Demonstatia CA Pastelul Sfarsit de Toamn1sunt Mai Multe Mat de Scos

7/23/2019 Demonstatia CA Pastelul Sfarsit de Toamn1sunt Mai Multe Mat de Scos

1/34

Demonstatia ca Pastelul Sfarsit de toamna, de Vasile Alecsandri este opera lirica

Clasa a V-a A

Pastelul Sfarsit de toamna

- opera lirica

In operele lirice, autorul isi exprima in mod direct gandurile, ideile, sentimentele,atitudinile si convingerile, imbracandu-le intr-o forma poetica, prin utilizarea figurilor destil.

Pastelul Sfarsit de toamna, de Vasile Alecsandri,are ca tema sentimentele detristete si melancolie provocate de venirea toamnei si apropierea iernii.

In prima strofa, este conturat tabloul plecarii pasarilor calatoare cocostarci, randunele,cocori. Succesiunea de verbe, toate la timpul trecut parasit-au, au fugit, pribegit-au!,creeaza sentimentul de tristete provocat de aceasta despartire, culminand cu exprimareasentimentului dejalnic dor.Aversiunea poetului fata de iarna, anotimp asociat mortii,reiese din numirea acesteia prin expresia zile rele.

In strofa a doua, este conturat, in contrast cu inaltul cerului, tabloul sosirii toamnei pepamant" disparitia vegetatiei si producerea brumei. Versurile dezvaluie nostalgia poetuluidupa zilele luminoase si verdeata verii.

Strofa a treia revine la descrierea semnelortoamnei in vazdu#" carduri de cocori zboara

pe un cer innorat, cu un soare palid.

$ltima strofa descrie, combinand planurile celest si terestru, apropierea iernii" ziua scade,noaptea se mareste, bate un vant rece, anuntand crivatul si nelinistind animalele boii,caii, cainii!.

%in tot acest tablou, se detaseaza omul. %aca pe tot parcursul pastelului astrabatut, discret, prezenta sa prin sentimentele exprimate - , in final apare ca fiintasuperioara care cugeta la evolutia fenomenelor de necontrolat din &urul sau. Pare ca segandeste, in ti#na, in fata focului, la trecerea timpului pentru natura succesiuneaanotimpurilor! si pentru sine curgerea anilor!. %e altfel, Vasile Alecsandri a scris

pastelurile dupa varsta de '( de ani, trecand de la poezii de dragoste la poeziidescriptive.

)igurile de stil cel mai des intalnite sunt"

- Inversiunea" a lor cuiburi, lung zbor, al nostru jalnic dor, vesela verdecampie;

1


2/34

- *numerarea" cocostarci si randunele; frunzele cad, zbor, se dezlipesc;

- *pitet"jalnic dor,vesela verde campie trista, vestezita, lunca ruginita;

- Comparatia" frunzele cad, zbor in aer si de crengi se dezlipesc cafrumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Alternanta descrierii prezentei toamnei pe cer si pe pamant, precum si raportul ec#ilibratintre substantive si verbe confera armonie versurilor.

Pilda robului nemilostiv

- *vang#elia dupa +atei, , - /0

Atunci Petru s-a apropiat de *l si I-a zis" %oamne, de cate ori sa iert pe fratele meu

cand va pacatui impotriva mea1 Pana la sapte ori1

Iisus i-a zis" *u nu-ti zic pana la sapte ori, ci pana la saptezeci de ori cate sapte.

%e aceea, Imparatia cerurilor se aseamana cu un imparat care a vrut sa facasocoteala cu robii sai.

A inceput sa faca socoteala si i-au adus pe unul care ii datora zece mii de talanti.

)iindca el nu avea cu ce plati, stapanul lui i-a poruncit sa-l vanda pe el, pe sotia lui,pe copiii lui si tot ce avea el si sa se plateasca datoria.

2obul s-a aruncat la pamant, i s-a inc#inat si i-a zis" %oamne, fii rabdator fata demine si-ti voi plati tot.

Stapanul robului aceluia, facandu-i-se mila de el, i-a dat drumul si i-a iertat datoria.

%ar robul acela, iesind afara, a intalnit pe unul dintre cei care erau robi impreunacu el, care-i era dator o suta de dinari. A pus mana pe el si-l strangea de gat, zicand"Plateste-mi ce esti dator3

%eci cel ce era rob impreuna cu el s-a aruncat la pamant, il ruga si-i zicea" )ii

rabdator fata de mine si-ti voi plati3

%ar el n-a vrut, ci s-a dus si l-a aruncat in inc#isoare pana cand va plati datoria.

Cand au vazut cei ce erau robi impreuna cu el cele intamplate, s-au intristat foartemult si s-au dus si i-au spus stapanului lor toate cele petrecute.

Atunci, stapanul lui, c#emandu-l la el, i-a zis" 2ob viclean3 *u ti-am iertat toata

2


3/34

datoria, fiindca m-ai rugat.

4are nu se cadea sa ai si tu mila de cel ce este rob impreuna cu tine, cum amavut eu mila de tine1

Si stapanul s-a maniat si l-a dat pe mana c#inuitorilor pana va plati tot ce datora.

5ot asa va va face 5atal +eu cel ceresc, daca fiecare din voi nu iarta din toatainima pe fratele sau.

*ste o parabola, deoarece"

- este o naratiune independenta in cadrul discutiilor purtate de Iisus cuapostolii, conform *vang#eliei dupa +atei6

- are semnificatie morala si religioasa, care dezvaluie un adevar general prinasemanarea acestuia cu un fapt real6

Stapanul este %umnezeu, robii sunt oamenii, datoriile sunt greselile oamenilor fatade %umnezeu6 in timp ce %umnezeu iarta oamenilor care se caiesc si se roagagreseli foarte mari, oamenii nu sunt capabili sa-si ierte unii altora, din tot sufletul,greseli minore6 %umnezeu ii pedepseste, neprimindu-i in 2ai, pe cei incapabili deiertare si care, condamnandu-si semenii, au aroganta de a se substitui &udecatii%omnului.

