Upload
others
View
17
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
DECIZIA
nr. 49 din 11.09.2017
privind operaţiunea de concentrare economică realizată de
PayPoint Services SRL prin dobândirea controlului unic
asupra Payzone SA
CONSILIUL CONCURENŢEI
În baza:
1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
153/29.02.2016, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea
concurenţei;
2. Decretului nr. 301/05.03.2015 pentru numirea preşedintelui Consiliului Concurenţei,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157/05.03.2015;
3. Decretului nr. 302/05.03.2015 pentru numirea unui vicepreşedinte al Consiliului
Concurenţei, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157/05.03.2015;
4. Decretului nr. 17/20.01.2017 pentru numirea unui vicepreşedinte al Consiliului
Concurenţei, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/20.01.2017;
5. Decretului nr. 18/20.01.2017 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului
Concurenţei, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/20.01.2017;
6. Decretului nr. 19/20.01.2017 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului
Concurenţei, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/20.01.2017;
7. Decretului nr. 974/19.12.2011 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului
Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901/20.12.2011;
8. Decretului nr. 703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului
Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;
9. Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Concurenţei, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 601/26.07.2017
10. Regulament de procedură al Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 601/26.09.2017
11. Regulamentului privind concentrările economice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 713bis/04.09.2017;
12. Instrucţiunilor privind conceptele de concentrare economică, întreprindere implicată,
funcţionare deplină şi cifră de afaceri, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 553bis/05.08.2010;
13. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 553/05.08.2010;
14. Instrucțiunilor privind angajamentele în materia concentrărilor economice, publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1/03.01.2011;
2
15. Instrucţiunilor cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice,
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529/14.07.2016;
16. Materialelor din dosarul cauzei (RS - 4/18.01.2017);
17. Angajamentelor asumate de către PayPoint Services SRL, transmise Consiliului
Concurenţei prin adresa Vernon David și Asociații, înregistrată cu nr. RG 11260/07.08.2017;
18. Notei Direcţiei Servicii privind analiza concentrării economice notificate;
19. Hotărârii Plenului Consiliului Concurenţei din data de 11.09.2017.
Luând în considerare următoarele:
1. Prin adresa înregistrată cu nr. RS 4/18.01.2017 a fost notificată operaţiunea de concentrare
care se va realiza prin dobândirea de către PayPoint Services SRL a controlului unic asupra
Payzone SA.
2. Notificarea1 a devenit efectivă în data de 07.08.2017, data la care PayPoint Services SRL a
transmis Consiliului Concurenţei propunerea de angajamente menită a înlătura îngrijorările
concurenţiale identificate ca urmare a analizei concentrării economice notificate.
I. Părțile implicate
3. PayPoint Services SRL2 (denumită în continuare PayPoint) – Achizitorul - este o
întreprindere al cărei principal obiect de activitate al acestei întreprinderi este reprezentat de
Comerţul cu ridicata de componente si echipamente electronice de telecomunicaţii - Cod
CAEN 4652. PayPoint este parte a grupului britanic PayPoint, înfiinţat în 1996, fiind
controlată unic3 de către PayPoint PLC. PayPoint PLC a preluat în 2007 distribuitorul local
de produse şi servicii pre-plătite pentru telefonie mobilă Pay Store SRL, redenumit ulterior
PayPoint Services SRL. Această societate a lansat serviciul de încasare de sume în numerar
în cursul anului 2008. PayPoint PLC este listată la London Stock Exchange.
4. PayPoint este implicată în România în furnizarea de servicii de încasare sume de bani,
precum şi în activitate de distribuţie de produse şi servicii pre-plătite pentru telefonie mobilă,
Internet şi radio-TV. Aceste activităţi sunt realizate prin intermediul reţelelor de terminale
electronice amplasate în magazine de proximitate şi alte locaţii similare.
5. Întreprinderea asupra căreia se preia controlul este Payzone SA (denumită în continuare
Payzone)4. Obiectul principal de activitate al acestei întreprinderi este, conform Cod CAEN
8299, Alte activităţi de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a.
6. Payzone a fost înfiinţată în 2004 şi are ca acţionar majoritar societatea Payzone Group
Ltd5, deţinută, la rândul ei, de Duke Street Capital, un fond de investiţii cu sediul în Londra
(Marea Britanie).
1 Declarată valabil depusă prin adresa înregistrată cu nr. RG 1007/26.01.2017 2 Întreprindere cu cu sediul legal şi administrativ în Piaţa Charles de Gaulle, nr. 15, etaj 16, sector 1, Bucureşti,
înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J40/4785/2007, CUI RO 21307815 3 PayPoint PLC are control unic asupra PayPoint Services SRL, prin deţinerea a […]% din părţile sociale ale
PayPoint Services SRL. 4 Întreprindere cu sediul legal şi administrativ în strada Nicolae Caramfil, nr. 71-73, etaj 4, sector 1, Bucureşti,
înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J40/15553/2004, CUI RO 16795469 5 Payzone Group Ltd. deţine […]% din acţiunile Payzone. În temeiul acestei participaţii la capitalul social
desemnează majoritatea membrilor consiliului de administraţie şi controlează organele de conducere ale
societăţii.
3
7. Payzone este implicată în România în servicii de încasare de sume de bani, precum şi în
activitate de distribuţie de produse şi servicii pre-plătite pentru telefonie mobilă, Internet şi
radio-TV. În plus, Payzone este implicată şi în activităţi de dezvoltare IT.
II. Descrierea operațiunii de concentrare economică
8. Operaţiunea planificată se va realiza prin dobândirea de către PayPoint a controlului unic
asupra Payzone, prin cumpărarea a 100% din acţiunile Payzone. Temeiul juridic al
operaţiunii planificate este reprezentat de documentul intitulat Deposit agreement din 24
octombrie 2016. Prin intermediul acestui act, PayPoint, în calitate de cumpărător, va dobândi
întregul capital social al Payzone de la Grupul Payzone şi de la o serie de persoane fizice sau
juridice (denumite împreună Acţionarii minoritari). La momentul încheierii acestui Deposit
agreement structura deţinerii capitalului social al Payzone este următoarea:
Grupul Payzone – […]%;
Altius I.T. Solutions LTD – […]%;
Ruxandra Cristina Constantin – […]%;
G.Z. Qualwood Limited- […]%;
Oana Luminiţa Leahu – […]%;
Petrous Petrou – […]%.
9. Dobândirea capitalului social al Payzone se va realiza prin încheierea unui contract de
vânzare-cumpărare de acţiuni ce va fi încheiat de părţile la tranzacţie ulterior emiterii de către
Consiliul Concurenţei a unei decizii în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) lit. a) sau alin.
(4) lit. b) din Legea concurenţei, respectiv în situaţia în care Consiliul Concurenţei emite o
decizie în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) lit. b) sau alin. (4) lit. c) din Legea
concurenţei.
10. Partea notificatoare estimează că semnarea acordului de vânzare-cumpărare va avea loc în
cursul anului 2017. După implementarea concentrării economice, capitalul social al
întreprinderii Payzone va fi deţinut integral de PayPoint.
11. Operațiunea de concentrare economică notificată îndeplinește prevederile art. 12 din
Legea concurenței referitoare la pragul cifrei de afaceri, respectiv cifra de afaceri cumulată a
întreprinderilor implicate în operațiunea de concentrare economică a depășit, în anul 2015,
pragul de 10 milioane de euro și există două întreprinderi implicate în operațiune care au
realizat pe teritoriul României, în anul 2015, fiecare în parte, o cifră de afaceri ce ce
depăşeşte pragul de 4 milioane euro prevăzut la art. 12 alin. (1) din Legea concurenţei.
12. Tranzacția prin intermediul căreia PayPoint preia controlul asupra Payzone nu a fost
notificată altor autorități de concurență. De asemenea, operaţiunea de concentrare economică
notificată nu are o dimensiune comunitară şi nu intră sub incidenţa Regulamentului
Consiliului (CE) nr. 139/2004 din data de 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor
economice între întreprinderi.
III. Piața relevantă
13. Piaţa relevantă, în cazul concentrării economice analizate, este piaţa pe care activează
întreprinderea asupra căreia se dobândește controlul – întreprinderea Payzone.
14. Piaţa relevantă din punct de vedere geografic cuprinde zona în care întreprinderile
implicate îşi desfăşoară activitatea, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene
şi care poate fi delimitată de zonele geografice învecinate, deoarece condiţiile de concurenţă
diferă în mod apreciabil în respectivele zone.
4
15. Ca urmare a analizării datelor și informațiilor aflate la dispoziția Consiliului Concurenței
au fost definite următoarele piețe ale serviciului: (i) piața serviciilor de încasare de sume de
bani, (ii) piața serviciilor de remiteri pentru transfer de bani, (iii) piața comercializării
produselor şi serviciilor preplătite de telefonie mobilă și (iv) piața comercializării produselor
și serviciilor preplătite de televiziune de tip DTH.
Piața serviciilor de încasare de sume de bani
16. Activitatea de încasare a sumelor de bani are loc prin intermediul unei reţele de terminale
electronice care sunt conectate la platforma de tranzacţionare a întreprinderilor care
furnizează serviciile de încasare. Terminalele electronice sunt amplasate în magazine de
proximitate sau în locaţii similare (magazinele partenere), cu care sunt încheiate contracte
comerciale referitoare la prestarea diverselor tipuri de servicii disponibile în portofoliu și sunt
puse la dispoziţia comercianţilor cu titlu gratuit.
17. Terminalele de plată sunt multifuncţionale, în sensul că permit clienţilor care intră într-
unul din magazinele în care sunt prezente să beneficieze de servicii diferite, precum: plata
unei facturi emise de unul din clienţii întreprinderilor implicate, pot achita/primi
contravaloarea transferului de bani pe care doresc să îl efectueze, pot să îşi reîncarce cartela
telefonului mobil etc.
18. Cererea pentru servicii de încasare de sume de bani este alcătuită din două categorii
diferite de consumatori/clienți:
întreprinderile care emit facturile care trebuie plătite/întreprinderile în contul cărora
trebuie efectuate plăți și care acționează în domenii foarte diverse precum
telecomunicații (telefonie fixă și mobilă), retransmitere a programelor audiovizuale
(prin cablu analogic/digital și prin tehnologia DTH), distribuție de energie electrică,
servicii de apă-canalizare, gaz, colectarea deșeurilor menajere, bănci, întreprinderi care
sunt implicate în activitatea de recuperare a creanțelor bancare etc.
Din informațiile aflate la dispoziția Consiliului Concurenței rezultă că plata pentru
serviciile de încasare de sume de bani incumbă întreprinderilor care au emis
facturile/întreprinderilor în contul cărora trebuie efectuate plățile. Prin urmare, se poate
afirma că serviciul de încasare de sume de bani pentru întreprinderi reprezintă nivelul
de gros (wholesale) al cererii de asemenea servicii;
clienții (în cea mai mare parte persoane fizice) care doresc să efectueze plăți în contul
facturilor emise de către întreprinderile enumerate anterior. Întreprinderile care
prestează serviciile de încasare de sume de bani nu percep clienților consumatori finali
niciun fel de comisioane în contul efectuării plăților. Prestarea serviciilor de încasare
pentru consumatorii finali reprezintă nivelul de retail, în funcție de care trebuie
analizate eventualele probleme de concurență.
19. Substituibilitatea din punct de vedere al cererii și, pe cale de consecință, presiunile
concurențiale de pe piață trebuie să fie evaluate în primul rând din punctul de vedere al
întreprinderilor care emit facturile care trebuie plătite. Aceste întreprinderi plătesc pentru
serviciile de încasare prestate, iar de decizia acestor întreprinderi depinde în final dacă clienții
care trebuie să plătească facturile au sau nu la dispoziție mai multe canale de efectuare a
plăților.
