitoare la ctitorii aşezămân-tului monahal.

Mănăstirea Voroneţ a publicat lucrarea The Holy Monastery of VORONEŢ, ed.a II-a, Edit. Muşatinii,

La diferite mănăstiri şi parohii cu monumente istorice s-au tipărit pliante şi, în unele locuri, cărţi poştale, pentru a scoate la lumină importanţa mo-numentelor istorice din acest colţ de ţară.


Părinţi în diferite publicaţii. De asemenea, preacu-vioase maici şi părinţii stareţi şi monahi, vieţuitori în mănăstirile de pe cuprinsul Eparhiei noastre au răspuns solicitărilor pentru articole şi emisiuni radio-TV, cu o bogată activitate remarcându-se Măn. Putna, Voroneţ, Moldoviţa şi Dragomirna.

Atenţia acordată educaţiei religioase în şcoală s-a materializat într-un şir de emisiuni pe această temă organizate de pr. Remus Justinian Cojocar la postul local PlusTV, precum şi în diferitele re-portaje realizate de prof. Doina Ciobanu la postul de televiziune local Intermedia Suceava. Membrii corpului clerical al Arhiepiscopiei Sucevei şi Ră-dăuţilor au publicat articole de informare despre mănăstirile Bucovinei, despre diferite evenimente şi sărbători ori de învăţătură în presa scrisă - zi-arele Lumina, Crai Nou, Monitorul de Suceava, re-vista Candela, Familia ortodoxă, Lumea monahilor- şi presa on-line - portalurile basilica.ro şi doxologia.ro - şi au participat la diferite interviuri, reportaje şi emisiuni radio şi TV realizate de către Trinitas TV, Realitatea TV, Digi24, TVR1, Intermedia, Radio Trinitas, Radio România, cât şi la conferinţe orga-nizate de către instituţii de învăţământ şi asociaţii studenţeşti la Suceava, Fălticeni, Vicovu de Sus, Ploieşti, Chişinău şi Costeşti (Republica Moldova) şi la diferite manifestări organizate de românii din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia din Ucraina.

S-a realizat un film documentar „Biserici voie-vodale din România” de către Televiziunea Patri-arhiei Române, care a cuprins şi monumente isto-rice din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor şi anume: Bogdana, Dragomirna, Probota, Putna, Rasca, Su-cevita, Moldovita, Siret, Arbore si Voronet.

În cinstea Sărbătorii Putna 550, Televiziunea Trinitas a Patriarhiei Române a realizat filmul do-cumentar Putna – Ierusalimul neamului românesc, în regia lui Paul Palencsar, cu sprijinul mănăstirii.

Pentru a sărbători împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna, Romfilatelia a ilustrat emisiunile de mărci poşta-le Sfintele Paşti 2016 şi Crăciun 2016 cu obiecte din patrimoniul Mănăstirii Putna şi a realizat emisiu-nea specială Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani, cu sprijinul mănăstirii.

Prin grija vieţuitorilor Mănăstirii Putna au apă-rut următoarele reviste periodice:

a) Analele Putnei - singura publicaţie ştiinţifi-că având ca subiect cercetarea epocii lui Ștefan

tiparului.Pentru a marca anul omagial din punct de ve-

dere editorial până acum s-a reuşit editarea unui volum închinat activităţii tipografice din vechea Mitropolie a Bucovinei şi anume volumul semnat de Pr. Dumitru Valenciuc, Zbucium pentru o tipo-grafie. În acesta este prezentată, cu date absolut in-edite, activitatea vrednicului de pomenire mitro-polit Silvestru Morariu Andrievici al Bucovinei şi Dalmaţiei pentru înfiinţarea unei tipografii menite să deservească nevoile duhovniceşti şi culturale ale credincioşilor bucovineni.

În anul ce s-a încheiat activitatea editurii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a cuprins publicarea, prin munca benedictină a maicilor de la mănăstirea Cămârzani, a unui număr de 13 cărţi în primă ediţie, precum şi numeroase retipăriri a unor broşuri cu caracter pastoral-misionar după cum urmează: Cum se cuvine creştinilor a vieţui; Povăţuire pentru trăirea creștină; Epistola către Diog-net; Necazurile în viaţa creştinului. Povăţuire cu texte din Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi, de folos pentru ceasurile de încercare şi întristare din viaţa creştinu-lui; Tertulian, Despre prescripția contra ereticilor; Ilie Rusu, Introducere în psihologia personalităţii creştine; Arhim. Benedict Ghiuş. Arhim. Sofian Boghiu, Fr. Andrei Scrima, Practica vieții monahale ; Pr. Filon Ionel, Conspecte pentru lecții de dogmatică – pe înțeles cu călăuzitor; Mihai Eminescu,Actual: în prezent și viitor; Ilie Șerbănescu, România, o colonie la perife-ria Europei. Compendiu; Pr. Dumitru Valenciuc Zbucium pentru o tipografie; Pr. Ioan Paul Valenciuc, Preoțimea ortodoxă din Bucovina în timpul ocupației habsburgice; Sf. Ioan Gură de Aur;Omiliile despre Pocăință

Media şi comunicaţiiActivitatea mediatică, sub orice formă, de pe

cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a avut şi în cursul anului 2016 drept unic scop apă-rarea normelor morale şi sociale ale Bisericii noas-tre, precum şi întărirea credinţei în rândul credin-cioşilor.

Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a transmis cu diferite ocazii cuvinte de învăţătură atât postului de radio Trinitas, cât şi altor posturi de radio lo-cale şi naţionale. Un loc aparte îl ocupă articolele publicate de Înaltpreasfinţia Sa în revista Candela, în Ziarul Lumina, şi în revista „Plăieşii” închinată cultului eroilor precum şi articolele scrise de PC


cel Mare şi a istoriei Mănăstirii Putna. Asemenea Centrului de Cercetare şi Documentare Ștefan cel Mare, ea a apărut din necesitatea de a stimula şi de a coagula demersurile istoricilor în vederea apro-fundării studiilor ştefaniene şi a istoriei Putnei. În-tre timp obiectivele ştiinţifice s-au lărgit pentru a include şi istoria mănăstirilor din Bucovina.

b) Caietele de la Putna – cuprind materialele pre-zentate, precum şi dezbaterile de la simpozioanele organizate, în fiecare an, de Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta”, la mănăstirea Putna.

c) Cuvinte către tineri - revista cu apariţie anua-lă, conţine diverse teme de interes pentru adoles-cenţi şi tineri.

Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava coordonează revista Biserica din sufletul copilului care se adresează elevilor ciclului gimnazial şi se distribuie gratuit în întreaga eparhie.

La parohii apar cu binecuvântarea Înaltpreas-finţitului Părinte Pimen numeroase reviste cu con-ţinut catehetic.

Din punct de vedere al prezenţei în spaţiul me-diatic online activitatea este reprezentată de 30 de site-uri web ale unităţilor de cult, precum şi de 16 pagini pe reţelel de socializare deţinute d eunităţi de cult sau clerici, prin intermediul cărora sunt puse prezentate informaţii relevante pentru viaţa Bisericii.

Pentru anul următor ne propunem definiti-varea proiectului patriarhal „Parohii Ortodoxe”, organizarea unor evenimente închinate anului omagial care se desfăşoară sub genericul: Anul omagial al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apă-rătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română precum şi redactarea şi tipă-rirea unor studii şi articole, şi în măsura posibili-tăţilor a unor volume cu această tematică. De ase-menea încercăm realizarea unui album închinat eroilor din Primul Război Mondial din parohiile de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţi-lor, precum şi demararea pregătirii evenimentelor ce vor marca în anul 2018 împlinirea a 100 de ani de la realizarea Marii Uniri.

Mulţumind tuturor pentru toate, cerem la rân-du-ne iertare pentru cele ce vom fi greşit în activi-tatea noastră.

Pr. prof. Gheorghe Hostiuc

Inspector învăţământ religios

Dare de seamă privind activitatea desfăşu-rată în cadrul Sectorului Învăţământ Reli-gios în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor în

anul mâtuirii 2016

Unul dintre cele mai importante segmente ale activităţii misionar- pastorale din cadrul Ar-hiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor îl constituie învăţământul religios.

În cadrul sistemului de învăţământ, Religia este disciplina care se bazează pe Revelaţia Divină şi are drept scop conducerea elevilor spre cunoaşte-rea lui Dumnezeu. Învăţământul religios nu este o simplă cunoaştere a adevărurilor de credinţă, nu este numai un obiect de învăţământ, ci este un principiu educativ, o disciplină care urmăreş-te formarea unor personalităţi armonioase şi cre-atoare şi dezvoltarea psiho-umană a elevilor, în conformitate cu toate laturile instruirii şi educaţiei şcolare - intelectuale, estetice, morale, profesiona-le, fizice.

În creştinism, cunoaşterea lui Dumnezeu presupune atât trăirea religioasă, ceea ce simte, gândeşte şi exteriorizează omul faţă de Dumne-zeu, cât şi însuşirea învăţăturii de credinţă, care cuprinde adevărul revelat de El privind originea şi scopul omului în lume.

Mantuitorul Iisus Hristos i-a trimis pe Sf. Apos-toli la propovăduire zicând: „Mergând, învăţaţi toate neamurile.” (Mt. 28,19). Acest îndemn spre educaţie religioasă este valabil până la sfârşitul veacurilor.

În Noul Testament, Însuşi Domnul Iisus Hristos Şi-a îndeplinit misiunea mântuitoare în plină vârstă a tinereţii. În Sfintele Evanghelii, Mântuitorul apare în numeroase locuri în compania tinerilor, sau făcând referiri la vârsta tinereţii.Rechemarea la viaţa adresată fiicei lui Iair (Marcu 5, 22-43), fiului văduvei din Nain (Luca 7, 12-15) şi prietenului Său, Lazăr (Ioan, 11), aceste trei mari minuni săvârşite de Mântuitorul pot fi interpretate ca „un simbol al invitației permanente pe care Dumnezeu o lansează către cei tineri de a redesco-peri viața întru El, pentru El și împreună cu El.”1

1 Ionuţ Bursuc, Pastoraţia tinerilor ca misiune a Bisericii în “Teologie şi Viaţă”, LXXXII(2006), nr. 7-12, p.167


Prin extensie, această invitaţie se adresează tuturor credincioşilor de a-şi descoperi tinereţea spiritului, cu entuziasmul şi dinamismul specifice acestei vârste. Menţinute şi cultivate, aceste cali-tăţi pot răsturna logica vârstei biologice, bătrânii putând deveni mai tineri în spirit decât tinerii în-şişi, care sunt delăsători şi apatici. În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae afirma că: „un tânăr care nu tinde la continua depășire, un tânăr care duce o existență stătută e mai degrabă un bătrân, decât un tânăr. Tinerețea, prin definiție, tinde la mai mult, la o continuă ascensiune.”2

Educaţia religioasă este acţiunea specific uma-nă pe care educatorul o desfăşoară pentru dezvol-tarea religiozităţii elevului, pe baza unor principii cu ajutorul unor metode şi mijloace specifice.Ea se fundamentează pe doua adevăruri de credinţă subliniate în Sf. Scriptură: întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care S-a făcut Om pentru a-i da omului posibilitatea de a ajunge la asemănarea cu Dumnezeu, şi existenţa sufletului uman, care poate fi modelat prin edu-caţie.

Importanţa educaţiei religioase este determina-tă de argumente morale (normele moralei creştine sunt revelate de Dumnezeu ), culturale (tot ce s-a creat demn de admirat în domeniul culturii uma-ne se datorează, în parte, creştinismului şi sensului pe care acesta l-a dat culturii) şi sociale (îl formea-ză pe om în comunitate, prin comunitate şi pentru comunitate).

Datorită importanţei pe care o are în viaţa omu-lui, religia a fost introdusă ca disciplină de învăţă-mânt în şcoli.

Poporul român, de la naşterea sa a intrat în is-torie ca popor creştin ortodox. Credinţa ortodoxă face parte din fiinţa noastră naţională. A devenit lege strămoşească, păstrând vie credinţa unităţii de neam, iar cunoaşterea credinţei ortodoxe este una din condiţiile principale pentru a înţelege is-toria, cultura, şi spiritualitatea româneasca.

Învăţământul religios s-a organizat şi desfăşu-rat mai întâi în lăcaşurile de cult, iar mai târziu în şcoli. De-a lungul timpului, acest învăţământ s-a realizat sub diferite forme, în funcţie de contex-tul istoric şi religios al fiecărei perioade, ajungând până în zilele noastre sub forma învăţământului pe clase şi lecţii.2 Pr. Dumitru Stăniloae, Ascetica şi Mistica ortodoxă, vol. I, Editura Deisis, Alba Iulia, 1993, p. 141

Reintroducerea Religiei după 1989 ca disciplină de învăţământ în şcoli înseamnă, deci, o posibilita-te de a promova o morală şi o spiritualitate româ-nească ce va permite cunoaşterea dimensiunii spi-rituale a culturii noastre româneşti. Situarea orei de religie în trunchiul comun al disciplinelor din învăţământul preuniversitar a dat naştere unor discuţii contradictorii. N-a fost deloc uşoară lup-ta Bisericii Ortodoxe române, alături de celelalte culte recunoscute, biserici şi confesiuni religioase, pentru a-i determina pe factorii responsabili de sistemul educaţional românesc să accepte integra-rea Religiei în rândul celorlalte discipline predate.

Ora de religie îşi atinge plenitudinea şi finali-tatea atunci când subiecţii (elevii) devin şi practi-canţi, atunci când ei conştientizează apartenenţa lor la Trupul mistic al lui Hristos care este Biserica. În eforturile noastre de dascăli, ne confruntăm şi cu unele greutăţi: indiferentism religios, reţineri din partea unora, aroganţă şi afront din partea al-tora. Departe de a ne descuraja, aceste lucruri pot fi un imbold pentru noi. Biserica lucrează asupra lumii, transfigurând-o. Această transfigurare este opera harului divin, dar sunt necesare şi eforturile noastre.

Cu ajutorul şi lucrarea lui Dumnezeu, cu bi-necuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, arhiepi-scopul Sucevei şi Rădăuţilor, cu respectarea Or-dinelor MECS şi bunăvoinţa organelor locale şi a Inspectoratului Școlar Judeţean Suceava, predarea orei de religie se desfăşoară în cele 765 unităţi şco-lare, dintre care 214 sunt cu personalitate juridică, la care se adaugă 551 structuri.

Învăţământul preşcolar se desfăşoară în 368 de grădiniţe cu program normal şi 21 de grădiniţe cu program prelungit.

Învăţământul primar se desfăşoară în 100 de şcoli.

Învăţământul gimnazial se desfăşoară în 220 de şcoli.

Colegii – 20;Licee tehnologice – 14;Licee teoretice – 3Scoala postliceală- 1Scoli speciale – 3

Cluburi sportive - 3Cluburi ale elevilor – 7;

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Edu-caţională (CJRAE) şi Casa Corpului Didactic.

În decembrie 2016, situaţia încadrării persona-


4. Invățământ profesional

Clasa Cult ortodox Alte culteAnul I 769 191Anul II 830 226Anul III 604 151Stagii de practică 23 2

Activitatea de îndrumare şi control este efec-tuată de către subsemnatul după programul ma-nagerial elaborat şi aprobat de onor conducerea Inspectoratului Scolar Judeţean Suceava.

Perfectionarea continuă a profesorilor de re-ligie se desfasoara in cadrul comisiilor metodice si a cercurilor pedagogice, impartite in 6 zone: Vatra-Dornei, Campulung, Gura Humorului, Falticeni, Radauti si Suceava. Cadrele didactice participă la examenele pentru obtinerea definita-vatului, gradului didactic II si gradului didactic I, organizate de facultatile de teologie din ţară, alini-indu-se în acelasi fel cu toate cadrele didactice din învăţământul preuniversitar. Aflat sub directa îndrumare şi purtare de grijă a IPS Pimen, învăţă-mântul teologic şi religios este chemat să conso-lideze şi să îmbunătăţească din punct de vedere calitativ activităţile instructiv-educative, să încu-rajeze competiţia, să favorizeze înnoirea pentru a fi ridicat la standarde comparative cu sistemele de învăţământ europene, dar care să corespundă în primul rând nevoilor spirituale ale Bisericii noastre. Învăţământul teologic şi religios este diversificat deschis copiilor, tinerilor şi adulţilor dornici de a cunoaşte idealurile Bisericii noastre, de a se forma în vederea slujirii omului, a lui Dumnezeu, a Bisericii si a societatii. Invatamantul teologic seminarial îşi desfăşoară activitatea în cadrul Colegiului Tehnic Petru Mușat din Sucea-va, datorită nefericitului eveniment din 8 ianuarie 2015. Cursurile seminarului sunt asigurate de un select corp profesoral desemnat de Întâistătătorul Bisericii din Bucovina

lului didactic în învăţământul se prezintă astfel: Clerici cu studii superioare: 45Clerici cu studii medii: 4Laici cu studii superioare teologice: 234;Laici cu studii medii teologice:10Titulari normă întreagă (1/1)- 195;Titulari ½ normă: 25;Titulari la alte discipline, care au in completare

ore de religie: 9;Suplinitori la religie: cu o normă: 23; cu o jumă-

tate de normă:16; mai puţin de jumătate de normă: 4;

Total profesori de religie (inclusiv cei de alte confesiuni): 302.

În decembrie 2016, situatia perfecţionării ca-drelor didactice se prezinta astfel:

-Debutanti: 8;- Definitivat: 83cadre; - Gradul didactic II: 106 cadre- Gradul didactic I: 93 cadre- Doctorat: 12 cadre.Situaţia statistică privind numărul elevilor din

unităţile şcolare din judeţul Suceava:1. Învățământ primar

Clasa Cult ortodox Alte culteClasa pregăti-toare

10.996 2.670

Clasa I 5.862 1411Clasa a II-a 5927 1333Clasa a III-a 5523 1272Clasa a IV-a 4327 1022

2. Învățământ gimnazial

Clasa Cult ortodox Alte culteClasa a V-a 5923 1297Clasa a VI-a 7265 1335Clasa a VII-a 5886 1231Clasa a VIII-a 5954 1191

3. Invățământ liceal

Clasa Cult ortodox Alte culteClasa a IX-a 5285 990Clasa a X-a 5179 962Clasa a XI-a 4922 836Clasa a XII-a 4789 741


tip CONTROL GENERAL, 26 tematice, 78 speci-ale şi 26 inspectii de specialitate. Au fost acordate 61 de calificative „Foarte bine” şi 36 note de 10 la inspecţiile de specialitate şi speciale; 7 calificative „Bine”. Inspecţia şcolară s-a efectuat conform pre-cizărilor stabilite prin fişa postului şi solicitările compartimentului Curriculum şi inspecţiei şcola-

Învăţământul religios - Inspecţie şcolarăÎn cursul anului şcolar 2015 - 2016 inspecţiile

s-au efectuat conform graficului unic de inspecţie şcolare compartimentul Curriculum şi inspecţie şcolară aprobat de domnul inspector general al ISJ Suceava, prof. Lazăr Gheorghe.

