PLAN DE MARKETINGPROMOVAREA DELTEI DUNARII CA DESTINATIE TURISTICA

Autor : SILAV N. MIHAELA

Disciplina: Publicitate si planificare media

1. 1.1.

Rezumat Principalele recomandri ale planului de marketing

Prin planul de marketing propus se recomand urmtoarele elemente i aspecte importante: a. construirea unor pachete de servicii turistice integrate i nu prezentarea unor produse sau servicii i evenimente turistice izolate. b. utilizarea unor strategii de comunicare persuasive astfel nct s poat fi prezentat i evocat n mod adecvat semnificaia i atractivitatea inerente acestor pachete; c. aciuni bine definite i corelate, astfel nct planul de marketing i ntreg proiectul s poat fi implementat cu succes. d. Promovarea la nivel naional a pachetelor turistice integrate din Delta Dunarii, n concordan cu principiile europene i naionale privind dezvoltarea durabil

1.2.

Prezentare succint a bugetului necesar implementrii planului de marketing

Nr crt 1.

2.

3.

Valoare a Tipul de activitati bugetate , necesare implementarii planului de estimat (Lei marketing fara Activitati de planificare media, asistenta, machetare si concept campanie 80000 TVA) Total, din care: Achizitia serviciilor pentru elaborare mediaplan, a planului de promovare prin 60000 mijloace extramedia si de asistenta in implementarea actiunilor de materialelor de Achizitia serviciilor de realizare a conceptiei si machetelor promovare 20000 promovare a pachetelor materialelor promotionale, inclusiv cele aferente participarii la 15000 Realizarea turistice integrate (machete materiale printate, macheta web-site etc) targuri Total, din care: Achizitia serviciilor de realizare efectiva (tiprire) a materialelor de promovare 15000 (in baza machetelor) Asigurarea serviciilor de difuzare a mesajelor si informatiiilor 80000 Total, din care: Achizitia serviciilor de promovare prin presa scrisa 12000 Achizitia serviciilor de promovare prin radio national si local 15000 Achizitia serviciilor de promovare prin emisiuni TV 35000 Achizitia serviciilor de promovare prin participare targuri 16000 Achizitia serviciilor de cazare aferenta participarii la targuri 3500 Achizitie servicii curierat si expedieri material promoionale 3500 175000

TOTAL BUGET AFERENT IMPLEMENTARII PLANULUI DE MARKETING (cheltuieli directe de implementare)

2. Justificarea produsului specific/ evenimentului care face obiectul promovrii 2.1. Specificitatea Deltei Dunarii

Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor, trestiilor,pestilor, Delta Dunarii este o regiune cu o mare frumusete turistica, avand un real interes stiintific. Suprafata totala masoara 5050 km2 (din care 4340 km2 pe teritoriul Romaniei, restul pe teritoriul Ucrainei) altitudinea medie fiind 31 cm, marea parte a regiunii aflanduse sub ape.

Imagini dintre cele mai variate apar inaintea calatorului: grinduri, intinse balti, intinderi mari de stuf, garle, nisip, paduri, canale umbrite de salcii batrane... Toate acestea impreuna cu o permanenta metamorfoza, o perpetua modificare a formei - dimensiunilor deltei uimesc tot mai multi turisti romani sau straini.

Delta Dunarii este considerata zona cu cea mai intinsa, mai compacta suprafata stuficola din lume (imensele stufarii au un rol deosebit pentru mentinerea echilibrului natural); cea mai bogata fauna ornitologica din lume (peste 300 specii); cel mai tanar pamant din Europa; cele mai intinse nisipuri in Romania; cea mai scazuta nebulozitate din tara; cea mai joasa atitudine a unui oras (Sulina:3.5 m); cea mai scurta iarna din tara.

Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, pentru varietatea, originalitatea florei faunei, pe perimetrul Deltei Dunarii au fost constituite mai multe rezervatii naturale complexe: Padurea-Letea, Sfantu Gheorghe-Perisor-Zatoane, Periteasca- Letea-Sfantu Gheorghe-PerisorZatoane, Periteasca-Leahova-Gura Portitei. Este considerat cea mai ntins zon compact de stufriuri de pe planet, domeniul grlelor, japelor, canalelor i blilor care adpostesc peste 5000 de specii i 30 tipuri de ecosisteme. Are o suprafata de 4178 kmp din care 82% pe teritoriul Romaniei si restul de18% pe teritoriul Ucrainei. Coordonate de delimitare sunt:28 10 50 longitudine estic (Cotul Pisicii)/29 42 45 longitudine estic (Sulina)/45 27latitudine nordic (bratul Chilia, km 43)/ 44 20 40 latitudine nordic (Capul Midia). Cele trei brate ale Dunarii: bratul Sf. Gheorghe- 69.7 km,bratul Sulina -63.7 km,bratul Chilia 120 km,impart Delta Dunarii in trei mari ostroave complexe:Letea,Sfantul Gheorghe si Dranov.

Suprafata acestora este brazdata de numeroase brate secundare,garle si canale artificiale care leaga fluviul de numeroase lacuri si mlastini.Cele mai mari intinderi de lacuri sunt.Fortuna, Gorgova, Matita, Isac, Rosu , Uzlina etc. Partea de sud a deltei este ocupata de complexul lacustru Reazelm(1015 kmp) cu lacurile Reazelm,Babadag,Golovita,Sinoe si Tuzla.80% din suprafata deltei este acoperita de ape in tot cursul anului.Clima in Delta Dunarii este continentala,cu mari amplitudini de temperature,cu precipitatii putine,dar cu umiditate ridicata,temperature medie anuala fiid de 11 gr.celsius.Vegetatia este predominant formata din stufarii marginite de papura si rogoz. Stuful plutitor plaurii formeza o suprafate de peste 100000 hectare.Prin grinduri cresc salcii,plopi,stejari,anini si frasin.In Delta Dunarii exista 18 zone protejate ce ocup o suprafat total de 50 600 ha.Localitati din Delta Dunarii unde gasiti cazare in hoteluri si pensiuni: Tulcea, Sulina, Sfantul Gheorghe, Samova, Partizani, Murighiol, Mila23, Mila35, Mila 47, Maliuc, Mahmudia, Nufarul, Jurilovca, Gorgova, Dunavatu, Crisan, Chilia, Caraorman, Colina, Ilgan, Bestepe, Balteni de sus, Uzlina In Delta Dunarii exista peste 1200 specii plante,peste 300 specii pasari si peste 45 specii pesticrap.caras,somn,stiuca,avat,platica,biban,rosioara,salau,morun,pastruga. Valoarea universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscut prin includerea acesteia n reteaua international a rezervatiilor biosferei (1990), n cadrul Programului OMUL SI BIOSFERA(MAB) lansat de UNESCO. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscut n septembrie 1990, ca Zon umed de important international, mai ales ca habitat al psrilor de ap- Conventia RAMSAR. Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscut prin includerea acesteia n Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, n decembrie 1990. Recunoscut ca zon umed de importan internaional (conform conveniei RAMSAR) i ca patrimoniu mondial cultural i natural (conform UNESCO), Delta Dunrii este singura delt declarat rezervaie a biosferei de ctre UNESCO. Datorit importanei sale globale pentru conservare i pentru economia regional, Delta Dunrii are oportunitatea de a deveni un model de dezvoltare durabil bazat pe ecosistemele existente aici. Locatie Delta Dunarii Fluviul Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta.

In Romania, Delta Dunarii este situata in S-E tarii, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si fiind situata SV de podisul Dobrogei, la N trece peste granite cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela 45 lat N si maridianul de 29 longitudine E

Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste anual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone aluviuni depuse de catre fluviu Dunarea. Populatia si asezarile Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (78).

Populatia Deltei Dunarii este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina. Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica. Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare. Economia Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand la productia interna de peste. Reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.

Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16: - Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni; - Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc. - Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta; - Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea; - alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor rezervatie faunistica, etc. Fauna Delta Dunarii - Flora si Fauna Deltei Dunarii Fauna Deltei Dunarii, un vast mozaic al specilor, fara egal in Europa, chiar cu unicate mondiale. Dintre cele peste 300 specii de pasari amintim: pelicani, gaste, rate salbatice, berze, cormorani, egrete, califari albi sau rosii, flamingo, lebede, multe dintre ele monumente ale naturii ocrotite prin lege. Mentionam faptul ca pe deasupra Deltei trec sase drumuri ale pasarilor migratoare, ea aflanduse situata la jumatatea distantei dintre Ecuator - Polul Nord (paralela 45), constituind asadar, un loc firesc pentru popasul pasarilior migratoare. Multe dintre speciile pestilor intalnite aici au mare valoare economica: morun, nisetru, pastruga, cega - purtatori ai icrelor negre. Dintre mamifere se remarca herminele, pisicile salbatice, bizamul, caine enot, broaste testoase etc.