20. Oferta de servicii de încasare vine din partea întreprinderilor care pun la dispoziţia
consumatorilor diferite modalităţi prin care aceştia să efectueze plăţi. Aceste canale
alternative de plată se materializează în forme extrem de diverse, cum ar fi: i) ghişeele
Companiei Naționale Poșta Română (denumită în continuare CNPR), ii) modalităţile de plată
5
oferite de către sistemul bancar din România – plata cu numerar la ghişeele băncilor, plata cu
numerar sau prin card bancar la ATM-urile băncilor, plata prin intermediul sistemelor de tip
Internet Banking, Mobile Banking, debit direct etc., iii) terminalele de plată cu numerar
furnizate de întreprinderi precum Qiwi Romania SRL (denumită în continuare Qiwi),
ZebraPay SRL (denumită în continuare ZebraPay), Mobile Distribution Group SRL
(denumită în continuare Mobile Distribution) etc.
21. Deoarece întreprinderile implicate în concentrarea economică notificată operează rețele
de terminale de plată, precum și datorită faptului că principala categorie de plăți realizate prin
aceste terminale de plată constă în plata facturilor emise de diferite întreprinderi, analiza
Consiliului Concurenței a urmărit să determine în ce măsură serviciile de încasare de sume de
bani prin intermediul terminalelor de încasare pot fi considerate interschimbabile cu serviciile
de încasare a banilor prin canale alternative. În acest sens au fost transmise solicitări de
informații mai multor întreprinderi active în domenii foarte diferite, precum furnizarea de
servicii de telefonie fixă și mobilă, servicii de retransmitere a programelor audiovizuale,
distribuție de energie electrică, gaz, servicii de apă – canalizare etc.
22. Aceste întreprinderi au arătat că sumele de bani care trebuie încasate în contul facturilor
emise pot fi încasate prin mai multe canale alternative, dintre care menţionăm:
reţeaua proprie de încasare a facturilor (inclusiv aplicaţii on-line);
reţeaua CNPR;
reţeaua instituţiilor bancare. Rețeaua instituțiilor bancare asigură servicii de încasare a
plăților foarte diverse, precum: plata facturilor în numerar la ghișeele băncilor, plata
cash sau prin card la rețeaua de bancomate unde se poate realiza plata facturilor, plata
prin intermediul automatelor de plăți de tip self-service cu cititor de cod de bare, plata
prin Direct Debit, prin intermediul diferitelor aplicații de internet banking, mobile
banking etc.;
reţelele părţilor implicate (Paypoint şi Payzone);
reţeaua de terminale de încasare “un-doi” operată de Mobile Distribution;
reţeaua de terminale de încasare operată de Qiwi;
reţeaua de terminale de încasare operată de ZebraPay;
serviciile de plăți și transfer de bani de pe telefonul mobil oferite de întreprinderile
prezente pe piața serviciilor de telecomunicații mobile.
23. Aceste întreprinderi nu apelează, din motive legate în principal de costuri, la toate aceste
canale de încasare și la serviciile oferite de fiecare dintre întreprinderile care furnizează
soluții de încasare, preferându-le pe acelea care din punctul de vedere al tarifelor oferite, al
acoperirii geografice, al calității serviciului răspund cel mai bine nevoilor lor. Pentru a
maximiza încasările există însă o preocupare din partea acestor întreprinderi de a pune la
dispoziția clienților finali modalități de plată cât mai diversificate.
24. Marea majoritate a întreprinderilor care folosesc serviciile de încasare aflate la dispoziția
lor aleg doar câteva întreprinderi din multitudinea acelora aflate la dispoziție. Astfel, o
întreprindere poate să apeleze în același timp la serviciile de încasare oferite de o
întreprindere care dispune de o rețea de terminale de încasare, la serviciile de încasare oferite
de una sau mai multe bănci și la serviciile de încasare prin intermediul casieriilor proprii.
25. Întreprinderile de dimensiuni mari și/sau care oferă servicii la nivelul întregii țări (spre
exemplu: întreprinderile care furnizează servicii de telefonie mobilă, precum și întreprinderile
6
furnizoare de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale) pun la dispoziția clienților
lor cele mai variate și mai numeroase canale de plată a facturilor. În legătură cu aceste canale
de plată autoritatea de concurență a analizat dacă fac parte sau nu din aceeași piața relevantă
a serviciilor de încasare de sume de bani.
26. În cadrul răspunsurilor la solicitările de informații ale Consiliului Concurenței, a fost
exprimată opinia potrivit căreia piața relevantă pe care are loc concentrarea ar fi reprezentată
de piața de încasare de facturi emise de diferite întreprinderi, achitate în numerar de către
consumator. Potrivit acestui punct de vedere, se poate face distincția între canalele de plată
prin numerar și canalele de plată prin intermediul diferitelor aplicații care permit plata fără
numerar (internet banking, mobile banking, Direct Debit etc.).
27. De asemenea, s-a susținut faptul că aceste modalități de plată diferă din punctul de vedere
al accesibilității și al timpului de deplasare, iar facilitățile de încasare a facturilor prin
mijloace fizice și facilitățile de încasare a facturilor prin mijloace electronice nu sunt
interschimbabile. În schimb, în cadrul acestor două mari categorii, diversele mijloace de
încasare ar fi substituibile.
28. Din informațiile furnizate de către partea notificatoare, precum și din puţinele informaţii
publice, rezultă că majoritatea clienţilor preferă totuşi să se deplaseze pentru efectuarea plăţii
facturilor la ghişeele diferitelor întreprinderi care oferă posibilitatea de plată a facturilor în
numerar. În același timp, nu poate fi exclusă existența unei categorii de clienți care să
folosească ambele modalități de plată – numerar sau online, decizia de a efectua plata fiind
efectuată în funcție de oportunitățile prezente.
29. Analiza privind interschimbabilitatea diferitelor canale de plată a facturilor a fost realizată
plecând de la opiniile exprimate de întreprinderile care emit facturile și care apelează la
serviciile de încasare. Din analiza răspunsurilor furnizate de către întreprinderile care au
răspuns solicitărilor de informații ale Consiliului Concurenței a reieșit că, în general,
modalităţile de încasare a facturilor identificate mai sus sunt considerate substituibile de
aceste întreprinderi, indiferent dacă plata se face în numerar sau prin alte mijloace.
30. Din cele de mai sus rezultă că substituibilitatea diferitelor canale de încasare a facturilor
este circumscrisă nevoilor specifice ale fiecărui emitent de facturi, însă această
circumstanțiere nu este suficient de articulată pentru a determina, la acest moment, o
segmentare a pieței relevante în funcție de mijlocul, respectiv canalul de încasare a sumelor
de bani.
31. În concluzie, piața relevantă constă în piața serviciilor de încasare de sume de bani,
indiferent de mijloacele prin care este efectuată plata, chiar dacă nu se poate considera că
toate mijloacele de plată disponibile sunt perfect substituibile din punctul de vedere al
clienților.
32. Întreprinderile care oferă servicii la nivelul întregii țări (telecomunicații mobile și/sau
fixe, retransmiterea programelor audiovizuale etc.) încheie contractele în vederea încasării
facturilor la nivel național cu întreprinderile ai căror clienți se găsesc pe teritoriul întregii țări.
Prin urmare, din acest punct de vedere, piața geografică a serviciilor de încasare sume de bani
ar putea fi caracterizată ca având o dimensiune națională.
33. Opinii în sensul definirii ca națională a pieței geografice au fost exprimate și de
întreprinderi care au răspuns solicitărilor de informații ale Consiliului Concurenței. În același
timp, a fost luat în considerare și faptul că o bună parte din clienții serviciilor de încasare sunt
reprezentați de întreprinderi cu o amprentă regională (câteva județe) sau chiar locală.
34. Prin urmare, piața geografică a serviciilor de încasare de sume de bani a fost definită ca
7
națională, dar, având în vedere specificul pieței, analiza efectelor pe care operațiunea de
concentrare economică le poate avea a fost realizată și la nivel regional, tocmai pentru a
determina în ce măsură concentrarea ar putea avea efecte negative asupra concurenței de pe
piața serviciilor de încasare de sume de bani.
Piața serviciilor de remiteri pentru transfer de bani
35. Partea notificatoare a exprimat opinia potrivit căreia serviciile de remiteri pentru transfer
de bani fac parte din aceeași piață relevantă a serviciilor de încasare de sume de bani. Această
opinie nu a fost acceptată de către Consiliul Concurenței, argumentele în acest sens fiind
prezentate în cele ce urmează.
36. Analiza autorității de concurență a avut în vedere transferurile de bani care necesită
remiterea în numerar a sumelor de bani transferate. Această distincție este necesară deoarece
pe piață sunt disponibile și servicii de transfer de bani care se realizează exclusiv prin
mijloace electronice (din cont în cont, fără a fi necesară utilizarea numerarului).
37. Serviciile de transfer de bani sunt folosite pentru transferul intern de bani, dar și pentru
transfer internațional de bani (înspre/dinspre România). Din puținele informații publice
disponibile rezultă că serviciile de transfer de bani sunt folosite, în special, pentru transferul
internațional de fonduri – remiterile efectuate de cetățeni români care muncesc în străinătate
către persoane din România6.
38. Cererea pentru serviciile de remiteri pentru transfer de bani este reprezentată din două
categorii diferite de clienți/consumatori:
întreprinderile care oferă consumatorilor posibilitatea de a realiza transferuri de bani/a
primi sume de bani transferate de către alte persoane (Western Union, Moneygram
etc.). Aceste transferuri se pot realiza între persoane aflate pe teritoriul României7, dar
și între persoane aflate în străinătate și persoane aflate pe teritoriul României8. Prin
comparație cu serviciile bancare clasice, aceste servicii prezintă anumite caracteristici
care le fac atractive, cum ar fi faptul că, pentru realizarea transferurilor de bani nu este
necesară deținerea unui cont bancar;
Acest nivel al cererii reprezintă piața din amonte a serviciilor de transfer de bani (en
gros). La acest nivel, întreprinderile prezente pe piața serviciilor de transfer de bani
(nivelul en gros) utilizează serviciile de remiteri pentru transfer de bani. Deoarece
întreprinderile implicate nu sunt prezente pe piața serviciilor de transfer de bani, nu a
fost necesară definirea exactă a acestei piețe relevante;
clienții persoane fizice care aleg serviciile de transfer de bani și care plătesc un anumit
comision pentru efectuarea transferului […]. Din punct de vedere al situării pe lanțul de
distribuție, acest nivel reprezintă nivelul de retail al serviciilor de transfer de bani.
39. Oferta pentru aceste servicii este reprezentată de întreprinderile care prestează serviciile
de remiteri pentru transfer de bani, respectiv de bănci - prin intermediul ghișeelor sau prin
intermediul ATM-urilor și a aplicațiilor de tip online și internet banking, de întreprinderile
care dețin rețele de terminale de plată în numerar etc. […].
40. Ținând cont de aceste precizări, Consiliul Concurenței a realizat o distincție între
serviciile de încasare de sume de bani și serviciile de remiteri pentru transfer de bani.
Motivele care stau la baza acestei distincții sunt următoarele:
6 http://www.worldbank.org/en/topic/migrationremittancesdiasporaissues/brief/migration-remittances-data. 7 Serviciul de plăți Westaco Express furnizat de OMV Services 8 Asemenea servicii sunt furnizate de întreprinderi precum Western Union, MoneyGram etc.
8
aceste servicii nu pot fi considerate substituibile nici din punctul de vedere al
întreprinderilor care apelează la ele, nici din punctul de vedere al consumatorilor finali.