S-au efectuat un număr de 9 inspecţii şcolare de

SITUAŢIA EFECTIVELOR DE STUDENŢI ÎN ANUL UNIVERSITAR 2014-2015:

Nr.Crt.

Speciali-zarea

Anul I Anul II Anul III Anul IV Total general

Licenţiaţi în 2016

Nr. de studenţi

înscrişi în 2016-2017

B F B F B F B F B F

1 Teologie pastorală

22 - 24 - 20 - 21 - 87 - 22 24

2 Teologie Didactică

- 4 - 4 - 3 - 3 - 14 3 5

3 Teologie Artă Sa-cră

- 2 - 2 - 3 - 2 - 9 2 3

4 Teologie Patrimo-niu

- 3 - 2 - 3 - 3 - 11 3 4

SITUAŢIA MASTERANZILOR ÎN ANUL UNIVERSITAR 2015-2016

Nr.

crt.

Secţia Efectiv în 2015-2016 Absolvenţi seria 2016

Total seria 2016

Înscrişi 2015-2016Anul I Anul IIB FB FB F B F

1. Sistematică 6 1 5 1 3 - 3 6 -2. Practică 6 - 5 - 3 - 3 5 -3. Istorică 4 1 2 2 4 2 6 3 24. Asist. socială 0 3 1 3 3 3 6 1 25. Biblică 6 - 5 - -5 - 5 4 26. Patrimoniu şi artă sacră - 6 2 9 2 2 4 1 1

Locuri solicitate la scolile teologice pentru anul scolar 2016-2017Nr. crt Nivelul de studii Numărul de locuri solicitate

Fără taxă Cu taxă FR1

Seminar Teologic 28 - -2. Facultatea de

TeologieTeologie Pastorală 15 - -Teologie Didactică 3 - -Teologie Patrimoniu cultu-

ral5 - -

Teologie Asistenţă Socială 3 - -


Aceste publicaţii, alcătuite sub îndrumarea IPS Pimen, suplinesc lipsa suportului informativ din manuale pentru clasele I-VIII şi constituie o baza bibliografică orientativă pentru elevii care nu şi-au putut procura caietele auxiliare de la Editura Sfântul Mina.

Apreciem, de asemenea, tipărirea de cărţi cu conţinut moralizator ca: Îndrumarea vieţii a doc-torului Fr.W. Forster, Tinerii pe marea vieţii, Pa-gini din istoria credinţei creştine, oferite gratu-it elevilor din clasele V-XII, iar cărţile Școala şi caracterul de Fr.W. Forster, precum si Teologia Morală de Georgios Mantzaridis oferite tuturor cadrelor didactice (profesori de religie si de alte discipline), precum şi multe alte broşuri.

1. Activităţi de formare continuă şi perfecţiona-re desfăşurate prin ISJ şi Universităţi:-Definitivat- înscrişi 10 , promovaţi 8;-Gr.did. II- înscrişi 8, promovați 8-Gr. Did. I- înscrişi 6, promovaţi 5;Inscrisi la suplinire calificata – 12; promovati - 8 Fo

rmar

e co

ntin

uă

ISJ

Fac

ultă

ţi de

Teo

logi

e

1.2. Activități de formare continuă prin ISJ și CCD:

a). Seminarii:• Rolul educației creștin-religioase în formarea per-

sonalității tinerei generații din Mileniul III;• Mântuitorul Lumii, Domnul Iisus Hristos – mo-

delul creștinului spre Mântuire.b). Program de formare: Evaluarea competențelor de performanță în dome-

niul educației religioase1.Criterii curriculare 1.1. Public ţintă vizat: profesori educaţie religi-

oasă din învăţământul preuniversitar1.2. Justificare: Şcoala şi familia sunt pilonii de

rezistenţă ai educaţiei, iar între aceştia şi comuni-tate, mediul extraşcolar şi extrafamilial, se regăseş-te copilul, care este obiect şi subiect al educaţiei. Relaţiile dintre şcoală, elevi, familie şi comunitate trebuie să se bazeze pe contact şi colaborare, pe transmitere de informaţii şi prezentare a unor stări de lucruri, de influenţe pozitive asupra comporta-mentelor elevilor, pe trăiri afective şi emoţionale reciproce în diferite forme de manifestare.

Toate acestea sunt încununate de succes dacă

re. În perioada 10 septembrie 2016 am participat

la Consfătuirea judeteana la disciplina Religie, desfaşurată în sala de festivităţi a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Consfătuirea a fost prezidată de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor şi domnul prof. Dr. Vasile Timiş, Inspector general la disci-plina Religie din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Știinţifice. Pe agenda de lucru a întâl-nirii, s-au regăsit teme precum: Diagnoza proce-sului educaţional, pe discipline/compartimente, la nivelul judeţului Suceava, pentru anul şcolar 2015-2016; Priorităţi ale educaţiei religioase pentru anul şcolar 2016-2017; Cadrul normativ privind orga-nizarea procesului de învăţământ în anul şcolar 2016-2017 – noutăţi, puncte critice, măsuri şi ac-ţiuni generate de acesta; Structura Portofoliului/mapei inspectorului de specialitate; Modificarea/ adaptarea/ elaborarea de regulamente specifice şi precizări.

Aceste documente sunt făcute cunoscute şi pro-fesorilor de religie în cadrul consfatuirilor la nive-lul judeţului Suceava. Cu acest prilej, IPS Pimen a apreciat munca depusă de profesorii de religie şi a pus accent pe latura formativă a orei de reli-gie prin participarea cadrelor didactice cu elevii la sfintele slujbe si la activităţi caritabile, pentru a le da elevilor posibilitatea formării convingerilor şi deprinderilor creştine.

În cadrul acestor întâlniri s-a constituit Consi-liul Consultativ la disciplină si s-a realizat grafi-cul desfăşurării cercurilor pedagogice si tematicile acestora. Au fost desemnaţi responsabilii cercuri-lor pedagogice pe cele 6 zone al judeţului avân-du-se in vedere perfecţionarea cadrelor didactice.

Au fost nominalizaţi profesorii metodişti pen-tru inspecţiilor şcolare în urma concursului orga-nizat de ISJ Suceaava. Cadrele didactice debutan-te au fost îndrumate să participe la seminarii de formare continuă organizate de CCD Suceava şi facultăţile de teologie.

Cadrele didactice au fost informate despre existenţa şi folosirea caietelor de religie editate de Sfântul Mina Iași, care suplinesc lipsa manualelor de religie la clasele V-VIII si la clasele XI-XII. La clasele V-XII s-a distribuit Catehismul ortodox, Parabolele şi învăţăturile Domnului nostru Iisus Hristos (după mitropolitul Irineu Mihălcescu).


Periodic se organizează sâmbăta şi duminica pelerinaje la mânăstirile Putna, Suceviţa, Moldo-viţa, Voroneţ, Slatina, Probota şi Mânăstirea Hu-morului, activitate în care elevii se implică în viaţa religios morală, dar şi în acţiunile caritabile, vizi-tând şi făcând acte de milostenie la căminele de bătrâni de la Suceava şi Bogdăneşti.

Elevii au fost implicaţi în acţiunile din cadrul pro-iectului educațional elaborat de Patriarhia Româna Bi-serica și scoala din sufletul meu. Concursul național de creație „Biserica și Școala din sufletul meu” este or-ganizat cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Orto-doxe Române, de către Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române în parteneriat cu Ministerul Educa-ției Naționale, cu prilejul Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul come-morativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti la împlinirea a 300 de ani de la moartea sa martirică (1716-2016).

Participarea elevilor la Olimpiade:Anul şcolar precedent a fost încununat cu suc-

ces la multe clase. REZULTATELE OBȚINUTE LA OLIMPIA-

DA NAȚIONALĂ DE RELIGIECULTUL ORTODOX, JUDEȚUL SUCEAVAConform prevederilor Metodologiei-cadru de or-

ganizare și desfășurare a competițiilor şcolare, elevii claselor VII-XII clasați pe locul I la etapa judeteană sunt calificați la etapa națională. Anul acesta Olimpi-ada Natională de Religie Ortodoxă a fost organizată de județul Timiș, în colaborare cu Mitropolia Banatului și s-a desfășurat în municipiul Timișoara în perioada Școala altfel, 18 – 22 aprilie 2016. Toți elevii suceveni participanți la această competiție au urcat pe podium:

prin colaborare transcurriculară şi intracurricula-ră educaţia creştin-religioasă va ajunge la perfor-manţă.

Concursurile şi olimpiadele de educaţie religi-oasă solicită pregătirea profesorilor de religie în acest sens.

1.3. Durata: 24 ore 1.4. Curriculum-ul programului 2. Competenţe:- Însuşirea tendinţelor moderne a evaluării în

cadrul învăţământului preuniversitar;- Dezvoltarea competenţelor de elaborarea de

subiecte pentru concursuri,olimpiade, activităţi extraşcolare etc.

Planificarea modulelor tematice:Modulul I: Abordarea modernă a evaluării în

cadrul învăţământului preuniversitar;Modulul II: Elaborarea de posibile subiecte pen-

tru concursuri, olimpiade, activităţi extraşcolare etc.

1.5. Modalităţi de evaluare a cursanţilor: por-tofoliu

2. Formatori implicaţi: Prof. Pr.Inspector Hos-tiuc Gheorghe, Dr. Pr. Hostiuc Gh. Florin

3. Număr de cursanţi planificaţi: 25/grupă Unităţile şcolare din judeţ organizează peleri-

naje la mânăstiriÎn cursul lunilor iunie-august 2016 numeroase

grupuri de elevi au vizitat mânăstirile Putna, Vo-roneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna, Slatina, Probota, Arbore, Cetatea de Scaun- Suceava, Mâ-năstirea „Sf Ioan cel Nou”, Biserica Sf. Gh. Mirăuţi, Biserica „Sf. Dumitru” Suceava şi Biserica Albă de la Baia.

Numele şi prenu-mele

Unitatea deprovenienţă

Clasa Profesorulpregătitor

Premiul obţinut

Teleagă Bianca Școala Gimnazială Mihai Eminescu Rădăuţi

VII Huc Vera Premiul special

Ungureanu Iusti-na

Școala Gimnazială Ion Creangă Suceava

VIII Florea Adriana Premiul special

Ignat Mihaela Lo-redana

Colegiul Naţional Nicu Gane Fălticeni

IX Grădinariu Otilia Premiul II

Nistor Nicoleta Colegiul Naţional Ștefan cel Mare Suceava

X Pr. Hostiuc Florin Menţiune

Grumeza Maria Colegiul Naţional Mihai Eminescu Suceava

XI Tiperciuc Narcisa Premiul I

Cocuz Robert Colegiul Naţional Ștefan cel Mare Suceava

XII Pr. Hostiuc Florin Premiul special


Valorizarea competenţelor de documentare, de comprehensiune şi argumentare şi reflecţie perso-nală ale elevilor;

Promovarea interdisciplinarităţii, prin core-larea literaturii cu religia, ca mijloc de păstrare a adevăratelor valori moral-spirituale;

Evaluarea abilităţilor de susţinere a unei argu-mentări personale, bazate pe studiu comparativ şi pe intuiţie culturală;

Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valo-rilor religioase în diferite contexte de comunicare;

Cultivarea interesului pentru lectura textelor

Considerăm că Olimpiada de Religie promo-vează valorile moral-religioase şi dă posibilitatea evidenţierii celor mai studioşi, dar şi mai credin-cioşi dintre participanţi.

4. În unităţile şcolare s-au organizat concur-suri şcolare pe teme religioase, vizând însuşirea cunoştinţelor moral religioase de către elevii clase-lor I-VIII la şcolile din municipiile Suceava, Rădă-uţi, C-lung Moldovenesc, Vatra-Dornei, Fălticeni, în care au fost premiaţi elevii cu rezultatele cele

Olimpiada de Religie pentru Seminariile teolo-gice

În fiecare an şcolar elevii Seminarului Teologic Ortodox Mitropolitul Dosoftei din Suceava s-au înscris în cursa olimpiadelor. Etapa naţională s-a desfăşurat în perioada 4-7 mai 2016 la Mănăstirea Neamţ, sub egida Mitropoliei Moldovei şi Bucovi-

nei şi a Ministerului Educaţiei şi Cercetării Știinţi-fice, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Neamţ.

De la unitatea de învăţământ suceveană au par-ticipat trei elevi şi au obţinut următoarele rezulta-te:

mai bune la disciplina religie, pe an de studiu şi categorii de vârstă.

a. S-a desfăşurat a cincia editie a concursului naţional interdisciplinar Cultură şi spiritualitate românească.

În perioada 27-29 mai a avut loc la Putna a cin-cea ediţie a concursului naţional interdisciplinar de limba şi literatura română şi religie pentru ele-vii de gimnaziu (clasele V-VIII) „Cultură şi spiritu-alitate românească“. Concursul a fost iniţiat de că-tre Inspectoratul Școlar Judeţean Suceava în 2011, iar prima ediţie a avut loc la Putna. De atunci, încă două ediţii s-au desfăşurat aici, în strânsă legătură cu mănăstirea ctitorită de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Aşa se face că, în rândul profesorilor şi al elevilor, concursul mai este cunoscut şi sub nu-mele de „Concursul de la Putna“.

Vineri, 27 mai, au avut loc la mănăstire Te Deumul de binecuvântare a lucrărilor şi şedinţa festivă de deschidere. Au luat cuvântul reprezen-tanţii Ministerului Educaţiei Naţionale, ai Inspec-toratului Școlar Suceava, Arhiepiscopiei Sucevei şi

Disciplina Numele şi prenumele elevului

Clasa Profesor îndrumător Premiul obţinut

Studiul biblic al Noului Testament

Ilişoi Gabriel X Arhid. prof. dr. Hrişcă Bogdan

Premiul special

Istoria Bisericii Or-todoxe Române

Char Adelin Petrişor XI Pr. prof. dr. Valenciuc Paul

Menţiune

Teologie Dogma-tică

Semeniuc Alexandru XII Pr. prof. Ţurcă Silvestru Premiul special

Rădăuţilor, primarul comunei Putna, stareţul Mă-năstirii Putna şi directorul Școlii Putna.

Acesta se adresează tuturor elevilor din clase-le V-VIII, capabili de performanţă în domeniul interdisciplinar literatură-religie şi se desfăşoa-ră în conformitate cu precizările din Calendarul concursurilor naţionale şcolare cu finanţare de MECTS (secţiunea concursuri interdisciplina-re şi transdisciplinare, poziţia 02), aprobat cu nr. 60234/21.12.2010 şi postat pe site-ul www.edu.ro).

Obiectivul general: Valorificarea potenţialului creativ al elevilor de gimnaziu, cu privire la capa-citatea acestora de a înţelege şi de a exprima, din-tr-o perspectivă personală, viziunea despre lume, despre condiţia umană sau despre artă, aşa cum acestea sunt reflectate în literatură, prin valorifica-rea elementelor de cultură religioasă.

Obiective specifice:Stimularea lecturii avizate a textelor beletris-

tice, bază a formării unei personalităţi culturale deschise;


sapienţiale;Consolidarea comportamentului moral-religi-

os, premisă a personalităţii morale.La acest concurs, au participat doua eleve suce-

vence, care au obținut 85, respectiv 88 de puncte.

b. Concursul National Interdisciplinar Cultu-ră şi Civilizaţie în România

Etapa naţională a acestui concurs s-a desfăşurat în perioada 27-30 mai 2016 la Colegiul Naţional Mihai Eminescu din Suceava, sub egida Ministeru-lui Educaţiei şi Cercetării Știinţifice şi a Inspecto-ratului Școlar Judeţean Suceava. La această com-petiţie, trei elevi din judeţul nostru au obţinut premiul I:

- Nistor Loredana Maria, clasa a X-a – Liceul Tehnologic Ion Nistor – Vicovu de Sus;

- Simionescu Ionuţ, clasa a IX-a - Liceul Tehno-logic Ion Nistor – Vicovu de Sus;

- Niculcea Costel, clasa a X-a – Colegiul Andro-nic Motrescu Rădăuți.

c) Concursul naţional interdisciplinar «Ştefan cel Mare şi Sfânt - simbol al existenţei noastre creştine” , ediţia a VI-a:

Inspectoratul Școlar al Judeţului Suceava în parteneriat cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a lansat proiectul educaţional „Ştefan cel Mare şi Sfânt – simbol al existenţei noastre creştine”, edi-ţia a VI-a. Activităţile propuse s-au desfăşurat în perioada octombrie 2015 - ianuarie 2016.

Obiectivele proiectului constau în promovarea interdisciplinarităţii şi a unei atitudini deschise şi constructive în abordarea educaţiei religioase în context european şi în motivarea elevilor pentru actul de învăţare prin realizarea de conexiuni in-terdisciplinare. Activităţile proiectului se adresea-ză elevilor de gimnaziu şi liceu şi se grupează sub următoarele generice:

Daniil și Ștefan – un sihastru sfătuitor și un dom-nitor credincios, concurs de eseuri pentru elevii din clasele V-VIII;

Ştefan cel Mare – ctitor de şcoală şi cultură, se-siune de comunicări pentru elevii de liceu;

Biserici ctitorite de Ștefan cel Mare și Sfânt – con-curs de prezentări Power-Point adresat elevilor de gimnaziu şi liceu.

d) Concursuri corale: - „Festivalul-Concurs Naţional de Muzică Co-

rală Religioasă Ortodoxă «Buna Vestire»”, ediţia

a XXVI-a. Festivalul de cântece şi poezii religioa-se are ca scop valorificarea tradiţiilor ortodoxe şi etalarea unor forme de artă populară. Obiectivele festivalului vizează, în primul rând, promovarea valorilor autentice ale creaţiei corale de cult orto-dox, a cântecului patriotic şi revigorarea mişcării corale. Festivalul se adresează numai formaţiilor corale neprofesioniste (de amatori) – minim 18 persoane (licee cu profil muzical şi teologic, licee cu alt profil, coruri ale aşezămintelor culturale (cu vârsta peste 18 ani), coruri ale parohiilor, precum şi coruri de copii – minim 15 persoane (cu vârsta între 10 – 14 ani).

Manifestarea s-a derulat cu binecuvântarea şi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Ar-hiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Evenimentul a fost organizat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădău-ţilor, în colaborare cu următorii parteneri ai eve-nimentului: Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina“, Centrul pentru Conserva-rea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Primăria Fundu Moldovei, Consiliul Local Fundu Moldo-vei şi Societatea de Cultură „Dimitrie Gusti“ – Fundu Moldovei.

Elevii din toate unităţile şcolare organizează Serbarea Naşterii Domnului, participă la con-cursul Cântecele Triodului din Postul Mare şi la Cinstirea eroilor în ziua de Înălţarea Domnului. În acest scop Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a editat un volum cu poezii şi cântece patriotice, ce au fost distribuite în toate unităţile şcolare spre a dezvolta sentimentele de patriotism în rândul tinerii generaţii.

