dacia pe scurt

7/21/2019 dacia pe scurt

1/5

Inceputurile

Originile indepartate si dezbaterea pe marginea lor se afa la baza identitatiiromanesti. Cel putin din secolului al XVII-lea si pana astazi, propria identitate a

solicitat energia eruditilor si, nu rareori, a clericilor si a politicienilor, care s-austraduit, ecare din propriile motive, sa explice cum a luat nastere poporulroman.In eorturile lor, istorici, arheologi si mai ales lingvisti au adus la luminamarturii dintre cele mai diverse pentru a sustine dieritele teorii privind originile,insa uneori rationamentele lor au ost mai curand de domeniul mitologiei decatal stiintei.Cu toate acestea, notiunile de origini si interpretarile pe care le-augenerat aveau sa se dovedeasca esentiale pentru imaginea pe care romanii si-auormat-o despre ei insisi si aveau sa contureze decisiv relatia lor cu !uropa"-decat sa caute modelele si inspiratia in !st sau in Vest.

Originile

#e pamantul $omaniei de astazi urmele vietuirii apar o data cu inceputurileistoriei, grupurile nomade de Pitecanthropus erectus ind probabilproducatoarele uneltelor primitive de silex descoperite pe valea %ltului si vestul&unteniei, intr-o zona prielnica vieturii prin vanatoare si cules. Catre '(( (((i.)r., omul de *eandrethal, omulpaleoliticului mijlociu, isi maniesta prezenta peaproape intreg teritoriul de astazi al $omaniei,in &oldova de nord, in +obrogea,in sudul ransilvaniei, in %ltenia, adapostit din pricina climatului rece mai ales inpesteri, stiutor acum nu numai a pastra ocul aprins de natura, dar si a-l producesi olosi pentru nevoile zilnice. Inventarul pesterilor il arata mai mult culegatordecat vanator, cu unele si arme evoluate ata de cele ale inaintasului sau.Catre( ((( i.)r., neanderthalienii cedeaza locul lui Homo sapiens fossilis, momentcare marcheaza inceputul procesului de ormare a raselor, locuitorii pamantuluiromanesc apartinand ramurii de Cro-&agnon.Cromagnonii, ale caror arme si unelte se gasesc raspandite in chip destul deuniorm atat in ransilvania cat si in &oldova si ara $omaneasca, oloseau deaunelte pentru producerea de unelte/ ei au modicat vechea tehnica de cioplireintroducand desprinderea lamelara, au descoperit varul de sageata, augeneralizat razuitoarele, daltitele/ variatiile climatului au dus spre sarsitulpaleoliticului superior la disparitia sau migratia spre nord a unor rase de animale-mamutul, leul de pestera, rinocerul siberian, renul-vanatul imputinandu-se,stabilizandu-se in general speciile cunoscute si astazi0 cerbul, caprioara,mistretul, iepurele.In ur de 1 ((( i.)r. incepe trecerea spre neolitic, era cu climamai calda in cursul careia Homo sapiens recensgeneralizeaza olosirea arcului si

a toporului cu coada, descopera monoxila si domesticeste cainele, pregatindaparitia, dupa 2 ((( i.)r., a epocii pietrei seluite.Civilizatia neolitica, bine atestata arheologic pe intregul teritoriu al $omaniei, sedatoreste unor populatii noi, eterogene, de tip preponderent mediteranoid,venite din sud, cu componente protoeuropene de tip Cro-&agnon si brahiceale,apropiate de tipul anatolian.Ca si in restul continentului, ele au introdus sleuirea,o noua tehnica de prelucrare a pietrei, osului, cornului, care a permis si olosireaaltor roci decat silexul/ sedentari, locuind in asezari intarite alcatuite din colibe sibordeie, oamenii neoliticului au descoperit avantaele cultivarii plantelor3cele maivechi urme de agricultura primitiva dateaza din mileniul al VI-lea4, au domesticitanimalele 3cornutele mari si mici, porcul, nu insa si calul4, au inventat torsul,tesutul si olaria, indeletniciri de natura a schimba radical conditiile existentei

zilnice.+intre toate civilizatiile neolitice, cea mai cunoscuta este desigur ceanumita Cucuteni, cuprinzand sud-estul ransilvaniei, nord-estul &oldovei si


2/5

&unteniei, inforitoare de la sarsitul mileniului al IV-lea si pana in urul anilor 5(((.&ediocra in ceea ce priveste gradul de perectionare al uneltelor, culturaCucuteni impresioneaza in schimb prin ceramica sa pictata, tricroma si prinmultimea statuetelor antropomore, inhinate cultului ecunditatii, descoperite innumeoasele sale asezari, dintre care unele se intind pe supraete de pana la 6hectare.%data cu inceputul mileniului al II-lea, populatiile spatiului carpato-danubianincep sa paseasca in epoca bronzului.!tnic si lingvistic avem de-a ace cu opopulatie noua, nascuta din amestecul vechilor triburi neolitice cu elementenomade indo-europene, venite din stepele nord-pontice. !ste indeobste admis caacum se produce restructurarea etnica si lingivistica ce a dus la aparitiapopulatiilor indo-europene pe teritoriul $omaniei, iar in cele din urma la ormareatriburilor trace.+esi arama nativa era cunoscuta si olosita inca din neolitic, minereurile decupru din ransilvania, %ltenia, +obrogea au putut puse in valoarea numaidupa insusirea metalurgiei bronzului, imprumutata probabil din %rientulmesopotamian prin intermediul civilizatiei egeice. Crescatori de vite, oamenii

epocii bronzului au negliat, in general, agricultura, desi cunosteau plugul primitvde lemn, creand o civilizatie cu caracter preponderent pastoresc, mult dierita decea a populatiilor neolitice.7sezarile lor, intinse, intarite, cu un bogat inventararheologic, compus din topoare de lupta si munca, securi,pumnale, sabii, atestaun pronuntat caracter razboinic, accentuat probabil si de aparitia primelor uniunitribale.

