1
joi, 18 decembrie 2014 6 / cuvântul libertăţii cultură BLOG / NOTES BLOG / NOTES BLOG / NOTES GEORGE POPESCU Emil Boroghină şi istovitoarea patimă a Poeziei De Emil Boroghină, actorul autolivrat managementului cultural-artistic printr-o rară şi admirabilă decizie de destin norocos, mă leagă o prietenie de aproape o jumătate de veac. Conjuncturile noastre biografice au făcut ca resortul acestei împărtăşite vecină- tăţi să fie tocmai trăirea întru valori perene ale Poeziei: româneşti şi universale. Înfiorat receptacul al unui stupefiant vers emines- cian, al vreunei mirabile terzine danteşti, al unui tulburător sonet shakespearean, ca şi al unor rare nestemate ieşite din geniul ano- nim autohton, tânărul de prin anii 60 impu- nea nemediat printr-un ataşament aproape patetic faţă de pagini exemplare ale patri- moniului universal al Poeziei restituite pri- matului său olimpian. Martor privilegiat al primelor sale recitaluri-spectacol, i-am cu- noscut îndeaproape seducţia cu care s-a ostoit, ulterior, prin ani, spre a articula şi instituţional un teatrul de poezie, proiect la care n-a renunţat şi pentru care, din neferi- cire, încă n-a identificat până astăzi doritele circumstanţe spre a-l vedea împlinit. În această linie se cuvin înscrise spectaco- lele sale din ultimii ani, cu recitaluri tematic- ideatice din Shakespeare şi din Eminescu, pe care le-a purtat, ca pe nişte ofrande în chip de diligenţe chiar şi diplomatice, şi peste mări şi ţări. Şi tot în acest context se cuvine înscrisă şi recenta sa ieşire în public, miercuri spre seară, în sala I. D. Sîrbu a Naţionalului craio- vean, cu un recital-spectacol sub genericul Voievozii neamului. Ctitori şi martiri. Mărturisesc, nu fără un nedisimulat sen- timent de recunoştinţă, că m-a surprins cât se poate de plăcut implicarea, în eveniment, a conducerii Baroului de avocaţi din Dolj, purtând marca universitarului craiovean Ion Turculeanu, el însuşi cărturar şi curator de patrimoniu spiritual; întâi de toate, fiindcă mi s-a părut a descoperi în această singula- ră complicitate fructuoasă suportul unei în- toarceri în trecut şi în istorie, pe vremea când la originea marilor elanuri culturale ale Ro- mâniei instituţia avocatului împlinea deopo- trivă şi ctitoria şi creaţia. Cine poate uita, surclasând, fie şi dureros, o parte mai debilitată a gloatelor de avocaţi precipitaţi pe coridoarele prea permisive ale tranziţiei, că în rândul înaintaşilor lor s-au gă- sit nume glorioase de uriaşi cărturari, de la Titu Maiorescu la Minulescu, Gib. Mihăescu, Io- nel Teodoreanu ori bălşeanul Petre Pandrea? Nu ştiu cum şi când se va împlini visul acesta iscoditor al lui Emil Boroghină de in- stituire a unui Teatru de poezie. Ştiu însă cu siguranţă că proiectul său – atât cât îl cu- nosc din lungi şi repetate ceasuri de decan- tare – capătă, şi pentru mine, măsura unei urgenţe. Întâi, fiindcă vremea şi vremurile pe care le trăim şi, mai ales, ne trăiesc nu mai au răbdare cu propria noastră identitate: cea dispersată printr-o memorie tot mai bol- navă, într-un trecut pe care riscul de a-l pier- de iremediabil este deja în act. Competiţia în cultură, ca şi în societate, s-a eliberat (ceea ce e absolut lăudabil) din vechile constrân- geri geografice şi lingvistice, iar noile media ne-au restituit unei civilizaţii comparabile cu cea a unui sat, în care dispunem de acces direct la un patrimoniu comun de valori şi de experienţe de viaţă şi de artă. Riscul – fiindcă există totdeauna, în logi- ca perenă, şi cea de-a doua faţă a monedei – persistă însă în înstrăinarea de acel al meu- al nostru, însemne pe care întreaga tradiţie a psihologiei le aşează fără ezitare în dreptul unicităţii noastre, ca fiinţe individuale. Or, tocmai un spectacol precum acesta, gândit şi articulat de Emil Boroghină, pe un filon în care Istoria naţională, surprinsă, prin incidenţa genială a gândului miraculos stre- curat în clepsidra limbii româneşti, în suc- cesiunea marilor săi „voievozi” şi, deopotri- vă, ctitori de românitate eternă, capătă di- mensiunea unui test de conştiinţă naţională. Ce mai e în noi mândrie naţională? –iată o interogaţie cu iz vădit retoric, căreia prea puţini îi mai putem deveni, astăzi, măcar martori şi mărturisitori activi. Şi totuşi… Gândul acela al recalibrării identităţii – pe făgaşul Poeziei scandând, horaţian sau emi- nescian, marile respiraţii ale Istoriei naţio- nale – n-ar trebui să ne abandoneze. Şi, da, cu un soi de orgoliu asumat în nume pro- priu, m-am situat, în toată această jumătate de veac în care m-am bucurat de onoarea prieteniei cu Emil Boroghină – în intimitatea gândului său iscoditor al unui Teatru de Po- ezie. Un gând nu mai puţin istovitor.