STATUTUL OREI DE RELIGIEAsociația SOLIDARITATEA pentru LIBERTATEA

de CONȘTIINȚĂ București prin adresa nr. 108 din 14. 12. 2015 solicita ca înscrierea pentru frecventarea orei de religie să se facă in fiecare an, până la sfârşitul lunii decembrie, pentru configurarea catedrelor de reli-gie pe anul şcolar următor, producând un haos în toate unităţile şcolare privind interpretarea unor articole din Legea învăţământului cu privire la predarea religiei în şcolile publice.

Înscrierea elevilor la frecventarea cursurilor disciplinei religie s-a făcut în conformitate cu le-gislaţia şi reglementările în vigoare, respectân-du-se următoarele:

Constituţia României în care se prevede la Art.


ora de religie a elevilor, conform articolului 22 din Hotărârea 669/12.11.2014 a Curţii Constituţionale a României invocat mai sus.

Astfel, textul legii nu consacră obligativitatea de a solicita participarea la ora de religie la un anumit termen sau pentru o anumită perioadă de timp, şi nici nu consacră dreptul instituţiilor satului de a suspenda opţiunile cetăţenilor săi în această privinţă la anumite intervale de timp, ci consacră libertatea de a solicita participarea la ora de religie a cetăţenilor ca expresie a dorinţei personale, fără vreo limitare de natură tempo-rală din partea statului, ministerului, inspectoratului sau şcolii, impunându-i-se astfel, legiuitorului, neutralitate şi imparţialitate.

Nu există o prevedere legală care să suspende sau să întrerupă la o anumită perioadă de timp frecventa-rea orei de religie, drept dobândit printr-o cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, decât dacă, conform întregii legislaţii în vigoare, aceeaşi persoană solicită întreruperea acestui drept printr-o nouă cerere, de ne-frecventare-întrerupere a orelor de religie. Astfel, con-form Metodologiei, în art 3 (1) şi (5) se face referire la elevii majori sau părinții/tutorii pentru elevii mino-ri, care doresc să-și exercite dreptul de a participa la ora de Religie, aceștia fiind cei care, de regulă, vor face cereri până la sfârșitul lunii decembrie pentru anul școlar următor, nu elevii care își exercită déjà acest drept, în virtutea opțiunii déjà exprimate printr-o cerere scrisă anterior de către ei, personal, sau de către părinții/tutorii lor, dacă sunt minori.

Dacă cineva ar obliga elevii majori/ pătinţii/tutorii pentru elevii minori să facă anual cereri pentru a-şi ex-prima opţiunea de a participa la ora de religie, aceştia s-ar găsi în situaţia de a-şi invalida singuri prima opţi-une dacă ar accepta completarea acestei a doua cereri sau, în faţa legiuitorului care i-ar impune completar-ea unei a doua cereri invalidându-i-o pe prima cu de la sine putere, să-şi apere libertatea conferită de lege, conform articolului 22 din Hotărârea 669/12.11.2014 a Curţii Constituţionale a României invocat mai sus, şi o asemenea abordare ar contraveni obligaţiei negative a statului, conform articolului 19 din Hotă-rârea 669/12.11.2014 a Curţii Constituţionale a Româ-niei invocat mai sus.

Dacă MECS/ISJ/Conducerea şcolilor ar impune în-scrierea elevilor anual, nu ar mai avea nici un sens com-pletarea cererilor de schimbare a opţiunii pentru anul următor, conform Metodologiei art 3 (3) şi (5), prin care

29 alin. (7) că „în şcolile de stat, învăţământul re-ligios este organizat şi garantat prin lege”, alin (6) că „părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine”, şi (1) că „li-bertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi a cre-dinţelor religioase NU pot fi îngrădite sub nici o formă”

Legea nr. 153/2015 pentru modificarea alin 2 al art. 18 din Legea educaţiei naţionale 1/2011 nr. 445/22.06.2015 care precizează că “înscrierea elevului pentru frecventarea orei de religie se face prin cererea scrisă a elevului major, respective a părintelui sau a tu-torelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cerere scrisă”

Hotărârea 669/12.11.2014 a Curţii Constituţionale a României specifică în art. 22 faptul că „pentru a fi deplin respectată libertatea de conştiinţă şi religie, le-giuitorul este ţinut de o obligaţie de neutralitate şi im-parţialitate. Această obligaţie este realizată în situaţia în care statul veghează la respectarea acestei libertăţi, consacrând libertatea părinţilor sau reprezentanţilor legali ai elevilor minori, respectiv elevilor majori, de a solicita participarea la ora de religie” şi Art. 19 care spune că „în niciun caz o persoană nu poate fi pusă ab initio în situaţia de a-şi apăra sau proteja libertatea conştiinţei, pentru că o asemenea abordare ar contra-veni obligaţiei negative a statului”.

Ordinul Ministrului Educaţiei nr.5232/2015 preve-de la art.3 alin (1) că „părinţii/tutorii legali instituiţi ai elevilor minori, respectiv elevii majori care doresc să îşi exercite dreptul de a participa la ora de Religie îşi exprimă opţiunea în scris”, alin. (3) că „schimbarea opţiunii de a frecventa ora de Religie se face tot prin cerere scrisă” şi alin (5) că „ în vederea prefigurării catedrelor (...) cererile menţionate la alin. (1) şi (3) se depun, de regulă, până la sfârşitul lunii decembrie, pentru anul şcolar următor”

Interpretând aceste legi în litera şi spiritul lor, cereri-le prin care se manifestă dorinţa părinţilor/tutorilor pen-tru elevii minori/elevilor majori de a participa la cursu-rile disciplinei Religie sunt valabile până la schimbarea opţiunii acestora.

Dreptul de a hotărî momentul în care începe şi în care se termină perioada de frecventare a orei de religie re-vine părintelui, respectiv tutorelui pentru elevul minor sau elevului major, nu Statului Roman care este ţinut de o obligaţie de neutralitate şi imparţialitate privind libertatea cetăţenilor de a solicita participarea la


derea proiectării, efectuării si evaluării orei de re-ligie:

- Parcurgerea ritmică a materiei şcolare;- Confecţionarea materialelor didactice prin

implicarea elevilor:- Adaptarea programelor şcolare la posibilităţii

de asimilare a elevilor;- Promovarea cu predilecţie a metodelor de ac-

tivare a elevilor;- Introducerea unor noi metode de evaluare

cum ar fi: realizarea unor eseuri si a unor sinteze pentru lecţiile finale;

- Folosirea caietelor de religie aprobate de către MECTS conform OM 5097/09.09.2012, Editura Sf. Mina Iași pentru clasele V-XIII;

- Organizarea in scoli in timpul anului scolar a unor expoziţii de icoane si desene pictate de elevi ce vor fi folosite ca material didactic;

- Organizarea de excursii si drumeţii la mănăs-tirile din Nordul Bucovinei si Bisericile ce fac par-te din Patrimoniul Cultural Naţional;

-Implicarea elevilor in organizarea de serbări şcolare si in activitatea de cinstire a Sfinţilor, eroi-lor si a zilei Naţionale 1 Decembrie „Făurirea Ro-mâniei Mari”;

-Implicarea elevilor in ecologizarea localităţilor si in plantarea de arbori si pomi fructiferi;

- Organizarea unor concursuri şcolare pe teme religioase si a cabinetelor de religie;

- Reintroducerea in sistemul de evaluare a unui criteriu obligatoriu: evaluarea profesorilor după rezultatele obţinute de elevi la testele predictive, finale si la testele naţionale.

La acest ceas de bilant multumesc Bunului Dumne-zeu ca m-a ajutat sa mă achit de sarcinile ce imi revin pe acest post: mă simt dator să adresez respectoase mul-țumiri IPS Arhiepiscop Pimen, pentru încredințarea de a conduce sectorul învățământ religios și sprijinul acordat în desfășurarea normală a orelor de religie, aduc alese mulțumiri conducerii I.S.J. Suceava, colegi-lor inspectori și tuturor profesorilor care s-au implicat în predarea orelor de religie. Îl rog pe Veșnicul Învă-țător Iisus Hristos să-i dăruiască I.P.S. Pimen puteri sporite, viata îndelungată și multă sănătate în condu-cerea clerului și a credincioșilor pe calea mântuirii

se poate solicita întreruperea sau suspendarea studierii religiei, din cauză că aceasta ar fi suspendată abinitio la sfârşitul anului şcolar. Dacă MECS/ISJ/Conducerea şcolilor ar impune înscrierea elevilor anual, şi dacă ele-vii care nu mai doresc pentru anul şcolar următor parti-ciparea la ora de Religie ar face cereri de nefrecventare a cursurilor pentru anul școlar următor, așa cum Met-odologia o cere la art, 3 (3) și (5), aceste cereri ar fi împotriva hotărârii CCR din 2014 care a cerut ca numai elevii care doresc să studieze Religia să facă cereri, nu şi cei care nu doresc studierea acestei discipline.

Metodologia indică, astfel, faptul că nu trebuiesc fă-cute cereri, de regulă, până la sfârşitul lunii decembrie, decât pentru elevii care se răzgândesc şi care, fie în anul în curs nu au studiat religie şi doresc acest lucru pentru anul următor, conform art.3 alin (1) și (5), fie în anul în curs au studiat religie şi pentru anul şcolar următor nu mai doresc acest lucru, conform art.3 alin (3) și (5).

De altfel, în nici un act legislativ prezentat mai sus care reglementează modul de înscriere al elevilor pen-tru a participa la cursurile disciplinei Religie, nu se solicită ca în cererile scrise să fie specificată perioada pentru care sunt valabile aceste cereri, ci doar dorinţa de a studia disciplina Religie sau dorinţa de a renunţa la studierea Religiei şi cultul în care doreşte elevul să studieze.

Pentru anul şcolar 2016/2017 nu a fost necesară în-scrierea elevilor care şi-au exprimat deja dorinţa de a participa la ora de Religie în februarie-martie 2015, ci doar a celor care care şi-au modificat opţiunea, adică fie a acelora care nu au depus cereri în februarie-martie 2015 şi ulterior au decis să participe la ora de Religie, fie a celor care au depus cereri în acea perioadă şi ul-terior au decis să-şi schimbe opţiunea, deci să nu mai participe la ora de Religie.

În concluzie, acest mod de înscriere a elevilor pentru a participa la cursurile disciplinei Religie nu contravine prevederilor Constituţiei României, nici prevederilor din Legea educaţiei, nu este contrar interpretărilor oferite de Curtea Constituţională prin decizia 669/2014 şi nu vine în contradicţie nici cu prevederile Ordinului Ministrului Educaţiei Nr. 5232/14.09.2015 privind aprobarea metodologiei de organizare a predării disciplinei Religie în învăţământul preuniversitar.

Propuneri privind optimizarea desfăşurării orelor de religie şi valorificarea inspecţiei şcolare :

- Se recomanda preoţilor şi profesorilor o sus-ţinuta pregătire metodica si de specialitate in ve-


DAREA DE SEAMĂ A ACTIVITĂȚILOR SEC-TORULUI TEOLOGIC –EDUCAȚIONAL DES-

FĂȘURATE ÎN CADRULARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR

ÎN ANUL MÂNTUIRII 2016

În majoritatea parohiilor din cuprinsul Patri-arhiei Ortodoxe Române, s-a desfăşurat proiectul ,,Hristos împărtăşit copiilor”, lansat cu binecuvân-tarea Prea Fericirii Sale, Daniel, Patriarhul Româ-niei.

În urma hotărârii şedinţei Consiliului Eparhi-al al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor din 24 august 2011 a fost adoptat Proiectul ,,Hristos îm-părtăşit copiilor”, ce urma să se desfăşoare în ma-joritatea parohiilor din cuprinsul Arhiepiscopiei. Pentru buna desfăşurare a activităţii, a fost desem-nat Biroul sectorului Educaţional în următoarea componenţă:

•-PC pr. prof.Gheorghe Hostiuc, inspector de specialitate

•-PC pr. Dumitru Irimia, protopopiatul Sucea-va 1;

•-PC pr. Vasile Gherasim, protopopiatul Sucea-va 2;

•-PC pr. Preot Constantin Norocel, protopopia-tul Câmpulung Moldovenesc;

•-PC pr. Adrian Dulgheriu, protopopiatul Făl-ticeni;

•-PC pr. Adrian Platon, protopopiatul Rădăuţi.1.La iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh

Daniel, în şedinţa de lucru din 28-29 octombrie 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2016 drept Anul omagial al educa-ţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, în eparhia noastră s-au desfăşurat ample activităţi vizând anul omagial propus de Sfântul Sinod al BOR.

În cadrul cercurilor pedagogice din Suceava, Si-ret şi Rădăuţi, au fost prezentate referate minuţios întocmite şi frumos susţinute de profesorii de re-ligie: pr. Platon Adrian de la parohia Milişăuţi, Pr. Prof. Puiuleţ Dorin de la Liceul Laţcu Vodă Siret, pr. Prof. Dr. Hostiuc Florin de la Colegiul Naţional Stefan cel Mare Suceava. Referatele au subliniat importanţa educaţiei religioase, care oferă elevilor

valori spirituale şi culturale ce constituie liantul şi reperul cunoştinţelor teoretice dobândite la cele-lalte discipline de studiu. De asemenea, s-a oma-giat personalitatea Sfantului Ierarh martir Antim Ivireanu – ctitor de cultură şi limbă românească.

Activitatea pastorală cea mai intensă a constat în editarea cărţilor liturgice, a lucrărilor de învă-ţătură adresate poporului dreptcredincios şi con-ducătorilor acestuia, dar şi a cărţilor de îndruma-re pentru preoţi. Din totalul celor 63 de volume tipărite de marele ierarh, 21 sunt în limba româ-nă, restul fiind în limbile greacă, slavonă, arabă şi georgiană, ceea ce confirmă virtuţile şi calităţile sale de tipograf, dar şi profunzimea pregătirii te-ologice.

Încadrându-se în omagierea ierarhilor tipo-grafi, în cadrul cercurilor pedagogice din Fălticeni, Câmpulung şi Vatra Dornei, s-a elogiat activita-tea misionar-pastorală şi tipografică desfăşurată de Sfântul Ierarh Dosoftei al Modovei- ctitorul limbii poetice româneşti. Au susţinut referate pe tema amintită profesorii: Grădinaru Otilia de la C.N. Nicu Gane Fălticeni, pr. prof. dr. Cojocaru Alexandru de la C.N. Dragoş Vodă Câmpulung şi prof. Cheşa Elena de la Liceul Ion Luca Vatra Dornei.

Referatele prezentate au stârnit interesul profe-sorilor participanţi, care s-au implicat cu interven-ţii valoroase despre personalitatea mitropolitului Dosoftei.

Lucrari tipărite:- Psaltirea în versuri, Uniev 1673, cu peste 500 p.,

si 8.634 de versuri (la un loc cu Acatistul Nascatoa-rei de Dumnezeu)

- Dumnezeiasca Liturghie, Iasi, 1679 (ed. a II-a, Iasi, 1683);

- Psaltirea de-nțeles, Iasi, 1680 (text paralel: sla-von şi român);

- Molităvnic de-nteles, Iaşi, 1683- Poem cronologic despre domnii Moldovei, cu 136

versuri;- Paremiile preste an, Iaşi, 1683.- Poemul cronologic, cu mici adaosuri şi modi-

ficări;- Viata si petrecerea sfintilor, 4 vol, Iasi, 1682 -

1686, lucrare de compilatie, dupa izvoare bizanti-ne (Simeon Metafrast, Maxim Margunios) si slave.

2.Concursul naţional de creaţie Biserica şi Școala din sufletul meu organizat cu binecuvân-


tarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (Temei nr.8319/03.11.2015), de către Sec-torul teologic-educaţional al Patriarhiei Române în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Știinţifice, în perioada 15 decembrie 2015–21 mai 2016, a avut loc şi în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Au fost respectate toate eta-pele concursului conform metodologiei, iar câşti-gătorii concursului la etapa pe eparhie au fost:

• Sectiunea literară locul I : Parohia „Sfinţii Ar-hangheli Mihail şi Gavriil”, Bănceşti;

• Secţiunea artistică locul I: Parohia „Sfinţii Îm-păraţi Constantin şi Elena”, Gura Humorului;

• Secţiunea multimedia locul I : Parohia „Naş-terea Maicii Domnului”, Putna.

În fiecare protopopiat din Arhiepiscopia Suce-vei şi Rădăuţilor pe parcursul anului trecut, dar şi în acest an s-au desfăşurat sub egida proiectului Hristos împărtăşit copiilor o serie de activitaţi so-cial filantropice, proiecte educaţionale, expoziţii şi concursuri în care au fost implicaţi mii de tineri.

I. PROTOPOPIATUL RĂDĂUŢI1. Parohia Sf. Procopie, Milişăuţi :•Biserica şi Școala din sufletul meu;•Bucuria se naşte din fapte mici – campanie de

colectare produse alimentare;•Sfânta liturghie locul împărtăşirii cu Hristos

- proiect desfăşurat pe parcursul mai multor ani prin care tinerii învaţă să cânte la Sfânta Liturghie;

•Dăruind vei dobândi - activităţi în parteneriat cu Aşezământul de bătrâni Rădăuţi şi Aşezămân-tul de copii Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi;

•Cinste eroilor - concert susţinut de către elevii din grupul de cateheză la monumentul închinat eroilor;

•Hristos se naşte slăviţi-L! - Concert de Cră-ciun;

•Stop violenţei! - campanie de prevenire a vio-lenţei în mediul şcolar.

2. Parohia Sf. Împ. Constantin şi Elena - Margi-nea III:

• Dăruind vei dobândi;•Biserica şi Școala din sufletul meu;•Urcuş spre Înviere;•Sa învăţăm din jertfa mucenicilor3. Parohia Putna:•Dăruind vei dobândi;•Biserica şi Școala din sufletul meu;

•Tabăra de vară de la Putna -ediţia I;•550 de la punerea pietrei de temelie a Mănăs-

tirii Putna - concert•Concerte susţinute de corala Fii Putnei.4. Parohia Arbore – Sfânta Treime:•Concert de colinde – Crăciun•Concert la Intrarea Domnului în Ierusalim;•Activităţi de ajutorare a persoanelor defavo-

rizate;•Învaţă să cânţi – ore gratuite de instrument,5. Parohia Bănceşti – Sf. Arh. Mihail şi Gavriil:•Biserica şi Școala din sufletul meu;•Ajutorarea bătrânilor şivăduvelor din sat;•Cateheze – Spovedania cale spre cer.6. Parohia Horodnic de Sus – Sf. Dumitru•Centru social de zi cu activităţi: şcoala după

şcoală, sprijinirea persoanelor aflate în dificultate, activităţi recreative pentru bătrâni şi tineri;

•Două coruri parohiale;•Asociaţia Casa părintească Horodnicu de Sus

cu activităţi specifice;•Cateheze în fiecare duminicădupă amiază;•Program pentru copiii ai căror părinţi sunt în

străinătate7. Parohia Pădureni – Sf. Ier. Nicolae•Am plecat să colindăm – program de colinde

la sărbătoarea Naşterii Domnului şi colindarea unor bătrâni

•Unire de neam, Unire de credinţă – manifes-tare realizată în parteneriat cu primăria Siret cu ocazia zilei Unirii Principatelor - 24 ianuarie 2016;

•Cinemateca creştină în Postul Paştelui şi Pos-tul Crăciunului– vizionare de film religios urmată de dezbateri;

•Cateheze săptămânale cu teme din Evanghe-lia Duminicii

8. Parohia Pogorârea Sfântului Duh - Rădăuţi•Hristos se naşte, slăviţi-L! – Concert colinde,•Hristos se naşte, slăviţi-L! concurs pictură –

expoziţie tematică,•Învaţă să cânţi – ore gratuite de instrument,•Lumina Învierii – expoziţie tematică.9. Parohia Sf. Ioan Botezătorul - Siret:•Vineri seara – explicarea Sf. Liturghii;•Vizionare film religios;• Jocuri sportive, activităţi interactive.10. Aşezământul de copii Sfântul Ierarh Leontie

de la Rădăuţi:•Hristos se naşte, slăviţi-L! – Concert colinde,


•Un dar din suflet de copil - activitate filantro-pică.

