SCOALA POSTLICEALA SANITARA BUZAU

INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR

COORDONATOR ABSOLVENT

2010

MOTTO:

„Adevarata asistenta a lui Dumnezeu este cea care stie,

Prin intelepciune si veghe constanta”

Locul pe unde suvoiul fierbinte curge

Si ascuns de ochiul neatent,

Face din viata o pustie;

Atunci inseamna adevarata asistenta.

Caci fara ea, fara zgomotul cuvintelor,

Cu mare dragoste lucreaza,

Pana cand, asemenea cantecului pasarilor fericite

Bucuria odihnei se va revarsa prin

ceea ce a fost o pustie

Asa binecuvanteaza adevarata infirmiera.

Cand duhul da inapoi cuprins de teama

De locuri straine si necunoscute

Atunci adevarata asistenta neinfricata

(dragostea ei scumpa intelege)

este atenta, mangaie si alina

Asa binecuvanteaza adevarata asistenta.

O asistenta dar de la Dumnezeu slujba ta

Este ceva intru totul divin

Cu tot ce faci in tot ce esti

Dragostea Lui tese

Firele de aur ale blandetii Lui

Asa ne binecuvanta adevarata Lui asistenta!”

2

MOTIVATIE

Setea de cunostinte a oamenilor in domeniul medical este nepotolita. Este vorba

despre o necesitate pe deplin justificata, a carei satisfacere trebuie cat mai mult sprijinita,

rezultand din dreptul la sanatate al fiecaruia.

De altfel, preocupari pentru a dobandi cat mai multe cunostinte medicale, pentru

pastrarea sanatatii si prelungirea vietii, au aparut din cele mai vechi timpuri. Sfaturi si retete in

acest sens se intalnesc in vechea cultura egipteana, in cartile hipocratice ale Greciei antice,

precum si in cartile medicilor arabi. Unele din acestea isi pastreaza, nestirbita, valoarea si in

zilele noastre.

Pe de alta parte, multe din sfaturile si retetele de alta data, lipsite de orice fundament

stiintific, au cazut in uitare si au fost parasite. Intre timp, medicina moderna a progresat

enorm, omenirea imbogatindu-se cu o cantitate considerabila de cunostinte despre sanatate si

boala, cu noi descoperiri, remedii si perfectionari tehnice.

Am ales pentru a trata „Insuficienta cardiaca globala” , deoarece este o afectiune des

intalnita, care afecteaza sanatatea si implicit viata cotidiana a celor bolnavi.

Oferind cunostinte care servesc la pastrarea sanatatii, la recunoasterea timpurie a bolii

si la tratarea in bune conditii a insuficientei cardiace, constituie un principal obiectiv.

3

CUPRINS

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

1.1 CONFIGURATIA EXTERNA1.2 MORFOLOGIA INTERNA A INIMII1.3 STRUCTURA PERETELUI INIMII1.4 TESUTUL EXCITO – CONDUCATOR1.5 SISTEMUL VASCULAR

2. INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA

2.1 DEFINITIE2.2 TIPURI DE INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA2.3 CAUZE2.4 STADII ALE INSUFICIENTEI CARDIACE CONGESTIVE2.5 FACTORI DE RISC2.6 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL2.7 INVESTIGATII2.8 TRATAMENT

3. STUDIU PE CAZURI

3.1 PERFUZIA

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

4

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Inima, organul central al sistemului cardio-vascular, este situata in mediastin, o

regiune a cutiei toracice dispusa intre cei doi plamani, posterior de stern si deasupra muschiului

diafragm.

Inima este invelita de pericard, format din doua straturi : pericardul fibros (stratul extern

cu rol de protectie) si pericardul seros, format la randul sau din doua foite: foita parietala

(aderenta la pericardul fibros) si foita viscerala (aderenta de muschiul inimii, numita si epicard).

Figura 1.1.

5

1.1 CONFIGURATIA EXTERNA

Inima are forma de con si prezinta o baza, situata superior si spre dreapta, un varf situat

inferior sj spre stanga si doua fete.

Fetele inirnii sunt:

- fata sternocostala

- fata diafragmatica.

Pe cele doua fete se observa santuri:

- santul atrio-ventricular (coronar) inconjoara inima la limita dintre atrii si ventricule, iar

santul interventricular (anterior si posterior) este situat la limita dintre ventricule. La

nivelul santurilor se dispun arterele si venele inimii.

Fig.1.1.1

6

1.2 MORFOLOGIA INTERNA A INIMII

Inima este un organ musculo-cavitar si prezinta patru camarute: doua atrii (superior) si

doua ventricule (inferior), delimitate intre ele prin septuri:

- septul longitudinal (format din septul interatrial si interventricular) imparte inima in

doua jumatati: jumatatea dreapta si jumatatea stanga, care nu comunica mtre ele,

- septul transversal (atrio-ventricular), drept si stang, care prin orificiile atrio-ventriculare

prevazute cu valvele atrio-ventriculare, permite comunicarea atriului si ventriculului de

aceiasj parte.

Atriile sunt cavitati mai mici si cu pereti mai subtiri decat ai ventriculelor. Din punct de

vedere functional sunt "statii de primire" ale sangelui din sistemul vascular, adus de vene.

Ventriculele au pereti mai grosi, iar pe fata interna prezinta coloane musculare,

unele cu aspect conic, numite muschi papilari. Din punct de vedere functional, ventriculele

sunt "statii de pompare" ale sangelui in sistemul vascular, prin artere.

Inima este impartita prin septul longitudinal in doua jumatati, dreapta si stanga, care nu

comunica intre ele. Jumatatea dreapta, formata din atriul si ventriculul drept, contine sange

neoxigenat, iar jumatatea stanga, formata din atriul si ventriculul stang ce contine sange oxigenat.

Fig. 1.2.1

7

Fig. 1.2.2.

1.3 STRUCTURA PERETELUI INIMII

Peretele inimii este format dine picard, aceasta fiind foita viscerala a pericardului seros,

miocard si endocard, in alcatuirea sa intrand si un schelet fibros pe care se insera celeule musculare

cardiace.

Miocardul (muschiul cardiac) constitue cea mai mare parte a peretelui inimii. Este format

din doua tipuri de celule musculare : celule miocardice de tip contractil si celule miocardice de tip

necontactil.

Celule miocardice de tip contractil formeaza peretii atriali si ventriculari. Sunt organizate in

fascicole musculare, cu dispozitie circulara in atrii si obli-spiralata in ventricule.

8

Celulele miocardice de tip necontractil reprezinta doar 1% din intreg miocardul si formeaza

tesutul excito-conductor. Sunt celule autoexcitabile, specializate in generarea si conducerea

stimulilor contractili, asigurand automatismul cardiac. Sunt grupate sub forma de noduli,

fascicule si retele.

Nodulul sinoatrial este situat in peretele atriului drept, langa orificiul de varsare al

venei cave superioare.

Nodulul atrio-ventricular este situat in partea inferioara a septului interatrial.

Fasciculul atrio-ventricular Hiss pleaca de la nivelul nodulului atrioventricular,

coboara prin septul interventricular si se imparte in doua ramuri, dreapta si stanga, care isi

continua ramificarea, formand reteaua Purkinje.

1.4 TESUTUL EXCITO - CONDUCTOR

Unda de contractie este initiata de nodulul sinoatrial si transmisa prin miocardul atrial

la nodulul atrio-ventricular, fasciculul His si prin reteaua Purkinje la miocardul ventricular

(dupa Marieb, 1998).

Musculatura atriala este independenta de cea ventriculara, fiind despartite de formatiuni

fibroase care alcatuiesc scheletul fibres al inimii (constituit din 4 inele fibroase, doua care

marginesc orificiile atrio-ventriculare si doua situate la baza aortei si a trunchiului pulmonar).

Astfel, contractia atriilor este independenta de cea a ventriculelor. Singura legatura intre

miocardul atrial si cel ventricular o constituie fasciculul atrio-ventriculal His; care apartine

tesutului excitoconductor.

Endocardul captuseste cavitatile inimii si se continua cu tunica interna a vaselor de sange

care vin si pleaca de la inima.

VASCULARIZATIA INIMII (CIRCULATIA CORONARA)

- Vascularizatia arteriala este asigurata de arterele coronare, ramuri directe din

portiunea ascendenta a arterei aorte. Ele se dispun la nivelul santului coronar si se ramifica

progresiv, patrunzand in miocard.

- Sangele venos al inimii este colectat de venele cardiace, care se unesc in sinusul coronar,

care se deschide in atriul drept.

9

INERVATIA INIMII

Ritmul cardiac de baza este asigurat de sistemul excito-conductor care asigura inervatia

intrinseca a inimii. Sistemul nervos vegetativ, prin fibrele simpatice si parasimpatice, asigura

inervatia extrinseca a inimii, modificand activitatea sistemului intrinsec in functie de necesitatile

organismului:

- fibrele simpatice (prin noradrenalina) au rol stimulator. Ele determina

accelerarea frecventei cardiace (tahicardie), cres.terea fortei de contractie a inimii si

vasodilatatia arterelor coronare.

- fibrele parasimpatice (prin acetilcolina) au rol inhibitor. Ele determina reducerea

frecventei cardiace (bradicardie) si scaderea fortei de contractie a inimii.

1.5 SISTEMUL VASCULAR

Sistemul vascular este format din vasele sanguine. Dupa structura si functiile lor, vasele sunt

de trei tipuri:

- artere

- capilare

- vene.

Ele se continua unele cu altele, formand un sistem inchis, prin care sangele circula

de la inima la tesuturi si mapoi la inima.

Arterele sunt vase care transports sangele de la inima spre reteaua de capilare de la

nivelul tesuturilor (sunt vase care pleaca de la inima). Calibrul lor descreste de la inima spre

periferie, pe masura ce se ramifica. Arterele pot fi:

- artere mari

- mijlocii

- mici (arteriole).

Arteriolele se continua cu capilarele.

Capilarele sunt vase de calibru foarte mic si perete subtire, care fac legatura intre

circulatia arteriala si cea venoasa.

10

Capilarele reprezinta teritoriul vascular cel mai important din punct de vedere functional,

deoarece la nivelul lor au loc schimburile de gaze si substante nutritive dintre sange si lichidul

interstitial care scalda celulele.

Capilarele sunt cele mai mici si mai numeroase vase de sange. Se estimeaza ca in

organismul uman sunt de ordinul miliardelor, lungimea lor insumata fiind de aproape 2500 km,

iar suprafata totala de schimb, asigurata de peretii lor, este de aproximativ 6200 m2.

Venele sunt vasele care transporta sangele de la reteaua de capilare din tesuturi spre

inima (sunt vase care vin la inima). Calibrul lor creste de la periferie spre inima. Astfel,

cele mai mici vene se numesc venule si aduna sangele din reteaua de capilare. Ele se

continua cu vene mijlocii care conflueaza, formand in final venele mari, prin care sangele

se intoarce la inima.

MAREA S1 MICA CIRCULATIE

In urma activitatii cardiace, sangele este distribuit in doua circuite vasculare

distincte, care pornesc si se termina la nivelul inimii. Acestea constituie circulatia sistemica

(marea circulatie) si circulatia pulmonara (mica circulate), fiecare formata din vase proprii.

- Circulatia pulmonara se numeste si "mica" circulatie deoarece este un

circuit sanguin scurt, cuprins intre inima si plamani.

- Circulatia sistemica se numes.te si "marea" circulatie deoarece este un

circuit sanguin mult mai lung pe care il urmeaza sangele de la inima la

toate organele si tesuturile corpului, inainte de a se intoarce din nou la

inima.

Inima este deseori comparata cu o pompa. Acest muschi cu patru cavitati se contracta si

se relaxeaza in permanenta, intr-un ritm regulat. Este compus in cea mai mare parte din miocard.

Contractia muschiului este complet independenta de vointa noastra.

Mecanismul contractiei se bazeaza pe emiterea si transmiterea de impulsuri

electrice denumite potentiale de actiune. Aceste semnale sunt propagate dupa un mecanism

denumit depolarizare. Din o suta de fibre ale miocardului, una singura poate declansa un potential

de actiune. Sistemul de conducerea a inimii este compus din noduri, aglomerari tisulare

globuloase, ansambluri de fibre nervoase paralele.

Nodul sinusal se gaseste in peretele urechiusei stangi. Minuscul, el ofera cea mai rapida

frecventa de impulsuri dintre toate elementele sistemului de conducere, cea 70+700 de ori pe

minut. Unda potentiala creata de nodul sinusal ce traverseaza atriile este dirijata spre nodul

atrioventricular. Este nevoie de aproximativ 0.22 secunde pentru ca influxul sa se propage in

11

intreg sistem de conducere a inimii. Contractia ventriculara are loc imediat dupa sosirea

influxului, de la apexul cardiac spre partea superioara a ventriculelor. Valvele aortei si ale

trunchiului pulmonar se deschid atunci si sangele este ejectat in vase.

In timpul unei batai a inimii se produc multiple evenimente. Reunite sub denumirea de

revolutie cardiaca. Aceasta cuprinde doua faze.

- In timpul primei faze, diastola, peretele atriilor si ventriculelor se relaxeaza,

iar sangele umple cavitatile.

- Cea de a doua faza, sau sistola, cuprinde contractia peretelui si golirea sa de

continut. In cursul diastolei, presiunea e mica, sangele umple atriile relaxate,

trecand apoi in ventricule prin orificii cu valvele deschise. Valvele aortei si

trunchiul pulmonar sunt inchise.

In timpul sistolei, presiunea creste lent. Atriile se contracta si tot sangele este ejectat in

ventricule. Muschii peretilor ventriculari se contracta, comprimand sangele prezent in

cavitatile lor si crescand in acelasi timp presiunea ventriculara.

Valvele atrioventricularr se inchid brusc, pentru a impiedica orice reflux al sangelui.

Apoi valvele aortei si ale trunchiului pulmonar se deschid, permitand ejectia sangelui spre

aorta si spre trunchiul pulmonar. Dupa aceasta expulzie, ventriculele se destind si presiunea

ventriculara scade sensibil. Sangele ramas in aorta si trunchi reflueaza atunci spre ventricule,

care isi inchid automat valvele. Dupa inchiderea valvelor, incepe un nou ciclu, o noua diastola.

Circulatia sangelui este un mecanism complet in a carui reglare intervin diverse

sisteme ale organismului: sistemul nervos, hormonal si sistemul umoral. Trei parametri

caracterizeaza aparatul circulator: debitul sanguin, presiunea sanguina la rezistenta

periferica.

Debitul sanguin este definit de volumul de sange care se scurge in sistemul

vascular intr-o perioada precisa de timp. El este constant atunci cand corpul este in repaus,

dar poate varia in orice moment, dupa starea sau nevoile organismului.

Presiunea sanguina desemneaza, in ceea ce o priveste, forta pe care sangele o

exercita asupra peretilor vaselor, cum ar fi arterele sau venele. Sangele circula datorita

diferentelor de presiune care il propulseaza in sistemul vascular. Acest lichid se scurge astfel

cu fluiditatea dintr-o regiune de inalta presiune, cum este aorta, spre o regiune de joasa

presiune, cum sunt marile vene.

Propulsarea sangelui este controlata de aparatul cardio-vascular si de sistemele

nervos si hormonal. De natura extrinseca, acest al doilea control al volumului sanguin se

realizeaza prin intermediul unei duble inervatii a inimii implicand fibre simpatice si

12

parasimpatice; primele au un efect accelerator asupra frecventei si asupra volumului de

sange ejectat, celelalte modereaza frecventa cardiaca.

Ambele actioneaza eliberand substante chimice care exercita sau inhiba celulele

cardiace. Atunci cand organismul sufera un stres, sistemul nervos simpatic emite

noradrenalina care determina inima sa bata mai repede. Cand corpul este in repaus, sistemul

parasimpatic incetineste ritmul cardiac eliberand acetilcolina.

Circulatia sangelui este franata de frecarea lichidului de peretii vaselor. Este ceea ce

se numeste rezistenta periferica. Vascozitatea sangelui, diametrul sau lungimea vaselor pot

face ca aceasta rezistenta sa varieze. O vascozitate crescuta, ca si ingustimea unui vas pot

incetini sensibil scurgerea sangelui. O us,oara crestere a diametrului sau este suflcienta pentru

a reduce rezistenta si presiunea arteriala.

Atunci cand ventriculul stang se contracta, sangele este expulzat spre aorta cu o forta

care ii permite sa curga cu foarte mare viteza, destinzand peretii aortei. In mod obisnuit, sunt

masurate doua feluri de presiune arteriala. Presiunea sistolica sau maximala, care se

mascara in timpul unei contractii cardiace si se situeaza in medie intre 10 si 14cm de mercur.

Aceasta presiune scade apoi foarte rapid si atinge minima in timpul fazei de repaus a

inimii. Presiunea minima, diastolica, variaza intre 6 si 9cm de mercur.

Aceasta sunt cifre pe care vi le comunica medicul, dumneavoastra atunci cand ca ia

tensiunea: 14 cu 8 sau 10 cu 6. Circulatia sangelui variaza dupa tesuturile pe care le

deserveste, fiecare organ avand propriile sale nevoi sanguine. Acest fenomen denumit

rezistenta periferica variaza in functie de vascozitatea sangelui, diarnetrul sau lungimea

vaselor. Astfel, muschii scheletici necesita un debit sanguin adaptat la activitatile lor de

moment. Pielea, care indeplineste mai multe functii, printre care reglarea temperaturii

corporate, necesita un debit sanguin de aproape 2,5 litri pe minut. Creierul, are nevoie de un

debit sanguin mai stabil, de ordinul a 0.75 litri pe minut. Debitul sanguin raspunde astfel

exigentilor fiecarui organ si ale miliardelor de celule care compun organismul.

Mecanismul intracaidiac este datorat tesutului specific.

Se stie ca proprietatile miocardului sunt:

- automatismul, adica posibilitatea de a-si crea singur stimuli excitatori;

- excitabilitatea, care este de altfel o proprietate generala a materiei vii;

- conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul;

- contractilitatea, proprietatea de a raspunde la excitatie prin contractie.

Automatismul si conductibilitatea se datoreaza tesutului specific si explica activitatea

13

ritmica, regulata, a inimii. Frecventa batailor cardiace (70 - 80/min) este realizata de

nodul Keith si Flack, denumit si nodul sinusal, care emite stimuli cu aceasta

frecventa. De aceea, ritmul cardiac normal se mai cheama si ritm sinusal.

Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic si para-simpatic.

Simpaticul (adrenalina, efedrina si toate substantele simpatomimetice) accelereaza ritmul

cardiac, iar parasimpaticul il rareste.