- imbraca adevarul intr-o intamplare luata din viata de toate zilele6

*ste folosit un exemplu comun pentru acea perioada istorica, a robilor datori.

- transmite o invatatura6

4amenii trebuie sa fie toleranti, sa aiba intelegere unii fata de altii, sa caute sa sea&ute reciproc.

Dragos Voda

- legenda

Povestire dupa momentele actiunii

1. Situatia initiala

%ragos Voda, un roman destept si voinic din +aramures, pleaca intr-o buna zi lavanatoare, cu o #aita de caini.

3


4/34

2. Cauza actiunii

In niste codri mari, cainii dibuiesc un taur salbatic, cu niste coarne incovoiate, mare siputernic cum nu mai exista in prezent.

. Desfasurarea actiunii

Vanatorul si cainii sai pornesc in urmarirea fiarei. *xpeditia se prelungeste dureaza o zisi o noapte), iar cainii cad morti de oboseala, unul cate unul. 7umai o catea mai rezistacand, a&ungand la malul unei garle, fiara se repede in apa sa o treaca inot.

!. "omentul culminant

Cateaua se arunca in apa fara sa ezite, insa, rapusa de oboseala, se ineaca.

#. Depasirea situatiei dificile

%ragos Voda, inversunat de moartea catelei, asvarle dupa bour g#ioaga sa tintuita cucuie de fier si il loveste drept in crestet, apoi il prinde, ii taie capul si il ia cu sine, in semnde biruinta.

$. Situatia finala

%ragos devine stapan al acelui tinut, pe care il numeste +oldova, in memoria devotateicateluse, si stabileste ca simbol al noii domnii capul de bour.

Plan de idei

. %ragos Voda, plecat la vanatoare, descopera urmele unui taur salbatic.

. $rmarirea taurului este dificila si indelungata, iar ma&oritatea cainilor devanatoare au renuntat, de oboseala.

/. Cateaua +olda este singura care rezista pana la finalul urmaririi taurului.

'. *xtenuata, +olda se ineaca in raul in care s-a aruncat in urmarirea taurului.

0. %ragos Voda ucide taurul.

8. %ragos Voda intemeiaza, in acel tinut, tara +oldovei, numita astfel inmemoria vitezei cateluse, si stabileste ca simbol al noii domnii capul de bour.

%eorge cel Viteaz

4


5/34

de Petre &spirescu

9eorge cel Viteaz este persona&ul principal din basmul popular cu acelasititlu.

*ste tipul erouluigeneros, inteligent si cura&os.

Portretul sau se contureaza treptat, prin aprecierile autorului, referirile pecare le fac la el alte persona&e si din faptele si vorbele proprii.

Potrivit autorului, 9eorge, fiul de imparat, era un copilas dragalas, care adevenit un tanar voinicut, cu inima curata, fara fatarnicie, apoi un imparat care adomnit in pace si liniste.

Potrivit calugarului, 9eorge era un copil frumos ca un ingeras.

Pentru calfa, 9eorge reprezinta o amenintare, datorita priceperii sale, deaceea il trimite in padurea neagra, unde se spunea ca exista o scorpie careomoara pe oricine trece pe acolo.

In oc#ii imparatesei, apare ca un leu, calare pe un soimulean sireap demanca foc, leit tata-sau.

Prin faptele si vorbele sale, 9eorge se infatiseaza ca un om afectuos,respectuos, ambitios, perseverent, inteligent si viteaz.

*l plange de durere cand moare capra care l-a #ranit, salvandu-l de lapieire, sufera profund si il ingroapa cu toata evlavia pe pustnicul care l-a crescut.

%intr-un salbatic imbracat in piei de vulpe, ametit si speriat de larmaorasului, devine un tanar ucenic iscusit si #arnic.

9eorge s-a luptat cu scorpia intr-un mod inteligent si-a pregatit apararea sia asteptat sa vada ce va face adversarul necunoscut, apoi a actionat iute, luand-oprin surprindere.

Suflet bun, 9eorge accepta ca ucenicul de la fierarie, ramas singur, sa-i fie

tovaras, iar mai tarziu ii rasplateste loialitatea si destoinicia, facandu-l omul sau deincredere.

9eorge, cura&os, il salveaza pe vanatorul atacat de mistret, nestiind insa caeste imparatul ales in locul tatalui sau. :a petrecerea data in cinstea lui, unul dintremeseni il recunoaste, dupa margelele de la gat. 2epus in drepturi, 9eorgeorganizeaza cu destoinicie treburile imparatiei, apoi planuieste salvarea mamei

5


6/34

sale.

Si de aceasta data se arata c#ibzuit. Intai ii scrie capitanului tal#arilor,cerandu-i sa o elibereze, si numai dupa refuzul bat&ocoritor si amenintator al

acestuia actioneaza siret, determinandu-l pe tal#ar sa capituleze fara lupta.

9eorge cel Viteaz este un model de cura& de a infrunta si invinge soartapotrivnica.

'ocul si timpul actiunii( imaginare

-ritmul si durata intamplarilor neobisnuite, alerte6

- actiunea se petrece pe doua taramuri diferite

la curtea imparatului; in padurea neagra

- supranaturalul intervine in actiunile eroului

o pasarica il invata sa se scalde in sangele scorpiei ucise ca nici un rau sanu se mai atinga de el

- probe

lupta cu scorpia; ucenicia

- a&utoare

obiecte magice (sabia, buzduganul); animale (capra, pasarica); oameni(ucenicul, pustnicul)

- se desfasoara dupa o sc#ema tipica

eroul pleaca in lume, unde se confrunta cu diverse pericole, revenind acasaca invingator si cu experienta de viata

Persona)e( modele morale opuse

- persona& principal 9eorge

- persona&e secundare scorpia, ucenicul

- persona&e episodice - pustnicul, tal#arii, balaurul, fierarul, imparatul,imparateasa

6


7/34

- persona&e colective - oamenii

- persona&e fantastice balaurul, scorpia

'e*ic(

-formule fixe pentru marcarea etapelor naratiunii

inceput a fost odata ca niciodata

final - incalecai p-o sa etc.