IV. PROTOPOPIATUL FĂLTICENI1.Parohia Sf. Nicolae, Liteni •Unirea cu Hristos prin cunoaştere, comunica-

re, milostenie şi comuniune euharistică.2. Parohia Leucuşeşti •Sfânta Liturghie în viaţa oamenilor.3.Parohia Sf. Cuv. Parascheva, Baia •Să protejăm natura şi pe noi!•Postul – apropierea de Dumnezeu;•Spovedania – vindecarea sufletului;•Sfânta Taină a Împărtăşaniei – unirea cu Hris-

tos;•Să-L cunoaştem pe Hristos şi prin mijloace

moderne;•Să bucurăm şi pe alţii.•Tânărul creştin.4. Parohia Bursuceni•Hristos se naşte, slăviţi-L! – Concert colinde.5. Parohia Drăguşeni•Cateheze cu tinerii din parohie.6. Parohia Jahalea Râşca•Dăruind vei dobândi - campanie de colectare

aleimente pentru bătrânii de la Aşezământul de la Bogdăneşti;

•Micii iconari - atelier de pictură;•Cinste eroilor neamului - programe artistice

cu ocazia zilei naţionale şi azilei eroilor.

Şcolile de varăO alternativă eficientă de valorificare a timpu-

lui liber în vacanţa de vară a fost şi organizarea unor şcoli creştine de vară pentru copii, mai ales din mediul rural. Activităţile fost coordonate de preoţii parohi organizatori şi au cuprins: partici-pare la Sfânta Liturghie şi alte slujbe, discuţii pe anumite teme, ateliere de pictură, muzică, cusă-turi tradiţionale, vizionarea şi discutarea unor fil-me, activităţi culinare, întreceri sportive.

Exemple de astfel de manifestări:a. Mâini dibace, minți agere editia a VII-a: 18 iulie

- 15 aug. 2016, organizată de Parohia „Acoperă-mântul Maicii Domnului” Suceava în parteneriat cu Asociaţia „Mereu tineri” Suceava, Școala Gim-nazială nr. 10 Suceava, Liceul cu Program Sportiv Suceava, Scoala Gimnazială Ion Creangă Suceava şi Colegiul Tehnic Al.I. Cuza Suceava. Coordona-torul activităţilor a fost parohul Husarciuc Ghe-

•Hristos se naşte, slăviţi-L! concurs pictură – expoziţie tematică,

•Lumina Învierii – expoziţie tematică.•Tabăra de pictură Suceviţa;•Reculegere şi povăţuire - sesiune de comuni-

cări.II. PROTOPOPIATUL CÂMPULUNG MOL-

DOVENESC 1. Parohia Naşterea Maicii Domnului Câmpu-

lung Moldovenesc•Biserica şi Școala din sufletul meu;•Vine, vine Moş Crăciun;• Inimi deschise;•Pelerinajul micilor misionari;• Dăruim din suflet;•Copil ca mine eşti şi tu.2. Parohia Dorna Candreni •Dăruind vei dobândi;•Tabăr de vară - Tinerii artişti.3. Parohia Sadova •Inimi deschise - activitate caritabilă;III. PROTOPOPIATUL SUCEAVA1.Parohia Sf. Gheorghe Mirăuţi•Biserica şi Școala din sufletul meu;•Dăruind vei dobândi;•Sfânta Liturghie - locul împărtăşirii cu Hris-

tos;•Hristos se naşte, slăviţi-L! – Concert colinde.2. Parohia Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena,

Gura Humorului•Biserica şi Școala din sufletul meu;•Lăsaţi copiii să vină la Mine - proiect educa-

ţional.3. Parohia Sf. Arh. Mihail şi Gavriil, Gura Hu-

morului •Comuniune euharistică în viaţa liturgică a pa-

rohiei;4. Parohia Comăneşti•Biserica din suflet;•Concurs de colaje ,,Biserica din satul meu”;•Sfintele Taine – concurs de eseuri;•Sfânta Taină a Euharistiei – seară de cateheză.5. Parohia Sf. Dumitru Suceava•Dăruind vei dobândi.6. Parohia Sf. Înviere Suceava•Hrană pentru suflet o întâlnire între generaţii!7. Parohia Bosanci•Naşterea Domnului Iisus Hristos - concert de

colinde;


deri morale si religioase o constituie organizarea taberelor de creaţie.

a. Tabăra de vară de la Putna - ediţia I. În va-canţa de vară pe 30 august s-a desfăşurat la Putna prima tabără de vară a tinerilor ortodocşi din Pro-topopiatul Rădăuţi. Activităţile s-au desfăşurat la Biserica din Putna, la Școala Gimnazială Putna şi la Mănăstirea Putna. Lucrările au început cu o slujbă de binecuvântare a participanţilor, apoi ti-nerii pe categorii de vârstă au plecat împreună cu moderatorii spre şcoală unde au avut loc ateliere de lucru. Masa de prânz a fost servită la mănăsti-rea Putna, iar apoi tinerii au fost împărţiţi în două grupe şi au participat la o sesiune de comunicări la care tinerii au primit răspunsuri la întrebările adresate preoţilor coordonatori.după terminarea sesiunii de comunicări tinerii însoţiţi de ghidul mănăstirii au vizitat biserica şi muzeul mănăstirii. După amiază activităţile au continuat pe terenul şcolii unde au avut loc câteva competiţii sportive. Activitatea s-a încheiat cu un foc de tabără în jurul căruia s-a dansat şi s-au cântat multe cântece pa-triotice şi populare.

b. Tabăra de la Nemţişor. Un grup de tineri din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a participat la întâlnirea tinerilor ortodocşi de la Nemţişor, care a devenit o tradiţie a taberelor de vară în care tinerii se întâlnesc, participă la rugăciune, la sesiuni de comunicare, la activităţi interactive şi jocuri inte-resante.

c. Tabăra de creaţie „Micii iconari”- editia a V-a, organizată din iniţiativa preotului Parohiei Adâncata II, Mitu Pascal. În perioada 18 iulie - 15 august 2016, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitu-lui Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, la parohia Adâncata II ,din Protopopiatul Suceava I s-a desfăsurat cea de-a cincea ediţie a taberei de creaţie „Micii iconari”.Anul acesta participarea la tabără a fost mai numeroasă decât în celelalte ediţii, 92 de copii din comuna Adâncata şi muni-cipiul Suceava împărţiţi în trei serii în decursul a trei săptămâni s-au adunat la casa de prăznuire a parohiei şi sub coordonarea preotului paroh Mitu Pascal şi a cadrelor didactice: Schipor Raluca, Flo-rentina Anastasiu, Iulia Buraciuc şi Mitu Daniela au participat la activităţile specifice taberei.Împăr-ţiţi pe ateliere copii au realizat icoane pe lemn, pe sticlă, au pictat pe pânză exprimând sensibilitatea, curăţia sufletului şi imaginaţia bogată. Au împo-

orghe. Au participat în jur de 25-30 de copii, iar activităţile s-au derulat la demisolul bisericii.

b. Școala creștină de vară, ediţia II, desfăşurată în perioada 22 - 28 august 2016 de parohia Sfânta Treime din localitatea Spătăreşti, Comuna Fântâ-na Mare, judeţul Suceava sub coordonarea preotu-lui paroh Tudor Andrioaia. Au participat în jur de 35-40 de copii din Spătăreşti, Fântâna Mare şi din satele din jur.

c. Școala de vară „Dor de ţară şi credinţă”, edi-ţia a III-a, Bogdăneşti

În perioada 26 iulie – 23 august, în cadrul Paro-hiei Sfinţii Voievozi Bogdăneşti, sub îndrumarea studentului teolog Alexandru Loghinoaia s-a des-făşurat Școala de vară, la care au participat copii din parohie, cu vârste cuprinse între 6 şi 15 ani. O caracteristică importantă a acestor copii este faptul că părinţii lor sunt plecaţi în străinătate pentru a munci şi a-i întreţine pe ei. O parte dintre aceştia sunt chiar ei plecaţi împreună cu părinţii lor, iar în această perioadă au revenit acasă. Tinerii creştini au învăţat să cânte şi să se exprime în poezie ro-mânească şi creştinească. Scopul activităţilor a fost acela de a conştientiza importanţa folosirii limbii române în cadrul familiei în străinătate, de a cu-noaşte valorile credinţei noastre ortodoxe (iubirea faţă de Dumnezeu şi aproapele, milostenia, rugă-ciunea în biserică), de a sădi în sufletele lor dra-gostea de neam şi ţară. Activităţile s-au desfăşurat în Paraclisul Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, iar în ziua de duminică, 23 august, la sfârşitul Sfintei Liturghii din Biserica Sfinţii Voievozi, a fost susţi-nut un program religios – artistic, prin care copiii au diseminat abilităţile dobândite, în mijlocul eno-riaşilor. Munca tinerilor creştini a fost răsplătită prin diplome speciale ale programului Dor de ţară şi credinţă, prin cărţi de învăţătură şi un dar.

d. Parohia Jahelea – Râsca, reprezentată de pr. Grădinaru Stelian a desfăşurat diverse activităţi antrenante pentru copii, care au cuprins ateliere de pictură, şezători literare ( coordonate de d-na prof. Grădinaru Mihaela), precum şi un ,,Jurnal de front” în care s-au dezbătut temele: ,,Violenţa naş-te violenţă”, ,,Cum preîntâmpină Biserica formele violenţei şcolare şi familiale”.

Tabere de creaţieO altă formă de valorificare a potenţialului cre-

ativ al copiilor, dar şi de formare a unor deprin-


augurată, procesiunea micilor şi tinerilor artişti, însoţiţi de părinţi şi public, s-a întors la biserică, unde fiecare a demonstrat îndemânarea şi talen-tul muzical pe toaca amenajată chiar în interiorul sfântului lăcaş.

Expozitiile de Paşti de la RădăuţiProiectul Lumina Învierii, expoziţie temati-

că de Paşti, este iniţiat de Protopopiatul Rădăuţi, prin Corala Ortodoxă “Sfântul Ierarh Leontie” din Rădăuţi, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţi-lor. Se adresează elevilor de gimnaziu şi liceu. În-cepând cu data de 01 Martie, elevii au făcut lucrări de pictură, desen, fotografie, încadrându-se în tema Lumina Învierii şi atmosfera creată de sărbă-toarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. În perioada 29 aprilie – 15 mai 2016 Galeria de Artă Rădăuţi găzduieşte Ediţia a IV-a, a expoziţiei cu tematică de Paşti: LUMINA ÎNVIERII.

Lucrările lor au fost expuse la Galeria de Artă Rădăuţi până la 15 mai 2016, în cadrul proiectului (ediţia a IV-a) ce are ca organizatori şi parteneri Protopopiatul Rădăuţi, prin Corala „Sfântul Ie-rarh Leontie” Rădăuţi, reprezentată de pr. Sfîrna-ciuc Ilie, de la Catedrala Ortodoxă Rădăuţi, Casa Municipală de Cultură Rădăuţi, Clubul Copiilor şi Elevilor, Galeria de Artă Rădăuţi, Studio Foto, Video, Tv. Rădăuţi, Parohia (cele de lângă şcoli), Școala (colegiile din Rădăuţi, şcolile generale din Rădăuţi, Marginea, Milişăuţi, Negostina, Vicov de Sus – Laura, Straja, Horodnic de Sus, Aşezămân-tul de copii Sf. Leontie, Căminul de copii Rădăuţi, Centrul de zi Geppetto Rădăuţi, Școala de copii Sf. Stelian Rădăuţi etc.).

Concerte de colinde şi de imnuri pascaleÎn fiecare an, sărbătoarea Naşterii Domnului şi

a Învierii este marcată de manifestări artistice în toate protopopiatele. Dar cea mai mare prezenta-re, care adună formaţiile din toată Arhiepiscopia, se desfăşoară în sala mare a Casei de Cultură din Suceava. La aceste evenimente participă formaţii corale ale unor parohii, dar si ale unor şcoli, cum ar fi: Colegiul de Artă Ciprian Porumbescu din Su-ceava, Corul Colegiului Naţional Ștefan cel Mare din Suceava, corul Semninarului teologic Mitro-politul Dosoftei, Corala Ecclesia din Dorna Can-dreni, Scoala Gimnaziala Ilisesti in parteneriat cu

dobit în culori vii vasele de ceramică neagră de la Marginea, au lucrat la gherghefuri brăţări din mărgele, ca o noutate au cusut pe pânză şi au re-uşit să confecţioneze semne de carte, au folosit şi tehnica origami şi cea de quilling. Pe lânga acestea, jocurile taberei au creat momentele de relaxare şi de destindere dar şi de socializare şi de comuni-care. Vernisajul lucrarilor a avut loc in holul de la etejul 1 din corpul A al Universităţii „Ștefan Cel Mare”a fost cadrul potrivit pentru a expune un număr de 140 de lucrări. La acest vernisaj, care a avut loc în data de 22 iulie au fost prezenţi pr.con-silier administrativ Baltag Vasile, pr.inspector de religie Hostiuc Gheorghe, pr.protopop Irimia Va-sile şi primarul comunei Adâncata Cucu Viorel. Al doilea vernisaj a avut loc în data de 26 iulie 2016 la casa de prăznuire şi la biserica parohială după Sf.Liturghie.

Concursuri de toacăa. Concursul de toacă de la parohia Rotunda, 9

august 2016, coordonator: preot Mihai Ursuleasa. Parohia Rotunda din Liteni, Protopopiatul Fălti-ceni, a organizat, cu binecuvântarea Înaltpreas-finţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, concursul „Răsună toaca-n cer“. Evenimentul, ajuns la ediţia a VI-a, s-a desfăşu-rat în curtea bisericii parohiale şi a fost precedat de Sfânta Liturghie, în cadrul căreia Grupul „Ba-lada“din Fălticeni, coordonat de prof. Maria Ta-nasă, a oferit răspunsurile liturgice. La concursul de toacă au participat 51 de copii şi tineri, care au reprezentat 21 de localităţi din judeţele Botoşani, Suceava şi Iaşi. Aceştia au concurat la trei catego-rii: preşcolari, şcoli primare şi gimnaziale, liceeni. Pe parcursul competiţiei Grupul „Balada“ a oferit publicului repertorii de pricesne. Organizatorii au oferit premii constând în bani, medalii, diplome şi dulciuri. Din juriu au făcut parte: muzicologul Constanţa Cristescu – Centrul Cultural Bucovina, Pr. Protopop Constantin Patrolea – Protopopiatul Fălticeni, Arhidiaconul Ursuleasa Ciprian – sluji-tor la Catedrala din Gura Humorului.

b. Festivalul concurs de toacă pentru copii şi tineret „Lemnul Sfânt care cântă”, 2 august 2016, Dumbrăveni, ediţia a V-a.

Festivitatea de deschidere a concursului a con-stat într-o paradă a concurenţilor, ce a avut loc pe şoseaua principală din comună de la Biserica Parohială până la Primărie. Odată competiţia in-


depunând coroane de flori la monumentele închi-nate eroilor tării noastre.

În Cetatea de Scaun Suceava, la praznicul Înă-ţării Domnului, a devenit tradiţie prezenţa ÎPS Pimen la manifestările culturale organizate de diverse formaţii corale ale şcolilor din judeţ des-tinate cinstirii eroilor. După un cuvânt de zidire sufletească şi elogiere a eroilor din toate timpu-rile, căzuţi pentru apărarea Patriei şi a credinţei strămoşeşti, urmează prezentarea unei suite de cântări şi poezii româneşti în care vibrează simţă-mântul patriotic.

Alte activităţi:•Sfânta Liturghie locul împărtăşirii cu Hristos

- în care au fost implicate multe parohii: ex: Scoala Gimnaziala Ilisesti in parteneriat cu parohia Sf. Gheorghe Mirauti-Suceava;

•Atelier de icoane la Bogdăneşti•Festival-concurs de ciocnit ouă la Suceviţa;•Sărbătoarea Învierii – Spiritualitate şi tradiţii

prin ochi de copil – concurs interregional de reli-gie şi artă, eveniment organizat de Centrul Școlar de Educaţie Incluzivă ,,Sf. Andrei” Gura Humo-rului.

• Proiectul Calea mântuirii - Sesiune de trai-ning la Protopopiatul Rădăuţi şi implementarea proiectului în parohiile: Mirăuţi -Sf. Gheorghe Su-ceava, Frătăuţii Noi şi Milişăuţi.

Recomandări:Pentru optimizarea activităţii misionar-pasto-

rale, prin grija părintească faţă de credincioşii bu-covineni, IPS Pimen recomandă oficierea vecerniei si a catehezei pentru readucerea în sânul Bisericii, atât pe creştinii vârstnici, cât şi tânăra generaţie. În acest scop, sunt propuse tematici din învăţătura de credinţă ortodoxă şi aspecte din istoria primară a Bisericii, cum ar fi:

• Cinstirea şi slujirea lui Dumnezeu;• Preacinstirea Maicii Domnului;• Cinstirea Sfintei Cruci;• Cinstirea Sfinţilor şi a Sfintelor Moaşte;• Sfintele Taine – mijloace de sfinţire a omului;• Sfânta Liturghie – prezenţa permanent a lui

Hirostos în lume;• Sfânta Biserică – corabia mântuirii;• Pregătirea credincioşilor pentru participarea

la sfintele slujbe;• Învăţătura despre viaţa veşnică, etc.Prin activităţile succint prezentate, dăm slavă

parohia Sf. Gheorghe Mirauti-Suceava, etc.La 1 Decembrie 2016, formaţia artistică a ele-

vilor de la Liceul Ion Nistor din Vicovu de Sus, condusă de prof. Schipor Vasile, la invitaţia Con-sulatului General al României, a susţinut un con-cert de colinde şi cântece patriotice la Catedrala Mitropoliei Ortodoxe şi la Teatrul din Cernăuţi, în cadrul manifestărilor destinate făuririi României Mari.

În perioada 18-23 decembrie 2016, formaţia ar-tistică Opincuţa a Școlii Gimnaziale Ion Creangă din Chişinău a susţinut mai multe concerte de co-linde, datini şi obiceiuri din Basarabia în unităţi şcolare din: Suceava, Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuţi şi mănăstirile: Voroneţ, Humorului, Mo-doviţa, Suceviţa şi Putna, bucurându-se de apre-cierea unanimă, în prezenţa cărora au evoluat. Cu acest prilej, au vizitat Cetatea de Scaun, Muzeul de istorie, Muzeul de ştiinţe natural şi muzeele din mănăstirile unde au susţinut repertoriile, făcând cunoştinţă cu trecutul glorios al Moldovei Sfântu-lui Voievod Ștefan cel Mare.