Inegalabila flora cuprinde, printre altele: nuferi albi sau galbeni, nuci de apa, papura, ferigi de apa, trestii mirositoare, stanjenel de balta etc. Peisajul floral impresionant de bogat al acestor locuri de basm este completat cu cele 8000 ha de paduri cu arbori gigantici pe ale caror trunchiuri se imbratiseaza plantele agatatoare, lianele. Trebuie sa precizam ca aici Delta se poate pescui tot timpul anului, exceptie facand perioada depunerii icrelor care incepe la 1 aprilie durand 60 zile. De asemenea, este interzis accesul la rezervatiile naturale cand incepe perioada cuibaritului, la jumatatea lunii iunie. Dintre centrele turistice ale Deltei Dunarii amintim : Maliuc (cu amenajari pentru agrement), asezarile pescaresti: Pardina, Chilia Veche (baza pentru agrement). Ofertele de cazare din aceasta zona sunt variate, pensiunile din zona oferind servicii care sunt unice in tara cum ar fi : cazare - masa, mancaruri traditionale, oferte de excursii prin Delta Dunarii cu vaporasul sau cu barca sau alte servicii specifice locului.

2.3. Gama produselor turistice n Delta Dunarii Gama de produse i servicii turistice oferite Delta Dunariiprovine din formele de turism ce pot fi practicate n aceste zone, astfel:

Obiective turistice ENISALA - (la 17 km de Jurilocva)- aici s-au gasit urmele unor asezari traco-getice (sec IX-VII i.Hr.) getice (sec. IV i.Hr.), cea mai mare necropola geto-dacica din Dobrogea (sec. IV-III i.Hr.) si un cadru roman. FORTIFICATIA TROESMIS - (la 3 km de comuna Turcoaia)- cetate traco-getica mentionata in sec. III i.Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach - Dromichete. In perioada romana a devenit un puternic centru militar, ridicata mai apoi la rangul de "municipium". Intre sec I - sec.VII d.Hr. a fost unul dintre cele mai mari orase in Dobrogea. FORTAREATA NOVIODUNUM, ISACCEA - cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita in 369 d.Hr. A avut un important rol strategic - comercial fiind ridicata la rangul de "municipium"; cunoaste o mare inflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice, baile. FORTAREATA ARRUBIUM, MACIN - castru, asezare cu nume celtic, atestata documentar in anul 100 d.Hr. (in doua diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine. CETATEA DINOGETIA, GARVAN - numele ei a fost mentionat pentru prima data de catre Ptolemeu in cunoscuta sa lucrare "Geographia" (sec. II d.Hr.). Initial asezare geto-daca si apoi romana, cetatea Dinogetia, a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian (284-305 d.Hr.). Distrusa in 559 d.Hr. de un trib huno-bulgar, cetatea a fost reconsolidata si amplificata in sec. X-XII. Alte vestigii istorice: Cetatea antica, Chilia Veche ( a existat din antichitatea greceasca, apoi a fost stapanita de bizantini pana in sec. X); Cetatea bizantina Salsovia, Mahmudia (sec. III d.Hr.) Trasee Turistice in Delta Dunarii Avand in vedere cele expuse, se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil, obiectivele urmarite si preocuparile grupului sau turistului. Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru excursii, Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele sale. TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Canalul Mila 35 - garla Sireasa- garla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - satul Mila 23 - Canalul Crisan - Maliuc Tulcea TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Victoria - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Canalul Caraorman - Crisan Maliuc - Tulcea

TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - Canalul Caraorman - Lacul Puiu - Lacul Rosu - Lacul Rosulet - Canalul Rosu - Imputita - Canalul Bursuca - Sulina Tulcea TRASEUL TURISTIC >> Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portitei TRASEUL TURISTIC >> Jurilovca - Gura Portitei TRASEUL TURISTIC >> Crisan - Dunarea Veche - Canalul Eracle - garla Lopatna - Canalul Lopatna - Trei Iezere TRASEUL TURISTIC >> Crisan - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina Crisan TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - mputita - Canalul Busurca - Sulina Tulcea TRASEUL TURISTIC >> Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim Gura Portitei

Trasee turistice pe ci navigabile Traseul nr. 1 Tulcea - Canalul Mila 35 - Grla Sireasa - Grla ontea - Canalul Olgua - Dunrea Veche - Mila 23 sat - Crian Maliuc Tulcea Traseul nr. 2 Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crian - Caraorman - Hotelul Lebda - Maliuc - Tulcea Traseul nr. 3 Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebda - Canalul Crian - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT Rou - Lacul Rou - mpuita - Canalul Busurca - Sulina Tulcea Traseul nr. 4 Murighiol - Canalul Dunav - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portiei Traseul nr. 5 Jurilovca - Gura Portiei Traseul nr. 6 Hotelul Lebda - Dunrea Veche - Canalul Eracle - Grla Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere Traseul nr. 7 Hotelul Lebda - Dunrea Veche - Canalul Magearu - Dunrea Veche - Braul Sulina - Hotelul Lebda Traseul nr. 8 Traseul turistic Tulcea Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 Sireasa ontea Rzboinia Stipoc Pardina - loc. Chilia Veche

Edificii religioase Delta Dunarii BASILICA, NICULITEL (la 15 km de Isaccea) -cea mai veche constructie cunoscuta pana in prezent in tara noastra; unicat arhitectonic in Europa. Basilica - cripta au fost construite in timpul imparatului Valens (dupa

anul 370 d.Hr.) MANASTIREA COCOS -(la 8 km - Isaccea si la 9 km nord-est - satul Nifon) - ridicata in 1835 in stil oriental (turcesc), dar cu puternice influentate din arhitectura romaneasca. Detine un muzeu de arta medievala si moderna ce include si colectii de carte veche si icoane. MANASTIREA CELIK - DERE (satul Telita, comuna Frecatei, la 22 km de Isaccea) construita intre anii 1841-1844 de catre calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de arta medievala. Langa manastire poate fi vazuta o raritate in peisajul romanesc: o moara de vant. MOSCHEEA LUI ALI-GAZA PASA, BABADAG - (la 35 km sud de Tulcea) - cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romania (sec. xVII). Are un minaret de 23 m inaltime. Muzee.Case memoriale Delta Dunarii

MUZEUL DELTEI DUNARII, TULCEA - cuprinde urmatoarele sectii: Stiinte naturale (infatiseaza flora fauna Deltei; include un acvariu ce prezinta diferite specii de pesti din Delta Dunarii dar si exemplare exotice);istorie si arheologie (valoroase exponate privind trecutul zonei);etnografie si arta populara, arta plastica (include o colectie grafica moderna si contemporana) CASA MEMORIALA "PANAIT CERNA", CERNA - aici s-a nascut, a copilarit Panait Cerna, poet cu o rara sensibilitate, adanca reflexie (1881-1913). Alte muzee: Muzeul casei Lipovene, Jurilocva Monumente Delta Dunarii

MONUMENTUL EROILOR DE PE COLNICUL HOREI, TULCEA - inaltat in semn de omagiu eroilor cazuti in Razboiul de Independenta din 1877-1878. Altee monumente: Monumentul de la Smardan (in memoria marinarilor care s-au jertfit pentru independenta tarii); Statuia lui Mircea cel Batran, Tulcea (inchinata marelui voivod roman, 1386-1418, care a luptat pentru eliberarea Dobrogei de sub dominatia otomana; sculptor Ion Jalea).