- limba& popular

starpitura de copil; pasamite; pe ici, pe colea;iaca sa ne tocmim; isi inchelbara unrand de haine

- ordine neobisnuita a cuvintelor din enunt

Bucuria ce fu la curtea imparatului nu se poate spune.

Praslea cel voinic si merele de aur

- caracterizare

Praslea, adica fiul cel mic al imparatului, este tipul eroului inteligent si generos.

Portretul sau se contureaza treptat, prin acumularea aprecierilor celorlalte persona&e sia faptelor proprii.

%in raspunsul tatalui sau la rugamintea de a-l lasa si pe el sa incerce sa pazeascapomul, reiese ca aceea urma sa fie prima experienta ma&ora din viata lui. Astfel, Prasleaeste numit mucos, in contrast cu fratii sai, voinici si deprinsi cu nevoile.

Praslea construieste un raspuns diplomatic pentru a-l indupleca pe imparat, care, in

final, cedeaza.

+odul in care si-a pregatit si efectuat panda arata ca Praslea este perseverent,precaut si inventiv. $n detaliu ar putea indica de ce Praslea reuseste acolo unde ceilaltidinaintea lui au dat gres" cititul cartilor, care imbogateste mintea si inalta sufletul.

;otararea de a-l prinde pe #ot face parte din felul de a fi al persona&ului sa nu lase

7


8/34

lucrurile neterminate, sa inlature cauza raului.

Praslea este un model de ambitie" desi il cuprinde frica cand a&unge pe taramulcelalalt si cand vede palatele de aur in care locuia zmeul cel mic, sta o clipa pe ganduri,

socoteste, se imbarbateaza si-si continua cautarea.

)aptele lui pe taramul celalalt lupta cu zmeii, incercarea fratilor ale caror gandurinecurate le g#icise, salvarea puilor zgripsoroaicei, intoarcerea pe pamant! intaresctrasaturi definitorii pentru Praslea" vite&ie, istetime si bunatate.

Prevazator, Praslea nu merge direct acasa, ci se anga&eaza ucenic la un argintar. Prinfaptele sale deosebite si la insistentele fiicei mai mici de imparat, reuseste sa fie invitat lapalat, unde, cu ingeniozitate, dezvaluie cine este, isi recapata pozitia si obtine pedepsireafratilor sai mai mari.

Praslea este un persona& indragit pentru seninatatea, perseverenta, inteligenta, cura&ulsi bunatatea sa.

Conversatie

$n pitic si un catel,

Prica&it ca vai de el,

Stau de vorba la terasa

Ce mai zarva o sa iasa

Cand copiii or s-auda

%espre batalia surda

Crancena si clar absurda

%intre melci si gandacei

)luturasi si brotacei

Pentru o zona mai curata,

+ai spre soare amplasata,

8


9/34

Cu verdeata si piscina,

:iniste si bere fina.

5otul insa se sfarseste

C-un vira& luat nebuneste

%e un pric#indel blondiu

Aflat la primul raliu.

Domnu +randafir

de "iail Sadoveanu

- caracterizare

Persona&ul principal din povestirea cu acelasi titlu reprezinta invatatorul de tara din+oldova, de la inceputul secolului trecut, evocat cu nostalgie de un fost elev recunoscatorpentru educatia primita.

%omnu 5randafir era un om bine facut, putin c#el, cu oc#i foarte bla&ini, mustata lunga sidinti lungi, cu strunga mare la mi&loc.

*ra o persoana #arnica, generoasa, blanda si cu multa dragoste pentru copii.

5alentul pedagogic si pasiunea pentru meseria sa sunt ilustrate prin modul diferit in carepreda diversele lectii poeziile eroice prezentate cu voce tare si gesturi teatraleadecvate, povestile lui Ion Creanga cu voce blanda, zambet linistit si cartea dragaasezata in dreptul inimii pana cand se crea atmosfera potrivita pentru lectura.

Cea mai importanta invatatura transmisa copiilor nu a fost insa cea impusa de programascolara, gramatica sau aritmetica, ci cea morala. %omnu 5randafir le-a transmis elevilorsai bunatatea, credinta in %umnezeu si curatenia sufleteasca. I-a invatat, prin exemplu

personal, sa fie #arnici, primitori cu oaspetii, modesti si respectuosi fata de toti oamenii.%in fragmentul referitor la vizita ministrului si a inspectorului, reiese ca invatatorul secomporta demn si sigur pe sine in orice situatie, ca un om cu constiinta datoriei implinite.

*levul sau isi aminteste de domnu 5randafir cu duiosie si respect si il asociaza peacesta cu copilaria sa luminoasa.

C#iar numele literar ales 5randafir sugereaza frumusetea si delicatetea sufleteasca,

9


10/34

dar si originea +oldova.

Apropierea sufleteasca dintre invatator si copii a dainuit peste ani, dupa cum aratafostul sau elev prin aprecierea" ii era drag sa ne invete, si parca eram copiii lui asta am

simtit-o totdeauna, cat am fost sub privegherea lui.

Posastiuc Serban

Clasa a V-a A

Praslea cel voinic si merele de aur

- rezumat -

In basmul !raslea cel voinic si merele de aur, intamplarile se petrec intr-un ritmalert.

Pentru ca nici un paznic nu a putut sa pazeasca merele de aur din gradinaimparatului, fiii acestuia se ofera sa pazeasca ei pomul. Insa nici fiul cel mare, nici fiulcel mi&lociu nu reusesc sa prinda #otul. Atunci, Praslea il roaga pe imparat sa-l lase saincerce sa pazeasca si el pomul In cele din urma, imparatul incuviinteaza.