Cercul de pictură bizantinăLa Iulius Mall Suceava a avut loc miercuri, 20

aprilie, vernisajul expoziţiei de icoane bizantine pe lemn „Fereastră spre cer”, ediţia a IX-a, organizată de Cercul de pictură „Bizantin Art” de la Școala Gimnaziala Nr. 4 Suceava, în parteneriat cu Pala-tul Copiilor Suceava. Micii artişti, elevi din clasele a IV-a - a VIII-a, ai Cercului „Bizantin Art” au ex-pus 47 de lucrări executate în tempera cu foiţă de aur pe lemn, sub îndrumarea profesorilor Eugenia Ana (Geanina) Chilimon şi Traian Chilimon. Mulţi dintre elevii expozanţi au fost premiaţi la ediţiile anterioare ale Olimpiadei meşteşugurilor tradiţio-nale şi la târgurile naţionale ale copiilor meşteşu-gari. Sunt nouă ani consecutivi de când elevii de la „Bizantin Art”, împreună cu profesorii lor, vin în faţa publicului, în preajma sărbătorilor pascale, pentru a vesti marele praznic al „Învierii Domnu-lui”.

Cinstirea eroilorÎn fiecare an, sentimentul partiotic de respect

faţă de eroii neamului este cultivat în toate pro-topopiatele Arhiepiscopiei prin intermediul preo-ţilor parohi şi ai profesorilor de religie. Împreună cu elevii, aceştia participă la slujba de pomenire


În anul 2016 ne-am ocupat în mod deosebit de baza materială a grădiniţelor din subordinea se-minarului. Au fost realizate lucrări de reparaţii, de igienizare şi de amenajare a spaţiilor interioare, precum şi două spaţii de joacă pentru preşcolari.

Din lipsa unui spaţiu propriu, comparativ cu alţi ani, anul 2016 a fost un an în care nu am in-vestit atât de mult în baza materială a şcolii, dar în care am avut timp să înţelegem mai bine relaţiile dintre noi ca profesori şi dintre profesori şi elevi, organizându-ne ca o familie extinsă şi înţelegând în acelaşi timp că o şcoală este formată mai întâi de oamenii din ea şi mai apoi, într-un chip secundar din tot ceea ce o înconjoară.

Suntem conştienţi că suntem o şcoală în cadrul căreia nu ne selectăm noi înşine elevii, decât poate într-o mică măsură, căci fiecare dintre elevii semi-narişti au fost chemaţi în mod tainic de către Mân-tuitorul Hristos spre a-I sluji. Este o bucurie pentru noi să-i întâmpinăm an de an pe aceşti elevi, care au venit la această şcoală pentru că au simţit ceva pentru viaţa în Hristos, pentru Biserică şi pentru trăirea unei vieţi morale într-o lume marcată de atâtea provocări. Avem elevi care excelează din punct de vedere intelectual, dar şi elevi mai puţin pregătiţi din acest punct de vedere, dar care com-pensează prin alte calităţi şi poate chiar îi depă-şesc pe cei dintâi. Tuturor dorim să le răspundem şi să-i pregătim din punct de vedere intelectual şi duhovnicesc, şi să le menţinem în acelaşi timp „dragostea cea dintâi”, cea cu care au venit pe băn-cile şcolii pentru a-i sluji Domnului Iisus Hristos.

Acest lucru nu-l reuşim singuri, ci călăuziţi în primul rând de Dumnezeu, de Maica Domnu-lui, de toţi sfinţii noştri ocrotitori, sub oblăduirea Înaltpreasfinţitului nostru Păstor şi ajutaţi de toţi cei care doresc binele şcolii noastre.

De aceea, la acest ceas de analiză, îngăduiţi-mi să Vă mulţumesc Înalpreasfinţia Voastră pentru toată grija purtată pentru învăţământul teologic din această Eparhie. Aduc mulţumiri în numele întregului colectiv de la seminarul teologic auto-rităţilor locale, ISJ Suceava, Părinţilor Consilieri şi tuturor celor care ne-au sprijinit până acum şi care nădăjduim că ne vor sprijini în continuare înţele-gând necesitatea organizării şi dezvoltării învăţă-mântului teologic pentru Biserica de azi şi pentru cea de mâine.

Director

Arhid. prof. dr. Hrişcă Bogdan - Mihai

Sfintei Treimi şi adâncă recunoştinţă Înaltpresfin-ţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor pentru binecuvântarea acordată iniţiativei şi fina-lizării activităţilor desfaşurate în cadrul proiectu-lui ,,Hristos împărtăşit copiilor”, care contribuie la promovarea valorilor inestimabile ale creştinismu-lui în rândul tinerilor, care sunt viitorii mărturisi-tori, apărători şi păstrători ai Credinţei Ortodoxe.

Inspector Învăţământ teologic - educaţional,

Preot profesor Gheorghe Hostiuc

Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitro-politul „Dosoftei”

În anul 2016, Seminarul Teologic „Sfântul Mi-tropolit Dosoftei” din Suceava a funcţionat împre-ună cu cele trei grădiniţe structuri, arondate unită-ţii noastre de învăţământ şi a şcolarizat un număr de aproape 400 de elevi şi preşcolari. Am încercat să realizăm un proces instructiv-educativ centrat pe elev, să formăm caractere, nu doar să transmi-tem cunoştinţe.

Ca profesori trăim an de an o bucurie îndoită: pe de o parte salutăm o altă generaţie de absol-venţi, în care am încercat să sădim ce a fost mai bun în noi, iar pe de altă parte întâmpinăm o nouă generaţie de elevi, pe care îi dorim la fel de buni ca cei dinaintea lor şi spre care vom pune toate efor-turile noastre didactice. La ceas de bilanţ, aceasta este reuşita pe care o punem în prim plan. O gene-raţie de elevi a absolvit cursurile şcolii, a susţinut examenul de atestat şi pe cel de bacalaureat pe care l-au promovat în proporţie de aproximativ 90%, o medie mult peste media naţională (aprox. 67%), dar mai mică decât cea de anul trecut. Absolvenţii clasei a VIII-a au fost dornici să urmeze cursurile şcolii noastre, astfel încât anul trecut numărul ele-vilor înscrişi la examenul de admitere a fost mai mare decât numărul de locuri alocat pentru clasa a IX-a, situaţie rar întâlnită în cadrul seminariilor din alte zone ale ţării.

Anul trecut elevii seminarişti au fost implicaţi în olimpiadele şi concursurile şcolare naţionale, unde au fost premiaţi, au desfăşurat acţiuni de vo-luntariat, dar şi concerte muzicale şi acţiuni cultu-rale în cadrul parteneriatelor încheiate cu instituţii importante din localitate şi din judeţ, fiind activi atât în viaţa şcolii, cât şi în parohiile din care fac parte.


SECTORUL EXARHAT

DARE DE SEAMĂ PE ANUL 2016

În Darea de seamă pentru anul 2015, anunţam că în 10 iulie 2016 se vor împlini 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna de către Sfântul voievod Ștefan cel Mare în 10 iulie 1466, cu binecuvântarea Mitropolitului Teoctist I.

În 10 iulie, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pi-men, arhipăstorul rânduit de Dumnezeu pentru aceste locuri şi pentru aceste vremuri, înconjurat de fiii mănăstirii, au slujit Sfânta Liturghie la Put-na. Apoi, Înaltpreasfinţia Sa a sfinţit noile clopote ale mănăstirii, lucrate cu binecuvântarea şi cu în-demnul său în Rusia.

Înaltpreasfinţitul Pimen a amintit în cuvântul său cum a fost la Putna 500, în 1966.

Noi, la început de an 2016, am citit despre cum a fost la Putna 500 şi ne-am întrebat cum vor fi serbările din 2016. Le-am văzut, le-am trăit, le-am simţit, poate nu în acelaşi duh ca cei de la 1966, pentru că vremurile s-au schimbat, credinţa s-a împuţinat, dragostea de neam şi de ţară s-a împu-ţinat şi mai mult.

Cu toate acestea – mulţumim lui Dumnezeu! –, întregul an 2016, pentru Arhiepiscopia noastră şi pentru noi, personal, a fost anul unor împliniri, împliniri care au fost dorite de noi, voite de Dum-nezeu şi binecuvântate de Arhipăstorul nostru. Venirea Patriarhului Ioan al Xlea al Antiohiei şi al Întregului Orient, cel care ocupă al treilea loc în or-dinea canonică a ierarhiei Ortodoxiei, a fost punc-tul culminant al manifestărilor Putna 550. Vizita sa în eparhia noastră, alături de ierarhi antiohieni şi de membrii sinodului Mitropoliei Moldovei şi Bu-covinei, a avut loc în 23–26 septembrie 2016.

În 25 septembrie 2016, opt ierarhi, înconjuraţi de preoţi din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi de preoţi din Nordul Bucovinei, au slujit o Sfân-tă Liturghie a recunoştinţei şi a unităţii. Alături de cei 47 de clerici slujitori, la slujbă au participat mii de credincioşi veniţi special pentru această zi aleasă şi unică – ultima dată când un Patriarh al Antiohiei a vizitat şi a slujit în Moldova a fost în jurul anului 1750.

Serbarea a 550 de ani de la întemeierea Mănăsti-rii Putna de către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare în Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești a fost marcată

prin publicarea de către Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă a unei ediţii omagiale a Sfintei Evanghelii, împodobită cu frontispicii şi decoraţii din tetraevanghelele păstrate în muzeul Mănăstirii Putna şi lucrată de părinţii mănăstirii.

Romfilatelia a ilustrat emisiunile de mărci poş-tale Sfintele Paşti 2016 şi Crăciun 2016 cu obiecte din patrimoniul Mănăstirii Putna şi a realizat emi-siunea specială Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani, cu sprijinul mănăstirii.

Dar împlinirea duhovnicească din acest an în eparhia noastră a fost canonizarea Mitropolitului Iacob Putneanul, al doilea mare ctitor al Mănăstirii Putna, dar şi purtător de grijă al altor biserici su-cevene şi al oraşului Suceava, şi a colaboratorilor săi, Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan. Împlinirile au loc sub semnul Duhului celui Preasfânt.

Decizia de canonizare a sfinţilor a fost dată de către Sfântului Sinod în şedinţa din 6–7 iunie. Sub directa îndrumare a Înaltpreasfinţitului Arhiepi-scop Pimen, au fost scoase şi aşezate spre închina-re sfintele moaşte ale celui între Părinţi, Părintele nostru Iacob Putneanul. Racla ce avea să adăpos-tească sfintele sale moaşte a fost binecuvântată şi sfinţită de Preafericitul Ioan al X-lea în 24 septem-brie.

În acest an aniversar Putna 550, spre slava lui Dumnezeu şi spre pacea şi bucuria eparhiei noas-tre, multe dintre cele care au fost anunţate la înce-putul anului 2016 ca doriri s-au dovedit către sfâr-şitul anului a fi şi împliniri în mănăstirile noastre.

În eparhia noastră îşi desfăşoară activitatea, sub directa îndrumare a Înaltpreasfinţitului Ar-hiepiscop Pimen, 50 de mănăstiri şi schituri, între care 24 de mănăstiri de călugări, 16 mănăstiri de călugăriţe, 3 schituri de călugări şi 7 de călugăriţe. Pe lângă Mănăstirea Putna funcţionează şi două metocuri: Sfinţii 12 Apostoli din Călimani – Vatra Dornei şi Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul – Salaş, Ulma. Conform datelor biroului Exarhat, în mă-năstiri şi schituri sunt 864 de vieţuitori. Dintre aceştia, 297 sunt monahi şi 274 sunt monahii, 167 de rasofori şi rasofoare şi 134 de fraţi şi surori aflaţi în perioada de noviciat. După studii, sunt monahi doctori în teologie, absolvenţi ai cursurilor de doctorat, absolvenţi ai cursurilor de masterat, li-cenţiaţi în teologie, peste 100 de absolvenţi ai altor facultăţi. În general, peste două treimi din perso-nalul monahal au studii superioare şi studii medii.


le binecuvântează şi le primeşte.În eparhia noastră funcţionează pe lângă

mănăstiri sau cu sprijinul unor mănăstiri mai multe aşezăminte sociale: Aşezământul de copii Sfântul Leontie, cu purtarea de grijă a Mănăstirii Bogdana, azilele de bătrâni de pe lângă mai multe mănăstiri şi celelalte aşezăminte sociale şi-au în-deplinit misiunea. Regretăm trecerea la cele veş-nice a Părintelui Mihail Negrea, cel care a condus aşezământul pentru copii de la Podul Coşnei – Va-tra-Dornei şi nădăjduim că munca Sfinţiei Sale va fi continuată.

În ceea ce priveşte imobilele, cu excepţia câ-torva mănăstiri care au accesat fonduri guverna-mentale sau europene, majoritatea mănăstirilor şi schiturilor din eparhia noastră, din fonduri pro-prii şi din milostenia creştinilor, au renovat sau au construit spaţii noi. Cu fonduri guvernamentale, se construiesc Centrul cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” la Mănăstirea Putna şi o casă pentru primirea oaspeţilor la Mănăstirea Sihăstria Putnei. La mănăstirile Suceviţa şi Dragomirna au loc lu-crări de construire a unor spaţii noi, dar şi reface-rea şi reamenajarea spaţiilor vechi.

În mod firesc, mănăstirile noastre sunt implicate şi în domeniul misionar, educaţional şi cultural. În 2016, au apărut mai multe publicaţii noi.

Mănăstirea Putna a publicat, prin Editura „Mi-tropolit Iacov Putneanul” a Centrului de Cerceta-re şi Documentare „Ștefan cel Mare” al mănăstirii, lucrările: Sfânta Mănăstire Putna – album, ediția a II-a (în limbile română şi engleză); Tezaurul Mă-năstirii Putna. Broderii şi țesături (în limbile română şi engleză);Cercetări arheologice la Mănăstirea Put-na, vol. II;revista de istorie Analele Putnei, nr. XI, 2015, 1 şi XI, 2015, 2; revista anuală Cuvinte către tineri IX, 2016, dedicată serbării Putna 550. În pagi-nile sale s-au regăsit interviuri şi cuvinte ale unor distinşi ierarhi, profesori universitari şi oameni de cultură, adevărate îndemnuri pentru tineri spre cultivarea binelui şi a frumosului, a dragostei de neam şi de ţară. Acest număr, unul dintre cele mai bune din ultimii ani, a fost distribuit în mod ma-joritar gratuit elevilor şi studenţilor din România şi Republica Moldova care au vizitat Mănăstirea Putna.

Cu sprijinul Centrului, Mănăstirea Dragomirna a publicat albumul Frescele Dragomirnei și volumul Dragomirna: ctitori și restauratori.

Pe lângă slujirea de zi cu zi a vieţuitorilor din mănăstiri şi slujbele din duminici şi sărbători, amintim momentele speciale în care pelerinii au venit în număr foarte mare la mănăstiri. În acest an, au fost serbările din 2 şi 10 iulie, 15 august şi 25 septembrie, la Putna, şi hramurile mănăstiri-lor mari – Sânziene la Sfântul Ioan, Buna Vestire la Moldoviţa, Rusalii la Dragomirna, Schimbarea la Faţă la Suceviţa şi Slatina. Cler şi popor, alături de ierarhi, slujind lui Dumnezeu şi apropiindu-ne unii de alţii. Cunoaşterea între noi şi împreună-apropierea de Dumnezeu. Căci nimic nu e mai frumos în Ortodoxia noastră, mai înălţător şi mai măreţ ca o Liturghie slujită şi trăită cu mulţumire şi cu recunoştinţă.

Activităţile specifice mănăstirilor au continuat şi în anul 2016, sporind zestrea valorilor bisericii. Atelierele de pictură au zugrăvit maiestuos chipurile sfinților Iacob Putneanul şi a cuvioşilor Sila, Paisie şi Natan. S-a lucrat în atelierele de broderie, sculptu-ră, croitorie de veşminte, argintat şi aurit cu acel firesc al monahismului ortodox român. Mâinile au lucrat şi mintea a fost silită să fie ţintuită la chipul şi la Numele lui Iisus. Căci numai aşa, cu mintea şi cu inima unite, monahul slujeşte pe deplin lui Dumnezeu şi aproapelui.

Milostenia, actele de caritate din mănăstirile şi schiturile noastre, în anul ce a trecut, nu au lipsit. Nădăjduim că nimeni nu a plecat din mănăstirile noastre fără ca să i se slujească. Primirea avraami-că, primirea oaspeţilor în numele lui Dumnezeu, a fost dintotdeauna o condiţie a existenţei vieţii mo-nahale. Numai Dumnezeu ştie câte porţii cu mân-care au fost distribuite şi câţi oameni au fost ajutaţi şi mângâiaţi în mănăstirile noastre. Căci, dacă la Mănăstirea Putna, unde s-a ţinut o evidenţă mai riguroasă, au fost peste 47.000 de porţii de mân-care distribuite în cursul anului şi peste 23.700 de pelerini au primit un loc de odihnă, la toate mă-năstirile şi schiturile au fost cel puţin de două ori mai mult.

Dacă ar fi să contabilizăm aceste cheltuieli şi altele care s-au făcut pentru slujirea aproapelui în mănăstirile noastre, am vedea că s-au cheltuit sume uriaşe. Dar Mântuitorul Iisus Hristos a spus: „Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta” (Matei 6, 3). Milostenia şi fapta cea bună nu trebuie întotdeauna trâmbiţate, căci îşi pierd valoarea veşnică. Cel ce ştie toate le vede,


Bucovinei a monahilor şi monahiilor din eparhia noastră.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, monahii şi monahiile din mănăstirile noastre au răspuns la solicitările din media şi au publicat articole de informare în presa scrisă – ziarele Lu-mina, Crai Nou, revistele Candela Sucevei, Familia ortodoxă, Lumea monahilor, presa on-line – porta-lurile basilica.ro şi doxologia.ro – şi au participat la diferite interviuri, reportaje şi emisiuni radio şi TV realizate de către Trinitas TV, Realitatea TV, Digi24, TVR1, TVR Iaşi, Intermedia, Cromtel TV, Radio Trinitas, Radio România.

De asemenea, au participat şi la conferinţe or-ganizate de către instituţii de învăţământ şi asoci-aţii studenţeşti la Vicovu de Sus, Putna, Chişinău şi Costeşti (Republica Moldova) şi la diferite ma-nifestări organizate de românii din regiunea Cer-năuţi din Ucraina.

În 10 noiembrie a avut loc la Mănăstirea Putna sinaxa monahală cu tema „Împlinirea/Formarea călugărului astăzi”. După referatul susţinut de către Părintele Arhimandrit Damaschin Luchian de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, Înaltpreasfinţitul Pimen a rostit un cuvânt de învăţătură în care a vorbit şi despre problemele monahismului azi.