Fiziologia vaselor, sistemul vascular este alcatuit dintr-un segment arterial, unul

venos si un altul limfatic. Arterele au rolul de a conduce sangele de la inima spre periferie.

Peretii arterelor sunt mai grosi decat ai venelor si sunt formati dintr-o tunica interna {intima),

alcatuita din celule endoteliale, o tunica medie, formata din fibre musculo-elastice dispuse

circular, si o tunica externa, alcatuita din fibre conjunctive si elastice.

Datorita structurii lor elastice, aorta si vasele mari inmagazineaza o parte din energia

dezvoltata de cord in sistola si o restituie in diastola, transformand undele de sange trimise de

cord intermitent intr-o curgere continua.

Sangele circula in vase in virtutea legilor hidrodinamicii. Pentru a asigura

circulatia, pompa cardiaca trebuie sa invinga rezistenta vasculara, deci sa functioneze ca o

pompa cu presiune. Asadar, pentru circulatie, presiunea este factorul principal. Ea este

rezultatul unui factor central - forta de contractie a cordului - si a unui factor periferie -

rezistenta vasculara.

Circulatia in vene are loc ca o consecinta a circulatiei sangelui in artere si capilare.

Actiunea de pompa a inimii este suficienta pentru a asigura intoarcerea sangelui.

14

2. INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA

Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea

de sange necesara organismului.

Ea este o stare patologica cauzata de deteriorarea functiei de pompa a cordului

(tranzitorie sau durabila). Cordul nu este in stare sa transporte sange suficient pentru a

satisface necesitatile metabolice ale tesuturilor. Deoarece inima nu mai functioneaza in limite

normale, organismul incearca sa-si suplineasca functia prin:

- retinerea apei si sarii pentru a create cantitatea de sange

- cresterea frecventei cardiace

- cresterea dimensiunilor inimii.

Cu timpul, inima oboseste s,i incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. In acest

moment apar simptome ca, oboseala permanenta si slabiciune. Sangele incepe sa stagneze in

vasele care ajung la inima, cauzand acumularea de lichid la nivelul plamanilor si scurtarea

respiratiei.

Fig.2.1. miocardul d.p.d.v. histologic

STRIATII

NUCLEI

DISCURI INTERCALATE

15

2.1 DEFINITIE

Insuficienta cardiaca congestiva (ICC) este complicatia principals a bolilor

cardiace. Ea este o stare patologica cauzata de deteriorarea functiei de pompa a cordului

(tranzitorie sau durabila). Cordul nu este in stare sa transporte sange suficient pentru a

satisface necesitatile metabolice ale tesuturilor.

Inima fimctioneaza ca o ,,pompa", impingand sangele prin sistemul circulator al

organismului. In mod normal, fiecare bataie a muschiului cardiac pompeaza eel putin 60%

din cantitatea totala de sange aflata in principala camera a inimii, ventriculul stang.

Insuficienta cardiaca este afectiunea in care inima pompeaza slab sau ineficient. Aceasta

afectiune se numeste adesea insuficienta cardiaca congestiva (medicii o numesc ICC),

deoarece multe dintre simptomele sale se datoreaza congestiei (acumularii lichidelor) la

nivelul diferitelor organe si regiuni ale organismului.

De exemplu, daca inima pompeaza ineficient, sangele se va acumula in plamani,

ducand la congestia acestora. Aceasta se traduce prin dificultati in respiratie, in timpul

efortului sau cand persoana se intinde la orizontala. De asemenea, fluidele in exces se pot

localiza in jurul gleznelor si picioarelor, ducand la edeme (umflarea gleznelor). In cazuri

severe, fluidele se acumuleaza la nivel abdominal, determinand umflarea abdomenului,

greata si pierderea apetitului. La persoanele cu insuficienta cardiaca severa, fiecare bataie

a muschiului cardiac poate goli doar 20% din volumul de sange al ventriculului stang.

2.2 TIPURI DE INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA

Tipuri de insuficienta cardiaca congestiva:

- Insuficienta sistolica - insuficienta functiei contractile a ventriculului stang ce

rezulta in diminuarea fractiei de ejectie.

- Insuficienta diastolica - insuficienta functiei de relaxare a ventriculului stang ce

rezulta in majorarea presiunii de umplere a ventriculului, reducand volumul de

ejectie.

- Insuficienta ventriculara stanga - cauzata de ejectia scazuta a ventriculului stang.

- Insuficienta ventriculara dreapta - cauzata de disfunctia ventriculului drept definita

de afectiuni pulmonare sau de insuficienta ventriculului stang.

16

INSUFICIENTA CARDIACA STANGA

Insuficienta cardiaca stanga reprezinta insuficienta pompei ventriculului stang, avand

drept cauza cardiopatia ischemica nedureroasa sau dureroasa, inclusiv infarctul de miocard,

hipertensiunea arteriala, boli valvulare aortice (insuficienta sau stenoza aortica).

Simptome:

- dispnee la efort apoi si la repaus

- edem pulmonar acut

- tahicardie si alte tulburari de ritm

- dureri precordiale

INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA

Insuficienta cardiaca dreapta reprezinta insuficienta cordului drept, avand drept cauza

principals o boala pulmonara (deci identificandu-se cu cordul pulmonar cronic).

Simptome:

- edeme ale membrelor inferioare

- congestia dureroasa a ficatului

- cianoza a extremitatilor (invinetire)

- scaderea cantitatii de urina (oliguria).

INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA GLOBALA

Insuficienta cardiaca congestiva globala - asociaza cauzele si simptoamele

insuficientei cardiace stangi si drepte, fiind insuficienta intregului cord.

SISTEMELE AFECTATE:

- cardiovascular

- pulmonar:

INCIDENT A / PREVALENTA

Insuficienta cardiaca congestiva survine la o etapa anumita in aproape toate cazurile de

afectiuni cardiace. Timpul de manifestare, insa, va depinde de etiologia afectiunii.

Prevalenta insuficienta cardiaca congestiva spores, te cu varsta. Formele manifeste se

atesta mai frecvent dupa varsta de 60 ani. Pentru populatiile europene prevalenta

insuficienta cardiaca congestiva constituie 0,4 - 2%.

PREDOMINANTA DE VARSTA- depinde de cauza etiologica.

PREDOMINANTA DE SEX:

Barbati > Femei la varste de 40 la 75 ani;

17

Barbati = Femei la varste > 75 ani.

SEMNE SI SIMPTOME :

- stadiile incipiente: dispnee de efort; scaderea capacitatii fizice; fatigabilitatea; astenie; tahipnee

la efort fizic moderat; raluri mici nesonore la baza plamanilor (in special dupa efort);

- stadii avansate: dispnee, tahipnee de repaus; tuse nocturna; dispnee nocturna

paroxistica; ortopnee; accese nocturne de respiratie suieratoare ,,wheezing", in lipsa

anamnezici de astm bronsic sau infectie respiratorie (astm cardiac); anorexic; senzatia de

greutate sub rebordul costal drept, hepatomegalie; raluri multiple la baza plamanilor;

revarsat picurai, mai des din dreapta; edeme la picioare, extremitati reci; ritm de

galo;hipertensiune diastolica; cresterea presiunii in venele jugulare (distensia vendor

jugulare, refluxul hepato-jugular); cardiomegalia.

- insuflcienta severa: dereglari cerebrale; cianoza; ascita; hipotensiune arteriala; puls

alternant; anasarca; sputa rozata, spumoasa; accentuarea zgomotului II pe artera

pulmonara; respiratie Cheine-Stokes.

In urma diagnosticarii cu insuflcienta cardiaca, este foarte important sa urmariti evolutia

simptomelor si sa aduceti la cunostinta medicului orice modificare brusca.

Tabelul de mai jos prezinta semnele si simptomele cele mai comune, cauza aparitiei lor si

modul in care puteti sa le recunoasteti.

Semn sau simptom Cauza Descriere

Greutate in respiratie (dispnee) Sangele stagneaza in venele pulmonare (vasele prin care sangele circula de la plamani la inima) deoarece inima nu reuseste sa pompeze sangele in mod corespunzator, cauzand acumularea plasmei sanguine la nivelul plamanilor

Jena respiratorie in timpul efortului fizic (eel mai frecvent), al repausului, sau in somn, cand poate surveni brusc si trezi pacientii. Acestia au dificultati de respiratie in pozitie culcata, de aceea isi sprijina capul sau partea superioara a corpului cu perne. Se plang deseori de oboseala, de stari de anxietate si nelinis.te.

Tuse persistenta sau respiratie zgomotoasa

Acumularea plasmei sanguine in plamani

Tuse cu expectoratie

18

Acumularea de lichid in tesuturi (edem)

Odata cu scaderea circulatiei sangelui in artere, sangele care se intoarce la inima prin vene stagneaza, determinand acumularea

lichidului in tesuturi. Capacitatea rinichilor de a elimina sodiul si apa scade,

cauzand de asemenea retentia lichidelor in tesuturi.

Umflaturi la gambe, glezne, abdomen sau ingrosarea taliei. Pacientii observa deseori ca ii

strang pantofii

Oboseala si slabiciuneInima nu mai pompeaza suficient sange pentru a

hrani tesuturile. Sangele este deviat de la tesuturile si organele mai putin

importante (muschii) si directional spre organele vitale: inima si creierul.

Senzatie de oboseala in permanenta. Dificultati de a

efectua activitatile zilnice (cumparaturi, urcatul

scarilor, caratul sacoselor sau mersul pe jos).

Lipsa pofteide mancare,

greata

Sistemul digestiv primeste mai putinsange, ceea ce provoaca probleme aledigestiei

Senzatie de satietate sau greata

Dezorientare, dificultati de gandire

Modificarea nivelului unor substante (sodiu) din sange poate provoca dezorientare

Pierderi de memorie si stari de dezorientare. Rudele sau asistentele medicale sunt primele care observa aceste simptome

Tensiune arteriala mare Pentru a compensa pierderea capacitatii de pompare, inima bate mai repede

Palpitatii, care dau senzatia ca inima sare din piept

19

2.3 CAUZE

Pe masura ce maintain in varsta, inima isi pierde capacitatea de a pompa sange. Dar in

cazul insuficientei cardiace se adauga si aid factori care afecteaza inima sau care o

suprasolicita. De fapt, toti factorii de rise cardiovascular! -hipertensiunea arteriala, fumatul,

supraponderabilitatea, consumul de alimente bogate in grasimi si colesterol, sedentarismul

si diabetul - sunt si cauze ale insuficientei cardiace. In unele cazuri insa, stilul de viata al

pacientilor nu este responsabil pentru aparitia insuficientei cardiace. De exemplu, unii

pacienti cu insuficienta cardiaca prezinta malformatii congenitale ale inimii, iar la altii

muschiul inimii a fost afectat de un virus.

Cauze comune:

- cardiopatia ischemica

- hipertensiunea arteriala

- cardita reumatismala

- cardiomiopatiile

Cauze mai rar intalnite:

- agenti infectiosi: virusi, bacterii, fungi.

- boli infiltrative: amiloidoza, hemocromatoza, sarcoidoza.

- substante toxice: cocaina, heroina, alcoolul, amfetaminele, doxorubicina,

ciclofosfamid, sulfonamidele, plumbul, arsenul, cobaltul, fosforul, ethilenglicolul.

- deficite nutritionale: proteica, tiaminica, selenica.

- electrolitice: hipocalcemia, hipophosphatemia, hiponatremia, hipokalemia.

- boli de sistem:lupusul eritematos, artrita reumatoida roza sistemica, poliarteriita

nodoasa, vasculita alergica, arterita Takayasu, polimiozita, sindromul Reiter.

- bolile endocrine si metabolice: diabetul, hipertiroidismul, hipotiroidismul,

hipoparatiroidismul cu hipocalcemie, feocromocitomul, acromegalia.

- tahiaritmiile: tahiaritmia supraventriculara necontrolata, fibrilatia atriala tahisistolica.

20

2.4 STADII ALE INSUFICIENTEI CARDIACE CONGESTIVA

Stadiul A - risc crescut pentru aparitia insuficientei cardiace, dar fara anomalii

structurale cardiace. Include persoanele cu hipertensiune arteriala, boli coronariene,

diabet zaharat, abuz de alcool si droguri, istoric de reumatism articular acut sau istoric

familial de cardiomiopatii.

Stadiul B - anomalii structurale cardiace prezente, dar fara simptomatologie.

Include persoanele cu anomalii structurale ale vetriculului stang, boli valvulare sau cu

antecedente de infarct miocardic.

Stadiul C - simptome de insuficienta cardiaca in trecut sau in prezent si anomalii

structurale. Include persoanele cu scurtarea respiratiei sau oboseala cauzata de insuficienta

ventriculara sistolica sau cei care nu au simptome in prezent, dar primesc tratament pentru

simptome aparute anterior.

Stadiul D - boala, in stadiul terminal; necesitand tratament specializat include

persoanele, care au spitalizari dese pentru insuficienta cardiaca sau care nu pot fi externati in

siguranta, cei ce sunt internati in asteptarea unui transplant, care sunt la domiciliu si primesc

medicatie intravenoasa continua pentru ameliorarea simptomelor, care sunt cu ventilatie asistata

sau cei care sunt institutionalizati in centre de sanatate pentru managementul

insuficientei cardiace.

CLASAMENTUL NYHA (New York Heart Association)

- Clasa I - activitatea fizica nu este limitata. Activitatea fizica obis,nuita nu suscita aparitia

simptomelor.

- Clasa II - limitarea moderata a activitatii fizice. Activitatea fizica obisnuita

provoaca aparitia simptomelor de fatigabilitate, palpitatii, dispnee sau dureri anginoase.

- Clasa III - limitarea marcata a activitatii fizice. Pacientul se simte confortabil in

repaus, activitatea fizica moderata suscita aparitia simptoamelor mentionate anterior.

- Clasa IV - nici un efort fizic nu se produce fara disconfort. Simptomele pot fi prezente in

repaus.

21

2.5 FACTORI DE RISC

Factorii de risc sunt:

- infectiile;

- aritmiile

- alimentatia insuficienta;

- medicamentele beta-blocante;

- blocatorii canalelor de calciu;

- antiinflamatorii nesteroidieni;

- steroide;

- embolia arterei pulmonare;

- ischemia acuta a miocardului,

- infarct de miocard;

- tireotoxicoza/hipotireoza;

- anemia;

- insuficienta renala;

- sarcina

2.6 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Sindromul nefrotic (este o stare care afecteaza rinichiul si care poate determina

insuficienta renala. Poate aparea la orice varsta, desi eel mai frecvent sunt afectati copiii

cu varsta cuprinsa intre 18 luni si 8 ani):

- se exclude prin absenta afectiunilor renale,

- edemelor asimptomatice,

- proteinuriei in anamneza

Ciroza hepatica: se exclude prin lipsa anamnezei de afectiune hepatica, stigmelor

hepatice, excluderea factorilor de rise ale afectiunilor hepatice.

22

2.7 INVESTIGATII

INVESTIGATII DE LABORATOR

- hemograma,

- urograma,

- Na+, K* seric,

- creatinina,

- ureea,

- proteina generala si albumina serica (la pacientii cu edeme).

- lipidele (daca nu au fost determinate ultimii 5 ani),

- T4 si TTH la pacientii cu fibrilatie atriala, cu semne de afectiune a glandei tiroide si la

pacientii in varsta > 65 ani.

- Ca2 si Mg2+ seric la pacientii ce primesc diuretice,

- Hormonul tireotrop (Hormon secretat de catre antehipofiza, partea

anterioara a hipofizei, mica glanda endocrina situata la baza creierului si destinata stimularii

sintezei hormonilor tiroidieni, precum si cresterii si proliferarii celulelor tiroidiene.

Tireostimulina este cunoscuta sub numele de TSH (Thyroid Stimulating Hormone, hormon

stimulant al tiroidei); productia sa este stimulata de un hormon hipotalamic, tiroliberina

(sau TRH), si este reglata de catre hormonii tiroidieni).

- Tulburari ce pot schimba rezultatele de laborator

- Medicamente ce pot schimba rezultatele de laborator

INVESTIGATII PARACLINICE

ECG (schimbari ischemice de ST-T, dereglari de ritm, semne de pericardita). Radiografia

cutiei toracice: initial - dimensiunile cordului marite in stadii avansate - edem pulmonar

interstitial, liniile Kerley B, edem peri vascular, revarsat pleural schimbari severe - edem

alveolar, paternul ,,fluture" al edemului pulmonar. Investigatii:

- eco-cardiograma

- anamneza si examen clinic amanuntit

- investigatii de laborator

- electrocardiograma (EKG)

- radiografie toracica

- scanarea perfuziei cardiace

23

- ventriculograma cu radionuclide (evaluarea volumelor ventriculare)

- cateterismul cardiac

Scanarea cardiaca cu perfuzie: scanarea cu thaliu sau technetiu se foloseste pentru a estima

cantitatea de sange ce ajunge la miocard in repaus si dupa exercitii fizice.

Scintigrafia cardiaca

Explorare neinvaziva care implica injectarea i.v. a unei substante radioactive care se

fixeaza electiv in anumite tesuturi. Un contor de scintilatie inregistreaza radiatia Gamma a

izotopilor si descrie o imagine care ofera informatii referitoare la marimea, forma, pozitia si

activitatea functionala. Exista mai multe variante de scintigrafie cardiaca.

Indicatii:

1. stenoze coronariene;

2. evaluarea dimensiunilor si functionalitatii cavitatilor cardiace;

3. angina pectorala, anevrism, infarct (dureri precordiale atipice);

4. cardiomiopatii de etiologii diverse;

5. evaluare pre- si postchirurgicala.

a) Scintigrafia cu Technetiu- pirofosfat (99Tc- PYP)

Tehnica scintigrafica "calda" (hotspot) utila in identificarea precoce a localizarii, marimii

si extinderii infarctului de miocard in primele 24- 96 de ore dupa producere (limite extreme 12

ore-6 zile); este posibila si diferentierea zonelor vechi de infarct de cele noi.

Infarctul de miocard acut se asociaza cu o zona de fixare crescuta (hotspot) pe

imaginea scintigrafica. Utilitatea maxima a testului este in cazul in care determinarile enzimatice

sau studiile electrofiziologice nu sunt concludente.

b) Marcarea cu anticorpi monoclonal!

Aceasta tehnica necesita administrarea intravenoasa a anticorpilor antimiozinici marcati

radioactiv, care permit identificarea sediului infarctului. Este o tehnica mai sensibila decat cea cu

99Tc, care este influentata de captarea osoasa a radiotrasorului.

c) Scintigrafia de efort cu Thalium- 201

Principiul metodei il reprezinta analogia fiziologica a Ta- 201 cu K, extras si utilizat de

celulele miocardice.