Spre deosebire de fratii sai, Praslea isi pregateste panda cu gri&a, astfel incat, dupamiezul noptii, desi cuprins de oboseala, reuseste sa ramana treaz datorita masurile deprecautie luate si sa raneasca un #ot.

%imineata, il bucura nespus pe imparat, cand ii duce merele pe o tipsie de aur.

Praslea este #otarat sa afle cine este #otul. In acelasi timp, invidiosi, fratii mai maridecid sa-l omoare.

)ara sa stie de gandurile necurate ale fratilor sai, Praslea porneste impreuna cuacestia in cautarea #otului.

+ergand dupa urme, a&ung la o prapastie in care doar Praslea se incumeta sacoboare.

10


11/34

A&uns pe taramul celalalt, Praslea salveaza trei fete de imparat, luptandu-se vite&estecu zmeii care voiau sa le ia de sotii cu forta.

)ratii mai mari le ridica doar pe fetele de imparat si incearca sa-l ucida pe Praslea,

insa acesta, care intre timp si-a dat seama de intentia lor, leaga de frang#ie o piatra pestecare isi pune caciula. Intr-adevar, fratii mai mari, crezand ca este Praslea, dau drumulfrang#iei.

A&unsi acasa, cei doi se casatoresc cu fetele mai mari.

Praslea reuseste sa iasa de pe taramul celalalt cu a&utorul unei zgripsoroaice careia i-a salvat puii de balaur.

A&uns pe pamant, Praslea, anga&at ucenic la un argintar, indeplineste cerintele fetei deimparat cea mica" aduce furca cu caierul si fusul cu totul de aur, care toarce singura, o

closca cu pui cu totul si cu totul de aur.

:a cererea fetei, Praslea este adus de mester la palat, unde este recunoscut de catreimparat si primit cu mare bucurie si recunostinta de fata.

Praslea le povesteste parintilor sai intamplarile prin care a trecut si #otarasc impreunaca pedeapsa pentru fratii cei mari sa vina de la %umnezeu.

)ratii cei mari nu trec proba cu sagetile si mor, iar Praslea se casatoreste cu fata ceamica si, dupa moartea tatalui sau, domneste in pace multi ani.

lemente caracteristice /asmului

5impul si locul actiunii fantastice, un univers in care totul este posibil6 intamplarile sepetrec in doua lumi diferite pe pamant si pe lumea cealalta6

Intamplari imaginare6 se deruleaza dupa o sc#ema caracteristica tuturor basmelor6ma&oritatea sunt probe pe care trebuie sa le treaca eroul6 intotdeauna binele invinge raul6actiunea este alcatuita din mai multe episoade situatie initiala, cauza care determinaactiunea, peripetiile eroului, depasirea situatiei dificile, situatia finala!6

Persona&e au puteri supranaturale6 reprezinta modele morale opuse" persona&ulprincipal este intotdeauna eroul pozitiv6 persona&ele episodice apar intr-un singur momental basmului si se impart in a&utoare si adversari ai eroului zmei, zgripsoroaica!6

:imba& popular6 contine expresii specifice care marc#eaza inceputul, derularea si finalulbasmului6

11


12/34

)iguri de stil cel mai frecvent folosite sunt inversiunile, epitetele, comparatiile sirepetitiile.

Se observa repetarea unor cifre magice / baieti de imparat, / fete de imparat, / zmei, /

mere de aur, / probe!.S0A P3SAS+&4C

elev

Data si locul nasterii" < noiembrie


13/34

publicata in revista #iteratorula lui Al. +acedonsi.

In anul urmator, si-a inceput colaborarea la 'buratorul, prezentat elogios de *ugen:ovinescu.

Sporadic, a semnat in manitatea, uvantul liber, *evista noua si%iata romaneasca.

In acelasi timp, a redactat primele lucrari de matematica, luandu-si licenta in


14/34

$nele evoca locurile unde si-a petrecut poetul primii ani din viata, #oinarind prin paduri siculcandu-se langa izvoare, cum isi va aminti mai tarziu"

&iind baiat, paduri cutreieram

'i ma culcam adesea langa isvor.

%in locurile copilariei, poetul a retinut cateva elemente, care revin permanent in poezia sade dragoste codrul si izvorul.

%ino-n codrul la isvorul

are tremura pe prund

nde prispa cea de brazde

rengi plecate o ascund.

Alteori, codrul e mai mic, un crang, cu lac si tei infloriti.

-un miros de tei in cranguri

ulce-i umbra de rachiti

'i suntem atat de singuri

'i atat de fericiti

&n Freamat de codru,cantecul pasarilor, sunetul izvoarelor, teii infloriti, toatanatura participa la regretul pentru sfarsitul dragostei poetului din cursul verii. 4 imaginedelicata este aceea a izvorului care a pastrat amintirea piciorului tinerei fete"

'e intreaba trist isvorul/

- nde mi-i craiasa oare

!arul moale, despletindu-si,

&ata-n apa mea privindu-si,

'a m-atinga visatoare

14


15/34

u piciorul0

Il incantau, desigur, dupa cum rezulta din poezia 1recut-au anii,povesti si doine,ghicitori, eresuri, auzite de la batranii din sat.

%ragostea si natura sunt inseparabile in poezia lui *minescu. !ovestea teiului,varianta la &at-&rumos din tei, are la baza o intamplare auzita de poet in copilarie, despreo fata de boier fugita in lume cu un flacau de taran.

raiasa din povesti din poezia cu acelasi nume e o zeita a padurii.

&n Povestea codrului, codrul este personificat intr-un imparat cu stema deluna, soare si luceferi. *l are curteni din neamul cerbilor si mii de supusi. Iepurii suntcrainici, privig#etorile tin orc#estra, furnicile alcatuiesc armata. Poetul viseaza intoarcereala starea de inocenta primara in acest decor de basm"

2ai si noi la craiul, draga,

'i sa fim din nou copii,

a norocul si iubirea

'a ne para jucarii.