Amintind de figuri luminoase şi formatoare de monahi de la Mănăstirile Neamţ şi Putna, Înalt-preasfinţitul Pimen a spus celor prezenţi că mo-nahii au o misiune frumoasă în societate: „Aveţi o misiune foarte frumoasă. Nădăjduim ca Dumne-zeu, Dragostea cea desăvârşită, să ne ajute să înţe-legem ceea ce nu am înţeles până acum. Mănăsti-rile au un rost dumnezeiesc în perioade de criză”.

În cadrul sinaxei, s-au accentuat şi problema unităţii dintre mănăstiri şi schituri şi problema ascultării de ierarhia bisericească. Cel smerit are ascultare, iar cel ce iubeşte înfrânarea îmbrăţişea-ză şi umilinţa. Când aceste virtuţi nu sunt trăite şi nu sunt căutate, nu mai putem vorbi de un mona-hism viu şi puternic în duh. Prin aceste cuvinte am spus tot despre ceea ce îi caracterizează pe aşa-zi-şii apărători ai învăţăturii Bisericii, pe neascultă-torii faţă de ierarhia Bisericii noastre. Aş vrea să precizez că în eparhia noastră nu sunt probleme deosebite pe această temă.

Gânduri şi doriri pentru 2017Aşteptăm ca în anul acesta, în 14–15 mai, să

aibă loc proclamarea solemnă a canonizării Sfân-

Mănăstirea Sucevița a publicat două albume care aduc mai aproape de oameni bogățiile picturii și minia-turii de acolo:Calendarul sfinților din fresca Mănăstirii Sucevița, în română şi engleză, Tetraevanghelul cu 346 de miniaturi.

Colocviile şi simpozioanele anunţate la înce-putul anului s-au desfăşurat, cu rostul şi menirea lor; la ele participă intelectualii români iubitori de frumos, de neam şi de rădăcină sfântă, care îşi pun harisma ştiinţei lor în slujba binelui.

Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Du-mitrescu Buşulenga – Maica Benedicta” a orga-nizat colocviul „Fundamente creştine ale culturii române şi europene”, în perioada 12–15 mai 2016. Cu ocazia colocviului, prin editura „Nicodim Cali-graful” au fost publicate volumele:

Caietele de la Putna, nr. IX-2016Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Be-

nedicta, Eminescu. Orizontul cunoaşterii. Monah Proclu Nicău, Conştiință, spune-mi tu,

volumul 3 din colecţia Crinii țarinii. Mănăstirile au continuat să desfăşoare şi în

acest an activităţi în diferite parteneriate cu insti-tuţii educaţionale, culturale şi ştiinţifice.

Grupul vocal-tradiţional „Ai lui Ștefan, noi oşteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” – Vi-covul de Sus, coordonat de Prof. Vasile Schipor, a înregistrat un DVD în colaborare cu părinţii Mă-năstirii Putna. DVD-ul se numeşte „Din cetatea lui Ștefan vă colindăm an de an” şi promovează obi-ceiurile şi tradiţiile strămoşeşti legate de praznicul Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos.

Mănăstirea Putna a fost coorganizatoare a celei de-a XXV-a ediţii a Festivalului literar „Mihai Emi-nescu”, desfăşurat în perioada 13–14 ianuarie, şi a concursului „Trasee eminesciene”, dedicat elevilor bucovineni, inclusiv din nordul Bucovinei, având ca organizator principal Consiliul Judeţean Sucea-va.

Amintim şi taberele de vară şi de la sărbătorile de iarnă desfăşurate la mănăstiri, unde numeroşi studenţi intră în contact cu spiritualitate ortodoxă într-un mod accesibil.

Se cuvine amintită şi legătura cu românii din Basarabia şi nordul Bucovinei. Comemorarea ro-mânilor ucişi pentru dragostea de neam şi ţară la Lunca, 6 februarie, Fântâna Albă, 1 aprilie, împli-nirea a 75 de ani de la deportarea Aniţei Nandriş şi a tuturor măhălenilor au atras prezenţa în nordul


mirnei, are slujba şi icoana pregătite. Cuvioşii Epifanie de la Voroneţ, Inochentie şi

Eustatie de la Probota sunt amintiţi de Sfântul Mi-tropolit Dosoftei în cuvântul lui despre sfinţii ro-mâni în Viețile Sfinților, pe care lea tipărit în 1682–1688, şi Cuviosul Vasile de la Moldoviţa, despre care, în 1621–1622, teologul Zaharia Kopystenski, ieromonah la Lavra Peşterilor, scria că moaştele sale se află „în Moldoviţa, în mănăstire”. Și ale lor slujbe şi icoane, în parte, sunt pregătite.

Obştea Mănăstirii Suceviţa îl cinsteşte în mod deosebit pe primul ei ctitor, Cuviosul Calistrat, pustnic şi nevoitor pe Muntele Furcoi, care a văzut locul sfânt şi a arătat Movileştilor unde să constru-iască Suceviţa. Chipul său, ca părinte duhovnicesc al obştii, stă zugrăvit în pridvorul bisericii.

La vremea potrivită, când Dumnezeu şi sfinţii vor voi, se va împlini şi canonizarea lor oficială, dar noi datori suntem să-i amintim şi să ne silim.

Întrucât pisania ei a fost pusă la 30 august 1627, Mănăstirea Dragomirna îşi propune să organizeze în anul 2017 un eveniment cultural dedicat Dom-nului martir Miron Barnovschi. Miron Barnovschi este un alt sfânt domnitor, cu rădăcini bucovinene, propus pentru a fi canonizat în anii care urmează.

Datorită numărului mare de pelerini care vin să se închine la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, a apărut nevoia de a construi o cantină socială unde zilnic, după un program bine stabilit, să se poată servi masa. Cu darul lui Dumnezeu, nădăjduim ca lucrările la această cantină care va fi ridicată între Arhondaricul Visarion Puiu şi Ar-hondaricul Sfântul Nicolae să înceapă anul acesta la Mănăstirea Putna.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2017 „Anul omagial al sfintelor icoa-ne, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti” şi „Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română”.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părin-te Arhiepiscop Pimen, nădăjduim că de-a lungul anului se vor distribui iconiţe la cei care vor vizita mănăstirile şi va fi scoasă în evidenţă frumuseţea icoanelor zugrăvite pe monumentele istorice din Bucovina, monumente unice în întreaga lume.

Chipurile vrednicilor apărători ai credinţei şi ale acelora care s-au silit ca bisericile şi mănăstiri-le noastre să fie deschise şi preotul să fie în Altar

tului Iacob Putneanul şi a Cuvioşilor Sila, Paisie şi Natan, de către Preafericitul Părinte Patriarh Da-niel, alături de alţi invitaţi, în eparhia noastră. Nu-mai aşa vom putea preamări pe deplin pe aceşti părinţi sfinţi, ocrotitori ai eparhiei noastre. Numai aşa troparul şi celelalte cântări de laudă şi preamă-rire a lor vor fi rostite cu bucurie.

Și, întrucât ei au fost împreună-lucrători, am al-cătuit şi un tropar pentru toţi, incluzându-l şi pe Cuviosul Arsenie:

„Pe cuvioşii din Putna, Sila, Natan şi Paisie, şi pe Iacob ierarhul şi slăvitul Arsenie, cu laude veniţi să îi cinstim, virtuţile acestora urmând; şi-adunându-ne toţi cei binecredincioşi să zicem, dar, cu credinţă: Slavă Celui ce v-a încununat; Slavă Celui care v-a sfinţit; Slavă Celui ce nouă păzitori v-a arătat pe voi.”

Cu ocazia proclamării canonizării Sf. Iacob şi a Cuvioşilor Sila, Paisie şi Natan va fi lansată şi car-tea „Chipuri de sfinţenie”/„Chipuri luminoase de vieţuitori din istoria Mănăstirii Putna”, un volum care va cuprinde vieţile părinţilor care s-au nevoit şi s-au sfinţit peste veacuri în ctitoria Sfântului Vo-ievod Ștefan.

Este pregătită şi slujba Sfântului Teoctist I, Mi-tropolitul Moldovei, cel a cărui mână nu a tremu-rat când a trebuit să îl ungă domn pe Ștefan şi nu a tremurat când a trebuit să ia decizii majore pentru apărarea credinţei şi a valorilor strămoşeşti, cât şi slujba Cuviosului Arsenie, cel care a făcut parte din generaţia de sfinţi deja canonizaţi din veacul al XVIII-lea şi care are sfinte moaşte la Putna.

Suntem datori să reluăm demersurile pentru a fi şi aceştia alături de sfinţii bucovineni deja ca-nonizaţi, căci ei întregesc istoria acestor locuri. Dacă mâna lui Teoctist I nu a tremurat, fiind stă-pânită de vrednicia vremurilor, nădăjduim că nici mâna celor care astăzi sunt în drept să o facă nu va tremura când vor spune că vrednic este cel care a avut fii vrednici. Căci, pentru Teoctist I, e destul să amintim că a fost alături de Ștefan cel Mare ca sfetnic şi părinte, iar faptele marelui Ștefan au fost adumbrite de puterea lucrătoare şi proniatoare a marelui Teoctist I. Este pregătită şi icoana lui, care cuprinde şi însemne despre locul şi vrednicia sa din istoria acestui pământ românesc.

Se cer duse la bun sfârşit şi celelalte propuneri de canonizări făcute în anii din urmă.

Mitropolitul Anastasie Crimca, ctitor al Drago-


cura de popor şi poporul va pomeni pe slujitorii Bisericii în măsura în care vom trăi şi vom învăţa binele. În istorie, aşa cum a spus şi Înaltpreasfin-ţitul Pimen, în momente de criză, când un neam s-a clătinat, mănăstirile au avut un rol deosebit în formarea generaţiilor viitoare şi în devenirea ace-lui popor. Pe aceleaşi urme trebuie să mergem şi noi astăzi. Binele, bunătatea, munca, dragostea de adevăr sunt valorile pe care Dumnezeu le gândeş-te pentru noi, sunt valorile pe care noi trebuie să le înfăptuim. Pentru aceasta, trebuie să ieşim din egoism, să fim uniţi şi să ne silim spre bine.

Exarh,

Arhim. Melchisedec Velnic

ADMINISTRAŢIA SILVICĂ

A.Activitatea de personal

Administrarea structurilor silvice la data de 31.12.2016 era deservită conform următoarei sche-me de funcţionare şi de personal:

a.1. Direcţia Fondului Forestier Bisericesc Su-ceava:

Conducerea este asigurată de un director şi un şef serviciu cu atribuţii de inspector silvic.

a.2. Ocolul Silvic Silva Bucovina – 8 angajaţi în centrala ocolului şi 12 angajaţi personal de teren;

a.3. Ocolul Silvic Bisericesc Ilişeşti – 6 angajaţi în centrala ocolului şi 16 angajaţi personal de te-ren;

B.Activitatea desfăşurată

a. Gospodărirea pădurilor La momentul actual în proprietatea unităţilor

de cult – parohii, mănăstiri şi filii se regăseşte su-prafaţa de 16.282,34 ha teren cu vegetaţie foresti-eră (conform amenajamentelor silvice în vigoare).

Gestionarea în regim silvic a acestor suprafeţe se asigură prin două ocoale de regim:

Ocolul Silvic Silva-Bucovina constituit de Aso-ciaţia Unităţilor de Cult Ortodoxe Proprietare de Păduri din cadrul Protopopiatului Fălticeni, şi Asociaţia ”PROTSILVA” din cadrul Protopopiatu-și de afirmare a culturii române: Mitropolitul Iacob Putneanul, p. 84–85.

slujind Domnului nădăjduim că vor fi evidenţia-te prin sinaxe, colocvii şi simpozioane în eparhia noastră. Părintele Iachint, vrednicul înaintaş în scaunul stăreţiei Putnei, spunea că „oamenii se iubesc când se cunosc”. Avem nevoie aceste întâl-niri, deoarece „cunoaşterea istoriei şi a valorilor strămoşeşti este agentul funcţionării unui neam”, cum spunea ambasadorul culturii române, Dan Hăulică.

Cele bune din mănăstirile noastre s-au făcut cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen. Au mai fost şi abateri, au mai fost şi greşeli, dar bunătatea şi blândeţea Arhiepiscopului, care este Părinte, le-a îndreptat şi au făcut ca lucrurile să meargă bine mai departe.

Mulţumim Părintelui Ceresc, Maicii Domnu-lui, care poartă grijă de mănăstiri în chip deosebit, sfinţilor ocrotitori ai Bucovinei, cât şi tuturor sfin-ţilor pentru rugile ascultate şi darurile revărsate.

Aducem mulţumiri Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen pentru părinteasca purtare de grijă faţă de mănăstiri, mulţumim Permanenţei şi Secretariatului Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţi-lor, părinţilor protopopi, stareţilor şi stareţelor, tu-turor conducătorilor de instituţii de stat şi private care înţeleg rostul Bisericii şi firescul conlucrării pentru binele comun, membrilor Adunării Epar-hiale pentru buna colaborare şi buna desfăşurare a activităţilor liturgice, sociale şi cultural-educative desfăşurate în mănăstirile şi schiturile noastre în decursul lui 2016.

Datori suntem, în aceste zile nu uşoare, ca fi-ecare mănăstire şi schit să se silească a fi lumină, lumină pentru obşte şi lumină pentru cei din jur. Sfântul Iacob Putneanul, care a întemeiat prima şcoală de la sat din Moldova, îi îndemna pe părinţi să îşi dea copiii la şcoală şi arăta astfel rodul aces-tei purtări de grijă: „urmând poruncii şi învăţătu-rii noastre, veţi avea nădejde a vă bucura şi a vă veseli de fiii voştri, ca de nişte înţelepţiţi de Dum-nezeu, şi ei vor pomeni pe voi.”1 Biserica se va bu-1 Învǎțǎtura pentru ca să-și dea fiecare om feciorii lui la carte în Synopsis, adecǎ Adunare de multe învǎțǎturi, ce s-au tipǎrit întru acestaș chip în dzilele preînǎlțatului domnului nostru Io Scarlat Ghica voevod, cu osteneala și toatǎ chieltuiala a preaosfințitului Mitropolit al Moldaviei chir Iacov, în a sa tipografie în Sfânta Mitropolie în Iași, în anii de la zidirea lumii 7265, iarǎ de la nașterea lui Hristos 1757. S-au tipǎrit de Grigorie Stanovici tipograf și s-au diorthosit de Euloghie monah. Text reprodus, cu ortografie și punctuație actualǎ, dupǎ Teoctist, Mitropolit al Moldovei și Sucevei, În slujba ortodoxiei românești, a nǎzuințelor de unitate naționalǎ


filantropice. De asemenea, au fost sprijinite numeroase acti-

vităţi culturale şi educaţionale care s-au desfăşurat în anul 2016 în Eparhia Sucevei. Un loc aparte a reprezentat sprijinul pentru persoanele aflate în dificultate (vârstnici, bolnavi şi elevi cu probleme materiale).

Ne propunem în continuare gospodărirea cu maximă eficienţă şi rentabilitate economică a pa-trimoniului forestier bisericesc şi respectarea cu stricteţe a regimului silvic, a legislaţiei şi nor-melor din domeniul forestier şi a reglementărilor bisericeşti, astfel încât să fie asigurate o parte din resursele necesare activităţilor misionar-filantro-pice a unităţilor de cult proprietare şi a eparhiei noastre, în general.

b. Administrativ Direcția Fondului Forestier Bi-sericesc

- gestionarea bunurilor existente în patrimo-niul Direcţiei;

- gestionarea administrativă a bunurilor Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei;

- întocmirea memoriilor, rapoartelor şi refe-ratelor necesare a fi depuse la conducerea Arhiepi-scopiei Sucevei şi Rădăuţilor sau a celor care s-au transmis la anumite instituţii ale Statului Român privitoare la revendicările Fondului Bisericesc Or-todox Român al Bucovinei.

c.Economic și financiar -întocmirea situaţiei „Cercetarea statistică”;-virarea către instituţiile statului a taxelor şi im-

pozitelor aferente;-urmărirea micşorării cheltuielilor interne la

minimul necesar.

d.TehnicDin punct de vedere tehnic salariaţii silvici s-au

implicat în întocmirea documentaţiilor şi a refera-telor care să vină în sprijinul avocaţilor care repre-zintă Fondului Bisericesc Ortodox Român al Buco-vinei în faţa instanţelor de judecată. De asemenea, în analiza şi avizarea unor solicitări din partea in-stituţiilor statului (OCPI, prefectură, primării, etc.) a firmelor care se ocupă cu măsurători topografice sau a diverşilor cetăţeni care solicită reconstituiri de drepturi de proprietate pe suprafeţe foste pro-prietatea Fondului Bisericesc Ortodox Român al

lui Câmpulung Moldovenesc.Ocolul Silvic Bisericesc Ilişeşti constituit de

Asociaţia Unităţilor de Cult Ortodoxe Proprieta-re de Păduri din cadrul Protopopiatului Suceava şi Asociaţia Silvică Bisericească ”Bucovina Verde” Rădăuţi din cadrul Protopopiatului Rădăuţi.

În structura ocoalelor silvice bisericeşti se regă-sesc compartimente de specialitate (fond forestier, producţie, paza şi protecţia pădurilor, regenerarea pădurilor) precum şi birouri financiar-contabile şi oficii juridice.

Gestionarea pădurilor se face conform norme-lor şi reglementărilor în vigoare, în majoritatea ar-boretelor regimul de cultură este cel de codru. Au fost aplicate acele tratamente care să asigure pro-movarea regenerărilor naturale cu specii autohto-ne valoroase. Astfel, s-au executat tăieri de regene-rare aplicându-se în marea majoritate tratamentul tăierilor progresive. Îngrijirea şi conducerea arbo-retelor tinere a reprezentat un obiectiv permanent fiind parcurse toate suprafeţele destinate lucrări-lor specifice – curăţiri şi rărituri conform prevede-rilor din amenajamentele silvice. De asemenea, o prioritate a celor două ocoale silvice a reprezen-tat-o regenerarea pădurilor urmărindu-se ca toate suprafeţele de pe care s-a recoltat masă lemnoasă să fie împădurite în termenul legal (în anul 2016 au fost împădurite integral 40 ha).

Trebuie menţionat că ocoalele silvice bisericeşti asigură în pepiniere cantonale existente material săditor de calitate superioară (se produc anual peste 200 mii puieţi forestieri apţi de plantat).

În activitatea de producţie menţionăm funcţio-narea a trei formaţii de exploatare forestieră (ates-tate de autoritatea competentă) şi a două formaţii de transport care asigură recoltarea, transportul şi valorificarea masei lemnoase.

Funcţie de specificul fiecărui bazin forestier, o oportunitate deosebită poate fi în perioada imedi-at următoare construcţia de drumuri forestiere noi prin accesarea de fonduri europene.

În acest context amintim faptul că în anul 2016 a fost asigurat materialul lemnos pentru un număr de peste 200 unităţi de cult (reprezentând necesa-rul de lemn de foc şi construcţii).