Tehnica se utilizeaza in diagnosticarea afectiunilor cardiace ischemice, in conditii de

inregistrare simultana a unui traseu ECG in conditii de solicitare cardiaca (proba de efort).

Injectarea radiotrasorului se face in momentul solicitarii cardiace maximale.

Indicatii ale scintigrafiei de efort:

- diagnosticul diferential ischemie/infarct (in caz de ischemie aspectul scintigrafic revine

24

la normal dupa 4 ore de la incetarea efortului si ramane anormal in caz de infarct);

- evidentierea defectelor de mecanica parietala si de pompa cardiaca in conditii de cereri

crescute de oxigen;

- evaluarea trombozelor coronariene inainte de injectare de streptokinaza. Un aspect

scintigrafic normal in conditii de solicitare cardiaca poate elimina necesitatea

cateterismului cardiac in evaluarea durerilor precordiale si ale modificarilor ECG

neconcludente.

Utilizarea tehnicii SPECT permite localizarea mai precisa a zonelor ischemice.

Eco-cardiograma

Tehnica neinvaziva de examinare cu ultrasunete a cordului, furnizeaza informatii cu privire la:

- pozitia, marimea, mis. carile structurilor cardiace;

- velocitatea fluxului sanguin.

Ecourile undelor de inalta frecventa permit localizarea si studierea miscarilor/

dimensiunilor structurilor cardiace (valve, pereti ventriculari, sept).

Eco-cardiograma este eel mai simplu si eel mai bun test pentru diagnosticarea

insuficientei cardiace si a tipului acesteia, sistolic sau diastolic. De asemenea, poate determina

cauza bolii si ghida tratamentul. Dozarea peptidului natriuretic cerebral este o investigate noua

ce poate fi folosita in diagnosticul insuficientei cardiace. Se mascara nivelurile de peptid

natriuretic cerebral care sunt crescute, de obicei, in aceasta afectiune.

Urmatoarele investigatii sunt folosite pentru a identifica zonele cardiace ce nu primesc

suficient sange (zonele ischemice) si pentru a aprecia functia ventriculului stang.

Fig.2.7.1 : eco-cardiograma

25

Ventriculograma cu radionuclide (evaluarea volumelor ventriculare) este o

investigate folosita atunci cand rezultatele echocardiogramei sunt nesatisfacatoare (cauzate

de o persoana obeza sau cu sanii mari sau cu o boala pulmonara severa); este mai putin

sensibila in aprecierea bolilor valvulare cardiace sau a ischemiei cardiace.

Cateterismul cardiac

Este o metoda de diagnosticare a conformatiei si defectelor de la nivelul

cavitatilor cardiace, al valvelor si vaselor cordului. Prin inserarea de catetere arteriale sau

venoase se abordeaza cavitatile cardiace drepte sau stingi, se injecteaza substanta de

contrast care permite definirea structurilor cardiace. Cateterismul cardiac este folosit pentru

descoperirea arterelor coronare stenozate (ingustate) sau obstruate si pentru masurarea

presiunii in interiorul inimii. Este utila, de asemenea, in diagnosticarea cauzelor ce produc

sau agraveaza simptomele specifice insuficientei cardiace.

Bolnavul va trebui monitorizat periodic de catre medicul sau curant. Aceste

perioade pot fi mai mici sau mai mari in functie de severitatea si evolutia bolii. Investigatiile

ajuta medicul sa determine tipul de insuficienta cardiaca gradul severitatii acesteia.

Aprecierea statusului functional se realizeaza prin fluoroscopie sau imagini Rx. Un

osciloscop montat langa patul bolnavului permite inregistrarea simultana a altor parametri

cardiaci: traseu ECG, frecventa cardiaca, ritm, presiune vasculara.

Examenul radiologic. Este o sursa majora de informatii in stabilirea diagnosticului si

urmarirea evolutiei afectiunilor cardiovasculare. Examenul radiologic clasic (standard) are

avantaje care explica utilizarea in continuare pe scara larga (examen de rutina): raspindire larga,

executie usoara.

Se utilizeaza urmatoarele tehnici:

1. Radiografia plana (tele-radiografle) se executa ca test de rutina- screening la toti pacientii

suspecti de afectiuni cardiace.

Utilitate: in determinarea dimensiunilor cordului.

2. Radioscopia (fluoroscopia) permite:

- investigarea dinamicii cardiace, a peretelui toracic, diafragmului, vaselor mari si hilurilor

pulmonare;

- investigarea exudatelor pericardice suspecte;

- verificarea pozitiei pacemaker-ilor cardiaci;

- ghidarea miscarilor cateterului in timpul cateterizarii.

3. Radiografii cardiace seriate

26

Se realizeaza in patru planuri de examinare (antero- posterior; lateral; oblic drept anterior; oblic

stang anterior), simultan cu proba esofagului baritat.

Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile electrice ale

inimii. Un sistem natural electric, face ca muschiul inimii sa se contracte si sa pompeze

sangele catre plamani si restul corpului.

Activitatea electrica a inimii poate fl detectata de la nivelul pielii prin niste mici

discuri metalice, denumite electrozi. In timpul electrocardiogramei electrozii sunt atas. ati de

piele la nivelul toracelui, bratelor s. i picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce

transforma impulsurile electrice intr-o reprezentare grafica, pe care o inregistreaza pe hartie.

Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de aparat si mai apoi

de catre medic. O electrocardiograma poate sa arate:

- dovezi ale maririi de volum a inimii

- semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii

- semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) probleme ale ritmului cardiac

(aritmii)

- modificari ale activitatii electrice, determinate de un dezechilibru electrolitic

- semne de inflamatie a sacului ce inconjoara inima (pericardite).

O electrocardiograma nu prevede aparitia unui infarct miocardic.

O electrocardiograma este indicata pentru:

- evaluarea unei dureri de piept inexplicabile, in special cand se suspicioneaza

un posibil infarct; alte cauze posibile ale durerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o

electrocardiograma sunt aritmiile, hipertrofia unei camere (peretii camerei sunt

ingrosati), inflamatia sacului ce inconjoara inima (pericardita), scaderea fluxului

sanguin catre inima (ischemia)

- monitorizarea activitatii electrice ale inimii

- diagnosticarea hipertrofiei ventriculare

- monitorizarea eficientei si a efectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta

activitatea electrica a inimii

- verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defibrilatoare)

implantate in inima cu scopul de a mentine regulat ritmul acesteia.

O electrocardiograma poate fi folosita pentru a evalua simptomele unei afectiuni cardiace

(precum o durere inexplicabila de piept, dispneea, ameteli, palpitatii sau o stare de slabiciune)

27

sau functia cardiaca, atunci cand exista factori de rise pentru boli cardiace (precum

diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul, hipertensiunea arteriala, sau istoric familial de

afectiuni cardiace la varste tinere).

ELECTROCARDIOGRAMA

- ECG este interpretarea grafica a activitatii electrice a inimii. Derivatii bipolare DI,

DII, DIII.

- D1 brat drept-stang, D2 brat drept picior stang D3 brat stang picior stang.

Derivatiile unipolare

- exploreaza inima in plan frontal aVR aVL aVF. V1 spatiul 4 intercostal parasternal

stang,

- V2 spatiul 4 intercostal parasternal stang, V3 La jumatatea distantei V2-V4, V4

Spatiul 5

- intercostal pe linia medioclaviculara stanga, V5 spatiul 5 intercostal pe linia axiala

anterioara,

- V6 Spatiul intercostal 5 pe linia axiala mijlocie. Bratul drept - ROSU, bratiul stang -

galben

- picior stang verde. V1 Rosu, V2 Galben, V3 Verde, V4 maro, V5 negru, V6 violet.

- Unde - deflexiuni deasupra si sublinia izoelectrica ( P, T uneori U )

- Una P depolarizarea atriala unda rotunjita cu durata de 0,06-0,10 secunde, pozitiva

in majoritatea derivatiilor, negativa in aVR.

- Complexul QRS- depolarizarea ventriculara duraza 0,08-0,010 secunde

amplitudinea maxima in derivatiile precordiale stangi forma trifazica (QRS) sau

bifazica (QR-RS) sau monofazica pozitiva R si negativa S.

- Unda T reprezinta repolarizarea ventriculara unda asimetrica pozitiva in

majoriotatea derivatiilor negative in aVR V1 V2.

Interpretarea ECG.

1.Determinarea ritmului : ritmul cardiac normal este sinusal evidentiat pe ECG de unda P.

2.Calcularea frecventei cardiace 60-80 batai / minut

3.Stabilirea axului electric : -30 +110 ax normal, -30 -90 derivatia axiala stanga +110 +180

derivatie axilara dreapta.

28

fig.2.7.2.

Analiza undei de puls prin fotopletismografie electrica estimeaza starea si indicatorii

sistemului vascular. Rata variabilitatii cardiace (HRV) analizeaza ritmul de baza ale

intervalelor NN sau RR din frecventa cardiaca atat ca durata cat si ca frecventa. Aceste

rezultate furnizeaza informatii privind starea sistemul nervos autonom.Scurgerea sanguina

produce o unda identificata cu unda de puls.

Fig.2.7.3.

 

29

Aceast semnal de unda este procesat pentru a evidentia intervalele de puls, dintre

bataile cardiace, iar semnale parazite sau de alta origine sunt eliminate.

Fig.2.7.4.

30

31

PARAMETRII MORFOLOGICI AI UNEI ELECTROGARDIOGRAME NORMALE

Durata (sec) amplitudinea axa forma DS DUM DT

Unda P 0.08-0.10 0.25-0.30 +30+60 rotunjita +in D1D2D3 +in a VL a VF – in a

VR

Diafazica in V1+V2-V6

Segmentul

PQ

0.04-0.10dependenta de frecventa

- - - izoelectric izoelectric izoelectric

Intervalul

PQ

0.12-0.21 dependenta de

frecventa

- - - - - -

Complexul

QRS

0.06-0.12 0.5-1.6in DS, DUM pana la 2 in

DT

+30+60 Complexe inguste cu

varfuri ascutite si

durata mica

+in D1D2=sau difazi in D3

+sau difazic in aVL aVF-in aVR

rS in DTDRsin

DTS

Segmentul

ST

Fara importanta

- - - Izoelectric sau denivelat cu 1mm

Izoelectric sau

denivelat cu 1mm

Izoelectric sau

denivelat cu 1mm

Unda T.0.15-0.30

1/3din cea mai mare3 unda

+30-+60 Rotunjire asimetrica

+inD1D2D3 In aVLaVF-in aVR

+inV1-V6

Intervalul

QT

Dependenta de frecventa

- - - - - -

Unda U 0.15-0.22 Maxim 0.15 - rotunjita Concordant cu T Concordant

cu T

Concordant cu T

32

2.8 TRATAMENT

Scopul general al tratamentului ICC este de a reduce clasa functionala existenta si a

mentine starea de compensare, afectand cat mai putin calitatea vietii pacientului.

ASISTENTA MEDICALA ADECVATA

In majoritatea cazurilor se asigura la domiciliu. Indicatii pentru consultatia medicului

cardiolog:

- clasa III sau a IV NYHA refractara la tratament.

- progresarea rapida a simptomelor in poflda tratamentului medicamentos cu doze mari.

- pacientii cu sincope din cauze necunoscute sau cei carora li s-a aplicat cardioversia.

- pacientii ce nu pot, din oarecare motive, tolera medicatia cu vasodilatatoare.

- necesitatea administrarii intravenoase a remediilor inotrope.

- pacientii tineri cu ICC de clasa I - II asociata cu disfunctia severa a ventriculului

stang, cu dilatatia severa a ventriculului stang sau regurgitatia valvulara marcata.

Indicatii pentru spitalizare:

- ICC rezistenta la tratament ambulator;

- prezenta semnelor clinice sau electrocardiograflce de ischemie acuta a miocardului;

- edem pulmonar sau insuficienta respiratorie acuta;

- patologic asociata grava;

- anasarca;

- hipotensiune arteriala marcata sau sincope;

- complicatii tromboembolice;

- aritmii clinic semnificative;

- suport social inadecvat pentru conduita sigura in conditii de ambulator.

MASURI GENERALE

- initierea imediata a tratamentului;

- evidentierea si tratamentul cauzelor corectabile;

- eliminarea factorilor precipitant!,

- repausul relativ sau absolut cu pensionare

- hiposodata - sunt permise 2-3 g sare/zi,

- mese cantitativ reduse,

- alcoolul si fumatul sunt interzise.

33

DIETA IN INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA

Medicatia:

Tahicardiacele reprezinta medicatia de baza:

- Cedilanid (Lanatosid) fiole intravenos pentru urgente si pentru tratament de

intretinere;

- Digoxin tablete 0,250 mg 1 tb/zi 5 zile pe saptamana cu 2 zile pauza (sambata si

duminica).

- Lanatosid tablete 0,250 mg are eficacitate mai redusa prin absorbtia slaba;

Diuretice:

- Furantril (40 mg 1 tb., de doua ori pe saptamana) Nefrix 25 mg;

Tratament coronarodilatator:

- Dipiridamol,

- Intercordin,

- Pentalong,

- Izoket,

- Nifedipina;

Tratament anticoagulant in insuficientele cardiace greu reductibile cu rise de tromboza:

- Heparina

- Trombostop ca tratament de intretinere;

Vasodilatatoare:

- Hipopresol,

- Nitroglicerina,

- Minoxidil,

- Pentalong,

- Captopril

Medicina moderna dispune de un tratament adecvat si eficient:

- Diuretice (Furosemid, Nefrix) reduc cantitatea de lichide a organismului, fiind

benefice pentru retentia de apa si sare si hipertensiunea arteriala.

- Digitala imbunatateste calitatea vietii si scade numarul spitalizarilor, ameliorand si functia

contractila.

- Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril,enalapril) cresc

supravietuirea pacientilor cu insuflcienta cardiaca si previn deteriorarea functiei de

pompa a inimii. De asemenea, scad presiunea arteriala, inima lucrand intr-un regim

34

presional mic, favorabil.

- Beta-blocantele (atenolol, metoprolol) trebuie prescrise in insuflcienta cardiaca aproape

invariabil si indiferent de stadiul insuflcienta cardiaca.

- Mai pot fi folositi nitrati si hidralazina.

OPTIUNI DE MEDICAMENTE

De obicei este nevoie de o asociere de medicamente pentru controlul simptomelor si

incetinirea progresiei bolii. Unele medicamente sunt folosite pentru a trata problemele

legate de insuflcienta de pompa (insuflcienta cardiaca sistolica) si altele pentru a rezolva

problemele legate de insuficienta de umplere (insuficienta cardiaca diastolica).

Cele mai folosite si mai eficace clase de medicamente, sunt medicamente pentru

insuficienta de pompa (insuficienta cardiaca sistolica).

Acestea includ:

- inhibitori ai enzimei de conversie

- blocanti ai receptorilor angiotensinei II: acestia blocheaza actiunea unor anumite

substante chimice din organism responsabile cu ingustarea (constrictia) vaselor de sange,

ducand la imbunatatirea fluxului sanguin si a reducerii tensiunii arteriale; sunt folositi ca

mlocuitori ai inhibitorilor enzimei de conversie atunci cand efectele secundare ale acestora

le fac intolerabile; studii recente au aratat ca asocierea unui blocant al receptorilor

angiotensinei II, candesartand (Atacand), cu un inhibitor al enzimei de conversie reduce

numarul spitalizarilor si a deceselor pacientilor cu insuficienta cardiaca

- diuretice

- antagonisti ai receptorilor de aldosteron (spironolactona si eplerenona care sunt

diuretice, dar au si proprietati aditionale, ce previn agravarea insuficientei cardiace si

ameliorarea simptomatologiei)

- digoxina

- beta-blocantii

- vasodilatatoarele (scad tensiunea arteriala si reduc suprasolicitarea inimii).

Un nou medicament numit BiDil reduce semnificativ rata deceselor la afro-americani

cu insuficienta cardiaca severa, dupa cum arata un trial efectuat numai pe pacienti afro-

americani. BiDil este o combinatie de hidralazina cu isosorbit, doua medicamente mai

vechi ce au fost folosite in trecut pentru diverse afectiuni cardiace. Administrat impreuna

cu tratamentul clasic al insuficientei cardiace BiDil scade numarul de spitalizari si

prelungeste viata.

35

TERAPIA NATURISTA

Infuzie de frunze de:

- frunze de mesteacan

- urzica

- patlagina,

- fag

- pasta de dovleac fiert, sue de dovleac fiert, de rosii

- ceai diuretic de

- ceapa si miere

CE POATE FI FACUT PENTRU A TRATA INSUFICIENTA CARDIACA?

Tratamentui standard:

- Schimbarea stilului de viata

- Mai multa odihna si mai multe exercitii fizice

- Medicamente

Alte tratamente pentru anumiti pacienti:

- Interventie chirurgicala (transplant de cord sau schimbarea unei valve)

- Terapii de resincronizare cardiaca

In majoritatea cazurilor insuficienta cardiaca reprezinta o afectiune cronica si

progresiva. Aceasta inseamna ca ea poate fi tratata si stabilizata, dar este o boala de termen

lung.

Schimbarile stilului de viata cum ar fi mancarea mai putin sarata, suficienta

odihna, exercitii fizice cu moderatie sunt de asemenea importante in tratamentui

insuflcientei cardiace. In anumite cazuri interventia chirurgicala sau terapiile de resincronizare

cardiaca pot fi, de asemenea, de ajutor. Medicamente (unul sau mai multe dintre urmatoarele

pot fi prescrise):

- Diuretice

- Inhibitori ACE sau ARB (blocanti ai receptorilor de angiotestina)

- Digoxin

- Betablocanti

Medicamentele sunt utilizate, in mod normal, pentru a create abilitatea de

pompare a inimii, pentru a controla retinerea fluidelor in organism si pentru a trata alte

simptome asociate cu insuficienta cardiaca.

36

REGIM

In stari avansate repaus la pat in pozitie semisezanda, utilizarea strampilor

antiembolici, majorarea activitatii graduala (pe masura ameliorarii manifestarilor ICC).

Exercitii fizice dozate pot ameliora statutul functional in anumite situatii clinice (cu

exceptia miocarditei acute si stadiului acut al insuficientei miocardice). Programul

trebuie sa fie concordat cu specialistul reabilitolog.

DIETA

Limitarea lichidelor (nu toti pacientii necesita aceasta indicatie), in prezenta

edemelor - restrictia lichidelor pana la 2.000 ml/zi (include lichidele din produsele alimentare

solide).