Așa cum se arată la pct. 8 din Instrucțiunile din 5 august 2010 privind definirea pieței
relevante (denumite în continuare Instrucțiuni privind piața relevantă)9 “piaţa
relevantă a produsului cuprinde toate produsele şi/sau serviciile pe care consumatorul
le consideră interschimbabile sau substituibile, datorită caracteristicilor, preţurilor şi
utilizării acestora”;
întreprinderile care furnizează servicii de transfer de bani plătesc pentru remiteri pentru
transfer de bani comisioane al căror nivel este foarte diferit prin comparație cu nivelul
comisioanelor plătite de întreprinderi pentru serviciile de încasare a facturilor. Acest
preț diferit se reflectă în politica comercială a părților implicate față de magazinele
partenere;
din punctul de vedere al clienților persoane fizice serviciile pot fi considerate diferite,
deoarece sunt utilizate în scopuri foarte diferite (încasarea/trimiterea unor sume de bani
prin comparație cu plata facturilor), răspund unor nevoi foarte diferite și au o ritmicitate
diferită: în timp ce, spre exemplu, serviciile de încasare a sumelor de bani din facturi
sunt folosite pentru plata unor facturi care sunt emise cu regularitate, serviciile de
transfer de bani sunt folosite pe o bază ocazională, în funcție de ritmicitatea cu care
sunt efectuate transferurile/încasările de sume de bani.
41. Din punctul de vedere al ofertei de servicii de remiteri pentru transfer de bani, intrarea pe
această piață este mai dificilă din cauza diferitelor reglementări bancare, care au rolul de a
împiedica activități ilegale, precum spălarea banilor etc. În același timp, numărul semnificativ
de întreprinderi care furnizează astfel de servicii demonstrează că aceste dificultăți nu sunt
atât de ridicate încât să împiedice intrarea pe piață.
42. Prin urmare, având în vedere argumentele de mai sus, a fost definită piața relevantă a
serviciilor de remiteri pentru transfer de bani.
43. Piața geografică a serviciilor de remiteri pentru transfer de bani, determinată din
perspectiva întreprinderilor care furnizează servicii de transfer de bani, are o dimensiune
națională deoarece contractele încheiate de către întreprinderi precum Western Union sau
MoneyGram cu întreprinderile care prestează servicii de remiteri de transfer de bani sunt
încheiate pe o bază națională și nu există niciun fel de informații care să susțină ideea unei
definiri a pieței geografice cu o dimensiune mai mică decât întregul teritoriu al României.
Piața comercializării produselor și serviciilor preplătite de telefonie mobilă
44. Partea notificatoare a identificat piața de distribuţie de produse şi servicii pre-plătite
pentru telefonie mobilă (inclusiv cartele răzuibile de reîncărcare şi SIM), pentru Internet şi
radio-TV ca fiind piața relevantă pe care activează întreprinderea țintă. În cadrul acestei piețe,
au fost identificate următoarele servicii:
- reîncărcare electronică a cartelelor preplătite pentru întreprinderile care furnizează
servicii de telefonie mobilă (inclusiv reîncărcarea directă a cartelei telefonice);
- reîncărcare electronică pentru operatorii de telefonie fixă cu acces internaţional şi de
internet;
eliberarea de vouchere cu coduri electronice pentru utilizatorii de servicii preplătite de
televiziune de tip DTH și
9 Publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 5 august 2010
9
eliberarea de cartele SIM.
45. Motivele invocate țin, în principal, de similitudinile existente în activitatea
întreprinderilor implicate cu privire la aspectele de ordin fiscal, la dezvoltarea tehnică și la
procedurile funcționale și operaționale necesare furnizării celor patru tipuri de servicii.
46. Argumentele prezentate de partea notificatoare nu au putut fi acceptate de Consiliul
Concurenței deoarece au vizat, în exclusivitate, substituibilitatea la nivelul ofertei, fără a lua
în considerare atât factorii ce pot influența cererea cu privire la aceste produse și servicii, cât
și cerințele ce trebuie îndeplinite de întreprinderile situate în aval în vederea comercializării
acestora.
47. Consiliul Concurenței a ținut cont în cadrul definirii pieței/piețelor relevante de
rezultatele investigației declanșate în anul 2009, investigație care a avut în vedere trei
operatori de telefonie mobilă și existenţa, în contractele încheiate pe întreg lanţul de
distribuţie al produselor preplătite de telefonie mobilă, a unor posibile clauze privind
impunerea preţului de revânzare, împărţirea pieţei în funcţie de teritoriu sau de categoriile de
clienţi și neconcurenţa între întreprinderi.
48. În cadrul acestei investigații piaţa relevantă a fost definită ca fiind piaţa comercializării
produselor şi serviciilor preplătite de telefonie mobilă (cartele pre-pay, inclusiv reîncărcare
electronică). Totodată, s-a reținut că nu era necesară o separare a piețelor relevante în funcție
de diferitele rețele de telefonie mobilă existente la acea dată pe piața din România
(Vodafone, Orange, Cosmote).
49. Partea notificatoare a arătat că întreprinderile implicate sunt prezente la nivel de gros pe
lanțul de distribuție a produselor și serviciilor preplătite, iar distribuitorii fiecărui operator de
telefonie mobilă, precum și distribuitorii tuturor produselor și serviciilor preplătite
disponibile pe piață au propriul model de business, propria strategie de distribuție, propriul
mod de asigurare a acesteia, un lanț de distribuție specific și implicit răspund în mod diferit
față de nevoile utilizatorului final..
50. Furnizorii de servicii de telefonie mobilă comercializează produse și servicii preplătite
atât prin intermediul unor puncte de vânzare proprii (inclusiv aplicații online), cât și prin
intermediul unor distribuitori exclusivi sau neexclusivi, agenți direcți, comercianți autorizați
și francize. Aceștia, la rândul lor, pot avea sub-distribuitorii lor sau pot comercializa direct
către utilizatorul final produsele și serviciile prepaid. Acest tip de comercializare a produselor
este cunoscut ca fiind un sistem de distribuție duală, cu implicații atât asupra definirii
pieței/piețelor relevante, cât și asupra identificarea unor eventuale presiuni concurențiale
exercitate asupra entității post-concentrare.
51. În același timp, în definirea pieței relevante în cazul concentrării economice notificate au
fost luate în considerare diferențele existente între comercializarea cartelelor SIM de către
distribuitori și prestarea de către aceștia a serviciilor de reîncărcare electronică. Vânzarea cu
amănuntul a cartelelor SIM și a cartelelor răzuibile preplătite nu impune în sarcina retailerilor
îndeplinirea anumitor cerințe tehnice și/sau de pregătire profesională a angajaților săi.
52. În schimb, serviciul de reîncărcare electronică presupune printre altele și o capacitate
tehnică specifică, în speță o platformă IT direct conectată la rețeaua operatorului, care să
permită fie stocarea codurilor de reîncărcare, fie eliberarea unor vouchere de reîncărcare în
format fizic (distincte de cartelele răzuibile). Distribuitorii care dețin o astfel de platformă
poartă denumirea de furnizori de soluție.
53. Substituibilitatea la nivelul cererii reprezintă, conform Instrucțiunilor, cel mai rapid și
eficace element disciplinar care acționează asupra furnizorilor unui anumit produs, în special
10
în ceea ce privește deciziile acestora în materie de prețuri. În același timp, potrivit
Orientărilor privind restricțiile verticale10, pct. 89, ”definirea pieţei produselor depinde, în
primul rând, de caracterul substituibil al produselor, privit din perspectiva cumpărătorilor.
Atunci când produsul furnizat este utilizat ca bun intermediar în vederea fabricării altor
produse și, în general, nu poate fi identificat în produsul final, piața produselor se definește,
în mod normal, prin preferințele cumpărătorilor direcți. Clienții cumpărătorilor nu au, în
mod obișnuit, preferințe clare în ceea ce privește bunurile intermediare pe care le folosesc
cumpărătorii. (...) În cazul distribuției bunurilor finale, produsele substituibile pentru
cumpărătorii direcți sunt, de regulă, influențate sau determinate de preferințele
consumatorilor finali. Un distribuitor, în calitate de revânzător, nu poate ignora preferințele
consumatorilor finali atunci când achiziționează bunuri finale.”
54. Pentru consumatorul final cumpărarea unei cartele SIM implică accesul la rețeaua
furnizorului de telefonie mobilă. Aceste cartele pot fi vândute fără credit sau cu un credit
preexistent. Indiferent de variantă, accesul la rețea se face pe baza numărului alocat prin SIM.
Reîncărcarea unei cartele SIM cu un anumit credit are însă o altă funcționalitate și vizează în
esență nu accesul la rețea, ci serviciul de telefonie mobilă în sine.
55. Dacă în situația comercializării produselor de tip cartele SIM se poate afirma că operatorii
de telefonie mobilă se află în concurență directă, în ceea ce privește serviciile de reîncărcare a
cartelei, concurența se manifestă în mod indirect. Consumatorul final poate opta pentru o altă
metodă de reîncărcare electronică a cartelei SIM pe care deja o deține sau poate înlocui un
plan de reîncărcare electronică cu un produs unitar – serviciul de telefonie mobilă preplătită.
Având în vedere însă importanța pe care utilizatorii o acordă numărului de telefon (și implicit
păstrării acestuia indiferent de rețeaua în care este abonat), serviciul de reîncărcare a cartelei
este legat direct de operatorul al cărui client este.
56. În același timp, discuția privind substituibilitatea acestor produse și servicii poate fi făcută
și prin prisma unei evaluări în mod global. Consumatorul final poate considera întreaga gamă
– și anume atât cartela SIM, cât și reîncărcarea acesteia – ca fiind un tot unitar, iar decizia de
achiziție a unei cartele preplătite de tip SIM să fie luată în considerarea planului tarifar
ulterior pe care utilizarea acesteia îl implică. Prin urmare, cartela SIM în sine, alături de
reîncărcarea ei periodică pot fi considerate un singur produs. În această situație, o eventuală
defalcare a pieței relevante în funcție de furnizorul de servicii de telefonie mobilă preplătită,
precum și în funcție de fiecare produs și serviciu, nu s-ar justifica.
57. Un alt aspect ce trebuie luat în considerare în cazul unei operațiuni de concentrare
economică realizată între doi distribuitori o reprezintă includerea în piața relevantă a tuturor
canalelor de distribuție a produselor și serviciilor în sine, precum și comercializarea directă
realizată de către producător – în acest caz furnizorii de telefonie mobilă preplătită.
58. Mai mult decât atât, datorită faptului că sistemul de distribuție în acest caz are caracter
dual, comercializarea în mod direct a produselor și serviciilor de către furnizorii de servicii de
telefonie mobilă preplătite are impact asupra analizei efectelor concurențiale pe piața
relevantă.
59. Având în vedere informațiile și precizările de mai sus, au fost reținute, în legătură cu
activitatea părților implicate de comercializare a și distribuție a produselor și serviciilor pre-
plătite, următoarele piețe relevante:
10Comunicarea Comisiei din 10 mai 2010: Orientări privind restricţiile verticale [SEC (2010) 411 final],
disponibilă la adresa de internet:
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010SC0411&from=RO
11
• piața relevantă a comercializării produselor şi serviciilor preplătite de telefonie mobilă;
• piața relevantă de comercializare a produselor și serviciilor preplătite de televiziune de
tip DTH.
60. În ceea ce privește piața relevantă a comercializării produselor și serviciilor preplătite de
telefonie mobilă, având în vedere circumstanțele concentrării economice notificate, nu a
apărut ca necesară o eventuală definire a acestei piețe în funcție de comercializarea cartelelor
SIM eliberate de furnizorii de servicii de telefonie mobilă, respectiv comercializarea
produselor şi serviciilor preplătite de telefonie mobilă ale fiecărui operator (Orange,
Vodafone, Telekom Mobile, RCS&RDS și Lycamobile).
61. Piața geografică a comercializării produselor și serviciilor preplătite de telefonie mobilă
este definită, în acord cu practica Consiliului Concurenței, ca fiind națională.