Veniturile obţinute din activitatea economică a unităţilor silvice au fost transmise asociaţiilor care le-au repartizat parohiilor, mănăstirilor şi filiilor pentru acoperirea necesităţilor misionare şi social


S-a demarat şi finalizat, în doar 6 luni, proce-sul de proiectare etapa DALI privind restaurarea monumentului istoric. Tema de proiectare fiind: ”Consolidarea şi Restaurarea Clădirii monument ,,Cazinoul Băilor” cu schimbarea destinaţiei în Centrul Muzeal ,,Cazinoul Băilor”. Echipa de pro-iectanţi este condusă de către arh. Rânjă Cristian.

Principalele lucrării vizate:- Lucrări de revitalizare a zidăriilor de piatră şi

cărămidă şi a bolţilor cu degradări prin desfacerea zonelor macerate, friabilizate, urmate de plom-bări, rezidiri parţiale, teseri a zidăriei de cărămi-dă. Intervenţiile se vor face atât la interior cât şi la exteriorul clădirii. Lucrările se vor executa cu acelaşi format de cărămidă şi cu mortar de var. O atenţie deosebită se va acorda pereţilor şi bolţilor ce urmează a rămâne cu cărămidă aparentă (ne-tencuite).

-Lucrări de reparaţii şi refaceri la planşeele din lemn şi la şarpantele acoperişurilor.

-Lucrări de protecţie a clădirii, însemnând înve-litori din tablă, izolaţii termice la nivelul podului la planşee sau între căpriori, închideri cu ferestre şi uşi cu geamuri duble sau termoizolante.

- Lucrări de restaurare interioare la spaţiile bol-tite cu zidărie de cărămidă aparentă, la scările cu trepte masive din piatră şi la componentele artis-tice ale sălii mari centrale şi a sălii de pe latura de nord a clădirii.

- Lucrări de restaurare exterioare la faţade şi acoperişuri însemnând refacerea tencuielilor ex-terioare, a profilelor şi ornamentelor decorative la faţade degradate în marea lor majoritate, refacerea coşurilor şi a ornamentelor din tablă de zinc la în-velitoare (lucarne, flese, coame profilate, acrotere la colţuri, vazoane la burlane).

- Lucrări pentru implementarea funcţiunii de centru muzeistic. In aceasta categorie se înca-drează lucrările de desfaceri de ziduri, spargere de goluri pentru uşi şi pentru canale de ventila-ţie, de compartimentări cu pereţi din zidărie sau din gipscarton, de execuţie a două scări noi între demisol - parter si parter - mezanin. Se adaugă la acestea lucrările de finisaje în anumite spaţii de la parter, demisol şi mansardă precum şi dotarea, echiparea edificiului cu echipamente absolut ne-cesare pentru a funcţiona în condiţii corespunză-toare, între care pot fi menţionate liftul platformă si platformele înclinate rabatabile pentru persoane

Bucovinei.Astfel în cursul anului 2016 s-au analizat un nu-

măr de 34 de documentaţii. Dintre acestea 20 au primit aviz favorabil, 7 au fost respinse iar în cazul a 7 dosare s-a constatat că nu au legătură cu fon-dul forestier fost proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

S-au purtat corespondenţe cu Arhivele Naţio-nale, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale şi Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobi-liară.

S-a purtat corespondenţă cu BCPI Vatra Dornei privind reactualizarea cărţii funciare a imobilului ”Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei. A fost realiza-tă o nouă ridicare în plan a clădirii şi terenului. De asemenea, a fost notată în cartea funciară calitatea de monument istoric.

Domnul inginer Muscă Ciprian a fost prezent la şedinţele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – NOSTRA SILVA ce s-au desfăşurat la Bucureşţi.

Domnul inginer Muscă Ciprian a participat la şedinţele lunare ale Comisiei Judeţene de Fond Funciar.

Colectivul de salariaţi din cadrul Direcţiei Fon-dului Forestier Bisericesc a întocmit documentaţii şi a oferit informaţiile legate de acţiunile formula-te în vederea redobândirii proprietăţilor confiscate unor entităţi interesate de modul în care ar putea sprijini demersul Fondului Bisericesc Ortodox Ro-mân al Bucovinei.

În anul 2016 angajaţii Direcţiei s-au deplasat în localităţile Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Vicov de Jos pentru a îndeplini formalităţi admi-nistrative în ceea ce priveşte imobilele proprieta-tea FBORB aflate pe raza acestor localităţi.

e.Clădirea monument istoric „Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei

Pe tot parcursul anului 2016 s-a demarat o ac-tivitate intensă pentru găsirea unor soluţii de rea-bilitare a clădirii monument istoric ”Cazinoul Băi-lor” din Vatra Dornei.

S-a identificat ca soluţie de finanţare a reabilită-rii acestei clădiri monument atragerea de fonduri europene. În acest sens a fost întocmită şi redacta-tă o cerere de finanţare de către S.C. Regional Con-sulting S.R.L. Suceava sub îndrumarea doamnei Iacoban Doina.


de tratament privind exerciţiul drepturilor tabula-re între Fondul Bisericesc şi alţi proprietari tabu-lari cărora jurisprudenţa constantă a instanţei su-preme le-a recunoscut şi le recunoaşte „prezumţia legală absolută a dreptului aparţinând persoanei înscrise în cartea funciară” (Î.C.C.J., decizia civilă nr. 7734/7 octombrie 2005), „prezumţia că drep-tul există în folosul lor” (Î.C.C.J., decizia civilă nr. 2339 din 23 martie 2005), că „în regimurile de car-te funciară titlul de proprietate este dobândit prin intabulare” (Î.C.C.J., decizia civilă nr. 1905/31 mai 2000).

Totodată din moment ce Fondul Bisericesc are vocaţia legală, în temeiul Legii nr. 18/1991, a Legii nr. 1/2000, modificate prin Legea nr. 247/2005 la restituirea proprietăţilor funciare, acest drept este protejat de art. 44 din Constituţie.

Din păcate punând în balanţă atitudinea Statu-lui popular muncitoresc din perioada 1946 – 1949 cu atitudinea Statului de drept, democratic, din perioada actuală 2014–2016, cu regret, constatăm următoarele:

În anul 2013 o autoritate a Statului de drept afirmă în baza „analizei contextului istoric” faptul că Fondul Bisericesc, deşi înscris în cartea funciară ca proprietar tabular, nu a avut calitatea de pro-prietar ci de simplu administrator, uzufructuar al unei proprietăţi publice a Statului!?

Este un evident dezechilibru şi nu în favoarea Statului de drept în ce priveşte protecţiei dreptu-lui de proprietate.

A considera în anul 2016 că Statul Român este proprietarul averii bisericeşti ce aparţine patri-moniului Fondului Bisericesc înseamnă a admite lipsa de securitate a raporturilor juridice, ceea ce este incompatibil cu dispoziţiile art. 1 alin. 3 din Constituţia României referitor la caracterul de stat de drept al României.

Cele peste 100 de acţiuni depuse la Curtea Con-stituţională au fost respinse, până la data prezen-tului raport, Curtea nu a motivat respingerea ac-ţiunilor.

CURTEA DE APEL CLUJ Procesul pe drept comun se află în etapa de re-

vizuire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cur-tea de Apel Cluj respingând cererea de revizuire formulată de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei motivat de faptul: ”Are în vedere Cur-

cu handicap, pentru accesul acestora la demisol şi la parter, cabinele de traducători pentru sala de conferinţe, simpozioane, etc.

Amenajare terasa – obiect conex. Retele si ame-najari exterioare. – Iluminat arhitectural – obiect conex.

În luna iulie a anului 2016 a fost depusă cere-rea de finanţare. Acesta a fost respinsă urmare a unei neconformităţi legate de încadrarea în limi-ta de proprietate a staţiei de pompare. Trebuie menţionat faptul că acest monument istoric a fost retrocedat având teren util doar un metru de jur împrejurul clădirii. Urmare a acestui mod ilar de retrocedare staţia de pompare fără de care subso-lul clădirii este inundat continuu a rămas în afara limitei de proprietate şi nu poate fi reabilitată.

După respingerea proiectului în decurs de o lună a fost găsită soluţia de reamplasare a staţiei de pompare în limita de proprietate a fost refăcut întregul proiect şi redepusă cererea de finanţare în data de 23.11.2016.

În data de 29.12.2016 finanţatorul ne-a comuni-cat că proiectul a fost declarat conform şi eligibil, urmând a intra în următoarele etape procedurale în vederea finanţării.

C. Situaţia Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei

În anul 2016 Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a continuat demersurile pentru re-dobândirea proprietăţilor confiscate de regimul comunist şi naţionalizate de către regimurile post decembriste în special prin decizia Curţii de Apel Cluj din 147/A/2013.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ. Principalele acţiuni din anul 2016 au fost des-

făşurate la Curtea Constituţională unde demersul nostru a pornit de la art. 1 alin. 3 din Constituţie conform căruia - dreptatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă valori supreme şi sunt ga-rantate în statul de drept.

Conform art. 16 din Constituţia României toate persoanele, inclusiv persoanele juridice, sunt ega-le în faţa legii şi au dreptul, fără discriminare, la o egală protecţie a legii.

Dreptul la nediscriminare impune şi în cauza Fondului Bisericesc înlăturarea oricărei inegalităţi


Statul austriac ar fi fost proprietarul bunurilor din patrimoniul Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

Din analiza textuală a documentului menţionat mai sus este evident că Fondul Bisericesc a fost proprietarul deplin al acestor imobile şi nu a exer-citat doar un simplu drept de administrare.

Aceste acte noi probează că nu Statul austriac şi nici Statul român ci Fondul Bisericesc a fost şi este proprietar al acestor bunuri bisericeşti.

Amintim şi faptul că printr-o decizie din 7 mai 1931, Curtea de Casaţie din Varşovia a stabilit că patrimoniul Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei este o avere separată de patrimoniul Statului, iar această stare de fapt şi de drept a Fon-dului Bisericesc nu s-a schimbat cu nimic în urma prăbuşirii monarhiei habsburgice (Pandectele Ro-mâne, partea a III-a, 1931, pag. 108-112).

Când se ignoră în totalitate jurisprudenţa aus-triacă la care am făcut trimitere (Hotărârile Tri-bunalului Ţării din 1885 care recunosc separaţia averii Fondului de averea statului, Hotărârea Tri-bunalului Ţării din 16 iunie 1871 prin care, în baza Contractului de vânzare – cumpărare din 13 iunie 1870 „se intabulează Fondul Religios Bucovinean în calitate de proprietar”, Decizia din 7 mai 1931 a Curţii de Casaţie din Varşovia care a constatat că averea Fondului Bisericesc „nu se poate confunda cu averea Statului şi nu poate fi privită ca parte integrantă a acestei averi”, Decizia nr. 296/25 fe-bruarie 1944 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a constatat că Fondul Bisericesc are un patrimoniu propriu deosebit de cel al Statului), când rămâne total neobservată prezumţia de lucru judecat ce rezultă din aceste hotărâri judecătoreşti, este mai mult decât evident că nu există echitate procesuală.

Menţionăm că cele peste 100 de dosare ale Fon-dului Bisericesc distribuite aleatoriu la cinci in-stanţe de apel au motivări ce diferă foarte puţin unele de altele. Din păcate, după ce dosarul Fon-dului Bisericesc a fost judecat la Curtea de Apel Cluj, şi după soluţia dată de această instanţă, toate dosarele au acelaşi final.

Faţă de soluţiile date de Curtea de Apel Sucea-va a fost formulat recurs ce urmează a fi judecat la Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie.

tea, sub acest aspect, că proba cu expertiză, rămâ-ne în continuare indispensabilă soluţionării cau-zei, necesitatea administrării ei fiind stabilită, cu forţă obligatorie, prin decizia de casare cu trimite-re nr. 2368/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate într-un ciclu procesual anterior. Astfel, fiind trebuie considerat că înscrisurile nou depuse de revizuientă nu au, prin ele însele, aptitudinea de a conduce la o altă soluţie decât cea pronunţată prin decizia atacată cu revizuire, proba cu exper-tiză rămânând în continuare necesară soluţionării cauzei.” Decizia 2128/A/2016 Curtea de Apel Cluj.

Din păcate acest demers al bisericii de a-şi re-cupera patrimoniul a fost diluat printr-o solicita-re a instanţei de judecată, care, cu toate probele existente la dosar, înscrisuri semnate de O.C.P.I. Suceava, Direcţia Silvică Suceava, reprezentanţii UAT-urilor din Judeţul Suceava prin care era indi-vidualizat obiectul cererii de retrocedare a impus o expertiză cu o valoare de cca. 7 milioane de euro.

Rămâne în continuare întrebarea de ce s-a trans-format o probă solicitată de către Direcţia Silvică Suceava, din proba acesteia, în proba Fondului Bi-sericesc Ortodox Român al Bucovinei, obligându-l la plata expertizei şi motivat de imposibilitatea achitării acestui onorariu imens obţinând respin-gerea în totalitate a acţiunii.

În afara acţiunii de retrocedare pe dreptul co-mun (dosar 1162/1/2010) începută în anul 2001 Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei în anul 2016 a mai fost citat într-un număr de 101 do-sare cu cca. 300 de termene de judecată.

CURTEA DE APEL SUCEAVA. Aceste litigii au fost soluţionate în apel de către

Curtea de Apel Suceava, unde a fost depus Con-tractul de vânzare–cumpărare încheiat de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei cu Statul Austriac, în actul conex de aprobare a acestui do-cument de către Majestatea sa împăratul Austriei şi înregistrat sub nr. 19689/23 iunie 1870 se menţi-onează că „domeniile camerale Câmpulung Mol-dovenesc şi Jucica” ce formează obiectul vânzării sunt „singurele proprietăţi camerale din Bucovi-na”.

Acest Contract de vânzare–cumpărare identifi-cat în Arhivele de Stat de la Viena şi depus la do-sar, infirmă constatarea instanţei de judecată din litigiul anterior şi din noul litigiu conform căreia


fi acceptată opinia că Fondul Bisericesc ar fi fost doar administrator fără a se încălca principiul se-curităţii judiciare.

Trebuie avută în vedere şi decizia civilă nr. 752 din 16 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Sucea-va care în considerente, reţine cu putere de lucru judecat faptul că „Prin Decretul nr. 273/1949 Fon-dul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost desfiinţat şi imobilele proprietatea acestuia au fost preluate fără titlu de Statul Român dar, Fondul nu şi-a încetat existenţa ci şi-a întrerupt activitatea, reluată în baza sentinţei civile nr. 109/2000 a Tri-bunalului Suceava”.

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor are obliga-ţia de a redobândi proprietăţile confiscate de re-gimul comunist în anul 1949, deoarece doar acest patrimoniu al Fondului Bisericesc poate garanta existenţa în timp a monumentelor istorice din te-zaurul naţional şi mondial, valori sfinte precum Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Dragomirna ş.a. unice prin originalitate şi prin mesajul religios transmis, purtând amprenta sufletului nostru ro-mânesc.

Lupta pentru Fondului Bisericesc Ortodox Ro-mân din Bucovina este şi lupta pentru restabilirea adevărului istoric al acestui greu încercat teritoriu românesc - Bucovina, care la 28 noiembrie 1918 s-a unit cu Ţara-Mamă România.

Recunoaşterea până la capăt a deplinei propri-etăţi a Fondului Bisericesc va reitera, în acest iureş al istoriei, la 100 de ani de la reîntregirea patriei, continuitatea noastră teritorială, existenţa româ-nismului şi a credinţei ortodoxe în Bucovina.

Director,

Ing. Rareş Hrestic

CALITATE PROCESUALĂ. Prin Deciziile civile nr. 4401/31 octombrie 2003,

nr. 7962/13 octombrie 2005 pronunţate de Î.C.C.J. s-a statuat în mod irevocabil şi în contradictoriu cu Statul Român că Fondul Bisericesc Ortodox Ro-mân al Bucovinei este continuator al proprietaru-lui tabular, al vechii persoane juridice desfiinţată prin Decretul nr. 273/1949 respingându-se astfel excepţia lipsei calităţii procesuale active.

Prin decizia civilă nr. 830/R/9.06.2009 pronun-ţată de Curtea de Apel Braşov s-a reţinut autori-tatea de lucru judecat a deciziilor sus-menţionate pronunţate de instanţa supremă.

Prin decizia civilă nr. 2368/15 martie 2013 Î.C.C.J., secţia civilă a reţinut că „în ceea ce priveş-te calitatea reclamantului de continuator al vechii persoane juridice ... acest aspect a fost soluţionat irevocabil prin hotărâre judecătorească”.

Prin decizia nr. 269/4 martie 2004 Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, a respins această excep-ţie, iar Î.C.C.J., secţia civilă, a menţinut această so-luţie prin decizia nr. 7962/13 octombrie 2005.

În considerentele deciziei pronunţate de in-stanţa supremă se reţine şi faptul că în ceea ce „priveşte susţinerea recurentei – pârâte (n.n. RNP – Direcţia Silvică Suceava) că instanţa de apel nu a amintit în dispozitivul hotărârii despre excepţia pe care a invocat-o privind lipsa calităţii de pro-prietar a reclamantului, este de observat că prin decizia atacată, instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, astfel că şi această critică se vădeşte nefondată”.

În consecinţă recunoaşterea calităţii de conti-nuator al persoanei juridice desfiinţate abuziv, de titular al dreptului pretins prin acţiunea în reven-dicare, recunoaştere consfinţită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, are putere de lucru judecat astfel încât vechiul principiu „res judicata pro veritae” se impune a fi respectat.

Recunoscându-ni-se prin hotărâri judecătoreşti irevocabile calitatea de continuator al proprietaru-lui tabular, al vechii persoane juridice ni s-a recu-noscut în mod irevocabil şi calitatea de proprietar al imobilelor înscrise în cărţile funciare pe numele vechii persoane juridice, al imobilelor preluate de Stat şi inventariate de Comisia constituită de Stat în 1949.

Această recunoaştere a calităţii de proprietar are putere de lucru judecat astfel încât nu poate


ȘTIRI DIN EPARHIE

Sfinţirea clădirii sediului administrativ alCentrului Eparhial

Noua clădire a Arhiepiscopiei a fost con-struită pe vechiul amplasament al clădirii care a fost mistuită de flăcări în luna ianuarie 2015. Construcţia a debutat la începutul anului tre-cut, după ce în toamna anului 2015 au fost ob-ţinute toate avizele necesare ridicării noului sediu. Lucrările au început oficial la data de 4 noiembrie 2015, odată cu încheierea contrac-tului de lucrări cu firma suceveană General Construct, demarând cu amenajarea terenu-lui pe care avea să se ridice noua construcţie. Munca asiduă din lunile care au urmat, până în toamna anului 2016, a dus la finalizarea construcţiei la termenul fixat pentru luna no-iembrie 2016. La finalul slujbei de sfinţire IPS Părinte Pimen a spus, printre altele: ”Această construcţie a fost făcută cu multă dăruire, în-tr-un timp record, dăruire atât din partea lu-crătorilor, cât şi din partea acelor care au aju-tat, de la mănăstiri, de la parohii, de la păduri şi, nu în ultimul rând, de la Guvern şi repre-zintă expresia dragostei. Vechea clădire a arhi-episcopiei a fost construită atunci din lemn din două motive: în primul rând a fost vorba de a face economie, iar al doilea motiv, şi acesta a fost principalul, s-a datorat ideii specialiştilor de a nu recomanda construcţiile grele pe acest versant, de la Mănăstirea <Sf. Ioan> şi până la Fabrica de Pâine. Astăzi, însă, ne bucurăm de noua zidire, făcută cu pricepere, devotament, dăruire şi calitate. Le mulţumim tuturor celor de faţă şi celor care au ajutat la ridicarea aces-tui edificiu.”