EDUCATIA PACIENTULUI / FAMILIEI

- se explica natura insuficientei circulatorii si cauzele aparitiei simptomelor.

- cauzele insuficientei circulatorii.

- cum pot fi recunoscute simptomele.

- limitarea consumului sarii de bucatarie pana la 2.000 mg /zi si nu mai mult de 700 mg

la o alimentatie.

- monitorizarea zilnica a masei corporale (consultatia in caz de acumulare a 800-900g

greutate corporala pe zi sau 2,5 kg /saptamana).

- argumentele pentru a urma tratamentul.

- importanta urmarii indicatiilor de tratament medicamentos si nemedicamentos.

- efectele medicamentelor prescrise, doza si timpul de administrare, efectele adverse,

semnele de supradozare / intoxicatie, actiunile pacientului in caz de omitere a unei doze.

- nivelul activitatii fizice, activitatea sexuala.

- evitarea consumului de alcool.

- abtinerea de la fumat.

- membrii familiei vor fi informati cum sa procedeze in caz de moarte subita.

SUPRAVEGHERE

Monitorizarea pacientului variaza in functie de circumstantele clinice. Initial la

fiecare doua saptamani dupa stabilizarea pacientului. Control riguros al semnelor clinice,

electrolitilor, ureei si creatininei serice.

37

Insuficienta cardiaca congestiva nu are, in momentul de fata, alta solutie terapeutica reala

decat transplantul cardiac. Ultimele descoperiri in domeniu, publicate de cercetatorii de la

Institutul de Cercetare a Inimii si Plamanului Dorothy M. Davis, din cadrul Universitatii

Ohio, sunt incurajatoare pentru multi bolnavi care asteapta fara speranta pe listele chirurgilor

cardiaci. Se pare ca raspunzatori de disfunctionalitatea cardiaca sunt receptorii de ryanodina

(RyRs).

Acestia formeaza canale care, in acest caz, sunt permeabile patologic,ducand la

dezechilibre ale calciului. In consecinta, muschiul cardiac nici nu se mai contracta eficient,

nici nu se mai relaxeaza adecvat. Conducatorul echipei de cercetatori, profesorul Sandor

Gyorke, a declarat ca, pentru prima data, "descoperirea acestui mecanism sugereaza eel

putin o tinta moleculara pentru o abordare terapeutica rationala a cauzelor acestei boli".

TRATAMENT DE INTRETINERE

Desi unele cauze de insuficienta cardiaca sunt reversibile, in majoritatea cazurilor aceasta

nu poate fi vindecata, de aceea tratamentul se face pentru tot restul vietii.

Tratamentul de intretinere este axat pe incetinirea progresiei bolii, prevenirea

complicatiilor si reducerea spitalizarilor, ameliorarea simptomatologiei si prelungirea

vietii. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reprezinta piatra de temelie a tratamentului.

Aces.tia amelioreaza simptomatologia si prelungesc viata.

In cazul aparitiei edemelor, medicamentul eel mai indicat este un diuretic cum ar fi

furosemidul sau bumetanidul. In insuficienta cardiaca medie spre severa, este necesar un alt tip

de diuretic, spironolactona, ce previne agravarea bolii si amelioreaza simptomele.

Beta-blocantii sunt prescrisj pentru ca previn agravarea bolii si in unele cazuri,

imbunatatesc functia cardiaca si prognosticul vital. Acest medicament are efecte secundare

notabile de aceea nu este indicat tuturor bolnavilor cu insuficienta cardiaca.

In conditiile agravarii simptomatologiei sau aparitiei insuficientei cardiace acute se va

administra Digoxin. Acesta imbunatateste functia cardiaca micsorand numarul spitalizarilor

necesare. Daca simptomele nu sunt controlate cu medicamentele descrise, se mai pot

administra blocanti ai receptorilor de angiotensina II, nitrati sau hidralazina.

Pentru ameliorarea simptomelor este necesara schimbarea modului de viata. Exercitiile

fizice si o viata activa, in general, este foarte importanta pentru bolnavii cu insuficienta cardiaca.

Medicul va indica un program de exercitii fizice, activitate ce face parte din programul

de reabilitate cardiaca. Agravarea insuficientei cardiace se poate produce in situatii ca ingestie

crescuta de sodiu, nerespectarea tratamentului, aparitia unor boli precum pneumonia sau gripa.

38

Imunizarile pentru pneumococ si gripa, reducerea ingestiei de sodiu, respectarea

tratamentului contribuie la reducerea riscului de agravare a bolii. Medicul va indica

pacientilor cu insuficienta cardiaca urmarirea greutatii corporale.

De exemplu, daca bolnavul create brusc in greutate cu 0,91 pana la 1,36 kg va fi

indicat un diuretic suplimentar pentru ziua respectiva. Peacemaker-ul bicameral,

aparat ce imprima ritmul atriilor si ventriculilor, poate reprezenta o solutie pentru bolnavii cu

insuficienta cardiaca si probleme ale sistemului electric al inimii. Medicii denumesc acest

tratament resincronizare cardiaca. Studii recente arata ca peacemaker-ul bicameral

imbunatates.te functia cardiaca, capacitatea de efort si calitatea vietii.

Defibrilatorul cardioverter implantabil este un alt dispozitiv promitator, adresat

bolnavilor cu insuficienta cardiaca. Acesta "simte" cand numarul batailor inimii create peste

limita de siguranta si trimite un impuls electric inimii aducand frecventa cardiaca la normal

(frecvente cardiace rapide, precum tahicardia ventriculara, reprezinta o cauza obisnuita

de deces printre bolnavii cu insuficienta cardiaca). Studiile arata ca defibrilatorul

cardioverter implantabil reduce semnificativ riscul de deces la indivizii cu insuficienta

cardiaca moderata pana la severa.

Asocierea peace-maker-ului bicameral si a defibrilatorului cardioverter implantabil intr-

un singur dispozitiv scade semnificativ rata spitalizarii si a deceselor la persoanele cu

insuficienta cardiaca.

Medicul mai poate recomanda si oxigenoterapia in scopul reducerii dispneei si

cres.terii capacitatii de efort a bolnavului.

Pacientii trebuie sa continue tratamentul pentru bolile asociate (hipertensiune arteriala,

diabet zaharat, boala coronariana) sau pentru factorii agravanti ai insuficientei cardiace

(febra, aritmia, anemia sau infectia).

Pacientii cu insuficienta cardiaca trebuie monitorizati periodic pentru a evalua

eficienta tratamentului s.i a face eventuale modificari ale terapiei in scopul prevenirii

agravarii bolii si a complicatiilor.

TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII

Uneori cand tratamentul standard nu da rezultate se pot lua in calcul alte metode

terapeutice precum transplantul cardiac sau dispozitivul de asistare a ventriculului stang

(dispozitiv mecanic de pompare implantat in torace), metode de care, insa, beneficiaza un

numar mic de bolnavi.

39

INGRIJIRI PALIATIVE

Odata cu agravarea bolii bolnavul are trebui sa ia in calcul unele optiuni precum

ingrijirile paliative. Acestea sunt servicii ce se adreseaza bolnavilor cu boli ce nu se pot

vindeca si care, de obicei, evolueaza spre agravare. Este un tratament diferit de cel ce

vindeca o afectiune, numit tratament curativ. Tratamentul paliativ se adreseaza imbunatatirii

calitatii vietii atat pe plan fizic, psihic cat si spiritual. De obicei cele doua tipuri de tratament

se asociaza.

Ingrijirile paliative pot ajuta la managementul simptomelor si efectelor secundare a

medicatiei curative.De asemenea, ajuta pacientul sa faca fata unei boli cu evolutie indelungata,

sa-si faca planuri de viitor si acordp sprijin familiei bolnavului pentru ca aceasta sa inteleaga

mai bine boala si sprijinul de care are nevoie pacientul.

Bolnavul ce are nevoie de ingrijiri paliative va fi indrumat de medicul curant catre

un alt medic specializat in acest tip de tratament.

DECESUL

Mii de oameni mor in fiecare an din cauza insuficientei cardiace in ciuda eforturilor

medicilor si a medicinii moderne. Desi afectiunea poate evolua rapid de la o forma usoara la

una grava, multi pacienti (si familiile lor) nu sunt pregatiti pentru a lua decizii privitoare la

moartea iminenta. Bolnavii ar trebui indrumati spre luarea unei decizii conforme cu

dorintele proprii, asupra acceptarii sau nu a masurilor suportive a vietii, a tipului de terapie

dorita sau a refuzului unor anumite tratamente.

COMPLICATII POSIBILE

- intoxicatia cu digitale

- dereglari severe electrolitice

- aritmii atriale si ventriculare

- insuficienta circulatiei mezenteriale

- enteropatia proteica

-

PRONOSTIC S1 EVOLUTIE

Rezultatele tratamentului, de regula, sunt bune. Pronosticul de lunga durata:

- Clasa II - mortalitatea anuala - 5-10%

- Clasa III-10-20%

- Clasa IV - 20-50%.

40

FACTORI LEGATI CU VARSTA

- Pediatrici: ICC, de regula, este cauzata de valvulopatii congenitale.

- Geriatrici: este necesara ajustarea dozelor in tratamentul medicamentos.

- Alti factori neidentificati.

- Sarcina - aparitia ICC in sarcina necesita asistenta medicala specializata.

- Sinonime - insuficienta cardiaca cronica, insuficienta cardiaca congestiva.

AVETI UN RISC CRESCUT DE INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA?

Incidenta bruta (neajustata cu varsta) a insuficientei cardiace in populatia generala

variaza intre 1.0 la 5.0 cazuri la 1.000 locuitori pe an.

Incidenta persoanelor peste 75 ani este mai mare de 40 cazuri la 1000 locuitori pe an

in anumite studii.

Insuficienta cardiaca congestiva are numeroase cauze. Cea mai frecventa cauza este

un infarct miocardic anterior, care reduce masa de muschi cardiac disponibila sa

functioneze ca pompa. Hipertensiunea arteriala, care solicita suplimentar inima, poate duce la

insuficienta cardiaca, daca este lasata netratata timp de mai multi ani. Uneori, muschiul

cardiac este lezat de consumul excesiv de alcool sau de anumite virusuri.

Este ceea ce se numeste cardiomiopatie "cardio" inseamna inima, "mio" inseamna

muschi, iar "patie" inseamna boala, astfel incat cardiomiopatia este "boala muschiului

cardiac".

Unele cazuri de insuficienta cardiaca se datoreaza afectarii valvelor din interiorul

inimii, care fie nu se deschid complet, fie nu se inchid complet, in oricare din cazuri ducand

la suprasolicitarea functionala a inimii.

CUMPUTETIEVITA INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA?

Deoarece insuficienta cardiaca este eel mai adesea consecinta unui infarct miocardic,

eel mai bun plan de evitare a acesteia consta in prevenirea infarctului. Puteti incepe prin a opta

pentru un stil sanatos de viata (renuntati la fumat, controlati-va greutatea, consumati alimente

sanatoase, practicati suficient efort fizic).

Este foarte important sa respectati sfatul doctorului dumneavoastra in privinta

tratamentului unor afectiuni cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala si

hipercolesterolemia, pentru a preveni un prim (sau un al doilea) atac de cord, evitand astfel

instalarea insuficientei cardiace. Dintre toate aceste afectiuni, hipertensiunea arteriala are

eel mai semnificativ rol in aparitia insuficientei cardiace.

41

Terapia optima a hipertensiunii arteriale necesita adesea doua, trei sau patru

medicamente diferite. Desi poate parea un efort, acesta merita din plin pe termen lung,

deoarece controlul tensiunii arteriale reduce semnificativ riscul multor probleme cardiace si

circulatorii - angina pectorala, infarct miocardic si accident vascular cerebral, in plus fata de

insuficienta cardiaca.

Consumul excesiv de alcool poate duce la cardiomiopatie alcoolica, astfel incat

limitarea ingestiei de alcool la cantitati sigure este o masura prudenta. Diferite ghiduri

defmesc in mod diferit aceste ,,cantitati sigure". Unele sugereaza maxim 14 pahare pe

saptamana pentru barbati si maxim 9 pahare pe saptamana pentru femei. Mentinerea

consumului de alcool sub aceste limite evita majoritatea problemelor de sanatate legate de

alcool.

Statisticile arata ca rata de deces prin insuficienta cardiaca a crescut in decursul

ultimului deceniu, spre deosebire de celelalte probleme cardiace, a caror frecventa este in

scadere. Mentinandu-va sanatatea si un stil de viata corespunzator in prezent, puteti evita sa

faced parte din statisticile referitoare la insuficienta cardiaca pe viitor.

42

3. STUDIU PE CAZURI

PLAN DE INGRIJIRE

CAZ NR.1

Culegerea datelor

Surse de informatie:

- Pacient

- F.O clinica

- Echipa de ingrijire

1. Date relativ stabile:

- Nume: Stroe

- Prenume: Vasile

- Sex: masculin

- Varsta: 59

- Origine: romana

- Religie: ortodoxa

- Alergii: nu este sensibil la alergii din mediu si nici la cei medicamentosi

- Proteze: pacientul prezinta proteza dentara fixa

- Aspectul cavitatii bucale:

o Limba: normal colorata

o Buze: normal colorate

o Dentitie: incompleta, prezinta proteza fixa

o Reflex de deglutitie: prezent

o Masticatie: usoara, eficienta'

o Gingii roz aderenta dintilor

- Aspectul pacientului: palid, suferind

- Acuitate vizuala: in limite fiziologice

- Acuitate auditiva: in limite fiziologice Acuitate olfactiva: normala, percepe gustul si

mirosul foarte bine.

- Perceptie senzoriala: buna

- Semne particulare: nu prezinta

- Mobilitate articulara: redusa din cauza durerii

43

- Sistem osos: integru, morfo-functional

- Mobilizare: redusEi din cauza durerii

- Grup sanguin: 01, RH +

- ROT: prezente bilaterale

Date variabile:

- Domiciliu: comuna Vadu-Pasii, judetul Buzau

- Conditii de locuit:

Pacientul locuieste la casa construita din caramida, compusa din 5 camere+anexe; locuieste

impreuna cu sotia si un copil, locuinta este luminoasa, fara umiditate si curenti de aer, conditii

salubre de locuit. Pacientul este curat si ingrijit, in familia sa nu sunt comflicte de ordin

psihologic, manifesta incredere faff personalul sanitar si doreste sa coopereze pentru redobandirea

starii de sanatate.

- Ocupatia: pensionar

- Echipa de sustinere: familia (sotia si cei doi copii).

Conditii psiho-sociale:

- Pacientul prezinta anxietati si stari de discomfort

- Prezinta stare de constienta

- Accepta cu greu rolul de bolnav

- Comunicare eficienta

- Data internarii : 4.03.2010

- Data externarii : 10.03.2010

Anamneza medicala:

- AHT: neaga afectiuni cardiace, bolile infecto-contagioase si dermato-venerice in

familie

- APP: insuficienta cardiaca congestiva – 1996

- HTA stadiuII.-1996

2. Motivele internarii:

- dispnee de efort

- edeme diferite la nivelul membrelor inferioare

- palpitatii

- precordiolgii

- anxietate

- cefalee, vertij

- turgescenta jugularelor

44

- valori tensionale mari

- insomnii

3. Istoricil bolii

Pacientul in varsta de 59 de ani, cunoscut cu insuficienta cardiaca congestiva de 10 ani, si

HTA stadiul II. tot de 10 ani, numeroase internari pe sectia de Cardiologie, cu tratament in

ambulatoriu cu: antianginoase, antiagregate plachetare (Aspacardin, Nitroglicerina, Dipiridamol,

Diazepam) se prezinta la camera de garda a spitalului cu : dispnee de efort, edeme difuze la

nivelul membrelor inferioare, palpitatii, precordialgii, anxietate, cefalee, vertij, turgescenta

jugularelor, motiv pentru care s-a decis internarea acestuia in sectia de Cardiologie pentru

investigatii si tratament de specialitate.

4. Examen clinic general

Pacientul in varsta de 59 de ani, greutate 75kg, temperatura 36,4C, prezinta urmatoarele:

- Tegumente si mucoase: normal colorate

- Tesut muscular adipos: normal prezent

- Sistem osteo-articular limfatic: integru

- Aparat respirator:

- Torace normal colorat fara modificari patologice

- Sonoritate pulmonara prezenta

- Murmur vezicular prezent in ambele arii pulmonare

- Valuri romflante pe tot toracele

- Dispnee de efort

- R=16/minut

- Aparat cardio-vascular:

- Artere periferice pulsatile

- Soc apexian in spatiul v intercostal stang pe linie medioclaviculara

- TA=150/100mm Hg

- FV=120/minut ,ritm neregulat

- Jugulare usor turgescente

- Aparat digestiv:

- Abdomen nedureros la palpare

- Ficat, splina nepalpabile

- Tranzit intestinal prezent

- Aparat uro-genital:

- Loji renale libere

45

- Rinichi nepalpabili

- Manevra Giordano nu provoaca dureri

- SNC

- Pacient orientat tempo-spatial

- Tonicitate si umiditate normala

6. Elemente de igiena

- Obiceiuri alimentare:

Din relatarile pacientului reiese ca apetitul este diminuat, consuma alimente in cantitate

moderat scazuta 1-2 mese pe zi.

Regimul alimentar este hiposodat si hipocaloric compus din lapte si preparate din lapte,

carne slaba fiarta, legume crude sau salate, supe cu legume, compot, biscuiti, paine alba.

Bolnavul nu respecta in totalitate regimul alimentar, consuma alcool ocazional. Alimentele

preferate: friptura la gratar, rantasuri, preparate din carne tocata. Lichide ingerate:

1500-2000ml/zi. Lichide preferate: sucuri de fructe, compoturi.

Nu prezinta alergii alimentare.

Greutatea este de 75kg.

7. Eliminari

Urina:

- Cantitatea: 1200-2000 ml/24 ore

- Frecventa mictiunilor:5-6/zi

- Ritmul mictiunilor: 2/3 din numarul mictiunilor in timpul zilei si 1/3 noaptea

- Culoarea:"galben pai"

- Mirosul: amoniacal

- Aspectul: clar, tramsparent

Scaunul:

- Frecventa: 1 pe zi

- Orarul: dimineata dupa trezire

- Cantitatea: 140-150gmaterii fecale

- Consisrenta: pastoasa, omogena

- Forma: cilindrica, cu diametrul 3-5 cm

- Lungimea: variabila

- Culoarea: bruna

- Miros: fecaloid

Transpiratii: in limite fiziologice

46

Varsaturi: nu prezinta

Obisnuinte igienice: pacientul se recreaza plimbandu-se , priveste la TV, asculta emisiunile

rodio, citeste.