Piața de comercializare a produselor și serviciilor preplătite de televiziune de tip DTH
62. Piața relevantă a serviciilor de comercializare a produselor și serviciilor preplătite de
televiziune de tip DTH a fost definită având în vedere serviciul pe care PayPoint și Payzone
îl prestează pentru consumatorii care aleg serviciile de retransmisie a programelor
audiovizuale furnizate de întreprinderea Focus SAT SRL (denumită în continuare Focus Sat):
clienții Focus Sat îşi pot reîncărca cartela din receptorul de tip DTH de care dispun prin
achiziţionarea de la distribuitori a unui voucher cu un număr unic fără să fi încheiat cu Focus
Sat un contract de abonament în temeiul căruia să primească o factură ce apoi ar urma să fie
achitată în casieriile Focus Sat sau în locaţiile autorizate.
63. Piața geografică a serviciilor de eliberare de vouchere cu coduri electronice pentru
utilizatorii de servicii preplătite de televiziune de tip DTH este definită ca fiind piață
națională.
IV. Analiza efectelor concentrării economice asupra mediului concurențial
64. Având în vedere definiția piețelor relevante, a rezultat că apar suprapuneri la nivel
orizontal în ceea ce privește toate piețele relevante definite.
Analiza efectelor concentrării economice asupra pieței serviciilor de încasare de sume
de bani
65. Analiza privind efecte concentrării economice pe piața serviciilor de încasare a sumelor
de bani a pornit de la grila de analiză prezentată în documentul intitulat Orientări privind
evaluarea concentrărilor orizontale în temeiul Regulamentului Consiliului privind controlul
concentrărilor economice între întreprinderi (2004/C 31/03) (denumite în continuare
Orientări). Potrivit Orientărilor există două moduri în care concentrările orizontale pot crea
obstacole semnificative în calea concurenței, în special prin crearea sau consolidarea unei
poziții dominante:
a) “prin eliminarea constrângerilor concurențiale importante asupra uneia sau mai
multor întreprinderi, care, astfel, ar deține o putere de piață mai mare, fără a recurge
la un comportament coordonat (efecte necoordonate);
b) prin modificarea naturii concurenței, astfel încât întreprinderile care anterior nu își
coordonau conduita în prezent sunt mai susceptibile să se coordoneze și să crească
prețurile sau aduc în orice alt fel prejudicii concurenței efective. O concentrare poate,
de asemenea, să faciliteze coordonarea, făcând-o mai stabilă sau mai eficientă pentru
acele întreprinderi care se coordonau anterior concentrării (efecte coordonate)”.
Efecte necoordonate
12
66. Analiza menită a determina impactul pe care operaţiunea de concentrare economică
notificată l-ar putea avea asupra mediului concurenţial a fost realizată în funcţie de
următoarele criterii:
cotele de piaţă;
capacitatea entității post-concentrare de a împiedica expansiunea concurenților;
intrarea pe piaţă;
puterea de cumpărare compensatorie a clienților.
67. Partea notificatoare a furnizat o estimare a volumului total al pieței serviciilor de încasare
sume de bani (în care a inclus și serviciile de transfer de bani) în anul 2015, volum care
reprezintă […] de tranzacții. Această estimare a fost realizată de partea notificatoare având în
vedere următoarele domenii: electricitate, gaz, telecom, utilități locale (apă, canal, salubritate,
încălzire, taxe, asigurări, roviniete, credite de consum (inclusiv rate pentru cardurile de
credit), plăți pentru comerțul electronic, transport, bilete avion, închirieri autovehicule, taxa
de pod, B2B (multilevel marketing), pensii, transfer de bani, alocații sociale, bani electronici,
amenzi trafic auto, amenzi roviniete, subvenții pentru agricultură și alte plăți. Estimarea a fost
realizată plecând de la premiza că pentru fiecare serviciu prestat se emite factură în fiecare
lună, plata fiecărei facturi reprezentând o tranzacție.
68. Cota de piață cumulată deținută în anul 2015 de către întreprinderile implicate în
concentrarea economică notificată, cotă calculată în funcție de volumul total al tranzacțiilor,
este de […]%, nivel care, potrivit părții notificatoare, nu ar trebui să ridice probleme serioase
din punct de vedere concurențial.
69. Aceste estimări nu au fost considerate ca fiind pertinente, atât în ceea ce privește modul
de calcul, cât și în ceea ce privește utilitatea determinării cotei de piață la nivel național.
Astfel, din punctul de vedere al domeniilor avute în vedere la calculul cotei de piață,
includerea în cadrul acestor domenii a plății pensiilor, a alocațiilor sociale, a subvențiilor
pentru agricultură, a transferurilor de bani și a creditelor de consum nu se justifică și are efect
mărirea artificială a volumului total al pieței relevante.
70. Din informațiile aflate la dispoziția Consiliului Concurenței plata pensiilor, a alocațiilor
sociale și a subvențiilor pentru agricultură se realizează în România în special prin
intermediul serviciilor furnizate în acest scop de către CNPR (conform cadrului legal în
vigoare) sau de către bănci, iar partea notificatoare nu a furnizat informații în sprijinul ideii
potrivit căreia plata pensiilor sau alocațiilor sociale prin intermediul rețelelor de terminale de
plată este o practică utilizată.
71. Suplimentar, așa cum s-a arătat anterior, plățile efectuate sub formă de transfer de bani
fac parte dintr-o altă piață relevantă a serviciului și, prin urmare, nu trebuie incluse în calculul
cotei de piață.
72. Pe de altă parte, plata sumelor de bani în contul ratelor la creditele acordate de către bănci
se face fie în numerar la sucursalele respectivelor unități bancare, fie fără numerar prin
intermediul aplicațiilor online oferite în acest scop clienților de către bănci. Faptul că
PayPoint oferă anumitor bănci servicii prin intermediul cărora clienții băncii pot să
ramburseze datoriile aferente cardurilor de credit reprezintă excepția, și nu regula.
73. Prin urmare, Consiliul Concurenței a determinat nivelul cotei de piață cumulate deținute
în anul 2015 de către întreprinderile implicate după ce a eliminat din volumul total al
tranzacțiilor, estimat în cadrul notificării, următoarele categorii de plăți: plăți efectuate sub
formă de alocații sociale, pensii, subvenții pentru agricultură, transfer de bani, plata sumelor
13
de bani în contul ratelor la creditele acordate de bănci, precum și categoria identificată în
notificare prin termenul generic de “Alte plăți”.
74. Ca urmare a realizării acestui calcul, volumul pieței în anul 2015 scade de la […] de
tranzacții la […] de tranzacții, rezultând o cotă de piață cumulată a întreprinderilor implicate
în concentrarea economică notificată, de aproximativ […].
75. Suplimentar, a fost estimată cota de piață deținută de întreprinderile implicate în anul
2016. Estimarea a fost realizată plecând de la premisa că volumul total al tranzacțiilor este
constant în 2016 prin raportare la 2015. În acest caz, cota de piață deținută de către
întreprinderile implicate în anul 2016 ar fi de aproximativ […]%. Acest nivel al cotei de piață
nu este de natură a ridica îngrijorări din punct de vedere concurențial.
76. Cu toate acestea, nivelul cotei de piață nu a fost absolutizat deoarece o estimare foarte
precisă a cotei de piață deținute de către entitatea rezultată post-concentrare nu poate fi
realizată din cauza lipsei datelor necesare efectuării acestei estimări. Suplimentar, ținând cont
de modul de funcționare a pieței relevante, determinarea cotei de piață deținute pe piața
serviciilor de încasare de sume de bani nu a prezentat importanța pe care o deține, în mod
normal, în analiza operațiunilor de concentrare economică. Nivelul cotei de piață reprezintă
un indicator al puterii de piață al entității post-concentrare, iar puterea de piață este mai mare
cu cât nivelul cotei de piață este mai ridicat. În același timp, acest criteriu nu trebuie să fie
absolutizat deoarece reprezintă doar primul pas în analiza menită a determina constrângerile
concurențiale la care este supusă entitatea post-concentrare.
77. În consecință, date fiind argumentele de mai sus, cota de piață deținută la nivel național
de către entitatea post-concentrare nu a reprezentat, prin ea însăși, un element cheie al
analizei. Există motive serioase (detaliate în secțiunea dedicată pieței geografice) care să
impună o analiză la nivel regional/local, având în vedere faptul că serviciile de încasare de
facturi sunt prestate în multe cazuri pentru întreprinderi care nu au o prezență națională, ci
regională sau chiar locală.
78. Având în vedere toate argumentele de mai sus, o analiză a efectelor asupra concurenței pe
care operațiunea de concentrare economică notificată le poate avea, analiză având la bază
nivelul cotelor de piață, a fost realizată, în special, din punctul de vedere al ofertei de servicii
de încasare de sume de bani. Determinarea cotelor de piață din punctul de vedere al ofertei a
fost realizată ținând cont de informațiile furnizate de către părțile implicate, de informațiile
furnizate de către întreprinderile terțe, precum și de informațiile publice.
79. Cu titlu prealabil, trebuie precizat că anumite întreprinderi care emit facturi oferă
clienților lor posibilitatea plății la casieriile proprii și/sau plata prin intermediul diferitelor
aplicații de internet. În anumite cazuri proporția facturilor plătite prin intermediul acestor
posibilități de plată este una importantă, reprezentând majoritatea plăților efectuate. Aceste
întreprinderi nu pot fi considerate ca fiind prezente pe piața serviciilor de încasare de sume de
bani, dar reprezintă un element important în evaluarea poziției de negociere a acestor
întreprinderi în relația lor directă cu întreprinderile care prestează servicii de încasare a
facturilor, precum și în ceea ce privește nevoile lor de a încheia contracte cu întreprinderile
furnizoare de servicii de încasare.
80. Altfel spus, aceste întreprinderi, prin autofurnizarea/furnizarea internă a acestui tip de
serviciu de încasare sume de bani în contul facturilor emise, nu sunt concurenți ai
întreprinderilor implicate în operațiunea de concentrare economică, dar beneficiază de un
avantaj în relația cu întreprinderile țintă.
81. Ținând cont de aceste precizări, oferta de servicii de încasare de sume de bani este
reprezentată de:
14
rețeaua instituțiilor bancare (sucursale și ATM-uri) unde pot fi efectuate plăți ale
facturilor emise de către diferitele întreprinderi. Acestor posibilități de plată li se
adaugă diferitele aplicații de internet banking, mobile banking, etc. În ceea ce privește
sucursalele din sistemul bancar din România, numărul acestora poate fi estimat la
aproximativ 4600 de unități bancare. Numărul total al ATM-urilor poate fi estimat ca
fiind de aproximativ 10.000. Cea mai mare parte din sucursalele unităților bancare sunt
situate în mediul urban. Excepția este reprezentată de CEC, întreprindere care are o
prezență semnificativă în mediul rural. La data de 31.12.2016 această întreprindere
avea un număr de […] de unități în mediul rural;
rețeaua CNPR – această întreprindere deține un număr de […] de oficii poștale, dintre
care […] sunt situate în mediul rural, restul de […] fiind situate în mediul urban.
Facturile sunt încasate exclusiv în numerar, acest lucru prezentând un avantaj deoarece,
așa cum am arătat, plata în numerar este preferată de majoritatea consumatorilor
români;
rețeaua întreprinderilor care dețin și operează rețele de terminale de plată și care
reprezintă concurenții cei mai apropiați ai întreprinderilor implicate în operațiunea de
concentrare economică – Mobile Distribution Group, Qiwi, Zebrapay.