cuvântul libertăţii joi, 18 decembrie 2014 Emil ...barouldolj.ro/files/5647_Baroul Dolj - Recital de poezie IUBITI-I PE AI NOSTRI EROI... · moniului universal al Poeziei restituite

  • Upload
    others

  • View
    7

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: cuvântul libertăţii joi, 18 decembrie 2014 Emil ...barouldolj.ro/files/5647_Baroul Dolj - Recital de poezie IUBITI-I PE AI NOSTRI EROI... · moniului universal al Poeziei restituite

joi, 18 decembrie 20146 / cuvântul libertăţii culturăBLOG / NOTESBLOG / NOTESBLOG / NOTES

GEORGE POPESCU Emil Boroghinăşi istovitoarea patimă a Poeziei

De Emil Boroghină, actorul autolivratmanagementului cultural-artistic printr-orară şi admirabilă decizie de destin norocos,mă leagă o prietenie de aproape o jumătatede veac. Conjuncturile noastre biografice aufăcut ca resortul acestei împărtăşite vecină-tăţi să fie tocmai trăirea întru valori pereneale Poeziei: româneşti şi universale. Înfioratreceptacul al unui stupefiant vers emines-cian, al vreunei mirabile terzine danteşti, alunui tulburător sonet shakespearean, ca şial unor rare nestemate ieşite din geniul ano-nim autohton, tânărul de prin anii 60 impu-nea nemediat printr-un ataşament aproapepatetic faţă de pagini exemplare ale patri-moniului universal al Poeziei restituite pri-matului său olimpian. Martor privilegiat alprimelor sale recitaluri-spectacol, i-am cu-nosc ut îndeaproape seducţia cu care s-aostoit, ulterior, prin ani, spre a articula şiinstituţional un teatrul de poezie, proiect lacare n-a renunţat şi pentru care, din neferi-cire, încă n-a identificat până astăzi doritelecircumstanţe spre a-l vedea împlinit.

În această linie se cuvin înscrise spectaco-lele sale din ultimii ani, cu recitaluri tematic-

ideatice din Shakespeare şi din Eminescu, pecare le-a purtat, ca pe nişte ofrande în chip dediligenţe chiar şi diplomatice, şi peste mări şiţări. Şi tot în acest context se cuvine înscrisăşi recenta sa ieşire în public, miercuri spreseară, în sala I. D. Sîrbu a Naţionalului craio-vean, cu un recital-spectacol sub genericulVoievozii neamului. Ctitori şi martiri.

Mărturisesc, nu fără un nedisimulat sen-timent de recunoştinţă, că m-a surprins câtse poate de plăcut implicarea, în eveniment,a conducerii Baroului de avocaţi din Dolj,purtând marca universitarului craiovean IonTurculeanu, el însuşi cărturar şi curator depatrimoniu spiritual; întâi de toate, fiindcămi s-a părut a descoperi în această singula-ră complicitate fructuoasă suportul unei în-toarceri în trecut şi în istorie, pe vremea cândla originea marilor elanuri culturale ale Ro-mâniei instituţia avocatului împlinea deopo-trivă şi ctitoria şi creaţia.