Stare mentala:

- Echilibrat psihic

- Oriental temporo-spatial

- Consistent

- Atitudine cooperanta cu echipa medicala de ingrijire

- Nu creaza probleme anturajului si echipei medicale de ingrijire.

8. Date antropometrice

- greutatea: 75 kg

- inaltimea: 1,78 m

9. Diagnosticul medical:

- insuficienta cardiaca congestiva

- HTA esential stadiul II.

10. Nevoi perturbate

- Nevoia de a respira si a avea o buna circulate;

- Nevoia de a bea si a manca;

- Nevoia de a evita pericolele;

- Nevoia de a dormi si a se odihni;

- Nevoia de a-si practica religia;

- Nevoia de a invata cum sa-si mentina sanatatea;

47

DIAGNOSTIC DE NURSING

DIAGNOSTIC

NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIILE

ASISTENTEI MEDICALE

EVALUARE

1. nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie.

Cauze:-circulatia inacdevata-edeme-dispenee

Manifestari:-valori tensionale mari-turgescenta jugularelor- vertij-palpitatii

Pacientul sa prezinte o buna circulatie si respiratie in decurs de 3 zile

-are asigurate conditii de microclimat in salon cutemperatura optima de 22-23°C, umiditate si aerisire, lenjerie de pat si corp curata, lejera.-Asez pacientul in pozitie semisezanda cuajutorul somierei mobile a patului.-In cursul zilei asez pacientul intr-un fotoliu sprijinindu-1 picioarele pe un taburet. -Monitorizez functiile vitale si vegetative ale pacientului (t°,P,R,TA) si le notez in foaia de temperatura.-Recoltez sange pentru examene hematologice:HLG, TQ+INR, VSH, F.B, leucocite si examenebiochimice: trigliceride, TCP, TOO.-Recoltez urina pentru examenul sumar de urina.-Conduc pacientul cu fotoliul rulant la serviciulde radiologie pentru efectuarea unui EKG in urgenta.-Instruiesc pacientul sa evite sa stea cu membreleinferioare atarnate.-Efectez masajul membrelor inferioare indirectia curentului venos pentru prevenireatrombozelor. –Rol delegat:TROMBOSTOP 2mg l + l/2cp 18°°DIGOXIN o,25mg 2cp 18°°CAPTOPRIL 25mg 1+1/2 cp 600-1200-1800

Observ efectul medicamentelor asupra organismului.Mentin interventiile cu rol propriu si delegat pe toata perioada

4.03.2010la internarepacientul prezinta:T=36,4°CR=16/minP=120/minTA=150/100mmHg

Dupa 6 ore de la internare:T=36,3°CR=17/minP=115/minTA=140/95mmHg

5.03.2010t=36,4°C R=17/min P=100/min TA=140/130mmHg

6.03.2010t=36,3°C R=18/min P=97/min TA=140/85mmHg

7.03.2010Pacientul prezinta functii vitale aproape de valori normale.

48

spitalizarii(4.-l 0.04.2010)

DIAGNOSTIC

NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIILE

ASISTENTEI MEDICALE

EVALUARE

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata.

M.D: anxietate,fatigabilitateAlimentatie inadecvataprin deficit.Cauza:regimul alimentarimpus de boala.Manifestari:nerespectarea regimuluialimentar.

S.D: dispnee, tahicardie, aritmii.

Pacientul sa fie echilibrat volemic si hidroelectrolitic, sa respecte regimul alimentar impus de boala cardiaca. Evaluare zilnica .

Sfatuiesc pacientul sa reduca sarea din alimentatie, sa consume o cantitate de 1500-2000 ml/zi pentru a favoriza diureza.- Cantaresc zilnic pacientul dimineata pe acelasi cantar pentru a aprecia efectul diureticelor.- Efectuez zilnic bilantul hidric asigurand un echilibru intre ingestie si diureza.- Sfatuiesc pacientul sa serveasca 4-5 mese pe ziultima fiind servita 3 ore inainte de culcare.- Instruiesc pacientul asupra alimentelor permise si interzise;Alimente permise:- Lapte, branzeturi proaspete necesare (cas, urda, branza de vaca);- Carne de vita, pasare (pui, gaina, curcan) in cantitate limita 100-150g/zi.- Ou-galbenusul in cantitate limitata, frisca, ulei vegetal, margarina nesarata;Paine alba fara sare;- Legume: salate, piureuri, budinci, mancaruri de legume evitand pe cele ce produc balonari si contin mult sodiu: varza, telina, spanac, ridichi, sfecla.- Fructele sunt pemise toate, fierte in compoturi,coapte, ca pireuri de fructe sau pe razatoare si ca sucuri de fructe;- Fainoasele sunt permise fierte, fara sare (gris, orez, paste fainoase, fulgi de ovaz, mamaliga pripita);- Dulciuri: sunt permise numai cele preparate fara sare, bicarbonat sau praf de copt,

4.03.2010 Pacientul prezinta: G=75 Kg

5.03.2010 G=74,800 Kg

6.03.2010 G=74,700 Kg

7.03.2010 G=74,650 Kg

8.03.2010 G=74,500 Kg

9.03.2010 G=74,400 Kg

Pacientul nu prezinta semne de deshidratare. Este echilibrat volemic si hidroelectrolitic TA in limite normale.

49

aluatul de tarta, de ecler, de biscuiti, bauturi in limitalichidelor permise sub forma de ceaiuri, sucuri de fructe;Supe de legume permise: supe creme in cantitate limitata. Alimente interzise:- branzeturi grase, fermentate, sarate (cascava,branza telemea, branza topita)- carne grasa de pore, gasca, rata, vanat, conserve,mezeluri; - paine cu sare sau fainoase cu bicarbonat sau sare; - grasimile: slanina, untura, margarina sarata; - legume bogate in sodiu(sfecla, spanac, telina)- bauturi: alcool, ape minerale, iaurt, lapte batut,cafea, ceai tare.- Condimente: boia, mustar, ceapa, piper. Mesele nu vor fi prea voluminoase pentru a nu ingreuna munca cordului. Regim hipocaloric pentru mentinerea greutatii corporale si regim hiposodat pentru a impiedica retinerea apei in organism. Rol delegat: la indicatia medicului administrez:- FUROSEMID- SPIRONOLACTONA 25 mg 1 cp 8°°- CLORURA DE POTASIU 0,5 mg/plic-3 plicuri orele 6- 12- 18

-Urmaresc efectul medicamentelor asupra organismului;- Mentin interventiile anterioare si in zilele urmatoare.

50

DIAGNOSTIC

NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIILE

ASISTENTEI MEDICALE

EVALUARE

3. Nevoia de a evita pericolele

a) alterarea confortuluifizic:

Cauza: valori tensionale mari(165/100mmHg) Manifestari: cefalee, precordialgii.

b)anxietate moderata:Cauze: nerecunoas.tereaprognosticului bolii.Manifestari: teama,agitatie

Pacientul sa-si satisfaca nevoile in functie de starea de sanatate si gradul de dependenta

ajut si suplinesc pacientul in satisfacerea nevoilor organismului;- determin pacientul sa

participe la luarea deciziilor privind ingrijirile;

- administrez medicamentele indicate de medic;

- aplic masurile de prevenire a complicatiilor;

Pacientul este independent in satisfacerea nevoilor

4. Nevoia de a dormi si a se odihni.

Insomnia

Cauze: cefalee, precordialgii, dispnee.

Manifestari:- ore de somn calitativsi cantitativ;- treziri frecvente.

Pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantitativ 7-8 ore/noapte

-asigur pacientului conditii de microclimat pentru, favorizareasomnului;- asigur linistea in salon si pe coridoare pentru bolnavii sa aiba un somn lihstit fara sa se trezeasca de 7-8 ore/noapte;- invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii, cateva minute inainte de culcare;- ofer pacientului o cana de ceai inainte de culcare;- identific nivelul si cauza insomniei;- observ si notez calitatea somnilui, orarul somnului, gradul de sadisfacere a celorlalte nevoi;- intocmesc un program de odihna corespunzator organismului;Rol delegat- la indicatia medicului administrez:DIAZEPAMl+b21°°- observ efectul medicamentelor asupra organismului;- mentin interventiile anterioare si in zilele urmatoarele;

4.03.2010Pacientul prezinta un somn medicamentos;

5.03.2010Pacientul prezinta un somn fiziologic alternand cu somnul medicamentos;

6.03.2010Pacientul prezinta un somn fiziologic de 7 ore/noapte.

51

DIAGNOSTIC

NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIILE

ASISTENTEI MEDICALE

EVALUARE

Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Deficit de cunostinte; SD-inaccesibilitate la informatii;

MD-cuostinte insuficientedespre boala sa, anxietate.

Pacientul sa beneficieze de cunostinte suficiente despre boala.

- explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind boala sa, modul de manifestare, masurile preventive si curative, modul de participare lainterventii si la procesul de recuperare;- stimulez dorinta de cunoastere;- constientizez bolnavul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea;- furnizez pacientului cunostinte necesare despre tratament si alimentatia pe care trebuie sa o respecte;- educ pacientul pentru profilaxia secundara, evitarea stresului si evitarea alimentelor pe care trebuie sa nu leconsume;- verific daca pacientul a inteles corect mesajul transmis si se-a insusit noile cunostinte;Educatia sanitara

- sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile;- sa alterneze munca intelectuala cu cea fizica;- sa respecte regimul diabetic;sa consume alimente in mese

mici si dese (de 5 ori/zi);

In urma discutiilor avute cu pacientul acesta si-a acumulat noi cunostinte privind boala, tratamentul si regimul alimentar

6. Nevoia de a-si practica religia

Deficit in a participa la activitatile religioase Cauze:- oboseala, slabiciuneManifestari: neparticiparea la activitati religioase

Pacientul sa participe la activitatile religioase in termen de 6 zile. Pacientul sa-si recapete increderea in sine si sa aiba o stare psihica buna.

-determin pacientul sa-si exprime propriile convingeri si valori;- informez pacientul asupra serviciilor oferite de capela din incinta spitalului;- ii ofer carti religioase pentru a citi or/de cate ori doreste;- planific cu pacientul timpul necesar pentru acesta sa participe la serviciul din cadrul spitalului;- insotesc pacientul la capela spitalului

Pacientul si-a recapatat increderea in sine, are o stare psihica buna. Dupa 3 zile de spitalizare pacientul citeste carti religioase

52

EXPLORARIPARACLINICE

DATA DENUMIREA

EXAMENULUI

ROLUL ASISTENTEI REZULTATE

OBTINUTE

05.04.2010 EKG

- pregatesc pacientul din punct de vedere psihic;

- transport pacientul la cabinetul de explorari

functionale pe carut cu 10-15 minute inainte;

- pacientul trebuie sa aiba o pozitie relaxata cu

membrele inferioare usor departe si rotite in afara;

- se evita atingerea capului de partile metalice ale

patului;

- dezbrac pacientul si il asez in pat pe spate;

- montez electrozii de membre:

ROSU- mana dreapta;

NEGRU- picior stang;

GALBEN - mana stanga;

VERDE - picior stang;

- Momtez electrozii precardiali, asezand sub placa de

metal a acestuia o panza inmuiata intr-o solutie de

electrolit (o lingura de sare la un pahar de apa);

- VI- spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a

sternului;

- V2- spatiul IV intercostal, pe marginea stang a

sternului;

- V3- intre V2 si V4

- V4- spatiul V. intercostal stang si linia medie

claviculara;

- V5- la intersecjia dintre orizontala dusa la V4 si

linia axiala mijlocie stanga;

- Dupa efectuarea EKG transport pacientul la pat;

- Am anexat EKG-ul la foaia de observatie a

pacientului.

Hipertrofie ventriculara stanga intre V4, V5, V6.

53

54

EXAMENE DE LABORATOR

DATA EXAMEN DE LABORATOR

MOD DE RECOLTARE

VALORI OBTINUTE

VALORI NORMALE

04.04.2010 GLICEMIE se recolteaza 5-8 ml de sange fara substante anticoagulante

105 mg % 80 – 120 mg%

CREATININA - se recolteaza 5-8 ml sange fara substante anticoagulante

1.35 mg% 0.60- 1.30mg

TRIGLICERIDE Se recolteaza 3-4 ml sange fara substante anticoagulante

50mg%

TRASAMINAZE Se recolteaza 5-8 ml sange fara substante anticoagulante

TGP=16UITGO=18UI

TGP=4-13UITGO=5-17UI

VSH Se recolteaza 2ml sange pe heparina sau EDTA

11mm/h 5-10mm/h

FIBRINOGEN 0,5 nitrat de sodiu+ 4,5ml sange

400mg% 200-400mm%

LEUCOCITE Se recolteaza 2ml de sange pe heparina sau EDTA

11350/mm3 4-7000/ mm3

HLG Se recolteaza 2ml de sange pe heparina sau EDTA

6 milioane/ mm3 4,5-5,5 milioane/ mm3

TQ+INR 0,5 oxilat de sodiu+4,5 ml sange;

14" 12"- 16"

COLESTEROL - se recolteaza 5-8 ml sange fara substante anticoagulante

250 mg 150-250mgO/0

Examen sumar de urina

- se recolteaza din prima urinare de dimineata dupa efectuarea toaletei organelur genitale, 100 ml din mijlocul jetului urinar in mod steril;

- se recolteaza din prima urinare de dimineata dupa efectuarea toaletei organelor genitale, 100 ml din mijlocul jetului urinar in mod steril;Hematiile rare Leucocitele rare Glucoza, albumina absenta

55

TABEL CU MEDICATIA ADMINISTRATA

DENUMIREA

MEDICAMENTULUI

MOD DE

PREZENTARE

CALE DE

ADMINISTRA

RE

DOZA UNICA

DOZA TOTA

LA

ACTIUNE REACTII ADVERSE

TROMBOSTOP CP PER OS 1/2CP6oo_12oo_18oo

1+1/2CP Anticoagulant cumarinic

Sangerari diverse, relativ greu de controlat, rareori stomatite, ulcerari, tulburari digestive, alopecie, urticarie, eruptii cutanate necrotice, febra leucopemie.

DIGOXIN CP PER OS 1CP6°°-1800

2CP Glicozida tonicardiaca

Anorexic, greata, varsaturi, diaree, tulburari de vedere, cefalee, slabiciune, bradicardie sinizala, aritmii ectopice, urticarie, trombocitopenie.

CAPTOPRIL CP PER OS 1/2CP6oo_12oo_18oo

1+1/2CP Anti-hipertensiv

Insuficienta renala, sindrom nefrotic, poliurie, oligurie, trombocitopenie, prurit, artralgii, tahicardie, palpitatii, precordialgii, angina pectorala.

FUROSEMID F i.m If 8uu If Diuretic Hipokaliemie, hipomagnetism, hipoglice, hiperproteinemie, eruptii cutanate, leucopenie, trombocitopenie.

SPIRONOLACTONA CP PER OS 1 CP 8UU 1 CP Diuretic Antialdo-steronic

Hiponatriemie, hiperkaliemie, ginecomastie, febra, diaree, hipotensiune nedorita.

CLORURA DE POTASIU

PULBERE

PER OS 1 plic 3 plicuri Diuretic, marind secretia sodiului in urina

Anurie

DIAZEPAM CP lOmg PER OS 1 CP Sedativ Somnolenta, oboseala, ameteli, slabiciune musculara, uscaciunea gurii, constipatie, tulburari de vedere, hipotensiune,agitatie psihomotorie.

56

EVALUARE FINALA

Starea pacientului la externare: ameliorata

Diagnostic medical:

- Insuficienta cardiaca congestiva;

- HTA esentiala stadiul II.

Bilant de autonomie:

Pacientul in varsta de 59 de ani, se interneaza in ziua de 04.03.2010 cu urmatoarele probleme:

- Dispnee de efort;

- Edeme difuze la nivelul membrelor inferioare;

- Palpitatii;

- Anxietate;

- Turgescentajugularelor;

- Valori tensionale mari;

- Insomnie;

- Cunostinte insuflciente privind satisfacerea nevoilor organismului si factorii de risc in

mentinerea sanatatii.

In urma investigatiilor efectuate si a conduitei terapeutice urmate, majoritatea simptomelor

dispar, pacientul gasindu-se la sfarsitul perioadei de spitalizare intr-o stare generala buna, mult

ameliorata.

Recomandari:

- Sa evite suprasolicitare ducand o viata ordonata;

- Sa alterneze munca intelectuala cu cea fizica;

- Sa respecte regimul dietetic;

- Sa consume alimente in cantitati mici si dese;

- Sa reduca consumul de sare si alcool;

- Imbolnavirile respiratorii vor fi tratate imediat.

57

58

PLAN DE INGRIJIRE

CAZ NR. II

I. Culegerea datelor:

Surse de informatie:

- Pacient

- F.O.clinica

- Echipa de ingrijire.

1. Date relativ stabile:

- Nume: Olaru

- Prenume: Maria

- Varsta: 56 de ani

- Sex: Feminin

- Origine: romana

- Religie: ortodoxa

- Alergii: nu este sensibila la alergii din mediu si nici la cei medicamentosi

- Proteze: pacienta prezinta proteze dentara fixa

- Aspectul cavitatii bucale:

• Limba: normal colorata

• Buze: normal colorate

• Dentitie: incompleta, prezinta proteza fixa

• Reflex de deglutitie: prezent

• Masticatie: usoara, eficienta

• Gingii roz aderente dintilor

- Aspectul faciesului: palid, suferind

- Acuitate vizuala: in limite fiziologice

- Acuitate auditiva: in limite fiziologice

- Acuitate olfactiva: normala, percepe gustul si mirosul foarte bine.

- Perceptie senzoriala: buna

- Semne particulare: nu pezinta

- Mobilitate articulara: redusa din cauza durerii

- Sistem osos: integru, morfofunctional

- Mobilizare: redusa din cauza durerii

- Grup sanguin: Bill, RH+

59

- ROT: prezente bilateral

Date variabile:

- Domiciliu: cartier Micro III, str.Frasinet, B1.U2, Ap.25, etj.6, judetul Buzau

- Conditii de locuit:

Pacienta locuieste la bloc intr-un apartament cu 2 camere, locuieste impreuna cu sotul,

locuinta este luminoasa, fara umiditate si curenti de aer, conditii salubre de locuit. Pacienta este

curata si ingrijita, in familia sa nu sunt comflicte de ordin psihologic, manifesta incredere in

personalul sanitar si doreste sa coopereze pentru redobandirea starii de sanatate.