3. Analiza SWOT a turismului din Delta DunariiPUNCTE TARI Geografie unica in Europa Oferta variata de agrement PUNCTE SLABE Infrastructura si transporturile Conditii de cazare mediocre Lipsa unor servicii de baza in anumite zone AMENIN RI

OPORTUNIT I Dezvoltarea unor unitati noi si moderne de cazare si reabilitarea celor existente Dezvoltarea de noi forme de turism

Calamitati naturale

Punctele slabe ce stau in calea promovarii Delteii Dunarii - indicele redus de ocupare a capacitii de cazare (cca. 30%); - perturbarea transportului datorat strii cilor de acces (infrastructur precar, indicatoare lips, gropi), lipsa telefonului n anumite zone;

- deficiene ale infrastructurii turistice: lipsa magazinelor de specialitate (articole sportive, suveniruri, hri, ghiduri, pliante etc.), starea de conservare i de curenie a unor monumente; lipsa unor marcaje turistice; - existena n unele cazuri a unor condiii precare de cazare, lipsa cureniei; - insuficienta promovare a unor obiective turistice (lipsa unor indicatoare rutiere i a unei semnalizri eficiente, a unor informaii turistice), numrul redus de centre de informare turistic; lipsa materialelor promoionale de tipul brourilor oferite gratuit n cadrul unitilor de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul s poat afla activitile i evenimentele culturale ce se desfoar pe parcursul sejurului su; lipsa organizrii evenimentelor care pun n eviden tradiiile i obiceiurile din regiune;

Definirea obiectivelor generale ale planului de marketing i a celor specificeObiectivul general al campaniei de promovare l constituie informarea publicului vizat i formarea de atitudini favorabile n legtura cu identitatea valorilor turistice din Delta Dunarii. Pentru a surprinde nuana obiectivului general al campaniei publicitare este necesar prezentarea detaliat a aciunii sale. Avnd n vedere stadiile interne din structura atitudinii si posibilitile de aciune n raport cu acestea, campania publicitar va viza trei mari categorii de obiective si anume: obiective n termeni de cunoatere, respectiv intervenia la nivelul cognitiv al potenialilor turiti pentru o informare permanenta si coerent n legtura cu sistemele de valori i cunotine specifice din Delta Dunarii; obiective n termeni de interes, respectiv intervenia la nivelul afectiv al atitudinii turitilor poteniali, astfel nct acetia s doreasc s intre n contact cu elementele specifice de agrement, cultur, civilizaie i cunoatere create pe parcursul dezvoltrii istorice; obiective n termeni de convingere si aciune, respectiv intervenia la nivelul conativ, cu concretizare n creterea afluenei turistice ca urmare a implementrii proiectului. Obiectivele specifice ale campaniei publicitare sunt: readucerea n actualitate i dezvoltarea la nivelul publicului int a ideii de cunoatere a patrimoniului turistic; evidenierea i promovarea ideii de extindere, dezvoltare i reabilitare a atraciilor bazate pe tiin, natura, cultur, istorie; promovarea caracterului distinctiv al atraciilor naturale, tiinifice, culturale, religioase i istorice aferente Deltei; formarea unor atitudini favorabile la nivelul publicului int n legtur cu atraciile turistice specific Deltei Dunarii; promovarea i dezvoltarea sentimentului de apartenen la un sistem de valori i la o cultur proprie, inestimabil;

Programul Delta Dunrii propune i promovarea unor bune practici n ecoturism i alternative de dezvoltare durabil pentru navigaie i dezvoltare portuar. Programul de promovare al Delteii Dunarii trebuie s aib n vedere dou obiective principale: s creasc semnificativ potenialul Deltei Dunrii de a se menine ca una din zonele naturale cele mai valoroase ale Europei; s dezvolte i s implementeze un model universal pentru gestiunea durabil a unei delte.

Proiectul urmrete restaurarea unor procese naturale eseniale pentru ntreaga Delt a Dunrii, fapt pentru care implementarea activitilor se va face la nivel transfrontier Ucraina Romnia. Procesele naturale din Delta Dunrii au fost alterate de-a lungul timpului, datorit ndiguirii luncii inundabile pentru facilitarea agricultrii intensive i pescuitului industrial, canalizrii i dragrilor efectuate pentru facilitarea navigaiei, punatului intensiv, turismului necontrolat i polurii industriale. Cinci categorii de procese naturale au fost identificate ca fiind eseniale pentru Delta Dunrii: - aportul sedimentelor din amonte;