82. Trebuie precizat că, în timp ce consumatorii din mediul urban dispun de o multitudine de
canale de plată a facturilor, consumatorii din mediul rural au la dispoziție semnificativ mai
puține canale de plată. Acest fapt poate fi explicat prin faptul că băncile au în mediul rural o
prezență mult mai redusă prin comparație cu mediul urban, prin faptul că dezvoltarea
rețelelor de terminale este mai dificilă în mediul rural, cât și prin faptul că serviciile de plată
care nu implică folosirea numerarului par a fi mai puțin utilizate în zonele rurale.
83. Așa cum rezultă din informațiile de mai sus, părțile implicate în operațiunea de
concentrare economică dețin o rețea de terminale de plată importantă din punct de vedere
numeric, mai ales dacă evaluăm această prezență din punctul de vedere al răspândirii acesteia
în mediul rural. În același timp, sunt prezente pe piață alte întreprinderi (CNPR, Mobile
Distribution, CEC Bank) care au în mediul rural o rețea importantă de unități/ terminale de
plată.
84. Post-concentrare, entitatea rezultată va deține cea mai importantă rețea de terminale de
plată din mediul rural, iar acest lucru poate reprezenta un atu important în negocierile pe care
entitatea le-ar purta cu întreprinderile care urmăresc să achiziționeze serviciile de încasare a
facturilor și au clienți în mediul rural. În același timp, simplul fapt că entitatea rezultată post-
concentrare va deține cea mai importantă rețea de terminale de plată din România nu este
suficient pentru a se putea concluziona că punerea în practică a operațiunii notificate ar putea
avea ca efect o afectare semnificativă a concurenței pe piața din România, afectare care să se
manifeste, în special, sub forma unei creșteri a prețurilor pentru serviciile de încasare plătite
de către întreprinderile care emit facturi.
85. În consecință, Consiliul Concurenței a realizat o analiză care să determine capacitatea
entității rezultate post-concentrare de a împiedica expansiunea concurenților și să evidențieze
condițiile de intrare pe piață. În același timp, a fost evaluată puterea compensatorii a clienților
pentru a determina în ce măsură operațiunea de concentrare economică notificată este
capabilă sau nu să afecteze concurența pe piața serviciilor de încasare de sume de bani din
România.
Capacitatea entității post-concentrare de a împiedica expansiunea concurenților și
barierele la intrarea pe piață
86. Analiza efectuată de Consiliul Concurenței asupra contractelor încheiate de către
15
PayPoint cu magazinele partenere a dus la concluzia existenței în aceste contracte a unor
clauze care pot afecta mediul concurențial normal deoarece pot face mai dificilă expansiunea
pe piață a celor mai apropiați concurenți – întreprinderile care operează rețele de terminale de
plată cu numerar a sumelor de bani. Aceste clauze constau în:
▪ clauzele care instituie în sarcina magazinelor-partenere obligația de a realiza un număr
minim lunar de tranzacții (OMT);
▪ clauze care instituie în sarcina magazinelor-partenere obligația de a notifica PayPoint în
situația în care le sunt oferite spre comercializare servicii similare.
87. Potrivit Orientărilor “în cazul în care intrarea pe o piaţă este suficient de accesibilă, este
puţin probabil ca o concentrare să reprezinte un pericol anticoncurenţial considerabil”.
Analiza privind intrarea pe piață a fost realizată în ceea ce privește posibilitate de intrare pe
piață prin intermediul unei rețele de terminale de plată deoarece, așa cum s-a arătat anterior,
întreprinderile care operează aceste rețele reprezintă concurenții cei mai apropiați ai părților
implicate.
88. În opinia părții notificatoare nu există costuri majore la intrarea pe piață. În cadrul
formularului de notificare, în secțiunea dedicată intrării pe piața serviciilor de încasare sume
s-a arătat că “pentru prestarea serviciilor de încasare sume și transfer de bani, presupunând
că platforma tehnică cu care sunt interfațate terminalele permite acest lucru, tot ce este
necesar este încheierea contractelor cu clienții, contracte ce permit colectarea de sume în
numele acestora. Achiziția sau dezvoltarea unei platforme proprii nu presupune nici ea
costuri prohibitive, având in schimb avantajul flexibilității la cerințe particulare”.
89. Potrivit aceleiași întreprinderi „în afară de investiția în terminale și eventual în platforma
de tranzacționare, dezvoltarea unei afaceri comparabile ca mărime cu cele ale
întreprinderilor implicate în concentrare este perfect realizabilă, fără a presupune alte
costuri/investiții decât cele normale susținerii unei afaceri de aceasta dimensiune”.
90. Din analiza datelor aflate la dispoziția Consiliului Concurenței a rezultat că un obstacol în
calea intrării pe piață este reprezentat de faptul că sectorul serviciilor de încasare de plăți este
caracterizat de importanța mare a economiilor de scară. Alături de economiile de scară,
prezența unor clienți de mari dimensiuni care au nevoie de prestarea serviciilor de încasare la
nivel național poate avea ca efect necesitatea ca intrarea pe piață să fie una de dimensiuni
relativ mari, lucru care nu este ușor de realizat nici din punct de vedere al sumelor care
trebuie investite în acest sens, nici din punct de vedere al intervalului de timp necesar pentru
dezvoltarea unei rețele de automate de plată cu o extindere suficientă.
91. În același timp, analiza Consiliului Concurenței a ținut cont de faptul că se înregistrează
progrese semnificative în ceea ce privește modalitățile electronice de efectuare a plăților,
progrese determinate de noile servicii oferite de către bănci, cât și de serviciile ce permit
efectuarea plăților facturilor direct de pe telefonul mobil puse la dispoziție de operatorii
telecom.
92. Totuși, schimbarea tehnologică în ceea ce privește plata facturilor, fie prin intermediul
telefonului mobil, fie prin intermediul diferitelor aplicații de internet banking presupune
costuri semnificative precum și un lanț de distribuție capabil să asigure un grad de
accesibilitate ridicat pentru clientul final.
93. În concluzie, nu este plauzibil ca o eventuală intrare pe piață a unei noi întreprinderi care
oferă servicii de încasare de sume de bani, indiferent de modalitate, să obțină în timp util o
dimensiune suficientă pentru a compensa eventuala exercitare a puterii de piață de către
entitatea rezultată post-concentrare.
16
Puterea de cumpărare compensatorie a clienţilor serviciilor de încasare de plăţi
94. Potrivit Orientărilor “presiunea concurenţială asupra unui furnizor nu este exercitată
doar de concurenţi, ci poate proveni şi de la clienţii acestuia. Nici chiar întreprinderile cu
cote de piaţă ridicate nu sunt capabile, după concentrare, să creeze obstacole semnificative
în calea concurenţei efective, în special prin funcţionarea, într-o mare măsură, în mod
independent faţă de clienţii lor, în cazul în care aceştia din urmă deţin o putere de
cumpărare compensatorie. În acest context, puterea de cumpărare compensatorie trebuie
privită ca o putere de negociere a cumpărătorului faţă de vânzător, în cadrul negocierilor
comerciale datorită dimensiunii sale, relevanţei comerciale pentru vânzător, precum şi a
capacităţii respectivului cumpărător de a apela la furnizori alternativi”.
95. În legătură cu puterea compensatorie a clienţilor, în Orientări se arată că “faptul că un
client poate ameninţa în mod plauzibil cu recurgerea la surse alternative de furnizare, într-
un interval rezonabil, în situaţia în care furnizorul ar decide majorarea preţurilor sau
deprecierea calităţii sau a condiţiilor de livrare, ar constitui o sursă de putere de cumpărare
compensatorie. Aceasta se aplică în cazul în care cumpărătorul ar putea să apeleze de îndată
la alţi furnizori...”.
96. Partea notificatoare a arătat că întreprinderile cliente ale serviciilor de încasare pot să
schimbe ușor furnizorul sau să elimine un furnizor deoarece întreprinderile emitente ale
facturilor utilizează concomitent mai multe metode de încasare de plăți, perfect substituibile.
Potrivit susținerilor părții notificatoare „facilitatea substituţiei este încurajată de realitatea că
un consumator final este de facto un consumator captiv al Clientului, ce trebuie să îşi
plătească factura/rata la bancă/asigurarea etc. pentru a evita suspendarea serviciului vital
respectiv, iar în lipsa furnizorului de încasare sume, destituit de furnizor, va fi obligat să
folosească altul disponibil (de ex. eliminarea CNPR dintre furnizorii Enel România, ce a fost
ușor substituită de toţi ceilalţi furnizori de servicii de încasare sume)”. Puncte de vedere
similare au fost exprimate și de către alte întreprinderi care operează rețele de terminale de
plată.
97. În cadrul analizei de piaţă Consiliul Concurenței a încercat să determine care ar fi reacţia
clienților care folosesc serviciile oferite de către părţile implicate în situaţia în care s-ar
confrunta cu o creştere de 5-10% a preţului solicitat de către întreprinderile care furnizează
servicii de încasare de bani. Majoritatea răspunsurilor relevă faptul că, în cazul în care unul
din furnizorii serviciilor de încasare de sume de bani ar încerca să mărească prețul solicitat
pentru serviciile prestate, reacția întreprinderilor client ar fi de renunțare la respectivul
furnizor.
98. Separat, în baza răspunsurilor la solicitările de informații, Consiliul Concurenței a
constatat că în perioada 2015-2016, în majoritatea cazurilor în care furnizorii de servicii de
încasare de plăţi au încercat să mărească preţul solicitat întreprinderilor emitente ale
facturilor, răspunsul acestor întreprinderi a fost rezilierea contractelor încheiate.
99. Din analiza informațiilor aflate la dispoziția Consiliului Concurenței a rezultat că
întreprinderile de mari dimensiuni, cele care emit marea majoritatea a facturilor, dispun de
surse alternative în ceea ce priveşte serviciile de încasare a plăţilor atunci când sunt
confruntate cu posibile creşteri de preţ din partea furnizorilor şi că nu ezită să renunţe la
serviciile anumitor furnizori de servicii de încasare în situaţia în care consideră că preţurile
solicitate de aceştia sunt prea mari.
100. Faptul că întreprinderile de mari dimensiuni dispun de putere de cumpărare
compensatorie nu înseamnă că se poate trage automat concluzia că această putere de
cumpărare aparține și întreprinderilor de dimensiuni mai mici și care operează la nivel
17
regional sau chiar local. Această problemă devine cu atât mai stringentă în situația în care
aceste întreprinderi furnizează servicii esențiale (gaz, electricitate, apă și canalizare) și
consumatorilor din mediul rural. În ceea ce privește consumatorii din mediul rural aceștia
beneficiază de mult mai puține posibilități de plată a facturilor prin comparație cu
consumatorii din mediul urban din cauza următoarelor motive:
posibilitățile de plată în numerar prin intermediul serviciilor bancare sunt considerabil
mai reduse deoarece rețelele bancare sunt dezvoltate, cu precădere, în mediul urban;
deși există puține informații disponibile, este cert că serviciile de internet banking și de
mobile banking sunt folosite mult mai puțin decât în mediul urban.
101. În ceea ce privește eventualele reacții ale întreprinderilor de dimensiuni mici în situația
în care acestea ar fi confruntate cu posibilitatea creșterii prețurilor de către furnizorii de
servicii de încasare, opiniile au fost variate. Unele opinii sunt similare celor exprimate de
întreprinderile de mari dimensiuni. În schimb, alte întreprinderi au exprimat opinii potrivit
cărora întreprinderile implicate ar deține post-concentrare putere de negociere în legătură cu
anumite întreprinderi care emit facturi. Această putere de negociere ar deriva din faptul că
anumite întreprinderi nu au la dispoziție alternative serioase la serviciile oferite de către
părțile implicate în operațiunea de concentrare economică notificată.