- Ocupatia: pensionara

- Echipa de sustinere: familia(sotul si cei doi copii).

- Conditii psiho-sociale:

- Pacienta prezinta anxietati si stari de discomfort

- Prezinta stare de constienta

- Accepta cu greu rolul de bolnav

- Comunicare eficienta

- Data internarii: 15.01.2010

- Data externarii: 21.01.2010

2. Anamneza medicala:

AHC: neaga afectiunile cardiace, bolile infecto-contagioase si dermato-venerice in familie

APF: menarha la 14 ani, menstruatie regulata, flux normal, cu o usoara jena;

UM: 04.08.1991- pacienta este in menopauza fiziologica

APO: 2 nasteri la termen, 0 avorturi

APP: insuficienta cardiaca congestiva

HTA: stadiul II.

Apchy: apendicectomie la varsta de 23 de ani.

3. Motivele internarii:

- Dispnee de efort

- Edeme diferite la nivelul membrelor inferioare

- Palpitatii

- Precordialgii

- Anxietate

- Cefalee, vertij

60

- Turgescenta jugularelor

- Valori tensionale mari

- Insomnie

4.1storicul bolii

Pacienta in varsta de 56 de ani, cunoscuta cu insuficienta cardiaca congestiva de 5 ani,

HTA stadiul II tot de 5 ani, cu numeroase internari in sectia de Cardiologie, cu tratament in

ambulatoriu ca: antianginoase, antiagregate plachetare (Aspacardin, Nitroglicerina, Dipiridamol,

Diazepam) se prezinta in camera de garda a Spitalului cu: dispnee de efort, edeme difuze la

nivelul membrelor inferioare, palpitatii, precordialgii, anxietate, cefalee, vertij, turgescenta

jugularelor, motiv pentru care s-a decis internarea acesteia in sectia de Cardiologie pentru

investigatii si tratament de specialitate.

5. Examen clinic general

Pacienta in varsta de 56ani, cu greutatea 67kg, temperature 36,4C, prezinta

urmatoarele:

- Tegumente si mucoase: normal colorate

- Tesut muscular adipos: normal prezentat

- Sistem osteo-articular limfatic: integru

- Aparat respirator:

- Torace normal colorat fara modificari patologice

- Sonoritate pulmonara prezenta

- Murmur vezicular prezent in ambele arii pulmonare

- Valuri romflante pe tot toracele

- Dispnee de efort

- R=16/minut

- Aparat cardio-vascular:

- Artere periferice pulsatile

- Soc apexian in spatiul v intercostal stang pe linie medioclaviculara

- TA=165/100mmHg

- FV=120/ minut, ritm neregulat

- Jugulare usor turgescente

- Aparat digestive:

- Abdomen nedureros la palpare

- Ficat, splina nepalpabile

- Tranzit intestinal prezent

61

- Aparat uro-genital:

- Loji renale libere

- Rinichi nepalpabili

- Manevra Giordano nu provoaca dureri

- SNC

- Pacienta orientata temporo-spatial

- Tonicitate si morbiditate normals

4. Elemente de igiena

Obiceiuri alimentare:

Din relatarile pacientei reiese ca apetitul este diminuat, consuma alimente in cantitate

moderat scazuta 1 -2 mese pe zi.

Regimul alimentar este hiposidat si hipocaloric compus din lapte preparate din lapte, carne slaba

fiarta, legume crude sau salate, supe cu legume, compot, biscuiti, paine alba. Bolnava nu respecta

in totalitate regimul alimentar, consuma alcool ocazional.

Alimente preferate: friptura la gratar, cartofl prajiti, ransaturi, preparate din carne tocata.

Lichide ingerate: 1500-2000 ml/zi.

Lichide preferate: sucuri de fructe, compoturi.

Nu prezinta alergii alimentare.

Greutatea este de 67 kg.

7. Eliminari

Urina:

- Cantitate: 1200-1400 ml/24 ore

- Frecventa mictiunilor:2/3 din numarul mictiunilor in timpul zilei si 1/3 noaptea

- Culoare: "galben pai"

- Mirosul: amoniacal

- Aspectul: clar, transparent.

Scaunul:

- Frecventa: 1 pe zi

- Orarul: dimineata dupa trezire

- Cantitate: 140-150 g materii fecale

- Consistenta: pastoasa, omogena

- Forma: cilindrica, cu diametrul 3-5cm

62

- Lungimea: variabila

- Culoarea: bruna

- Miros: fecaloid

Transpiratii: in limite fiziologice

Varsaturi: nu prezinta

Obisnuinte igienice: isi efectueaza toaleta singura prin baie generala, de 3 ori pe saptamana si

baie partiala de cate ori este nevoie.

Expectoratii: nu prezinta

Activitati recreative: pacienta se recreaza plimbandu-se, priveste la TV, asculta emisiunile radio,

citeste.

Stare mentala:

- echilibrata psihic

- orientata temporo-spatial

- constienta

- atitudinea cooperanta cu echipa medicala de ingrijire

- nu creaza probleme anturajului si echipei medicale de ingrijire.

8. Date antropometrice

- greutate: 67 kg

- inaltimea:1,56m

9. Diagnosticul medical:

- insuficienta cardiaca congestiva

- HTA esentiala stadiul II.

10. Nevoile perturbate

1) Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie;

2) Nevoia de a bea si de a manca;

3) Nevoia de a evita pericolele;

4) Nevoia de a dormi si a se odihni;

1) Nevoia de a-si practica religia;

2) Nevoia de a se recrea;

3) Nevoia de a invata cum sa-si mentina sanatatea

II. Analiza si interpretarea rezultaete

Probleme actuale:

- dispnee de efort;

- edeme difuze la nivelul membrelor inferioare;

63

- palpitatii;

- anxietate;

- cefalee,vertij;

- turgescenta jugularelor;

- valori tensionale mari;

- insomnie;

Probleme potentiate:

- potential de aparitie a trombozelor venoase cu embolii pulmonare;

- embolii sistemice din trombi intercavitari;

- casexie.

DIAGNOSTIC DE NURSING

DIAGNOSTIC

NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIILE

ASISTENTEI MEDICALE

EVALUARE

1. Nevoia de a respira si de a avea o bunacirculatie.

Cauze:-circulatia inadecvata; -edeme; -dispnee;

Manifestari: valori tensionale mari; turgescenta jugularelor; vertij; palpitatii;

Pacienta sa prezinte o buna circulatie si respiratie in decurs de 3 zile.

- are asigurate conditii de microclimat in salon cu temperatura optima de 22-23°C, umiditate si aerisire, lenjerie de pat si corp curata, lejera. - Asez pacienta in pozitie semisezanda cu ajutorul somierei mobile a patului.- In cursul zilei asez pacientul intr-un fotoliu sprijinindu-i picioarele pe un taburet. - Monitorizez functiile vitale si vegetative ale pacienti-HtH (t°,P,R,TA) si le notez in foaia de temperatura.- Recoltez sange pentru examene hematologice:HLG, TQ+INR, VSH, F.B, leucocite si examene biochimice: trigliceride, TOP, TOO.- Recoltez urina pentru examenul sumar de urina.- Conduc pacienta cu fotoliul rulant la serviciulde radiologie pentru efectuarea unui EKG in

15.01.2010la internarepacientul prezinta:t=36,4°CR=16/minP=120/minTA=165/100mmHg

Dupa 6 ore de lainternare:t=36,3°CR=17/minP=115/minTA=150/95mmHg

16.01.2010t=36,4°CR= 17/minP=97/minTA= 145/90 mmHg

17.01.2010t=36,3°CR=18/minP=97/minTA=140/85mmHg

Pacienta prezinta functii

64

urgenta.- Instruiesc pacienta sa evite sa stea cu membrele inferioare atarnate.

- Efectuez masajul membrelor inferioare in directia curentului venos pentru prevenirea trombozelor. Rol delegat:

TROMBOSTOP 2mg l+l/2cp 18°°DIGOXIN o,25mg 2cp 18°°CAPTOPRIL 25mg 1+1/2 cp

600-1200-1800

Observ efectul medicamentelor asupra organismului.Mentin interventiile cu rol propriu si delegat pe toata perioada spitalizarii(4.-10.01.2010)

vitale aproape de valori normale.

DIAGNOSIC NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIILE

ASISTENTEI MEDICALE

EVALUARE

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata.

M.D: anxietate,fatigabilitateAlimentatie inadecvata prindeficit.Cauza: regimul alimentarimpus de boala.Manifestari: nerespectarearegimului alimentar.

S.D: dispnee, tahicardie, aritmii.

Pacienta sa fie

echilibrata volemic si

hidroelectrolitic, sa

respecte regimul

alimentar impus de

boala cardiaca..

Evaluare zilnica.

- sfatuiesc pacienta sa reduca sarea din alimentatie, sa consume o cantitate de 1500-2000 ml/zi pentru a favoriza diureza.- Cantaresc zilnic pacientwl" dimineata pe acelasi cantar pentru a aprecia efectuldiureticelor.- Efectuez zilnic bilantul hidric asigurand un echilibru intre ingestie si diureza.- Sfatuiesc pacienta sa serveasca 4-5 mese pe zi ultima fiind servita-5 ore inainte deculcare.- Instruiesc pacienta asupra alimentelor permise si interzise;Alimente permise:- Lapte, branzeturi

proaspete necesare (cas, urda, branza de vaca);- Carne de vita, pasare (pui,

gaina, curcan) in cantitate limita 100-150g/zi.

16.01.2010 Pacienta prezinta: G=67,8 Kg

17.01.2010 G=67,700 Kg

18.01.2010 G=66,650 Kg

19.01.2010 G=65,5 Kg

20.01.2010 G=65,400 Kg

Pacienta nu prezinta semne de deshidratare. Este echilibrat volemic si hidroelectrolitic

TA in limite normale.

65

- Ou- galbenusul in cantitate limitata, frisca, ulei vegetal, margarina nesarata;- Paine alba fara sare;- Legume: salate, piureuri,

budinci, mancaruri de legume evitand pe cele ce produc balonari si contin mult sodiu:varza, telina, spanac, ridichi, sfecla.Fructele sunt pemise toate, fierte in compoturi, coapte, ca pireuri de fructe sau pe razatoare si ca sucuri de fructe Fainoasele sunt permise fierte, fara sare (gris, orez, paste fainoase, fulgi de ovaz, mamaliga pripita); Dulciuri: sunt permise numai cele preparate fara sare, bicarbonat sau praf de copt, aluatul de tarta, de ecler, de biscuiti, bauturi in limita lichidelor permise sub forma de ceaiuri, sucuri de fructe; Supe de legume permise: supe creme in cantitate limitata. Alimente interzise: branzeturi grase, fermentate, sarate(cascaval, branza telemea, branza topita) ; came grasa de pore, gasca, rata, vanat, conserve, mezeluri; paine cu sare sau fainoase cu bicarbonat sau sare; grasimile: slanina, untura, margarina sarata; legume bogate in sodiu(sfecla, spanac, telina)bauturi: alcool, ape minerale, iaurt, lapte batut, cafea, ceai tare.Condimente: boia, mustar,ceapa, piper. Mesele nu vor fi prea voluminoase pentru a nu ingreuna munca cordului. Regim hipocaloric pentru mentinerea greutafii corporale si regim hiposodat pentru a impiedica retinerea apei in organism.Rol delegat:

la indicatia medicului administrez: - FUROSEMID- SPIRONOLACTONA 25 mg 1 cp 8" - CLORURA DE POTASIU 0,5 mg/plic-3 plicuri600-1200-1800

- Urmaresc efectul

66

medicamentelor asupra organismului;- Mentin interventiile anterioare si in zilele urmatoare.

DIAGNOSIC NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIILE

ASISTENTEI MEDICALE

EVALUARE

3. Nevoia de a evita pericolele

-alterarea comfortuluifizic:Cauza: valori tensionale mari(165/100mmHg.) Manifestari: cefalee, precordialgii.

-anxietate moderata:Cauze: nerecunoastereaprognosticului bolii. Manifestari: teama, agitatie.

Pacienta sa-si satisfaca nevoile in functie de starea de ; sanatate si gradul de dependenta

ajut si suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor organismului;- determin pacienta sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile;- administrez medicamentele indicate de medic;- aplic masurile de prevenire a complicatiilor;

Pacienta este

independent in

sadisfacerea nevoilor

4) Nevoia de a dormi si a se odihni.

Insomnia

Cauze: cefalee, precordialgii, di

Manifestari:- ore de somn calitativ si cantitativ;- treziri frecvente.

Pacienta sa beneficieze de un somncorespunzator calitativ

si cantitativ 7-8

ore/noapte

- asigur pacientei conditii de microclimat pentru, favorizarea somnului;- asigur linistea in salon si pe coridoare pentru bolnavii sa aiba un somn lilistit fara sa se trezeasca de 7-8 ore/noapte;- invata pacienta sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii, cateva minute inainte de culcare;- ofer pacientei o cana de ceai inainte de culcare;- identific nivelul si cauza insomniei;- observ si notez calitatea somnului, orarul somnului, gradul de satisfacere acelorlalte nevoi;- intocmesc un program de odihna corespunzator organismului;Rol delegat- la indicatia medicului administrez:DIAZEPAMl+b21°°- observ efectul

15.01.2010

Pacienta prezinta un somn medicamentos;

16.01.2010.

Pacienta prezinta un somn fiziologic alternand cu somnul medicamentos;

17.01.2010.

Pacienta prezinta un somn fiziologic de 7 ore/noapte.

67

medicamentelor asupraorganismului;- mentin interventiile anterioare si in zilele urmatoare;

DIAGNOSIC NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIILE

ASISTENTEI MEDICALE

EVALUARE

5) Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Deficit de cunostinte;

SD-inaccesibilitate la

informatii

MD-cuostinte insuficientedespre boala sa, anxietate

Pacienta sa beneficieze de cunostinte suficiente despre boala

- explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala sa, modul demanifestare, masurile preventive si curative, modul de participare la interventii si la procesul de recuperare;- stimulez dorinta de cunoastere:- constientizez bolnava asupra propriei responsabilitati privind sanatatea;- furnizez pacientei cunostinte necesare despre tratament si alimentatia pe care trebuie sa o respecte;- educ pacienta pentru profilaxia secundara, evitarea stresului si evitarea alimentelor pe care trebuie sa nu le consume;- verific daca pacienta a inteles corect mesajul transmis si se-a insusit noilecunostinte;Educatia sanitara

- sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile;- sa alterneze munca intelectuala cu cea fizica;- sa respecte regimul diabetic;- sa consume alimente in mese mici si dese (de 5 ori/zi);- sa reduca sarea, alcoolul, cafeaua si tutunul.

In urma discutiilor avute cu pacienta acesta si-a acumulat noi cunostinte privind boala, tratamentul si regimul alimentar.

EXPLORARI PARACLINICE

DATA DENUMIREA EXAMENULUI

ROLUL ASISTENTEI REZULTATE OBTINUTE

15.01.2010 EKG - pregatesc paciental din punct de vedere Hipertrofie ventriculara

68

psihic;- transport pacienttil la cabinetul de explorari functionale pe carut cu 10-15 minute inainte;- pacienta trebuie sa aiba o pozitie relaxata cu membrele nferioare usor departe si rotite in afara;- se evita atingerea capului de partile metalice ale patului;

- dezbrac pacientia si o asez in pat pe spate;montez electrozii de membre:- ROSU mana dreapta; - NEGRU - picior drept;- GALBEN - mana stanga;- VERDE - picior stang;- Montez electrozii precardiali, asezand sub placa de metal aacestuia o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit (o lingura de sare la un pahar de apa);- VI- spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului;- V2- spatiul IV intercostal, pe marginea stang a sternului;- V3- intre V2 si V4- V4- spatiul V. intercostal stang si linia medie claviculara;- V5- la intersectia dintre orizontala dusa la V4 si liniaaxiala mijlocie stanga;- Dupa efectuarea EKG transport pacienta la pat;- Am anexat EKG-ul la foaia de observatie a pacientuipi.

stanga intre V4, V5, V6.

69

70

EXAMENE DE LABORATOR

DATA EXAMEN DE LABORATOR

MOD DE RECOLTARE

VALORI OBTINUTE

VALORI NORMALE

15.04.2010 GLICEMIE - se recolteaza 5-8 ml de sange fara substante anticoagulante

105mg°/0 80-120mg°/0

CREATININA - se recolteaza 5-8 ml sange fara substante anticoagulante;

1.35mgu/0 0,60-1, 30 mg

TRIGLICERIDE - se recolteaza 2-4 ml sange fara substate anticoagulante;

50 mgu/0

TRANSAMINAZE - se recolteaza 5-8 ml sange fara substante anticoagulante;

TGP=16UI TGO18UI

TGP=4-13UI TGO=5-17UI

VSH - se recolteaza 2 ml de sange pe heparina sau EDTA

11 mm/h 5- 10 mm/h

FIBRINOGEN 0,5 nitrat de sodiu+4,5 ml sange

400 mg% 200-400 mg°/0

LEUCOCITE - se recolteaza 2 ml de sange pe heparina sau EDTA

11 3507 mm3 4-7000/ mm'

HLG - se recolteaza 2 ml de sange pe heparina sau EDTA

6 milioane/ mm3

4,5-5,5 milioane/ mm3

TQ+INR 0,5 oxilat de sodiu+4,5 ml sange;

14" 12"- 16"

COLESTEROL - se recolteaza 5-8 ml sange fara substante anticoagulante;

250 mg 1 50-250 mgO/0

Examen sumar de urina

- se recolteaza din prima urinare de dimineata dupa efectuarea toaletei organelor genitale, 100 ml din mijlocul jetului urinar in mod steril;

Hematiile rare Leucocitele rare Glucoza, albumina absenta

71

TABEL CU MEDICATIA ADMINISTRATA

DENUMIREA

MODDE

CALE DE DOZA DOZA ACTIUNE REACTII ADVERSE

MEDICAMENTULUI

PREZENTARE

ADMINISTRARE

UNICA TOTALA

TROMBOSTOP CP PER OS 1/2CP 600 -1200-1800

1+1 /2CP Anticoagulant cumarinic

Sangerari diverse, diverse, relativ greu de controlat, rareori stomatite, ulcerari, tulburari digestive, alopecie, urticarie,eruptii cutanate necrotice, febra leucopemie.

DIGOXIN CP PER OS 1CP 2CP Glicozida Anorexic, greata,

600-1800 tonicardiaca varsaturi, diaree,tulburari de vedere,

cefalee, slabiciune,

i bradicardie sinizala,aritmii ectopice,

urticarie,trombocitopenie.