2econstruirea artistica a locurilor copilariei si exploatarea lirica a povestilor silegendelor auzite in copilarie au contribuit la crearea universului imaginar unic al poeziei

eminesciene.

Vizita 7

de &on 'uca Caragiale

Caracterizarea persona)ului principal, &onel

Ionel, persona&ul principal din sc#ita %izita , de Ion :uca Caragiale, reprezinta tipulcopilului rasfatat, obraznic.

Portretul lui se contureaza din datele furnizate de narator vizitatorul!, de mama sa,doamna Popescu, precum si din faptele si vorbele proprii. Actiunea este foarteconcentrata. In loc sa povesteasca, Caragiale isi surprinde persona&ele vorbind,dialogand.

In introducere, naratorul informeaza ca Ionel este un copilas foarte dragalas de vreo optanisori, fiul unei bune prietene de-ale sale, doamna Popescu, si al domnului Popescu,

15


16/34

mare agricultor.

7aratorul foloseste deseori ironia cand face referire la Ionel. $n exemplu este cel in careapare persona&ul episodic femeia batrana care pregateste cafeaua. In timp ce doamna

Popescu ii povesteste musafirului ca isi petrece cea mai mare parte din timp pentru a-iface educatie lui Ionel, acesta este pe punctul de a rasturna masina de gatit.

%oamna Popescu il considera pe Ionel un strengar, destept. Se poarta cu el cu multadragoste si tandrete, este foarte mandra de el si incapabila sa-i refuze ceva ori sa-iaprecieze corect faptele.

Ionel este neastamparat, lipsit de bune maniere bate toba si sufla in trambita,asurzindu-l pe musafir, se &oaca cu mingea, rasturnand cafeaua vizitatorului, ii toarnaacestuia dulceata in sosoni!, nepoliticos i se adreseaza musafirului cu tu!, inconstient degravitatea faptelor sale o ataca cu sabia pe femeia care aducea tava cu cafele si isi

raneste mama, fumeaza!.

Cu toate acestea, Ionel este un persona& simpatic, ca si domnul 9oe, pe carepublicul roman l-a indragit si l-a transformat intr-un nume pentru a descrie toti copiiialintati si obraznici.

S-a nascut la 8.81.19#2, la 5aimanale, )udetul Praova, si a incetat din viata la8:.8$.1:12, la erlin, in %ermania.

;iarist

A lucrat la pu/licatiile Ghimpele, Alegatorul liber, Unirea democratica,Romania libera, Timpul, Constitutionalul, Universul.

&n 19


17/34

&n 19:! a editat, impreuna cu &oan Slavici si %eorge Cos/uc, revista literara"atra.

Dramaturg

A scris comediile # noapte furtunoasa >1919199!?, %&ale carnavalului >199#?.

&n comedii, sunt criticate moravurile vietii politice si familiale /urgeze de lasfarsitul secolului trecut >necinstea, incultura, orgoliul?.

"omente si scite

Se aseamana cu piesele de teatru prin fondul lor dramatic si comic.

Critica educatia familiala >%omnul Goe, "i'ita, (ubico), destramarea familiei*!ici economii, Tren de placere), superficialitatea presei *Reporta+, Ultima ora,Groa'nica sinucidere din strada Fidelitatii)si incompetenta didactica *Un pedagogde scoala noua).

&n momente si scite, Caragiale a creat cateva persona)e tipice memora/ile copilul prost crescut, /ucuresteanul, amicul.

&mportanta operei lui &.'. Caragiale

&.'. Caragiale este creatorul lim/a)ului dramatic in literatura romana.

Scriitor de valoare universala, a fost tradus, in timp, in toate lim/ile de largacirculatie franceza, engleza, italiana, spaniola, germana, dar si in magiara, sar/a,/ulgara si altele, piesa # scrisoare pierduta)ucandu-se pe toate meridianele, din=ranta in Argentina, din %ermania in @aponia si gipt.

%ellu aum

S-a nascut in ucuresti, la 81.89.1:1#.

Poet, prozator si traducator roman.

3pera

- carti pentru copii el mai mare "ulliver,3456; artea cu 7polodor,

17


18/34

3454, 7 doua carte cu 7polodor, 3489.

- traduceri din engleza, franceza, germana %iderot, Prevert, ?afa!.

mil %arleanu

S-a nascut la (0.(.B, la Iasi6 a murit la (.(B.


19/34

S-a nascut la (.(/.8 si a murit la (B.(0.


20/34

Balade vesele si triste!, aparut in


21/34

caii, cainii!.

%in tot acest tablou, se detaseaza omul. %aca pe tot parcursul pastelului astrabatut, discret, prezenta sa prin sentimentele exprimate - , in final apare ca fiinta

superioara care cugeta la evolutia fenomenelor de necontrolat din &urul sau. Pare ca segandeste, in ti#na, in fata focului, la trecerea timpului pentru natura succesiuneaanotimpurilor! si pentru sine curgerea anilor!. %e altfel, Vasile Alecsandri a scrispastelurile dupa varsta de '( de ani, trecand de la poezii de dragoste la poeziidescriptive.

)igurile de stil cel mai des intalnite sunt"

- Inversiunea" a lor cuiburi, lung zbor, al nostru jalnic dor, vesela verdecampie;

- *numerarea" cocostarci si randunele; frunzele cad, zbor, se dezlipesc;

- *pitet"jalnic dor,vesela verde campie trista, vestezita, lunca ruginita;

- Comparatia" frunzele cad, zbor in aer si de crengi se dezlipesc cafrumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Alternanta descrierii prezentei toamnei pe cer si pe pamant, precum si raportul ec#ilibratintre substantive si verbe confera armonie versurilor.

Posastiuc Ser/an

Clasa a V-a A

Vasile Alecsandri

- s-a nascut in 1919, la acau, si a murit in 19:8, la "ircesti

E A studiat la Paris, impreuna cu un grup de tineri din care facea parte siviitorul domn Alexandru Ioan Cuza.