102. Astfel, deși nu s-a putut concluziona că întreprinderile implicate în operațiunea de
concentrare economică dețin putere de negociere raportat la totalitatea clienților de pe piață,
nu a putut fi exclusă ideea potrivit căreia entitatea post-concentrare ar afi capabilă să dețină
putere de negociere în relațiile cu întreprinderi de dimensiuni mai mici, cu o prezența
regională sau chiar locală. Această putere de negociere poate deriva din faptul că singurele
posibilități de plată în numerar a facturilor aflate la dispoziția consumatorilor din mediul rural
sunt reprezentate, în special, de serviciile de încasare a plăților efectuate de alte întreprinderi
care operează rețele de terminale de plată și de serviciile în acest sens furnizate de CNPR și
poate avea ca efecte încercarea de a crește prețul serviciilor de încasare.
103. Prin urmare, puterea compensatorie a acestor clienți a fost determinată ținând cont de
domeniile de activitate ale acestor întreprinderi, de reglementările specifice acelor domenii,
de regiunile/zonele în care aceste întreprinderi își furnizează serviciile și unde sunt necesare
servicii de încasare și de posibilitățile existente pentru aceste întreprinderi de a găsi furnizori
alternativi în situația în care entitatea post–concentrare ar încerca să crească prețul pentru
serviciile de încasare furnizate.
104. Analiza menită a determina care sunt întreprinderile față de care există pericolul ca
entitatea post-concentrare să mărească prețul pentru serviciile de încasare oferite a plecat de
la următoarele premise:
principalele servicii de încasare a facturilor prestate de întreprinderile implicate au ca
obiect plata facturilor pentru serviciile de electricitate, gaz, apă și canalizare, servicii
care prezintă pentru consumatorul final o importanță mult mai mare prin comparație cu
alte servicii de încasare (spre exemplu: serviciul de încasare a facturilor emise de Avon
sau serviciile de încasare a sumelor de bani pentru roviniete);
având în vedere importanța serviciilor de electricitate, gaz, apă și canalizare pentru
consumatorul final o eventuală creștere a prețurilor pentru serviciile de încasare a
facturilor emise pentru aceste servicii are potențialul de a afecta atât întreprinderile care
au emis facturile, dar și consumatorii care trebuie să plătească aceste facturi;
analiza a fost realizată plecând de la informațiile privind încasările efectuate de către
părțile implicate pentru furnizorii regionali de servicii de electricitate, gaz și apă-
18
canalizare și a urmărit să determine în ce măsură acești furnizori ar dispune de
alternative viabile din punctul de vedere al acoperirii la serviciile oferite de entitatea
rezultată post-concentrare.
105. Analiza efectuată de către Consiliul Concurenței a condus la concluzia că este posibil ca
anumite întreprinderi să fie afectate negativ de punerea în practică a concentrării deoarece
aceste întreprinderi nu dispun de suficiente alternative pentru a compensa o eventuală creștere
a prețurilor de către entitatea post-concentrare (alternativele au fost evaluate din punctul de
vedere al prezenței în teritoriu al unor întreprinderi capabile să furnizeze servicii de încasare a
facturilor similare cu cele oferite de părțile implicate în concentrare).
106. În acest sens, întreprinderile identificate de Consiliul Concurenței sunt: […].
Efecte coordonate
107. Așa cum se arată la pct. 39 din Orientări „o concentrare pe o piață concentrată poate
crea obstacole semnificative în calea concurenței efective, prin crearea sau consolidarea
unei poziții dominante colective, deoarece aceasta crește probabilitatea ca întreprinderile
să-și coordoneze astfel comportamentul și să majoreze astfel prețurile, chiar fără să încheie
un acord sau să recurgă la practică concertată, în sensul articolului 81 din tratat. O
concentrare poate, de asemenea, facilita coordonarea, făcând-o mai stabilă sau mai eficientă
pentru întreprinderile care se coordonau deja anterior concentrării, fie prin intensificarea
coordonării, fie permițând întreprinderilor să se coordoneze la nivelul unor prețuri și mai
ridicate”.
108. Apariția coordonării este mai probabilă pe piețele în care este relativ simplu să se ajungă
la un acord comun asupra modalităților de desfășurare. Suplimentar, este necesară întrunirea
a trei condiții pentru durabilitatea coordonării. Aceste condiții sunt următoarele:
întreprinderile care se coordonează trebuie să aibă capacitatea de a monitoriza la un
nivel satisfăcător respectarea condițiilor coordonării. Cu alte cuvinte, așa cum se arată
în decizia Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-342/99 “fiecare membru al unui
oligopol dominant trebuie să aibă abilitatea de a ști cum se comportă ceilalți membri
ai oligopolului pentru a monitoriza dacă adoptă sau nu o politică comună”. Acest lucru
necesită un grad suficient de transparență în piață;
existența unei forme a unui mecanism de descurajare plauzibil, care poate fi activat în
caz de constatare a unei abateri;
reacțiile părților terțe, precum concurenți existenți și viitori care nu participă la
coordonare, precum și clienți, nu trebuie să pericliteze rezultatele preconizate ale
concentrării11.
109. Analiza acestor factori în cadrul operațiunii de concentrare economică notificată a dus la
concluzia că este puțin probabilă îndeplinirea acestor criterii deoarece:
▪ există o multitudine de canale de plată și o multitudine de întreprinderi care prestează
servicii de încasare a sumelor de bani pentru a se concluziona că este plauzibilă
existența unui oligopol sau că operațiunea notificată poate duce la apariția unui
asemenea oligopol;
▪ piața serviciilor de încasare a sumelor de bani nu se caracterizează prin transparență.
Fiecare întreprindere care emite facturi negociază cu întreprinderile care furnizează
servicii de încasare a banilor pe o bază individuală, rezultatul negocierilor (prețul care
11 T-342/99, Airtours contra Comisiei, para. 62
19
trebuie plătit pentru serviciile de încasare de sume de bani) având caracter de secret de
afaceri. Acest lucru este valabil pentru toate întreprinderile ce activează pe această
piață.
110. Prin urmare, punerea în practică a operațiunii de concentrare economică notificată nu
este capabilă să ducă la afectarea concurenței prin modificarea naturii concurenței de pe piața
serviciilor de încasare a sumelor de bani prin intermediul unor efecte coordonate.
Analiza efectelor concentrării economice pe piața serviciilor de remiteri pentru transfer
de bani
111. În ceea ce privește serviciile de remiteri pentru transfer de bani PayPoint are încheiat un
contract pentru prestarea acestor servicii cu Western Union, în timp ce Payzone prestează
servicii similare pentru Moneygram.
112. Operațiunea de concentrare economică notificată nu duce la apariția unor suprapuneri
orizontale în sectorul serviciilor de transfer de bani din România la nivelul de gros, dar duce
la apariția unei suprapuneri orizontale pe piața serviciilor de remiteri pentru transfer de bani.
113. Așa cum s-a arătat în paragrafele dedicate definii pieței relevante aceste remiteri se
realizează prin intermediul a diferite canale de distribuție, canale care sunt puse la dispoziția
consumatorilor de către întreprinderile care prestează servicii de transfer de bani precum
Western Union și Moneygram. Aceste canale sunt reprezentate de bănci, întreprinderi care
furnizează servicii de telefonie mobilă (Orange), întreprinderi care operează rețele de
terminale de plată cum ar fi PayPoint și Payzone etc.
114. Există un număr semnificativ de canale de distribuție prin care pot fi efectuate aceste
remiteri pentru transfer de bani, o parte importantă a acestor remiteri de bani este efectuată
prin intermediul întreprinderilor din sistemul bancar din România, iar canalele reprezentate
de părțile implicate în concentrarea notificată reprezintă, pe baza datelor aflate la dispoziția
autorității de concurență, doar o mică parte a acestora.
115. Prin urmare, operațiunea de concentrare economică nu este capabilă să ducă la afectarea
semnificativă a concurenței pe piața serviciilor de remiteri de transfer de bani, în special prin
crearea sau consolidarea unei poziții dominante pe această piață.
Analiza efectelor concentrării economice pe piața comercializării produselor şi
serviciilor preplătite de telefonie mobilă
116. Potrivit Orientărilor, evaluarea efectelor concurențiale presupune stabilirea cotelor de
piață pe care entitatea post-concentrare le deține, stabilind astfel atât structura pieței, cât și
poziția părților la concentrare și a concurenților acestora.
117. Partea notificatoare a afirmat că din perspectiva pieței relevante definite, și anume piața
de distribuție de produse și servicii preplătite pentru telefonie mobilă (inclusiv cartele
răzuibile de reîncărcare și SIM), pentru Internet și radio-TV, valoarea totală estimată este de
[…] milioane lei în 2015, iar cota de piață estimată a întreprinderilor implicate este de […]%.
118. Având în vedere modul în care Consiliul Concurenței a definit în trecut piețele relevante,
autoritatea de concurență nu reține argumentele invocate de partea notificatoare pentru
stabilirea acestor valori.
119. În primul rând, veniturile realizate de întreprinderile implicate din comercializarea
produselor și serviciilor preplătite de telefonie mobilă nu au putut fi raportate la totalul
veniturilor obținute în sectorul telecomunicațiilor mobile. Acesta din urmă include și
produsele și serviciile de telefonie post-paid (abonamente), produse și servicii a căror valoare
este mult peste cifrele realizate de operatorii telecom din servicii preplătite și care reprezintă
20
o piață relevantă diferită.
120. În al doilea rând, în cazul Focus Sat, întreprinderile comercializează vouchere cu coduri
electronice pentru utilizatorii de servicii preplătite de televiziune de tip DTH. Acest fapt nu
echivalează cu prestarea serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, așa cum a
reținut partea notificatoare, iar cota de piață deținută de părțile implicate nu a putut fi
calculată prin raportare la cifra de afaceri totală realizată de întreprinderile prezente pe piața
serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale din România.
121. Calculul a avut în vedere cifra de afaceri totală realizată în anul 2016 de furnizorii de
telefonie mobilă preplătită pe care întreprinderile implicate îi deservesc, respectiv Orange,
Vodafone, Telekom Mobile, RCS&RDS și Lycamobile. Această cifră de afaceri este
prezentată în tabelul nr. 1 și este exprimată în lei.
Tabelul nr. 1 - Piața comercializării de produse și servicii pre-plătite de telefonie mobilă –
2016
Total PayPoint Payzone PayPoint+
Payzone Total
%
PayPoint
+Payzone
Distribuitori […] […]% […] […]% […] […] […]%
Total CA […] […]% […] […]% […] […] […]%
Sursa: prelucrare date furnizori
122. Având în vedere cele de mai sus, în 2016 cota de piață cumulată a întreprinderilor
implicate nu depășește […]% raportat la cifra de afaceri realizată direct de către
întreprinderile care furnizează servicii de telefonie mobilă preplătite prin intermediul
distribuitorilor, și este aproape de […]% în cazul în care avem în vedere cifra de afaceri totală
realizată de furnizorii acestor servicii. Prin urmare, nu se poate considera că operațiunea de
concentrare economică ar avea un impact semnificativ asupra mediului concurențial.
Analiza efectelor concentrării economice pe piața de comercializare a produselor și
serviciilor preplătite de televiziune de tip DTH
123. O situație aparte o constituie poziția întreprinderilor implicate pe piața de comercializare
a produselor și serviciilor preplătite de televiziune de tip DTH. Întreprinderea Focus Sat
folosește o modalitate diferită de încasare a sumelor de bani pentru serviciile de retransmisie
a programelor audiovizuale pe care le prestează prin comparație cu întreprinderile care
furnizează servicii similare de retransmisie prin DTH.
124. Focus Sat a arătat că în anul 2016 avea un număr de […] distribuitori direcți și un număr
de […] de dealeri care comercializau aceste produse. De asemenea, întreprinderea […], însă
oferă posibilitatea clienților săi de a achiziționa aceste vouchere prin intermediul aplicației
online și a serviciului SMS cu valoare adăugată.