Noua clădire a sediului administrativ al Arhiepiscopiei a fost ridicată pe trei niveluri, demisol, parter şi mansardă, pe o suprafaţă construită de 730 de metri pătraţi şi având o suprafaţă desfăşurată de 1.820 de metri pă-

traţi. Proiectul a fost întocmit de firma Old Art Prod SRL Suceava, arhitectura fiind realizată de arhitectul Doru Olaş. Noul sediu adminis-trativ, un amestec de tradiţional şi modern, cuprinde la demisol o sală de conferinţe de 120 de locuri, blocul alimentar şi un grup sa-nitar, la parter sunt birourile arhiepiscopiei, o sală de şedinţe şi un grup sanitar, iar în man-sardă - birourile centrului eparhial, o altă sală de şedinţe şi un grup sanitar.

Principalii finanţatori ai noii construcţii au fost Primăria municipiului Suceava, Secretari-atul de Stat pentru Culte, ocoalele silvice ”Sil-va Bucovina” şi Ilişeşti, cele cinci protoierii, două din Suceava şi cele din Fălticeni, Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc, patru asociaţii ale proprietarilor de pădure, parohiile şi mă-năstirile din eparhie, precum şi alţi sponsori şi donatori. Supravegherea lucrărilor a fost încredinţată consilierului economic al arhiepi-scopiei, preotul Gheorghe Saftiuc, inginerului silvic Rareş Vasile Hrestic, şeful de ocol silvic ”Silva Bucovina” din cadrul arhiepiscopiei, şi dirigintelui de şantier, inginer Vasile Galan


Cuza. După alegerea din Moldova, privirile întregului popor român erau aţintite spre Bu-cureşti. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie, ora 11, reprezentanţii partidei naţionale au pro-pus desemnarea candidatului în persoana lui Al. I. Cuza ce a fost acceptat în unanimitate punându-se în această zi bazele României moderne.

Menţionăm faptul că în deschiderea şedin-ţei din 5 ianuarie 1859 care fusese dedicată alegerii domnitorului, s-a săvârşit slujba de Te Deum în Biserica Sfântul Nicolae Domnesc (Iaşi), prilej pentru care Pr. Arhm. Neofit Scri-ban a rostit o predică prin care îndemna ascul-tătorii la unire strigând cu glas tare: Credinţa română şi Unirea Română. Biserica care este întemeiată pe credinţă binecuvântată stindar-dul unei asemenea credinţi şi al unei aseme-nea uniri. Iar în Adunarea electivă ultimul vot l-a avut preşedintele Adunării, mitropolitul Sofronie Miclescu, care a rostit cuvintele de la proclamarea Unirii în Divanul ad- hoc: unde-i turma, acolo este şi păstorul. Mitropolitul pro-clamă apoi pe domnul ales, care depune jură-mântul în numele Sfintei Treimi, cu mâna pe Sfânta Evanghelie.

În Ţara Românească, după Te Deum-ul să-vârşit în Catedrala Mitropolitană, toţi partici-panţii la vot au depus jurământul în numele Sfintei Treimi( aveau de atunci ideea că cele trei provincii româneşti trebuie să fie unite ca şi Sfintele Persoane ale Sfintei Treimi – de ace-ea şi multe dintre catedrale au hramul Sfânta Treimi: Sibiu, Blaj, Alba- Iulia, Arad), iar după terminarea votului, preşedintele Adunării, mi-tropolitul Nifon, a proclamat pe unicul dom-nitor al Principatelor Române, pe Al. I. Cuza. Alături de cei doi mitropoliţi, menţionăm şi pe Episcopul Melchisedec Ștefănescu – pe atunci arhimandrit, alături de fratele învăţat Filaret, în Moldova, şi Sfântul Calinic de la Cernica - pe atunci Episcop la Râmnic, alături de Epi-scopul Clement al Argeşului şi Episcopul Filo-tei al Buzăului, în Ţara Românească.

Ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute să păs-trăm şi să cultivăm darul unităţii naţionale ca fiind un simbol al demnităţii poporului ro-mân!”

P.C. Pr. Simion Cătălin de la Biserica Șco-

Ziua Unirii Principatelor Române, sărbă-torită în Protoieria Fălticeni

Cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pă-rinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădău-ţilor, la sediul Protoieriei Fălticeni, cu ocazia împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principa-telor Române, au fost organizate marţi, 24 ia-nuarie 2017, ample manifestări culturale – ar-tistice menite să marcheze istorica sărbătoare.

La această manifestare au participat P.C. Părinte Protoieru Adrian Dulgheriu, din par-tea Școlii Militare şi de Subofiţeri din Fălti-ceni- P.C. Pr. Cătălin Simion şi preoţi din ca-drul Protoieriei Fălticeni.

Programul acestei întâlniri având drept scop rememorarea evenimentelor istorice pe-trecute la data de 24 ianuarie 1859, a început cu rugăciunile de binecuvântare şi de mulţu-mire pentru împlinirea acestui moment deo-sebit, a fost urmat de cuvântul de bun venit al invitaţilor al P.C. Pr. Protoiereu Adrian Dulgheriu. În cuvântul de deschidere părin-tele protoiereu, a rememorat principalele eve-nimente istorice care s-au succedat pentru înfăptuirea Unirii Principatelor Române, dar şi contribuţia şi evoluţia Bisericii Ortodoxe Române, care a fost implicată în toate aceste momente premergătoate şi momentele însăşi prin implicarea slujitorilor ei.

“Punctul important în evoluţia Ţărilor Ro-mâne şi avansarea spre idealul de unire, s-a înfăptuit abia în anul 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Prin dubla alegere ca domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti şi prin reformele socio- politice – economice şi al credinţei strămoşeşti, provinciile româneşti păşesc pe drumul spre Marea Unire. Această alegere s-a datorat adunărilor ad - hoc (diva-nuri) în cele două principate în Moldova şi Ţara Românească, în septembrie 1857 la Iaşi şi Bucureşti. Dezbateriile au prilejuit o mani-festare puternică a coeziunii şi a forţei mişcării unioniste, o impresionantă demonstraţie a vo-inţei poporului român de a-şi făuri statul său naţional.

În ziua de 5 ianuarie 1859, Adunarea elec-tivă de la Iaşi a ales ca domn al Moldovei pe candidatul partidei naţionale, Alexandru Ioan


Bate clopotul cel mare, ne cheamă mereuCine să ne mai unească cu pre bunul Dum-

nezeu,Hai la sfânta luminare, doar în Sfânta Li-

turghieVom scăpa de toate, vom scăpa de rău.

Unirea ta să însemne iertare, plecăciuneÎn smerenie te- nbracă şi rămâi un credin-

cios, Căci trăind în faptă bună şi frăţieLuminat rămâne unit cu Hristos.....................

Au urmat momente artistice prin recitare de poezii şi apoi s-au intonat cântece patrio-tice . Elevii de la grupul folcloric condus de Pr.Prof. Feştilă Bogdan au intonat imnul şi au cântat cântece populare patriotice. A fost ju-cată sceneta Moş Ioan Roată şi Cuza, de că-tre elevii de la liceul Mihai Băcescu, conduşi de , Pr. Meştereanu Ciprian şi Dna. Prof. Peiu Maria, iar copiii de la şcoala gimnazială Herla au recitat poezii alese special pentru acet mo-ment, îndrumător fiind P.C. Pr. Pica Constan-tin. Balada lui Constantin Brâncoveanu a fost cântată de grupul psaltic al Colegiului Nicu Gane.

Manifestările dedicate acestui eveniment s-au încheiat cu un mic recital al corului Pro-toieriei Fălticeni, iar la final Părintele Protoie-reu Adrian Dulgheriu a mulţumit, preoţilor, profesorilor, elevilor de la şcoala militară şi de la licee şi gimnazii pentru participare căci au făcut posibil ca prin această manifestare să nu treacă neobservat momentului Unirii din 24 ianuarie 1859. „Sperăm ca această colaborare dintre Biserică – Armată şi Școală să continue atât prin activităţi culturale dar şi social cari-tative.”

lii Militare şi Subofiţeri din Fălticeni a amintit despre lucrurile petrecute în zona oraşului şi „cei 40 de tineri care au participat la mişcările unioniste pentru înfăptuirea Unirii Mici, ală-turi de fraţii Manolache, Costache, Morţun, Iancu, fraţii Matei şi Alecu Millo, Dimitrie şi Alecu Grigoriu, stareţii de la mănăstirile Râşca şi Slatina (unde se afla şi centrul unionist, iar egumen era Calinic Miclescu), şi foarte mulţi ţărani din zonele limitrofe Fălticeniului.” Pă-rintele a vorbit şi despre importanţa unităţii Militare care a participat atât la războiul de indepedenţă, războaiele balcanice şi cele două războaie mondiale.

În continuare, P.C. Pr. Gheorghiu Florentin de la parohia Boura, a adus o mică completare recitând poezii din compoziţie proprie, spu-nând:

I. Năzuinţa libertăţii Visul blândului popor, A făcut din Cuza – omulUn erou nemuritor.

Într-un gând, într-o credinţăTot poporul a sărit,Iaşul, Bucureştiul-un grabăÎntr-un cuget s-au unit......

Griji, nevoi, durereIau unit mai mult la greu,Rămânând legaţi în sufletScutul le-a fost Dumnezeu.

O iubire de pământO credinţă ca de fier, Ne-a ţinut uniţi pe viaţăAsta-i al nostru mister.

II. Hai să dăm mână cu mânăCe-i ce-avem ţara, română,În iubire sfântă şi-ndreptateSă iertăm pe toate, să ne spunem frate.

Când scrisa poetul versurile uniriiToţi eram în fugă şi într-o frăţie, Azi e duşmănie, căci credinţa nu-iVai de cel sărac, vai de capul lui.


tăţile de cult a normelor legale privind pro-tecţia şi prevenirea incendiilor în lăcaşurile de cult, precum şi protejarea monumentelor istorice.

În contextul fenomenului emigraţiei actua-le, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ-ne îi îndeamnă pe toţi părinţii care lucrează în străinătate fie să ia copiii cu ei, fie să se în-toarcă acasă la copii, întrucât aceştia suferă în mod deosebit din cauza lipsei prezenţei fizice şi afective a părinţilor.

Sfântul Sinod îndeamnă la rugăciune, dia-log şi coresponsabilitate socială pentru a fi de-păşite stările conflictuale din societatea de azi.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

În ziua de 9 februarie 2017, în Sala Sinoda-lă din Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bi-sericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia au fost luate următoarele hotărâri:

Binecuvântarea şi sprijinirea organiză-rii la nivel naţional a Marşului pentru viaţă 2017 – „Ajută mama şi copilul. Ei depind de tine”. Acest eveniment se va desfăşura în du-pă-amiaza zilei de sâmbătă, 25 martie 2017 (sărbătoarea Bunei Vestiri). Prin acest eveni-ment se mărturisesc, la nivelul tuturor eparhi-ilor Patriarhiei Române, valorile familiei creş-tine tradiţionale.

Aprobarea unor măsuri sporite pentru asi-gurarea desfăşurării în linişte a slujbelor re-ligioase, protejată de dispoziţiile 381 din Co-dul penal care sancţionează cu închisoare sau amendă „împiedicarea sau tulburarea liberei exercitări a ritualului unui cult religios care este organizat şi funcţionează potrivit legii”, precum şi de dispoziţiile legale care sancţio-nează tulburarea liniştii publice.

Punerea în aplicare cu stricteţe de către uni-

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române


Luna Ianuarie1. A săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cu-vânt de învăţătură la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.2. Împreună cu Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcop Ortodox Român al Europei de Nord, să-vârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Sihăstria Put-nei, judeţul Suceava.3. A cercetat câteva parohii din Protopopia-tul Fălticeni, judeţul Suceava.4. A cercetat Căminul de Bătrâni de la Mă-năstirea Buciumeni, judeţul Suceava.5. La Ora 1700 a săvârşit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală ”Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou„ din Suceava.6. A săvârşit Sfânta Liturghie şi slujba Aghez-mei Mari, la Catedrala Arhiepiscopală “Mănăsti-rea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava. La ora 1700 a slujit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepisco-pală “Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Sucea-va.7. A săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cuvânt de învăţătură la Biserica cu hramul “ Sfântul Ioan Botezătorul” din localitatea Pojorâta, Protopopia-tul Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava. La ora 1700 a oficiat slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală “Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.8. A săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cu-vânt de învăţătură la la Biserica cu hramul “Sfân-tul Mare Mucenic Gheorghe” – Mirăuţi, Protopo-piatul Suceava I, judeţul Suceava.9. Audienţe. Lucrări de birou.10. Audienţe. Lucrări de birou.11. Audienţe. Lucrări de birou.12. Audienţe. Lucrări de birou.13. Audienţe. Lucrări de birou.14. A vizitat Căminul de Bătrâni de la Mănăs-tirea Bogdăneşti, judeţul Suceava. La ora 1700 a săvârşit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepi-scopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.15. A săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cu-

vânt de învăţătură la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.16. Audienţe. Lucrări de birou.17. A participat la Sinodul Mitropolitan.18. Audienţe. Lucrări de birou. A cercetat Că-minul de Copii de la Mănăstirea Podul Coşnei, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava.19. A săvârşit slujba de sfinţire a noului sediu administrativ al Centrului Eparhial al Arhiepisco-piei Sucevei şi Rădăuţilor. A slujit slujba parasta-sului pentru Mitropolitul Anastasie Crimca, la Mănăstirea Dragomirna, judeţul Suceava.20. A participat la Simpozionul Naţional cu tema “Valori Naţionale în creaţia Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania” ediţia a IV-a, desfă-şurat la Universitatea “Ștefan cel Mare” din Sucea-va.21. A cercetat tipografia şi fabrica de lumânări de la Mănăstirea Cămârzani, judeţul Suceava. La ora 1700 a săvârşit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.22. A săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cuvânt de învăţătură la Biserica cu hramul „Sfântul Apos-tol Andrei”, din cartierul Burdujeni, Protopopiatul Suceava I, judeţul Suceava.23. Audienţe. Lucrări de birou. A cercetat câ-teva parohii din Protopopiatul Suceava II, judeţul Suceava.24. A vizitat Căminul de Bătrâni “Sfântul Apostol Andrei” din Fălticeni, judeşul Suceava.25. Audienţe. Lucrări de birou. A cercetat Că-minul de Copii de la Mănăstirea Podul Coşnei, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava.26. A prezidat Ședinţa de lucru a Permanenţei Consiliului Eparhial.27. Audienţe. Lucrări de birou.28. A prezidat Ședinţa de lucru anuală a Adu-nării Eparhiale, din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor; la ora 1700 a săvârşit slujba Prive-gherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea


judeţul Suceava.13. Audienţe. Lucrări de birou.14. Audienţe. Lucrări de birou.15. Audienţe. Lucrări de birou. A cercetat Că-minul de Bătrâni Sfântul Andrei din Fălticeni, ju-deţul Suceava.16. Audienţe. Lucrări de birou.17. Audienţe. Lucrări de birou.18. A vizitat Fabrica de lumânări de la Mănăs-tirea Cămârzani. La ora 1700 a săvârşit slujba Pri-vegherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.19. A săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cu-vânt de învăţătură la Mănăstirea Bogdana, Proto-popiatul Rădăuţi, judeţul Suceava.20. Audienţe. Lucrări de birou.21. Audienţe. Lucrări de birou.22. Audienţe. Lucrări de birou. A vizitat câte-va parohii din Protopopiatul Suceava I.23. Audienţe. Lucrări de birou. La ora 1000 a primit la Centrul Eparhial delegaţia condusă de Preasfinţia Sa Datev Hagopian, Episcopul Bisericii Armene – Gregoriene din România. A prezidat Șe-dinţa de lucru a Permanenţei Consiliului Eparhial.24. Audienţe. Lucrări de birou.25. A cercetat Căminul de Copii de la Mănăsti-rea Podul Coşnei, Protopopiatul Câmpulung Mol-dovenesc; la ora 1700 a săvârşit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.26. A săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cuvânt de învăţătură la Mănăstirea cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din municipiul Ră-dăuţi, judeţul Suceava.27. Luni 27 februarie 2017.28. Audienţe. Lucrări de birou. A săvârşit De-nia Sfântului Andrei Criteanul în Catedrala Arhi-episcopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.29. Marţi 28 februarie 2017.30. Audienţe. Lucrări de birou. A săvârşit De-nia Sfântului Andrei Criteanul în Catedrala Arhi-episcopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.A consemnat Pr. Cornel Oprişan, secretar eparhial

NB. În fiecare zi în care Înaltpreasfinţitul Părin-te Pimen a fost în localitate a vizitat Căminul de Bătrâni Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, aflat în grija deosebită a Înaltpreasfinţiei Sale.

Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.29. Împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Te-odosie, Arhiepiscopul Tomisului, a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Gheorghiţeni, Protopopia-tul Câmpulung Moldovenesc, şi tot împreună au oficiat slujba de înmormântare a părintelui Mihai Negrea de la Mănăstirea Podul Coşnei, judeţul Su-ceava. La ora 1700 a slujit slujba Privegherii la Ca-tedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.30. A săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cu-vânt de învăţătură la Parohia Slătioara, Protopo-piatul Fălticeni, judeţul Suceava.31. Audienţe. Lucrări de birou.

Luna februarie1. Audienţe. Lucrări de birou. La ora 1700 a săvârşit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepi-scopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.2. Împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Te-ofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înalt-preasfinşitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopului Romanului şi Bacăului, Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor şi Preasfinţitul Calinic Episcop – vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a slujit Sfânta Li-turghie la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.3. Audienţe. Lucrări de birou.4. A cercetat Tipografia de la Mănăstirea Cămârzani, judeţul Suceava; la ora 1700 a săvâr-şit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.5. A săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cuvânt de învăţătură la Parohia Leucuşeşti, Protopopiatul Fălticeni, judeţul Suceava.6. Audienţe. Lucrări de birou.7. Audienţe. Lucrări de birou.8. A participat la Adunarea Naţional Biseri-cească a Bisericii Ortodoxe Române.9. A participat la Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.10. A săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cuvânt de învăţătură la Capela Spitalului de psihiatrie cu hramul „Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie” din cartierul Burdujeni, Protopopiatul Suceava I.11. La ora 1700 a săvârşit slujba Privegherii la Mănăstirea Sihăstria Putnei, judeţul Suceava.12. A săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cu-vânt de învăţătură la Mănăstirea Sihăstria Putnei,

Documents

Cuvânt către tineri - Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor · Nimic nu este mai scump pentru copii în lumea aceasta, după Dumnezeu, decât mama, după cum pentru mamă cel mai