E In '(, este numit director al 5eatrului din Iasi, impreuna cu +.?ogalniceanu si C. 7egruzzi.

E A avut un rol important in revolutia din martie ' de la Iasi.

E A fost ministru de *xterne sub Cuza.

- poet, prozator si dramaturg

21


22/34

E A scris nuvele, note de calatorie calatorie in 7frica), comedii ucoanahirita la =asi, ucoana hirita in provincie!, drame istorice(espot %oda).

E In poeziile patriotice, a sustinut ideea unirii 2ora nirii! si a premarit vite&ia

ostasilor anga&ati in lupta pentru independenta volumul stasii nostri!.

- reprezentant de seama al generatiei de scriitori de la mi)locul secolului al &-lea

+i#ail Sadoveanu" =ncepand din preajma anului 369>, vreme de jumatate de veac, %.7lecsandri a intrupat in sufletu-i generos si a exteriorizat cu marele-i talent toateaspiratiile neamului nostru.

- admirator al folclorului national, a alcatuit culegeri de literatura populara

E Culegerea !oezii poporale, balade (cantice batranesti) adunate si

indreptate de %. 7lecsandri, aparuta in 365?, include, intre altele, baladele$iorita si 1oma 7limos.

- cele mai importante volume de poezii( Pasteluri, %oine si lacramioare, #stasiinostri.

Posastiuc Ser/an

Clasa a V-a A

Sfarsit de toamna

Poezia face parte din volumul !asteluri, de Vasile Alecsandri, creatorul acesteispecii literare.

Pastelurile descriu mici tablouri de natura inspirate din lunca Siretului. Au ca temaexprimarea, cu simplitate, a starilor sufletesti ale poetului in fata frumusetii naturii.+a&oritatea se caracterizeaza prin optimism si contin detalii gingase ori note de umor.

E Cele mai numeroase sunt dedicate iernii =arna, "erul, %iscolul, 'ania,$iezul iernii, #a gura sobei, Bradul, 'farsitul iernei).

E Primavara este intampinata cu bucurie in suflet in poeziile aspetiiprimaverii, ucoarele, :oaptea, imineata, 1unetul.

E $nele pasteluri au ca tema muncile campului" !lugurile, 'amanatorii,'ecerisul, ositul.

22


23/34

E 7umeroase pasteluri au fost inspirate de locul de creatie de la +ircesti "'erile la $ircesti, #unca din $ircesti, $alul 'iretului.

E 7atura 4rientului este descrisa in $andarinul si !astel chinez.

+a&oritatea !astelurilorau fost publicate in revista onvorbiri literare, in anii B-B0. Au aparut in volum in B0. Criticul literar 9eorge Calinescu l-a comparat pe V.

Alecsandri cu pictorul 7icolae 9rigorescu, apreciind ca !astelurile aduc in literaturaromana o poezie noua, in care predomina tehnica picturala.

Pastelul Sfarsit de toamna, creat in 19$9, descrie, cu tristete si melancolie,ultimele zile de toamna si apropierea iernii.

Dragostea poetului fata de natura stra/ate de la primele cuvinte( oaspetiicaselor noastre, cum sunt numite pasarile calatoare cocostarcii si randunelele.

7atura este surprinsa in diversele sale forme de existenta, alternand, ec#ilibrat, planurilecelest si terestru. 5abloul de toamna cuprinde carduri de pasari calatoare care migreaza,campii veste&ite, lunca acoperita de bruma, copaci goliti de frunze, cerul intunecat de norinegri, care acopera soarele.

Apropierea iernii este descrisa prin expresii cum ar fi" zile rele, nouri negri plini degeruri, precum si in ultima strofa"

@iua scade; iarna vine, vine pe crivat calare

%antul suiera prin hornuri raspandind infiorare.

Boii rag, caii rancheaza, cainii latra la un loc.

%in tot acest tablou, se detaseaza omul. %aca pe tot parcursul pastelului astrabatut, discret, prezenta sa prin sentimentele exprimate - , in final apare ca fiintasuperioara care cugeta la evolutia fenomenelor de necontrolat din &urul sau. Pare ca segandeste, in ti#na, in fata focului, la trecerea timpului pentru natura succesiuneaanotimpurilor! si pentru sine curgerea anilor!. %e altfel, Vasile Alecsandri a scrispastelurile dupa varsta de '( de ani, trecand de la poezii de dragoste la poeziidescriptive.

=igurile de stilprezente in poezie sunt"

v Comparatia" frunzele cad, zbor in aer si de crengi se dezlipesc cafrumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc; din tuspatru parti a lumei se ridica-nalt la ceruri, ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri;

23


24/34

v *numerarea" cocostarci si randunele; frunzele cad, zbor, se dezlipesc;

v 2epetitia" iarna vine, vine;

v Inversiunea" a lor cuiburi, lung zbor, al nostru jalnic dor, vesela verdecampie, grozavii nori;

v *pitet" vesela verde campie, lunca ruginita, corbi iernatici, grozavii nori.

Cuvintele care denumesc ori fac referire la sentimentul de tristete, de melancolieapar de mai multe ori in poezie/ jalnic dor, campia trista, omul trist.

&n poezie, predomina su/stantivele si ad)ectivele, fiind o descriere.Verbelesunt la timpul trecut, cand este vorba de plecarea pasarilor calatoare, la prezent, instrofele a II-a si a III-a, care descriu transformarile petrecute in natura.