Cine poate uita, surclasând, fie şi dureros,o parte mai debilitată a gloatelor de avocaţiprecipitaţi pe coridoarele prea permisive aletranziţiei, că în rândul înaintaşilor lor s-au gă-

sit nume glorioase de uriaşi cărturari, de la TituMaiorescu la Minulescu, Gib. Mihăescu, Io-nel Teodoreanu ori bălşeanul Petre Pandrea?

Nu ştiu cum şi când se va împlini visulacesta iscoditor al lui Emil Boroghină de in-stituire a unui Teatru de poezie. Ştiu însă cusiguranţă că proiectul său – atât cât îl cu-nosc din lungi şi repetate ceasuri de decan-tare – capătă, şi pentru mine, măsura uneiurgenţe. Întâi, fiindcă vremea şi vremurilepe care le trăim şi, mai ales, ne trăiesc numai au răbdare cu propria noastră identitate:cea dispersată printr-o memorie tot mai bol-navă, într-un trecut pe care riscul de a-l pier-de iremediabil este deja în act. Competiţia încultură, ca şi în societate, s-a eliberat (ceeace e absolut lăudabil) din vechile constrân-geri geografice şi lingvistice, iar noile mediane-au restituit unei civilizaţii comparabile cucea a unui sat, în care dispunem de accesdirect la un patrimoniu comun de valori şide experienţe de viaţă şi de artă.

Riscul – fiindcă există totdeauna, în logi-ca perenă, şi cea de-a doua faţă a monedei –persistă însă în înstrăinarea de acel al meu-

al nostru, însemne pe care întreaga tradiţiea psihologiei le aşează fără ezitare în dreptulunicităţii noastre, ca fiinţe individuale.

Or, tocmai un spectacol precum acesta,gândit şi articulat de Emil Boroghină, pe unfilon în care Istoria naţională, surprinsă, prinincidenţa genială a gândului miraculos stre-curat în clepsidra limbii româneşti, în suc-cesiunea marilor săi „voievozi” şi, deopotri-vă, ctitori de românitate eternă, capătă di-mensiunea unui test de conştiinţă naţională.Ce mai e în noi mândrie naţională? –iată ointerogaţie cu iz vădit retoric, căreia preapuţini îi mai putem deveni, astăzi, măcarmartori şi mărturisitori activi. Şi totuşi…Gândul acela al recalibrării identităţii – pefăgaşul Poeziei scandând, horaţian sau emi-nescian, marile respiraţii ale Istoriei naţio-nale – n-ar trebui să ne abandoneze. Şi, da,cu un soi de orgoliu asumat în nume pro-priu, m-am situat, în toată această jumătatede veac în care m-am bucurat de onoareaprieteniei cu Emil Boroghină – în intimitateagândului său iscoditor al unui Teatru de Po-ezie. Un gând nu mai puţin istovitor.

Expoziţie de fotografii,documente şi obiecteale revoluţionarilor din Oltenia

Secţia de Istorie-Arheologie a Mu-zeului Olteniei va organiza mâine, 19decembrie, ora 11.00, în parteneriatcu Alianţa Asociaţiilor de Revoluţio-nari din Oltenia, vernisajul expoziţiei„Decembrie 2014 – un sfert de se-col de la răsturnarea regimului co-munist în Oltenia”. Evenimentuleste parte integrantă a programuluide manifes tări organizate în muni-cipiul Craiova la împlinirea a 25 deani de la Revoluţia română. Expozi-ţia cuprinde imagini inedite ale eve-nimentelor dramatice din Decembrie1989, din municipiile Craiova şiDrobeta-Turnu Severin, dar şi do-cumente şi obiecte personale ale re-voluţionarilor din zona Olteniei. Finalul manifestării va f i marcat deînmânarea, în semn de rec unoştinţă, de diplome şi medalii revoluţiona-rilor şi urmaşilor acestora.

MAGDA BRATU

„Cum să faci ca 2015 să fie celmai bun an de până acum?”