CAPTOPRIL CP PER OS 1/2CP 600 – 1200- 1800

1+1/2CP Anti- Insuficienta renala, sindrom nefrotic, poliurie, oligurie, prurit, artralgii, trahicardie, angina pectorala

FUROSEMID F i.m If 800 1 f Diuretic

Hipokalemie, hipomagnetism, hipoglice, hiperproteinemie, eruptii cutanate, leucopenie, trombocitopenie

SPIRONOLACTONA

CP PER OS 1 CP 8oo 1 CP Diuretic, antialdo- steronic Hiponatriemie,

hiperkaliemie,ginecomastie, febra,diaree hipotensiune nedorita.

CLORURA DE POTASIU

Pulbere Per os 1 plic 3 plicuri Diuretic, marind secretia sodiului in urina

Anurie

72

DIAZEPAM CP 10Mg Per os 1 CP 2100 1 CP Sedativ Somnolenta,oboseala, ameteli, slabiciune musculara, uscaciunea gurii,constipatie, tulburari de vedere, hipotensiune.

EVALUARE FINALA

Starea pacientei la externare: ameliorata.

Diagnostic medical:

- Insuficienta cardiaca congestiva;

- HTA esentiala stadiul II

Bilant de autonomie:

Pacienta in varsta de 56 de ani, se interneaza in ziua de 15.01.2010 cu urmatoarele probleme :

- Dispnee de efort;

- Edeme difuze la nivelul membrelor inferioare;

- Palpitatii;

- Anxietate;

- Turgescentajugularelor;

- Valori tensionale mari;

- Insomnie;

- Cunostinte insuficiente privind satisfacerea nevoilor organismului si factorii de risc in

mentinerea sanatatii.

In urma investigatiilor efectuate si a conduitei terapeutice urmate,majoritatea simptomelor

dispar, pacientm gasindu-se la sfars,itul perioadei de spitalizare intr-o stare generala buna, mult

ameliorata. Recomandari:

- Sa evite suprasolicitare ducand o viata ordonata;

- Sa alterneze munca intelectuala cu cea fizica;

- Sa respecte regimul dietetic;

- Sa consume alimente in cantitati mici si dese;

- Sa reduca consumul de s/are si alcool;

- Imbolnavirile respiratorii vor fi tratate imediat.

73

74

PLAN DE INGRIJIRE

CAZ NR. III

I. Culegerea datelor:

Surse de informatie:

- pacient;

- P.O. clinica

- echipa de ingrijire

1. Date relativ stabile:

- Nume: Dobre

- Prenume: Ilie

- Varsta: 60 de ani

- Sex: masculin

- Origine: romana

- Religie: ortodoxa

- Alergii: nu este sensibil la alergii din mediu si nici la cei medicamentosi

- Proteze: pacientul prezinta proteza dentara fixa

- Aspectul cavitatii bucale:

- Limba: normal colorata

- Buze: normal colorate

- Dentitie: incompleta, prezinta proteza fixa

- Reflex de deglutitie: prezent

- Masticatie: usoara, eficienta

- Gingii roz aderente dintilor

- Aspectul pacientului: palid, suferind

- Acuitate vizuala: in limite fiziologice

- Acuitate auditia: in limite fiziologice

- Acuitate olfactiva: normala, percepe gustul si mirosul foarte bine.

- Perceptie senzoriala: buna

- Semne particulare: nu prezinta

- Mobilitate articulara: redusa din cauza durerii

- Sistem osos: integru, morfofunctionali

- Mobilizare: redusa din cauza durerii

75

- Grup sanguin: AII, RH +

- ROT: prezente bilateral

Date variabile:

- domiciliu: comuna Zarnesti-Fundeni, judetul Buzau

- Conditii de locuit:

Pacientul locuieste la casa construita din caramida, compusa din 6 camere + anexe; locuieste

impreuna cu sotia si un copil, locuinta este luminoasa, fara umiditate si curenti de aer, conditii

salubre de locuit. Pacientul este curat si ingrijit, in familia sa nu sunt conflicte de ordin

psihologic, manifesta incredere in personalul sanitar si doreste sa coopereze pentru

redobandirea starii de sanatate.

- Ocupatia: pensionar

- Echipa de sustinere: familia (sotia si cei trei copii).

- Conditii psiho-sociale:

o pacientul prezinta anxietati si stari de disconfort

o prezinta stare de constienta

o accepta cu greu rolul de bolnav

o comunicare eficienta

- Data internarii: 07.03.2010

- Data externarii: 13.03.2010

2. Anemneza medicala:

AHC: neaga afectiunile cardiace, bolile infecto-contagioase si dermato-venerice in familie

APP: insuficienta cardiaca congestiva- HTA stadiul II-

3. Motivele internarii:

o dispnee de efort

o edeme diferite la nivelul membrelor inferioare

o paplitatii

o precordialgii

o anxietate

o cefalee, vertij

o turgescenta jugularelor

o valori tensionale mari

o insomnie

76

4. Istoricul bolii

Pacientul in varsta de 60 de ani, cunoscut cu insuficienta cardiaca congestiva de 8 ani, si HTA

stadiul II de 10 ani,cu numeroase internari pe sectia Cardiologie, cu tratament in ambulatoriu ca:

antianginoase, antiagregate plachentare (Aspacardin, Nitroglicerina, Dipiridamol, Diazepam) se

prezinta la camera de garda a Spitalului cu: dispnee de efort, edeme difuze la nivelul membrelor

inferioare, palpitatii, precordialgii, anxietate, cefalee, vertij, turgescenta jugularelor, motiv pentru

care s-a decis internarea acestuia in sectia Cardiologie pentru investigatii si tratament de

specialitate.

5. Examen clinic general

Pacientul in varsta de 60 ani, cu greutatea 85 kg, temperatura 36,4C, prezinta urmatoarele:

- Tegumente si mucoase: normal colorate

- Tesut muscular adipos: normal reprezentat

- Sistem osteo-articular limfatic: integru

Aparat respirator:

- Torace nornal colorat fara modificari patologice

- Sonoritate pulmonara prezenta

- Murmur vezicular pezent in ambele arii pulmonare

- Valuri romflante pe tot toracele

- Dispnee de efort

- R=16/minut

Aparat cardio-vascular:

- Artere periferice pulsatile

- Soc apexian in spatiul V intercostal stang pe linie madioclaviculara

- TA=160/100mm Hg

- F V= 120/minut,ritm neregulat

- Jugulare usor turgescente

Aparat digestiv:

- Abdomen etedureros la palpare

- Ficat, splina nepalpabile

- Tranzit intestinal prezent

Aparat uro-genital:

- Loji renale libere

- Rinichi nepalpabili

77

- Manevra Giordano nu provoaca dureri

SNC

- Pacient oriental temporo-spatial

- Tonicitate si umiditate normala

6. Elemente de igiena

Obiceiuri alimentare:

Din relatarile pacientului reiese ca apetitul este diminuat, consuma alimente in cantitate moderat

scazuta 1-2 mese pe zi.

Regimul alimentar este hiposodat si hipocaloric compus din lapte si preparate din lapte, carne

slaba fiarta, legume crude sau salate, supe cu legume, compot, biscuiti, paine alba.

Bolnavul nu respecta in totalitate regimul alimentar, consuma alcool ocazional.

Alimente preferate: friptura la gratar, rantasuri, preparate din carne tocata.

Lichide ingerate: 1500-2000 ml/zi.

Lichide preferate: sucuri de fructe, compoturi.

Nu prezinta alergii alimentare.

Greutatea este de 85 Kg.

7. Eliminari

Urina:

- Cantitate: 1200-1400 ml/24 ore

- Frecventa mictiunilor: 5-6/zi i

- Ritmul mictiunilor:2/3 din numarul mictiunilor in timpul zilei si 1/3 noaptea

- Culoarea:"galben pai"

- Mirosul: amoniacal

- Aspectul: clar, transparent.

Scaunul:

- Frecventa: 1 pe zi

- Orarul: dimineata dupa trezire

- Cantitate: 140-150gmaterii fecale

- Consistenta: pastoasa, omogena

- Forma: cilindrica, cu diametrul 3-5 cm

- Lungimea: variabila

- Culoarea: bruna

- Miros: fecaloid

78

Transpiratii: in limite fiziologice

Varsaturi: nu prezinta

Obisnuinte igienice: isi efectueaza toaleta singur prin baie generala, de 2 ori pe saptamana

si baie partiala de cate ori este nevoie.

- Expectoratii: nu prezinta

- Activitati recreative: pacientul se recreaza plimbandu-se , priveste la TV, asculta

emisiunile radio, citeste.

Stare mentala:

- Echilibrat psihic

- Orientat temporo-spatial

- Consistent

- Atitudine cooperanta cu echipa medicala de ingrijire Nu creaza probleme anturajului si echipei

medicale de ingrijire.

8.Date antropometrice:

- Greutate: 85 Kg

- Inaltimea:1,80m

9. Diagnostic medical:

- Insuficienta cardiaca congestiva

- HTA esentiala stadiul II.

l0. Nevoi perturbate:

1) Nevoia de a respira si de a avea o buna circulate;

2) Nevoia de a bea si de a manca;

3) Nevoia de a evita pericolele;

4) Nevoia de a dormi si a se odihni;

5) Nevoia de a-si practica religia;

6) Nevoia de a se recrea;

7) Nevoia de a invata cum sa-si mentina sanatatea;

II. Analiza si interpretarea rezultatelor

Probleme actuale:

- dispnee de efort;

- edeme difuze la nivelul membrelor inferioare;

- palpitatii;

- precordialgii;

79

- anxietate;

- cefalee, vertij;

- turgescentajugularelor;

- valori tensionale mari;

- insomnia.

Probleme potentiale:

- potential de aparitie a trombozelor venoase cu embolii pulmonare;

- embolii sistemice din trombi intercavitari;

- casexie.

DIAGNOSTIC DE NURSING

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

EVALUARE

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie.

Cauze: circulatia inadecvata edeme; dispnee;

Manifestari: valori tensionale mari; turgescenta jugularelor; -vertij; -palpitatii;

Pacientul sa prezinte o buna circulatie si respiratie in decurs de 3 zile.

- are asigurate conditii de microclimat in salon cu temperatura optima de 22-23°C, umiditate si aerisire, lenjerie de pat si corp curata, lejera. - Asez pacientul in pozitie semisezanda cu ajutorul somierei mobile a patului.-in cursul zilei asez pacientul intr-un fotoliusprijinindu-i picioarele pe un taburet.- Monitorizez functiile vitale si vegetative alepacientului (t°,P,R,TA) si le notez in foaia detemperatura.- Recoltez sange pentru examene hematologice:HLG, TQ+INR, VSH, F.B, leucocite si examenebiochimice: trigliceride, TOP, TOO.- Recoltez urina pentru examenul sumar de urina.- Conduc pacientul cu fotoliul rulant la serviciulde radiologie pentru efectuarea unui EKG inurgenta.- Instruiesc pacientul sa

07.03.2010

la internarepacientul prezinta :t=36,4°CR-16/minP=120/minTA=160/100mmHg

Dupa 6 ore de la internare:t=36,3°CR=17/minP=115/minTA=150/90mmHg

08.03.2010t=36,4°C R=17/min P=100/min TA-140/130

09.03.2010t=36,3°CR=18/minP=97/minTA=145/85mmHg10.04.2007Pacientul prezinta functiivitale aproape de valori

80

evite sa stea cu membreleinferioare atarnate.- Efectez masajul membrelor inferioare indirectia curentului venos pentru prevenirea trombozelor.

Rol delegat:TROMBOSTOP 2mg 1 +1/2 cp 1800

DIGOXIN 0,25mg 2cp 18°°CAPTOPRIL 25mg 1 + 1/2 cp 6°°-1200- 1800

Observ efectul medicamentelor asupraorganismului.

normale

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata.

M.D: anxietate,fatigabilitateAlimentatie inadecvata prin deficit.Cauza: regimul alimentar impus de boala.Manifestari: nerespectarearegimului alimentar.

S.D: dispnee, tahicardie, aritmii.

Pacientul sa fie echilibrat volemic si hidroelectrolitic, sa respecte regimul alimentar impus de boala cardiaca.. Evaluare zilnica

-sfatuiesc pacientul sa reduca sarea din alimentatie, sa consume o cantitate de 1500-2000 ml/zi pentru a favoriza diureza.- Cantaresc zilnic pacientul dimineata pe acelasi cantar pentru a aprecia efectul diureticelor.- Efectuez zilnic bilantul hidric asigurand un echilibru intre ingestie si diureza.- Sfatuiesc pacientul sa serveasca 4-5 mese pe ziultima fiind servita 3 ore inainte de culcare.- Instruiesc pacientul asupra alimentelor permise si interzise;- Alimente permise:- Lapte, branzeturi proaspete necesare (cas, urda, branza de vaca);- Carne de vita, pasare (pui, gaina, curcan) in cantitate limita 100-150g/zi.- Ou- galbenusul in cantitate limitata, frisca, ulei vegetal, margarina nesarata;- Paine alba fara sare;- Legume: salate, piureuri, budinci, mancaruri de legume evitand pe cele ce produc balonari si contin mult sodiu: varza, telina, spanac, ridichi,sfecla.

81

- Fructele sunt pemise toate, fierte in compoturi, coapte, ca pireuri de fructe sau pe razatoare si ca sucuri de fructe; - Fainoasele sunt permise fierte, fara sare (gris, orez, paste fainoase, fulgi de ovaz, mamaliga pripita);- Dulciuri: sunt permise numai cele preparate fara sare, bicarbonat sau praf de copt, aluatul de tarta, de ecler, de biscuiti, bauturi in limita lichidelor permise sub forma de ceaiuri, sucuri de fructe;- Supe de legume permise: supe creme in cantitate limitata. Alimente interzise:branzeturi grase fermentate, sarate (cascava]branza telemea, branza topita) carne grasa de pore, gasca, rata, vanat, conserve,mezeluri;paine cu sare sau fainoase cu bicarbonat sau sare;grasimile: slanina, untura, margarina sarata; legume bogate in sodiu(sfecla, spanac, telina)bauturi: alcool, ape minerale, iaurt, lapte batut, cafea, ceai tare.Condimente: boia, mustar, ceapa, piper. Mesele nu vor fi prea voluminoase pentru a nu ingreuna munca cordului. Regim hipocaloric pentru mentinerea greutajii corporale si regim hiposodat pentru a impiedica retinerea apei in organism. Rol delegat:a indicatia medicului administrez:- FUROSEMID- SPIRONOLACTONA 25 mg 1 cp 8°°- CLORURA DE POTASIU 0,5 mg/plic-3 plicuri 600-1200-1800

- Urmaresc efectul medicamentelor asupraorganismului;Mentin interventiile anterioare si in zilele urmatoare

82

DIAGNOSTIC DE

NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIILE

ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE

3. Nevoia de a evita pericolele

-alterarea comfortului fizic:

Cauza: valori tensionale mari (165/100 mm Hg.) Manifestari: cefalee, precordialgii. anxietate moderata:Cauze: nerecunoastereaprognosticului bolii. Manifestari: teama, agitatie.

Pacientul sa-si sadisfaca nevoile in functie de starea desanatate si gradul de dependenta

- ajut si suplinesc pacientul in sadisfacerea nevoilor organismului;- determin pacientul sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile;- administrez medicamentele indicate de medic;- aplic masurile

de prevenire acomplicatiilor;

Pacientul este independent in sadisfacerea nevoilor

4. Nevoia de a dormi si a se odihni.

Insomnia Cauze: cefalee, precordialgii, dispnee.

Manifestari:- ore de somn calitativ si cantitativ;- treziri frecvente.

Pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantitativ 7-8 ore/noapte

- asigur pacientului conditii demicroclimat pentru, favorizareasomnului;- asigur. linistea in salon si pe coridoare pentru bolnavii sa aiba un somn lilistit ara sa se trezeasca de 7-8 ore/noapte;- invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii, cateva minute inainte de culcare;- ofer pacientului o cana de ceai inainte de culcare;- identific nivelul si cauza insomniei;- observ si notez calitatea somnilui, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi;- intocmesc un program de odihna corespunzator ;Rol delegat- la indicatia medicului administrez:DIAZEPAMl+b21°°- observ efectul medicamentelor asupra

07.03.2010Pacientul prezinta un somn medicamentos;

08.03.2010Pacientul prezinta un somn fiziologic alternand cu somnul medicamentos;

09.03.2010Pacientul prezinta un somn fiziologic de 7 ore/noapte.

83

organismului; mentin interventiile anterioare si inzilele urmatoare;

5. Nevoia de a invata cum sa-si sanatatea

Deficit de cunostinte;

SD-inaccesibilitateinformatii;MD-cuostinte insuficiente despre boala sa, anxietate

Pacientul sa beneficieze de cunostinte suficientedespre boala

- explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind boala sa, modul de manifestare, masurile preventive si curative, modul departicipare la interventii si la procesul de recuperare;- stimulez dorinta de cunoastere;- constientizez bolnavul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea;- furnizez pacientului cunostinte necesare despre tratament si alimentatia pe care trebuie sa orespecte;- educ pacientul pentr profilaxia secundara, evitarea stresului si evitarea alimentelor pe caretrebuie sa nu le consume;- verific daca pacientul a inteles corect mesajul transmis si se-a insus.it noile cunostinte; Educatia sanitara- sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile;- sa alterneze munca intelectuala cu cea fizica;- sa respecte regimul diabetic;sa consume alimente in mese mici si dese (de 5 ori/zi); - sa reduca sarea, alcoolul, cafeaua si tutunul.

In urma discutiilor avute cu pacientul acesta si-a acumulat noi cunostinte privind boala, tratamentul si regimul alimentar.

84

EXPLORARI PARACLINICE

DATA DENUMIREA EXAMENULUI

ROLUL ASISTENTEI REZULTATE OBTINUTE

07.03.2010 EKG - pregatesc pacientul din punct de vedere psihic;

- transport pacientul la cabinetul de explorari functionale pe carut cu 10-15 minute inainte; pacientul trebuie sa aiba o pozitie relaxata cu membrele inferioare usor departe si rotite in afara;- se evita atingerea capului de partile metalice ale patului;- dezbrac pacientul si il asez in pat pe spate; montez electrozii de membre:ROSU - mana dreapta;NEGRU - picior drept;GALBEN - mana stanga;VERDE - picior stang;Montez electrozii precardiali, asezand sub placa de metal a acestuia o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit (o lingura de sare la un pahar de apa);- VI- spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului;- V2- spatiul IV intercostal, pe marginea stang a sternului;- V3- intre V2 si V4- V4- spatiul V. intercostal stang si linia medie claviculara;- V5- la intersectia dintre orizontala dusa la V4 si linia axiala mijlocie stanga;Dupa efectuarea EKG transport pacientul la pat;-Am anexat EKG-ul la foaia de observatie a pacientului.