Sfarsit de toamna este o poezie plina de armonie, in care maretia si frumusetea naturiicapata contur prin forta cuvantului.=iguri de stil

Antiteza opozitia dintre doua cuvinte, fapte, persona&e, idei

*xemplu" a bogata, eu sarac

%reme trece, vreme vine,

1oate-s vechi si noua toate

Comparatie alaturarea a doi termini, cu scopul de a se releva trasaturile asemanatoare

*xemplu" frunzele cad, zbor in aer si de crengi se dezlipesc ca frumoasele iluzii dintr-unsuflet omenesc; din tuspatru parti a lumei se ridica-nalt la ceruri, ca balauri din poveste,nouri negri plini de geruri;

numeratie prezentarea detaliata a faptelor

*xemplu" cocostarci si randunele; frunzele cad, zbor, se dezlipesc;

pitet rezulta din alaturarea unui ad&ectiv, adverb pe langa un substantiv pentru a-linfrumuseta sau pentru a sublinia o insusire considerata esentiala

*xemplu" vesela verde campie, lunca ruginita, corbi iernatici, grozavii nori

24


25/34

5iper/ola exagerarea marita a trasaturilor unui obiect, persona&, fenomen

*xemplu"7 fost odata ca niciodata, pe cand se potcovea puricele cu nouazeci sinoua de oca de fier la un picior si se suia in slava cerului si striga ca nu-= e greu

&nversiune inversarea topicii obisnuite a unor cuvinte in fraza

*xemplu" a lor cuiburi, lung zbor, al nostru jalnic dor, vesela verde campie, grozavii nori;

"etafora comparatie din care este exprimat un singur termen

*xemplu" 'us pe plai

1acutul crai

7l noptii reci,

mbrind poteci,

'e-nalta-n zori.

Personificare atribuirea de insusiri omenesti unor obiecte, fiinte necuvantatoare,

fenomene

*xemplu" !rimavara,mama noastra

'ufla bruma din fereastra.

0epetitia folosirea de mai multe ori a aceluiasi cuvant

*xemplu" iarna vine, vine.

%04'

de Vasile Alecsandri

9erul aspru si salbatic strange-n brate-i cu &alire

25


26/34

7eagra lunca de pe vale care zace-n amortire6

*l ca pe-o mireasa moarta o-ncununa despre ziori

C-un val alb de promoroaca si cu turturi lucitori.

9erul vine de la munte, la fereastra se opreste,

Si, privind la focul vesel care-n sobe straluceste,

*l depune flori de iarna pe cristalul ing#etat,

Crini si roze de zapada ce cu drag le-a sarutat.

9erul face cu-o suflare pod de g#eata intre maluri,

Pune stresinilor casei o g#irlanda de cristaluri,

Iar pe fete de copile infloreste trandafiri,

Sa ne-aduca viu aminte de-ale verii infloriri.

9erul da aripi de vultur cailor in spumegare

Ce se-ntrec pe campul luciu, scotand aburi lungi pe nare.

43 tu, gerule naprasnic, vinF, indeamna calul meu

Sa ma poarte ca sageata unde el stie, si eu3

=iguri de stil

in pastelul Gerul, de Vasile Alecsandri

1. pitete

v 9erul aspru si salbatic6 neagra lunca6 turturi lucitori6 focul vesel6 campulluciu, aburi lungi, gerule naprasnic6 flori de iarna6

26


27/34

2. Personificari

v 9erul strange-n brate-i cu &alire G69erul vine de la munte, la fereastrase opresteD Si, privind la focul vesel GD *l depune flori de iarna pecristalul ing#etatD Crini si roze de zapada ce cu drag le-a sarutat6

v 7eagra lunca G zace-n amortire6

. Comparatie

v *l ca pe-o mireasa moarta o-ncununa despre ziori G6 Sa ma poarte casageata6

!. &nversiuni

v 7eagra lunca6 ca pe-o mireasa moarta o-ncununa6 Crini si roze de zapadace cu drag le-a sarutat6 Sa ne-aduca viu aminte de-ale verii infloriri6

#. numeratie

v 9erul face pod de g#eata G, Pune stresinilor casei o g#irlanda decristaluri,D Iar pe fete de copile infloreste trandafiri G da aripi de vulturicailor6 crini si roze.

7umai poetul G

de +i#ai *minescu

7umai poetul,

Ca pasari ce zboara - comparatie

%easupra valurilor,

5rece peste nemarginirea timpului"

In ramurile gandului,

In sfintele lunci, - inversiune A epitet

$nde pasari ca el - comparatie

Se-ntrec in cantari.

In aceste versuri, +i#ai *minescu se refera la dainuirea vesnica a poetului prin creatie.

Poetul este comparat de doua ori cu pasari" prima data in plan terestru ca pasari

27


28/34

ce zboara deasupra valurilor!, iar a doua oara in plan celest pasari ca el din sfintelelunci!. Astfel, *minescu face referire deopotriva la destinul pamantean al poetuluideosebit de al celorlalti muritori, prin faptul ca are capacitatea de a se ridica, prin creatie,deasupra valurilorvietii! si la cel sfant" asemenea Creatorului, poetul trece peste

nemarginirea timpului, ramane vesnic prezent in viata oamenilor prin opera sa, sicreeaza, pentru semenii sai, un rai spiritual.

Asemenea pasarilor, poetul traieste singur, suspendat intre cer si pamant el nupoarta in sine greutatea care ii leaga pe oamenii obisnuiti de pamant, dar nici puritateaabsoluta a Creatorului suprem.

*x libris

de 5udor Arg#ezi

Carte frumoasa, cinste cui te-a scris, - epitet

Incet gandita, gingas cumpanita6 - inversiune

*sti ca o floare, anume inflorita - comparatie

+ainilor mele, care te-au desc#is.

In aceste versuri, 5udor Arg#ezi se refera la truda artistului pentru realizarea unei

opere literare si la valoarea artistica a acestora.

*forturile creatoare sunt descrise in versul al doilea, printr-o succesiune de verbe laparticipiu gandita, cumpanita! exploatand originea verbala a cuvintelor pentru a invocaactivitatea artistului si calitatea lor de ad&ectiv pentru a defini cartea, astfel unind opera decreatorul ei. )inetea actului creator este invocata prin epitetele incet si gingas.Comparatia carte frumoasa ca o floare realizeaza o imagine poetica de o deosebitasensibilitate cartea este expresia suprema a actului creator, frumusetea efemera carerodeste trezeste cititorului ganduri, sentimente deosebite!.