Proiectul educaţional de volun-tariat şi filantropie „Să iubeşti peaproapele tău ca pe tine însuţi!”,iniţiat de pr. prof. Constantin Mla-din, profesor la disciplina Religieîn cadrul Şcolii Gimnaziale Filiaşi,a ajuns la final. Cu acest prilej, as-tăzi, un grup de copii cu afecţiunioncologice, aflaţi sub tratament laSpitalul Judeţean de Urgenţă, vaprezenta un program de colinde,poezii şi o scenetă specifică săr-bătorilor de iarnă bătrânilor dinCentrul pentru persoane vârstnice„Renaşterea”, urmând ca persoa-nele implicate în acest proiect să îiviziteze pe copiii din Secţia de On-copediatrie al Spitalului nr. 1, pen-tru a le dărui cadouri de Crăciun.Acţiunea se va derula cu sprijinulpr. Marcel Răduţ Selişte, slujitor laParaclisul „Sfântul Luca” din ca-drul unităţii spitaliceşti.

Proiectul „Să iubeşti pe aproa-pele tău ca pe tine însuţi!” şi-apropus antrenarea elevilor de laŞcoala Gimnazială Filiaşi şi de laŞcoala Gimnazială „I. Gh. Pleşa”din localitatea Almăj într-o acţiune

Program de colinde prezentatde copii cu afecţiuni oncologice

Mix Panda, JCI Craiova, Cen-trul pentru Dezvoltare ComunitarăDurabilă CDCD şi Radu Seuche –Accelerated Performance vor or-ganiza mâine, 19 decembrie, ora17.00, la Biblioteca Judeţeană „Ale-xandru şi Aristia Aman”, seminarul„Cum să faci ca 2015 să fie celmai bun an de până acum?”. „Laacest seminar gratuit participă anualsute de persoane din toată lumea,oameni care doresc să aibă maimult, să poată mai mult sau să fie

mai mult! Pe parcursul acestui se-minar motivant, Radu Seuche te vaajuta să îţi redescoperi visele şi sătransformi imposibilul în posibil.Seminarul este interactiv, oferindparticipanţilor atât oportunitatea dea-şi structura obiectivele personaleşi profesionale, cât şi posibilitateade a identifica noi contacte pentruproiectele pe care le derulează saule planifică”, precizează organiza-torii. Puteţi solicita detalii la [email protected] – Mircea Ungureanu.

de voluntariat şi filantropie creşti-nă, prin dăruirea benevolă de cărţide colorat şi de poveşti, creioanecolorate şi jucării copiilor internaţila Secţia de Oncopediatrie a Spita-lului Clinic Judeţean Craiova, în pe-rioada sfintelor sărbători de iarnă.

Întregul proiect es te coordo-nat de pr. prof. Constantin Mla-din, profesor de Religie la Şc oalaGimnazială Filiaşi şi inspector so-cial în cadrul Arhiepisc opiei Cra-

iovei, împreună cu prof. Alin Mon-descu, directorul Şcolii Gimnazia-le Filiaşi, prof. Simona Bogdan,director educativ la Şcoala Gim-nazială Filiaşi, prof. Luciana Dinu,prof. Ana Vlad ş i prof . Cris tinaIon, cadre didactice la Şcoala Gim-nazială Filiaşi.

La ideea aces tui proiec t s-aualăturat Corul Parohiei „Craiovi-ţa I” dirijat de pr. prof. MariusLunganu, c are va susţine un re-cital de colinde, elevii preşcolaride la Grădiniţa „Paradisul copii-lor” îndrumaţi de Aurelia Sava,director al unităţii de învăţământpreşcolar, şi de educatoarele Eu-genia Moară şi Florina Ciora, carevor prezenta sceneta „NaştereaDomnului”, şi un grup de elevide la Liceul de Arte „Marin So-rescu” din Craiova, îndrumaţi deprof. Ileana Boldişor, c are vaoferi un rec ital de colinde instru-mental şi vocal.

„Scopul proiectului este acela dea arăta că există valori pe care nule evidenţiem tot timpul, cum ar fiempatia, bunătatea, iubirea faţă decei care sunt semenii elevilor noştrişi care nu sunt daţi uitării, fiindîncurajaţi să lupte pentru a-şi do-bândi vindecarea”, a subliniat pă-rintele Constantin Mladin.