125. Cota de piață estimată a entității post concentrare aferentă anului 2016 de […]% și
vizează strict vânzările Focus Sat către distribuitori și dealeri. Această cotă de piață rezultată
pentru entitatea post-concentrare nu este însă exactă deoarece serviciile pot fi achiziționate de
asemenea și prin intermediul aplicației online, cât și prin trimiterea unui SMS cu valoare
adăugată. Prin urmare, cota de piață a entității post-concentrare este probabil mai mică de
[…]%.
126. În concluzie, analiza efectuată de Consiliul Concurenței a dus la următoarele îngrijorări
concurențiale:
21
i) există posibilitatea ca anumite întreprinderi care, la momentul analizei concentrării
economice notificate, utilizează serviciile de încasare a facturilor prestate de una sau chiar
ambele întreprinderi implicate să nu dispună de suficiente alternative în cazul în care entitatea
rezultată post-concentrare ar încerca să mărească prețul serviciilor de încasare furnizate.
Aceste întreprinderi sunt următoarele: […];
ii) entitatea rezultată post-concentrare ar deține rețeaua cea mai dezvoltată de terminale de
plată de pe teritoriul României din punct de vedere al numărului locațiilor partenere și din
punctul de vedere al numărului de terminale de plată. Acest lucru este cu atât mai important
atunci când examinăm dimensiunea acestei rețele raportată strict la prezența acesteia în
mediul rural.
127. Entitatea rezultată post-concentrare ar putea să încerce să împiedice intrarea și/sau
expansiunea pe piață în mediul rural a întreprinderilor care operează servicii de terminale de
plată. Acest lucru se poate realiza prin:
• creșterea numărului minim lunar de tranzacții (OMT) pe care magazinele partenere ale
PayPoint trebuie să îl realizeze;
• introducerea, post-concentrare, în cadrul contractelor încheiate cu magazinele partenere
ale Payzone a unor prevederi privind atingerea unui număr minim lunar de tranzacții,
[…];
• existența în sarcina magazinelor partenere a obligației, în situația în care în magazine
există terminale de plată ale altor întreprinderi și în situația în care sunt oferite spre
comercializare servicii similare serviciilor PayPoint, de notificare prealabilă a
PayPoint, de păstrare a unei poziții neutre și de abținere de la orice act care ar putea
defavoriza această întreprindere. Formularea privind actele care ar putea defavoriza
PayPoint este ambiguă și, prin urmare, interpretabilă și ar putea avea efectul de a fi
folosită de către entitatea post-concentrare pentru a descuraja magazinele partenere de
la încheierea unor contracte și cu întreprinderile concurente ale acestei entități.
iii) din analiza datelor aflate la dispoziția Consiliului Concurenței nu a rezultat existența unor
contracte care conțin clauze de exclusivitate în ceea ce privește serviciul de încasare de plăți.
În același timp, nu se poate exclude posibilitatea ca, în baza răspândirii geografice a rețelei
sale de terminale de plată, entitatea rezultată post-concentrare să încerce să devină furnizor
exclusiv de servicii de încasare pentru anumite întreprinderi cu amprentă regională sau locală
ai căror clienți sunt prezenți, cu precădere, în mediul rural.
128. Analiza realizată de Consiliul Concurenței în ceea ce privește efectele concentrării
economice pe piața de comercializare a produselor și serviciilor preplătite de televiziune de
tip DTH a relevat că, post-concentrare, părțile implicate ar deține o cotă de piață de
aproximativ […]%.
129. Acest nivel al cotei de piață ar putea avea efectul negativ de a duce post-concentrare la o
creștere a prețului pe care entitatea rezultată post-concentrare îl solicită consumatorilor finali
pentru produsele și serviciilor preplătite de televiziune de tip DTH pe care le pune la
dispoziția acestora.
130. Aceste îngrijorări concurențiale au fost transmise întreprinderii PayPoint12 .Ca urmare a
transmiterii Adresei, întreprinderea PayPoint a solicitat13 organizarea unei întrevederi în
vederea discutării îngrijorărilor concurențiale transmise. Întâlnirea solicitată a avut loc în data
12 Prin adresa înregistrată cu nr. RG 10059/10.07.2017 (denumită în continuare Adresa). 13 Prin adresa înregistrată cu nr. RG 10189/11.07.2017
22
de 13.07.2017 la sediul Consiliului Concurenței.
131. Ulterior, întreprinderea PayPoint a transmis Consiliului Concurenței o adresă14 prin care
a exprimat îndoieli în ceea ce privește caracterul întemeiat al îngrijorărilor concurențiale
transmise de autoritatea de concurență.
132. Suplimentar, ca urmare a solicitării părții notificatoare, în data de 24.07.2017 a avut loc,
la sediul Consiliului Concurenței, o întâlnire între reprezentanții PayPoint și persoanele
mandatate de către Plenul Consiliului Concurenței să reprezinte autoritatea de concurență în
legătură cu o eventuală propunere de angajamente.
133. În cadrul acestei întrevederi au fost discutate posibilele angajamente care pot fi oferite
de către PayPoint pentru a înlătura îngrijorările concurențiale transmise de către Consiliul
Concurenței. În ceea ce privește îngrijorarea legată de poziția importantă deținută de entitatea
post-concentrare pe piața de comercializare a produselor și serviciilor preplătite de
televiziune de tip DTH, reprezentanții PayPoint au adus încă o dată argumente în sprijinul
susținerii potrivit căreia entitatea rezultată post-concentrare nu va putea influența prețul final
al produselor și serviciilor preplătite de tip DTH.
134. Persoanele desemnate de către Plenul Consiliului Concurenței au fost de acord cu aceste
argumente și au considerat că nu mai este necesară formularea unei propuneri de angajamente
în ceea ce privește activitatea PayPoint/Payzone de distribuție de servicii și produse preplătite
de tip DTH.
135. Ulterior, PayPoint a transmis autorității de concurență15 o propunere de angajamente
menită a înlătura îngrijorările concurenţiale exprimate de autoritatea de concurenţă. Aceste
angajamente sunt însoţite de detalii în ceea ce priveşte condiţiile de punere în aplicare a
angajamentelor şi de monitorizare a respectării acestora.
136. Angajamentele propuse constau în:
▪ pentru o perioadă de 36 de luni de la data autorizării concentrării (cu posibilitatea
reducerii acesteia la 24 de luni dacă analiza preliminară a autorității de concurență
duce la concluzia că potențialele efecte negative avute în vedere nu pot avea loc),
întreprinderile implicate în concentrare nu vor majora prețurile solicitate
întreprinderilor identificate, cu excepția majorărilor corespunzătoare ratei inflației sau
care rezultă din cauze externe funcționării întreprinderii, cum ar fi eventuale majorări
sau impuneri de noi taxe/impozite/contribuții.
Obligația va avea ca obiect doar serviciile de încasare a sumelor de bani în numerar,
prestate prin intermediul magazinelor partenere, dar nu va avea în vedere eventualele
servicii care ar putea fi prestate și în viitor (de exemplu: serviciile de încasare a
facturilor prin intermediul cardurilor).
▪ pentru o perioadă de 36 de luni de la data autorizării concentrării (cu posibilitatea
reducerii acesteia la 24 de luni dacă analiza preliminară a autorității de concurență
duce la concluzia că potențialele efecte negative avute în vedere nu pot avea loc), nu
va mări valoarea OMT […] în contractele încheiate de această întreprindere cu
magazinele partenere din mediu rural (magazine partenere localizate în sate și
comune16).
▪ pentru o perioadă de 36 de luni de la data autorizării concentrării (cu posibilitatea
14 Înregistrată cu nr. RG 10631/21.07.2017 15 Prin adresa înregistrată cu nr. RG 11260/07.08.2017 16 Partea notificatoare a oferit explicații cu privire la aria de cuprindere a noțiunilor comună și sat.
23
reducerii acesteia la 24 de luni dacă analiza preliminară a autorității de concurență
duce la concluzia că potențialele efecte negative avute în vedere nu pot avea loc),
contractele existente între Payzone și magazinele partenere din mediul rural pentru
servicii de încasare de sume să nu fie modificate în sensul implementării unui număr
minim de tranzacții (OMT) pe care respectivele magazine să le realizeze pe parcursul
unei luni.
Obligația asumată nu afectează dreptul întreprinderilor implicate de acționa în sensul
realizării unor economii de scop și de scară și a sinergiilor operaționale post-
concentrare sau posibilitatea de a-și exercita drepturile contractuale față de parteneri
în anumite cazuri.
▪ pe termen nelimitat, să modifice clauzele contractuale în sensul eliminării obligației
de notificare prealabilă a PayPoint cu privire la oferirea de servicii similare altor
întreprinderi și în sensul clarificării obligației magazinului partener de a păstra o
obligație neutră […].
▪ pentru o perioadă de 36 de luni de la data autorizării concentrării (cu posibilitatea
reducerii acesteia la 24 de luni dacă analiza preliminară a autorității de concurență
duce la concluzia că potențialele efecte negative avute în vedere nu pot avea loc), să
nu condiționeze încheierea unor contracte cu întreprinderile identificate anterior cu
amprentă regională […] sau locală […] ai căror clienți consumatori sunt prezenți, cu
precădere […] în mediul rural.
Măsura propusă nu va aduce atingere:
- posibilității că o clauză de exclusivitate să fie impusă, solicitată sau propusă de către
partenerul contractual […] cu amprentă regională sau locală ai căror clienți sunt
prezenți, cu precădere […] în mediul rural, și nici posibilității ca întreprinderile
implicate în concentrare să ofere discounturi de volum, cu respectarea principiilor
concurenței;
- posibilității întreprinderilor implicate în concentrare de a implementa de comun acord
cu clienții și cu respectarea principiilor concurenței obligații de exclusivitate în relația
contractuală cu clienții pentru serviciile de încasare a facturilor care nu se încadrează
în categoria furnizorilor de servicii de utilități […] cu amprentă regională sau locală.
▪ în situația în care vor exista terminale (exclusiv partea de hardware) utilizate de
Payzone la data autorizării concentrării economice, amortizate din punct de vedere
contabil și fiscal și care, deși funcționale, vor fi scoase din uz cu intenția casării lor în
perioada de 12 luni de la data autorizării concentrării, nemaifiind utilizate în alt mod
de PayPoint/Payzone (cu sau fără anumite modificări), PayPoint/Payzone vor scoate
la vânzare respectivele terminale, permițând eventualilor concurenți să le
achiziționeze.
137. Analiza angajamentelor propuse de Paypoint a dus la următoarele concluzii:
▪ angajamentul de a nu mări prețul pentru întreprinderile identificate în cadrul Adresei
propus de PayPoint este unul adecvat deoarece înlătură îngrijorarea concurențială
identificată de Consiliul Concurenței. Durata propusă a angajamentului (36 de luni, cu
posibilitatea de reducere la 24 de luni în situația în care monitorizarea făcută de
Consiliul Concurenței nu duce la concluzia existenței unui efect negativ asupra
concurenței) este suficientă în măsura în care considerăm că după trecerea acestei
perioade întreprinderile avute în vedere de autoritatea de concurență vor avea
posibilitatea de a apela la alte/noi întreprinderi care prestează servicii de încasare a
24
facturilor (concurenții potențiali) în situația în care întreprinderile implicate ar încerca
să mărească prețul serviciilor de încasare a facturilor;
▪ angajamentul PayPoint de a nu mări numărul minim lunar de tranzacții (OMT) în
ceea ce privește magazinele partenere ale acestei întreprinderi este unul adecvat
deoarece elimină îngrijorarea concurenţială identificată de către Consiliul
Concurenţei, respectiv posibilitatea ca PayPoint să încerce, prin ridicarea nivelului
OMT, intrarea și/sau expansiunea concurenților în ceea ce privește serviciile de
încasare a plăților în mediul rural;
▪ angajamentul PayPoint de a nu mări numărul minim lunar de tranzacții (OMT) în
ceea ce privește magazinele partenere ale întreprinderii Payzone este unul adecvat
deoarece elimină îngrijorarea concurenţială care a fost identificată de autoritatea de
concurenţă. Prin acest angajament se elimină posibilitatea ca, post-concentrare,
contractele existente între Payzone și magazinele partenere din mediul rural să fie
modificate în sensul introducerii unor clauze privind atingerea unui număr minim
lunar de tranzacții pentru serviciile de încasare de sume de bani, modificare
contractuală care ar putea avea ca efect împiedicarea intrării și/sau expansiunea
concurenților în ceea ce privește serviciile de încasare a plăților în mediul rural;
▪ angajamentul de a modifica clauza contractuală în temeiul căreia magazinele
partenere în care urmau a fi instalate terminale de plată ale altor întreprinderi aveau
obligația de a informa în prealabil PayPoint, de a păstra o poziție neutră și de a se
abține de la orice act de natură a defavoriza această întreprindere este unul adecvat
deoarece elimină îngrijorarea concurențială identificată și comunicată de Consiliul
Concurenței. Pe de o parte, este eliminată obligația magazinelor partenere de a
notifica PayPoint în situația în care le sunt oferite spre comercializare servicii similare
de către alte întreprinderi care operează rețele de terminale de plată.