Hipertrofie ventriculara stanga intre V4, V5, V6.

85

86

EXAMENE DE LABORATOR

DATA EXAMEN DE

LABORATOR

MOD DE RECOLTARE

VALORI OBTINUTE VALORI NORMALE

07.03.2010 GLICEMIE - se recolteaza 5-8 ml de sange fara substante anticoagulante

105mg %80-120mg %

CREATININA - se recolteaza 5-8 ml sange fara substante anticoagulante;

1.35mg %

0,60-1, 30 mg

TRIGLlCE RIDE

- se recolteaza 2-4 ml sange fara substate anticoagulante;

50 mg70

TRANS AMINAZE

- se recolteaza 5-8 ml sange fara substante anticoagulante;

TGP=16UI TGO=18UI

TGP=4-13UI TGO=5-17UI

VSH - se recolteaza 2 ml de sange pe heparina sau EDTA

11 mm/h 5- 10 mm/h

FIBRINOGEN 0,5 nitrat de sodiu+4,5 ml sange 400 mg % 200-400 mg°/0

LEUCOCITE - se recolteaza 2 ml de sange pe heparina sau EDTA

11350/mm3 4-7000/ mm3

HLG - se recolteaza 2 ml de sange pe heparina sau EDTA

6 milioane/ mm3 4,5-5,5 milioane/ mm3

TQ+INR 0,5 oxilat de sodiu+4,5 ml sange; 14" 12"- 16"

COLESTEROL - se recolteaza 5-8 ml sange fara substante anticoagulante;

250 mg 150-250mgO/0

Examen sumar de urina

- se recolteaza din prima urinare de dimineata dupa efectuarea toaletei organelor genitale, 100 ml din mijlocul jetului urinar in mod steril;

Hematiile rare Leucocitele rare Glucoza, albumina absenta

87

TABEL CU MEDICATIA ADMINISTRATA

DENUMIREA MEDICAMENT

ULUI

MOD DE PREZENT

ARE

CALE DE ADMINISTRARE

DOZA UNICA

DOZA TOTALA

ACTIUNE REACTII ADVERSE

TROMBOSTOP CPPER OS

½ CP 600-1200-1800

1 + ½ CP Anticoagulant

Sangerari diverse, relativ greu decontrolat, rareori stomatite, ulcerari, tulburari digestive, alopecie, urticarie eruptii cutanate necrotice, febra leucopemie

DIGOXIN CP PER OS 1 CP600 - 1800

2 CP Glicozida tonicardiaca

Anorexie, greata, varsaturi,diaree, cefalee, slabiciune, bradicardie sinizala, urticarie

CAPTOPRILCP PER OS ½ CP 600-

1200- 18001+ ½ CP Antihiper

tensiv Insuficienta renala, sindrom nefrotic, poliurie, oligurie, trombocitopenie, prurit, artralgii,palpitatii, angina pectorala

FUROSEMID F i.m 1 f 800 1 f Diuretic Hipokalemie, hipomagnetism, eruptii cutanate, leucopenie, trombocitopenie.

SPIRONOLACTONA

CP PER OS 1CP800

1 CP Diuretic antialdo- steronic

Hiponatrimie,hiperkaliemie, ginecomastie,febra, diaree, hipotensiune nedorita

CLORURA DE POTASIU

PULBERE PER OS 1 plic 3 plicuriDiuretic marind secretia sodiului in urina

anurie

DIAZEPAM CP 10 mg PER OS 1 CP 2100

1 CPSedativ

Somnolenta, oboseala, ameteli, uscaciunea gurii, tulburari de vedere.

88

89

EVALUARE FINALA

Starea pacientului la externare: ameliorata

Diagnostic medical:

- Insuficienta cardiaca congestiva;

- HTA esentiala stadiul II.

Bilant de autonomie:

Pacientul in varsta de 60 de ani, se interneaza in ziua de 07.03.2010 cu urmatoarele probleme:

- Dispnee de efort;

- Edeme difuze la nivelul membrelor inferioare;

- Palpitatii;

- Anxietate;

- Turgescenta jugularelor;

- Insomnie;

- Valori tensionale mari;

- Cunostinte insuficiente privind satisfacerea nevoilor organismului si factorii de risc in

mentinerea sanatatii.

In urma investigatiilor efectuate si a conduitei terapeutice urmate, majoritatea

simptomelor dispar, pacientul gasindu-se la sfarsitul perioadei de spitalizare intr-o stare generala

buna, mult ameliorata.

Recomandari:

- sa evite suprasolicitarea ducand o viata ordonata;

- sa alterneze munca intelectuala cu cea fizica;

- sa respecte regimul dietetic;

- sa consume alimente in cantitati mici si dese;

- sa reduca consumul de sare si alcool;

- imbolnavirile respiratorii vor fi tratate imediat.

90

TEHNICI APLICATE

1. Asigurarea conditiilor de microclimat corespunzatoare.

2.Asigurarea igienei personale a bolnavului.

S.Masurarea functiilor vitale: puls, TA, respiratie, temperatura.

4.Supravegherea bolnavului: facies, comportament, aspectul tegumentelor si

mucoaselor, simptome, reactivitate generala.

5.Pregatirea bolnavului pentru examene paraclinice: Rx cp sau MRF, EKG.

6.Recoltarea de sange si urma pentru examene de laborator.

7.Tehnica injectiei intramusculare.

S.Tehnica perfuziei endovenoase.

9.Tehnica clismei evacuatorii.

lO.Tehnica mobilizarii bolnavului.

11 .Tehnica pansamentului plagii operatorii.

12.Pregatirea materialelor si instmmentarului pentru sterilizare

3.1 PERFUZIA

Generalitati

- calea intravenoasa, denumita ,,LINIA VIETII", consta in introducerea solutiilor

de perfuzat direct in circulatia sanguina, picatura cu picatura, pentru reglarea

echilibrului apei si eletrolitilor (corectie si conservare), alimentatie parenterala

partiala sau totala, administrare rapida cu efect imediat a medicamentelor sau ca

singura cale de administrare a unor medicamente, reglarea echilibrului acido-

bazic, diluarea si favorizarea excretiei din organism a unor produsi toxici, precum si

mentinerea caii de acces venoasa;

- in functie de scop, solutie si cantitate poate fi de scurta durata sau de lunga

durata

- dupa ritmul perfuziei poate fi :

- jet continuu = perfuzie rapida fara intrerupere

- picatura cu picatura = perfuzie lenta

91

Alegerea si pregdtirea materialelor

- pansamente adezive tip folie sau plasa, solutii dezinfectante

- camp steril, manusi sterile

- tampoane de vata, comprese sterile

- garou elastic, masca

- musjama, aleza

- tavita renala, foarfece

- pensa hemostatica

- romplast, fasa

- solutie perfuzabila

- perfuzor, piese intermediare (robinete)

- stativ, canula i.v.,fluturas

- seringi si ace de diferite dimensiuni, sterile

Solutia de perfuzat

- inainte si dupa efectuarea perfuziilor este obligatoriu spalarea cu apa curenta

si sapun a mainilor si folosirea solutiilor dezinfectante;

- controlam ca solutia sa fie cea prescrisa de medic;

- aspectul solutiei sa fie limpede si sa nu prezinte particule solide in suspensie;

- etanseitatea sacului prin comprimarea acestuia;

- incadrarea in termenul de valabilitate.

- solutiile perfuzabile indiferent de prezentare, flacoane, saci PVC, sunt sterile,

apirogene, dar trebuiesc administrate numai daca sunt usor incalzite sau la

temperatura corpului, cu exceptia solutiei hipertonice 10-20% de Manitol, unde

este obligatoriu incalzirea sacului, cand acesta prezinta cristale, pana la

disparitia lor, deoarece solutia este suprasaturata.

Perfuzor

Perfuzorul are urmatoarea alcatuire:

- trocar acoperit cu carcasa transparenta;

- tubulatura din material plastic;

- camera de vizualizare a picaturilor prevazute cu filtru;

- clema sau robinet de inchidere;

- manson din materail plastic, elastic, galben-brun;

- port-ac cu carcasa protectoare.

92

Montarea perfuziei

- indepartam ambalajul solutiei perfuzabile si armatura metalica badijonand dopul

gumat cu solutie dezinfectanta si fixam pe stativ flaconul sau punga P.V.C.;

- indepartam ambalajul trusei de perfuzat si acolo unde perfuzorul permitc fixam pensa

hemostatica sub trocar si inchidem clema sau robinetul de fixare al numarului de picaturi;

- indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin dopul

gumat in flacon fara a atinge trocarul cu degetele;

- indepartam pensa hemostatica si umplem camera de vizualizare a picaturilor

213(niciodata complet pentru a putea observa numarul de picaturi/minut);

- eliberam clema pentru umplerea intregii tubulaturi a perfuzorului cu solutie fara a scoate

carcasa protectoare de pe port-ac pe care il mentinem deasupra nivelului solutiei din

flacon-sac si coborarea lui progresiva pe masura umplerii tubulaturii eliminand

astfel complet bulele de aer;

- in cazul flacoanelor de sticla sau plastic folosim tubul-filtru de aer prevazut la un capat

cu trocar.

Pregatirea pacientului

- dupa pregatirea psihica a pacientului, pozitia in pat este decubit dorsal cat mai

comod cu membrul in care se va efectua perfuzia in abductie si instalarea la

indemana a obiectelor utile, ca de exemplu soneria;

- atunci cand este necesar se efectueaza depilarea zonei interesate si chiar anestezie

locala.

Loc de electie si punctia venoasa

- loc de electie-venele de la plica cotului;

- dupa executia punctiei venoase indepartam garoul elastic si carcasa protectoare

de pe port-ac pe care il fixam la canula i.v., fluturas fixand cu benzi de romplast atat

amboul acului, cat si mansonul perfuzorului;

- la executia punctiei venoase cu ac, aceasta se efectueaza cu acul deja montal la port-acul

perfuzorului;deschidem imediat clema pentru a evita refluarea prin ac, canula, perfuzor

a sangelui si reglam viteza de scurgere in functie de scop si solutie perfuzabila;

- schimbarea sacilor P.V.C. sau a flacoanelor se efectueaza fara introducerea de aer in

vena;

- dupa terminarea administrarii cantitatii prescrise, se inchide clema inainte ca solutia sa o

goleasca complet, exfoliem romplastul si exercitam presiune asupra venei punctionate

cu tamponul imbibat in solutie dezinfectanta;

93

- retragem acul printr-o miscare brusca in directia axului venei(numai pe DIRECTIA

DE INTRODUCERE) si aplicam un pansament steril.

Complicatii posibile

- frison si stare febrila= in cazul numarului mare de picaturi/minut sau

utilizarea solutiilor expirate, nesterile, etc.;

- embolie gazoasa insotita de sincopa cardiaca=patrunderea aerului in cantitate

mare in circuitul circulator;

- dispnee si dureri precordiale=supraincarcarea inimii la introducerea brusca de

cantitati mari de solutie; intrerupem perfuzia si asiguram ritm lent al picaturilor;

- hranirea indelungata prin perfuzie creste riscul la infectii prin aspiratie si

diaree;

- compresia vaselor sau a nervilor=datorita folosirii diferitelor aparate sau obiecte

de sustinere a bratului;

- pentru a preveni complicatiile toate solutiile folosite i.v. le etichetam cu: data, ora,

medicatia adaugata si doza;

- flebita si necroze=in cazul revarsarii solutiilor hipertonice in tesuturi

perivenoase;

- coagularea sangelui pe ac=datorita infundarii acestuia sau bizoul calca pe

peretele venei; scoatem acul;

- tromboza=prin mobilizarea cheagului sanguin;

- limfongita=aparitia traiectului dureros, colorata in rosu si cald la atingere, datorita

intolerantei la solutii si cateter sau greseli de asepsie;

- refluare masiva sanguina=punctionarea unei artere;

- embolie de cateter partiala sau totala= prin fixarea neglijenta a acestuia;

- administrarea de glucoza, indiferent de valoarea calorica, impune pentru a preveni

modificarea glicemiei tamponarea flacoanelor/sacilor P.V.C, cu insulina atat

pentru pacientul cu diabet, cat si pentru pacientul cu valori normale ale glicemiei.

94

EVALUARE GLOBALA

CAZ I CAZ II CAZ III

NUME : STROEPRENUME : VASILEVARSTA : 59 de aniSEX: masculinDATA INTERNARII: 04.03.2010DATA EXTERNARII: 10.03.2010DIAGNOSTIC MEDICAL:-INSUFICIENTA CARDIACACONGESTIVA-HTA esentiala stadiul II.PROBLEME ACTUALE:-dispnee de efort-edeme difuze la nivelul membrelor inferioare-palpitatii-precordialj-anxietate- cefalee, vertij-turgescenta jugularelor-valori tensionale mari-insomnie

PROBLEME POTENTIALE:-potential de aparitie trombozelorvenoase cu embolii pulmonare;-embolii sistemice din trombii intercavitari;-casexie.

ANALIZE DE LABORATOR-glicemie 105mg°/0

-creatinina 1.35mg °/0

-colestero!250 mg-transaminaze TGP=16UI; TGO=18UI-VSHllmm/h-FIBRINOGEN 400 %-LEUCOCITE 11350/mm3

-HLG 6 milioane/mm3

-TQ+INR 14"-EXAMEN SUMAR DE URINAHematii rare Leucocite rare, Glucoza albumina absenta

EXPLORARI PARACLINICE-EKG Hipertrofie ventriculara stanga intre V4, V5, V6.

NUME : OLARUPRENUME : MARiAVARSTA 56 de aniSEX : femininDATA INTERNARII: 15.01.2010DATA EXTERNARII: 21.01.2010DIAGNOSTIC MEDICAL:-INSUFICIENTA CARDIACACONGESTIVA-HTA esentiala stadiul II.PROBLEME ACTUALE:-dispnee de efort-edeme difuze la nivelul membrelor inferioare-palpitatii-precordialgii-anxietatecefalee, vertij-turgescenta jugularelor-valori tensionale mari-insomnie

PROBLEME POTENTIALE:-potential de aparitie trombozelorvenoase cu embolii pulmonare;-embolii sistemice din trombiiintercavitari;-casexie.

ANALIZE DE LABORATOR-glicemie 82mg %-creatinina 1.39mg °/0

-colesteroll37 mg-transamina'ze TGP=16UI;TGO=18UI-VSH lOmm/h-FIBRINOGEN 390 °/0

-LEUCOCITE 11000/mm3

-HLG 6 milioane/mm3

TQ+INR 14"-EXAMEN SUMAR DE URINA Hematii rare Leucocite rare, Glucoza albumina absenta

EXPLORARI PARACLINICE -EKG Hipertrofie ventriculara stanga intre V4, V5, V6.

NUME: DOBREPRENUME : ILIEVARSTA 60 de aniSEX: masculinDATA INTERNARII: 7.03.2010DATA EXTERNARII: 13.03.2010DIAGNOSTIC MEDICAL:-INSUFICIENTA CARDIACACONGESTIVA-HTA esentiala stadiul II.PROBLEME ACTUALE:-dispnee de efort-edeme difuze la nivelul membrelor inferioare-palpitatii-precordialgii-anxietate-cefalee, vertij-turgescenta jugularelot-valori tensionale mari-insomnie

PROBLEME POTENTIALE:-potential de aparitie trombozelorvenoase cu embolii pulmonare;-embolii sistemice din trombiiintercavitari;-casexie.

ANALIZE DE LABORATOR-glicemie 90mg %-creatinina 1.25mg %-colesterol!52 mg-transaminaze TGP=16UI;TGO=18UI-VSH 12mm/h-FIBRINOGEN 420 %-LEUCOCITE 12100/mm3

-HLG 6 milioane/mm3

-TQ+INR 14"-EXAMEN SUMAR DE URINA Hematii rare Leucocite rare, Glucoza albumina absenta

EXPLORARI PARACLINICE -EKG Hipertrofie ventriculara stanga intre V4, V5, V6.

95

TRATAMENT:- TROMBOSTOP,

DIGOXIN, CAPTOPRIL, FUROSEMID, SPIROLACTONA, CLORURA DE POTASIU, DIAZEPAM.

EVALUARE LA EXTERNARE: ameliorat

TRATAMENT:- TROMBOSTOP,

DIGOXIN, CAPTOPRiL, FUROSEMID, SPIROLACTONA, CLORURA DE POTASIU, DIAZEPAM.

EVALUARE LA EXTERNARE: ameliorat

TRATAMENT:- TROMBOSTOP,

DIGOXIN, CAPTOPRiL, FUROSEMiD, SPIROLACTONA, CLORURA DE POTASIU, DIAZEPAM.

EVALUARE LA EXTERNARE: ameliorat

96

CONCLUZII

Insuficienta cardiaca reprezinta reducerea fimctiei de pompa a inimii sub necesitatile de

irigare cu sange a diferitelor tesuturi si organe.

Aceasta defmitie arata deprimarea functiei de pompa hemodinamica a inimii, care

devine incapabila sa-si adapteze debitele la nevoile metabolice ale organismului, atunci cand

umplerea ei diastolica este adecvata.

Insuficienta cardiaca cronica are o evolutie cu o complicatie finala a cardiopatiilor, care

este catre sfarsit letal.

Cei trei pacienti din cazurile studiate in aceasta lucrare au fost internati pe sectia de

chirurgie, li s-au efectuat analize de laborator si au fost tratati medicamentos.

La externare acesti pacienti au plecat acasa cu o stare ameliorata clinic.

97

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

[1] Balta Georgeta Aurelia, Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor, Editura didactica

si pedagocica, Bucuresti, 1988;

[2] Chiru Florian, Chiru Gabriela, Morariu Letitia, Ingrijirea omului bolnav si

sanatos, Nevoi fundamentale, Editura Cison, Bucuresti, 2001.

[3] Domnisoru D. Leonard, Compediu de medicina interna, Editura Stiintifica,

Bucuresti, 1994

[4] Gherasim L. , Medicina interna, vol I, Bolile aparatului respirator, Editura

Medicala, Bucuresti, 1995

[5] Marcean Crin, Mihailescu Vladimir, Puericultura si Pediatrie. Indreptar pentru

asistenti medicali, Colectia Fundeni, Bucuresti, 2004

[6] Papilian Victor, Anatomia omului, vol II, Aparatul respirator, Editura All, Bucuresti,

1993;

98

99