Dacii

!poca bronzului, mileniul cuprins intre aproximativ ' 1(( si 1(( i.)r., a ostprobabil perioada in care se poate vorbi de structurarea denitiva a populatieitrace pe teritoriul carpato-danubian,de separarea ei de ilirii cu care coexistase incadrul vechiului trunchi indo-european. +esavarsirea acestui proces continua sila inceputul primei epoci a erului(Hallstat),cand, in secolul al VI-lea, putemvorbi de dentiva ormare a triburilor trace istorice trace si intrarea lor,consemnata de izvoarele literare, pe scena istorica.#rimele unelte de er descoperite pe teritoriul $omaniei dateaza din secolul al X-lea, tehonologia prelucrarii minereului ind adusa probabil din 7natolia si din%rientul 7propiat.In secolul al VII-lea apar pe tarmurile dobrogene si colonistiigreci, inteiatorii )istriei36284, omisului3secolul VII4 si Calatisului3secolul VI4,puternice centre economice menite a pune in valoare bogatiile teritoriilor dindreapta si stanga +unarii,loc de intalnire a bastinasilor cu mai dezvoltata lumegreceasca.In secolul al VI-lea, bastinasii au de acut ata atat unor infitrari ilirice

din vest cat si expansiunii scitice din est, cea dintai mai redusa ca numar, ceade-a doua ducand partial la instaurarea puterii scitice asupra unei parti a tracilornordici.Istoricii inca nu sunt de acord asupra caracterului scitic sau tracic alagatarsilor, din centrul ransilvaniei, admitand in schimb prezent scitilorin+obrogea, viitoarea 9c:thia &inor, de unde vor alungati de macedoneni abia insecolul al III-lea0este probabil ca elemente scite au continuat sa se mentina izolatpana in secolul I i.)r, cand au sarsit prin a se pierde in masa geta.Invaziile scitice au avut ca prima urmare disolcarea partiala a bastinasilor dinregiunile de campie, impingerea lor spre zona subcarpatica, gruparea lor in urulunor puternice asezari de piatra-numai in &oldova au ost descoperite peste 5(de astel de cetati,avand intre ; si 2 ha supraata-adevarate resedintearistocratice si locuri de reugiu pentru populatia din regiune.

+e la sarsitul secolului al VI-lea aceasta populatie are un nume,getii saudacii.7cestea erau doua popoare distincte, dar inrudite, iar unii istorici, din


3/5

7ntichitate si pana in prezent, le-au tratat laolalta, sub denumirea de geto-daci.Inorice caz, getii locuiau in bazinul dunarean inerior si aceau comert cu cetatilegrecesti de pe coasta &arii *egre.Istoriile lui )erodot, scrise in secolul al V-leai.)r., constituie una dintre primele surse narative de inormatii in ceea ce iipriveste si ii descrie in permanenta ca pe un popor trac. eritoriile dacilor se afauin centrul bazinului carpato-danubian, de ambele parti ale Carpatilor&eridionali.In secolul I i.)r.,9trabon ne spune ca dacii vorbeau aceeasi limba cagetii, iar +io Cassius subliniaza doua secole mai tarziu numeroase asemanariculturale. In orice caz geto-dacii sau, simplu, dacii, cum ii voi numi eu,-erau socotiti de)erodot cei mai vitei si mai drepti dintre traci"/cea de-a doua varsta a eruluiiigaseste in plin proces evolutiv, poate si sub infuenta celtilor, care aduc intrealtele o mai dezvoltata metalurgie a erului, precum si roata olarului.


4/5

9corillo, +uras, continua traditia politica mostenita de la


5/5

a-i slui zeului dac suprem ebeleizis si a propovaduit nemurirea sufetului.7ltesurse mai tarzii il descriu pe insusi Balmoxis drept un zeu si sugereaza ca getiistiau cum sa devina nemuritori", prin intermediul unor ritualuri secrete.Cu toateacestea, inormatiile legate de religia geto-dacilor sunt atat de ragmentare,incat este dicil sa dam dovada de mai multa precizie cu privire la credinte si lapractici.

Dacia romana

In centrul dezbaterii indelungate a romanilor cu privire la inceputurile si laidentitatea lor s-a afat natura cuceririi si a colonizarii romane a +aciei, teritoriulcare avea sa se afe la baza $omaniei moderne, atat din punct de vederegeograc, cat si psihologic.Cucerirea romana, de la inceputul secolul al II-lead.)r., a pus capat evolutiei autonome a societatii si civilizatiei dacice. 7similatede lumea romana cosmpolita, ele s-au schimbat radical.*u mai putin importanta in schitarea unei imagini de sine acceptabile a ostsoarta dacilor, locuitorii indigeni care au vaut parte de stapanirea si aculturatia

romana vreme de un secol si umatate.

Initial, confictul cu romanii s-a desasurat in avoarea dacilor, care prada &oesiain 16 d.)r. si inving in anul urmator pe generalul Cornelius Auscus, aventuratimprudent inlauntrul +aciei/ in anul 11, ettius Iulianus il invinge insa pe +ecebal,dar dacii obtin totusi de la imparatul +omitian conditii de pace oarteavorabile0in schimbul inchinarii,+ecebal primea si stipendii anuale si mestericare sa-i intareasca cetatile si masinile de razboi.

Documents

dacia pe scurt