Pe de altă parte, clauza care cuprinde obligația magazinelor partenere de a păstra o
poziție neutră și se a se abține de la orice act de natură a defavoriza întreprinderea
PayPoint este astfel formulată încât să fie înlăturată posibilitatea ca această clauză să
fie interpretată în sensul descurajării magazinelor partenere de a încheia contracte cu
întreprinderile concurente ale întreprinderilor implicate în concentrare;
▪ angajamentul asumat de părțile implicate de a nu condiționa încheierea contractelor
cu întreprinderi furnizoare de utilități […] de acceptarea de către aceste întreprinderi a
unor clauze de exclusivitate una adecvată deoarece elimină îngrijorarea exprimată de
Consiliul Concurenței. În același timp, va avea în vedere acele întreprinderi care
furnizează servicii […] ai căror clienți sunt prezenți, cu precădere, în mediul rural17.
În același timp, angajamentul este proporțional prin prisma faptului că nu împiedică
întreprinderile implicate să accepte impunerea unor clauze de exclusivitate de către
întreprinderile partenere, coroborat cu faptul că nu va putea împiedica inserarea unor
clauze de exclusivitate în contractele încheiate cu întreprinderi care nu furnizează
servicii […];
▪ angajamentul asumat de PayPoint de a vinde terminalele de plată ale Payzone care
vor fi scoase din uz este un angajament suplimentar și nu răspunde unei îngrijorări
concurențiale exprimate de către Consiliul Concurenței. În același timp, acest
17 Clienții prezenți în mediul rural sunt avuți în vedere deoarece, ținând cont de faptul că serviciile de încasare a
facturilor sunt prestate în mediul urban, într-o măsură considerabilă, de către întreprinderile bancare, o clauză de
exclusivitate care ar produce efecte în mediul urban nu ar fi de natură să producă efecte anticoncurențiale.
25
angajament, odată asumat, dă posibilitatea întreprinderilor concurente care operează
rețele de terminale de plată ca, în situația în care terminale de plată aparținând
Payzone sunt scoase la vânzare, să achiziționeze aceste terminale pentru folosirea în
cadrul propriei rețele de terminale de plată.
138. În concluzie, angajamentele propuse de către PayPoint înlătură îngrijorările
concurenţiale ale Consiliului Concurenţei.
139. Respectarea îndeplinirii angajamentelor asumate de PayPoint, precum și impactul
concentrării economice asupra mediului concurențial, vor fi monitorizate de Consiliul
Concurenţei. În acest scop, în cursul unei perioade de 3 ani (cu posibilitatea de reducere cu
un an a perioadei de monitorizare în condițiile în care analiza realizată de autoritatea de
concurență duce la concluzia că punerea în practică a operațiunii nu a avut efecte negative
asupra concurenței), PayPoint va întocmi și transmite Consiliului Concurenței, în condițiile
stabilite la paragraful 140 al deciziei, rapoarte care vor conține informațiile și documentele
prezentate în cadrul paragrafelor 141 și 142 ale prezentei decizii.
140. În primul an de monitorizare PayPoint va transmite Consiliului Concurenței două
rapoarte – primul până la data de 30.03.2018, cel de-al doilea până la data de 30.09.2018.
Raportul pentru al doilea an de monitorizare va fi transmis până la data de 30.09.2019. În
situația în care Consiliul Concurenței nu va reduce la 2 ani perioada de monitorizare,
PayPoint va întocmi și transmite raportul pentru al treilea an de monitorizare până la data de
30.09.2020.
141. Rapoartele întocmite de PayPoint vor include următoarele informații și documente:
în ceea ce privește angajamentul nr. 1, vor fi furnizate contractele care produc efecte la
momentul autorizării operațiunii de concentrare economică și/sau orice alte documente
din care să rezulte prețul plătit de cele 5 întreprinderi pentru serviciile de încasare a
facturilor prestate de PayPoint și/sau Payzone:
în ceea ce privește angajamentul nr. 2, va fi furnizată o listă care să cuprindă
magazinele-partenere din mediul rural care au prevăzute în contractele încheiate cu
PayPoint clauza privind realizarea OMT […], precum și datele de contact folosite de
PayPoint în comunicarea cu aceste magazine;
în ceea ce privește angajamentul nr. 3, va fi furnizată o listă a magazinelor-partenere ale
Payzone la momentul autorizării operațiunii de concentrare economică, lista
magazinelor cărora li s-a transmis de către entitatea post-concentrare o notificare
privind dreptul de a opta între contractul cu PayPoint și contractul cu Payzone, precum
și informații privind rezultatele notificărilor transmise;
în ceea ce privește angajamentul nr. 4, vor fi transmise următoarele informații: o listă a
contractelor încheiate ulterior autorizării operațiunii de concentrare economică, un
exemplar-tip al actului adițional de modificare a contractelor transmis magazinelor
partenere, o centralizare a ofertelor de încheiere de acte adiționale transmise
magazinelor-partenere conținând informații despre statusul acceptării, exprese sau
tacite, respectiv a respingerii exprese a ofertelor;
în ceea ce privește angajamentul nr. 5, vor fi transmise informații privind modalitatea în
care au fost determinate întreprinderile care corespund criteriilor enunțate în cadrul
angajamentului, sursa informațiilor folosite, identitatea întreprinderilor, precum și
contractele în temeiul cărora entitatea post-concentrare le prestează servicii de încasare
a facturilor;
în ceea ce privește angajamentul nr. 6, vor fi transmise înscrisuri și/sau orice alte
26
documente din care să rezulte oferta de vânzare a terminalelor de plată scoase din uz.
142. Separat, pentru evaluarea efectelor concentrării economice pe piața serviciilor de
încasare a sumelor de bani, rapoartele de monitorizare vor conține următoarele informații:
identitatea întreprinderilor pentru care entitatea post-concentrare prestează servicii de
încasare a facturilor,
numărul total de tranzacții de plată realizate de entitatea post-concentrare în perioada
avută în vedere de raportul de monitorizare,
situație a primilor 10 clienți la serviciile de încasare a facturilor (din punct de vedere al
numărului de tranzacții realizate),
informații privind comisionul mediu/tranzacție obținut,
situație privind numărul de locații de plată unde sunt disponibile terminalele, defalcată
în funcție de distribuția în teritoriu a acestora (urban/rural),
situație privind numărul de litigii contractuale intervenite între entitatea post-
concentrare și magazinele-partenere ulterior autorizării operațiunii de concentrare
economică, litigii care au ca obiect neîndeplinirea de către magazinele partenere a
OMT.
143. În aceste condiţii, ca urmare a analizei operaţiunii de concentrare economică notificată
Consiliului Concurenței cu RS 4/18.01.2017, care se va realiza prin dobândirea de către
PayPoint Services SRL a controlului unic asupra Payzone SA, se constată că, deşi
operaţiunea cade sub incidenţa Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei pe piata
romanească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau
consolidării unei poziţii dominante.
În temeiul art. 25 alin. (1) lit. d) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, şi ale art. 9 alin. (1) lit. b) din Regulamentul de
organizare și funcţionare al Consiliului Concurenţei
Plenul Consiliului Concurenţei
D E C I D E
Art. 1. În conformitate cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) lit. b) din Legea concurenţei nr.
21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum şi ale Regulamentului
privind concentrările economice, se emite prezenta decizie de neobiecţiune privind
concentrarea economică realizată de către PayPoint Services SRL prin preluarea controlului
unic asupra Payzone SA, cu condiţia respectării angajamentelor propuse de PayPoint Services
SRL şi acceptate de Consiliul Concurenţei (Anexa nr.1).
Art. 2. Conform prevederilor art. 55 alin. (1) lit. e) din Legea concurenţei nr. 21/1996,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, neîndeplinirea unei obligaţii, a unei
condiţii sau a unei măsuri impuse printr-o decizie a Consiliului Concurenţei constituie
contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală
realizată în anul financiar anterior sancţionării. Potrivit art. 59 alin. (1) lit. d) din Legea
27
concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul
Concurenţei poate obliga, prin decizie, întreprinderile sau asociaţiile de întreprinderi la plata
unor amenzi cominatorii în sumă de până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie din anul
financiar anterior sancţionării, pentru fiecare zi de întârziere, pentru a le determina să
respecte condiţiile şi/sau obligaţiile impuse printr-o decizie luată potrivit prevederilor art. 47
alin. 2 lit. b) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Art. 3. PayPoint Services SRL este obligată, conform prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea
concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să plătească
taxa de autorizare a concentrării economice notificate.
Art. 4. Taxa de autorizare, calculată pe baza cifrelor de afaceri stabilite conform prevederilor
art. 67 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, precum şi conform Instrucţiunilor cu privire la calculul taxei de autorizare a
concentrărilor economice, pe baza cifrei de afaceri comunicate de către PayPoint Services
SRL prin adresa înregistrată la Consiliul Concurenţei cu RG 12326/08.09.2017, este
echivalentul în lei a […] de euro la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a
României valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior emiterii deciziei de
autorizare a concentrării economice, respectiv […] de lei.
Art. 5. Suma reprezentând taxa de autorizare se va vira în maximum 30 (treizeci) de zile de
la data comunicării prezentei decizii, în contul RO94TREZ70020E330800XXXX, deschis la
Trezoreria Operativă a Municipiului Bucureşti, beneficiar Consiliul Concurenţei, cod fiscal
8844560, cu ordin de plată tip trezorerie, cu menţiunea: “Taxa de autorizare concentrare
economică conform Legii concurenţei nr. 21/1996”. O copie după ordinul de plată va fi
transmisă neîntârziat Consiliului Concurenţei.
Art. 6. Decizia Consiliului Concurenţei poate fi atacată, conform prevederilor art. 51 alin. (1)
din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în
termen de 30 de zile de comunicare, la Curtea de Apel Bucureşti.
Art. 7. Prezenta Decizie devine aplicabilă de la data comunicării ei.
Art. 8. Direcţiile şi compartimentele de specialitate din subordinea Secretarului General şi
Direcţia Servicii din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări aducerea la îndeplinire a
prezentei Decizii.
Art. 9. În conformitate cu prevederile art. 62 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, prezenta Decizie va fi publicată pe pagina de
internet a Consiliului Concurenţei, cu protejarea secretelor de afaceri şi a altor informaţii
confidenţiale, potrivit prevederilor legale în acest sens.
Art. 10. Prezenta Decizie se va transmite către PayPoint Services SRL, prin împuterniciţi:
[…].
Bogdan M. Chiriţoiu
Preşedinte