- procesele de sedimentare din delt; - sedimentele costiere; - procesele hidrologice naturale; - procesele ecologice naturale. Aceste procese stau la baza dezvoltrii deltei, ele trebuind meninute i restaurate, acolo unde este posibil, prin implementarea unor proiecte model, cu scopul replicrii la nivelul ntregii delte. Restaurarea acestor procese naturale va determina strategiile i activitile necesare dezvoltrii durabile a Deltei Dunrii. n Delta ar trebui creat un organism de promovare denumit Centrul de informaii turistice Delta Dunarii. Astfel, orice turist care intenioneaz s efectueze un voiaj va putea obine informaii i efectua rezervri apelnd la serviciile acestui centru. n plus,consider c este benefic o colaborare cu celelalte centre de informare turistic din Romnia pentru a promova realizarea unor circuite care s lege zonele turistice vecine . Acesta va trebui s pun la dispoziia vizitatorilor informaii i materiale publicitare (ghiduri, brouri, atlase, pliante, prospecte, hri, casete video, CD-uri) cu privire la atraciile turistice (obiective naturale, culturale etc.), circuitele posibile i posibilitile de cazare, mas, transport, agrement, tratament din judeul Suceava. Aceste materiale promoionale trebuie s fie diversificate, de o calitate grafic, artistic i informaional deosebit i oferite n mod gratuit. Crearea unui astfel de centru are scopul de a promova turismul din zon prin intermediul unor aciuni care s ajute i s informeze pe turiti despre locurile pe care Delta Dunarii i mprejurimile sale le poate oferi. Aici trebuie s fie oferite informaii utile fiecruia dintre cltorii, sosii cu trenul, autoturismul, autocarul sau avionul. Locul ideal ar trebui s fie vizibil, cu un aflux ridicat de turiti, accesibil acestora. Indiferent de locul amplasrii centrului, acesta urmeaz s fie nscris n toate ghidurile turistice, promovat la toi operatorii din turism, precum i prin panourile indicatoare, recizndu-se adresa i cum se poate ajunge la acest centru. Indicatoarele urmeaz s fie amplasate pe traseu, ncepnd cu porile de intrare , respectiv, gar, staii de autobuz care efectueaz curse judeene i interjudeene. De asemenea, informaii cu privire la existena acestui centru i datele pe care le poate oferi trebie s fie publicate n ghiduri internaionale sau pagini web.Complementar acestui centru este necesar realizarea unui punct electronic de informare turistic pe baza unei aplicaii soft de promovare turistic. Acest punct de informare pilot trebuie situat ntr-un loc de maxim tranzit. Punctul va furniza informaia necesar oricrui turist care intenioneaz s viziteze judeul Suceava, ntr-o prezentare inedit, simpl i cu maxim impact, care s concentreze toate informaiile necesare turitilor. Punctul de informare turistic integrat eventual centrului preconizat trebuie s aib, ntr-o vitrin protejat, un monitor. Pe acest monitor se va derula non-stop o aplicaie soft de prezentare, care va grupa: prezentarea principalelor obiective turistice, cile i mijloacele de acces, posibilitile de cazare-alimentaie, serviciile complementare, punctele de informare turistic deja existente din mediul rural,informaii referitoare la cursul valutar, adrese utile (spital,

poliie, agenii de turism, case de schimb valutar etc.) Acest sistem va fi amplasat ntr-un spaiu luminat, pentru a fi uor vizibil i va funciona non-stop. Aplicaia trebuie s fie spectaculoas (va atrage turistul), bilingv (romn i englez)i va prezenta datele cele mai importante (ci de acces, oferte de cazare, alimentaie etc.) ntrun mod ct mai simplu i mai uor de reinut. Ea va fi conceput ntr-o manier modern (animaie, efecte speciale, sunet), avnd o durat de aproximativ 15-20 minute, astfel nct s nu plictiseasc turistul. Aceast aplicaie va rula i pe Internet i cd-rom. n cadrul prezentrii multimedia vor fi incluse site-uri care vor oferi informaii detaliate cu privire la principalele obiective turistice. O alt propunere cu privire la promovarea turismului n Delta const n amplasarea unor puncte de informare turistic (info-desk-uri semnalizate printr-un indicator) n cadrul unitilor de cazare. Aici turitii pot afla informaii despre atraciile zonei, calendarul evenimentelor culturale (festivaluri, trguri meteugreti, obiceiuri populare), destinaii, uniti de cazare, mas, agrement, tratament, muzee, centre culturale etc. Tot aici pot fi expuse produse specifice, locale/regionale.