+udor Argezi

pe numele sau adevarat, Ion 7. 5#eodorescu!

28


29/34

Scriitor roman" poet, prozator si publicist.

S-a nascut in =ucuresti, la / mai (6 s-a stins din viata in =ucuresti, la ' iulie


30/34

Viata unui om din neolitic

2evolutia neolitica inseamna te#nica slefuirii si perforarii uneltelor de piatra, trecerea dela economia pradatoarela economia producatoare, de la cules la cultivarea plantelor side la vanatoare la domesticirea si cresterea animalelor, inventarea olaritului, apoi a rotii, a

torsului si a tesutului, perfectionarea navigatiei, transportul la distante mari a unor enormeblocuri de piatra si constructia monumentelor megalitice.

Alimentatia se bazeaza, in continuare, pe vanat si cules. In *uropa, se vanau cerbi,capre, mistreti, ursi, castori.

%omesticirea si cresterea animalelor era mai mult o ocupatie barbateasca, iar cultivareaplantelor, una femeiasca.

Agricultura a incura&at un mod de viata sedentar6 pe de alta parte, nevoia de a gasipasuni pentru animale a readus stilul de viata nomad. Aceste activitati au incura&at traiul

in grupuri mari, devenite apoi adevarate sate, si au dus la dezvoltarea unor relatii umanemai intense si mai organizate" i-a dezvoltat omului sentimentul comunitatii, i-a asigurat oviata normala de familie, o oarecare siguranta materiala, favorizand, totodata, si creareaunor traditii, a unor obiceiuri, a unei vieti spirituale, in general.

Primele animale domesticite de om au fost cainele si porcul, apoi capra, boul si calul.

Primele plante cultivate de om au fost cerealele orzul, graul, ovazul, secara, porumbul siorezul!, mai putin legumele.

Cele mai cunoscute fructe din acea perioada sunt" curmalele, strugurii, prunele, ciresele,

piersicile, merele si perele. *ra destul de raspandita cultura vitei de vie.

$neltele folosite au evoluat semnificativ" de la sapaliga a fost inventat plugul de lemn.

4bservand importanta recipientelor naturale cum ar fi un dovleac sau o nuca de cocos!,omul a creat cosuri de nuiele, pe care a aplicat apoi un strat de argila, pentru a-l faceimpermeabil, apoi inca un strat, spre a-l face mai rezistent. Asa a descoperit ca poatefierbe mancarea sau poate pastra #rana mai mult timp, in #ambare ori gropi.

4mul din neolitic a inventat cuptorul, roata olarului si piroga scobita din trunc#iul unuicopac dupa ce inainte folosise pluta!.

5ot el a deprins te#nica construirii locuintelor. +a&oritatea erau case lungi de (-/(m si late de 0-Bm, ceea ce sugereaza ca erau locuinte colective. Acestea erau aparate desanturi de apa ori de ziduri primitive, ridicate din pietre de rau, in apropierea carora erauamplasate.

)orma dominanta de organizare sociala era clanul. =arbatul detinea o pozitie

30


31/34

privilegiata in societate, femeia fiind socotita doar proprietatea lui.

4 data cu concentrarea mai masiva a locuintelor pe o suprafata determinata, auaparut orasele. %ata fiind dezvoltarea economica, au aparut primele asezari fortificate.

Izvoarele istorice atesta ca, in neolitic, se aduceau ofrande si se faceau sacrificiiumane fete, femei si copii! si animale, in special cand se construiau locuinte. 4ameniidin neolitic credeau ca animalele sau fenomenele naturale care ii inspaimantau pot fiimbunateastfel. 5ot din neolitic dateaza obiceiul de a purta talismane, amulete, care sane apere de rau.

Arta neolitica infatiseaza figuri umane indeosebi femei!, animale ori geometrice, inculori monocrome rosu, brun, negru si, foarte rar, galben sau alb.

In 2omania, s-au descoperit vestigii din neolitic la Cucuteni ceramica!, Vidra vas

in forma de femeie, denumit @eita de la %idra!, 5rusesti, 5raian si ;abasesti locuinte!.

In *uropa, sunt renumite monumentele megalitice din +area =ritanie si )ranta.

3rasul meu, ucuresti

Prietenul meu +artin, abia sosit din Canada, este nerabdator sa cunoasca =ucurestiul. Ilinvit la o plimbare din Pac#e Protopopescu in Piata Victoriei.

Pana in Piata $niversitatii este ceva drum de facut. Profitand de ocazie, ii povestesc lui+artin despre Capitala noastra" este asezata in Campia %unarii, in partea de sud a tarii,

la circa B( de ilometri de %unare 6 este strabatuta de raurile %ambovita si Colentina6 areun relief lin, usor in panta pe alocuri6 clima nu este c#iar blanda iarna sunt geruriputernice si viscole aspre, iar vara temperaturile devin deseori insuportabile '0 gradeCelsius!6 este atestata documentar inca din vremea lui Vlad 5epes, in secolul al HV-lea.

%ar iata-ne a&unsi in Piata $niversitatii3 +artin admira cladirile moderne ale 1eatrului:ationalsi #otelului =ntercontinental, care contrasteaza placut cu ar#itectura de epoca aniversitatii, $uzeului de =storie a Bucurestiului si aBancii omerciale *omane.

Ii povestesc despre marii oameni imortalizati prin statuile ridicate vizavi de $niversitate"+i#ai Viteazul, domnitorul care a realizat pentru prima data unirea tarilor romane, si

renumitii oameni de cultura si dascali Ion ;eliade 2adulescu, 9#eorg#e :azar si Spiru;aret.

Pornim usor spre Piata Victoriei. =ulevardul +ag#eru este extrem de aglomerat. 5uristi,studenti, oameni de afaceri, artisti, tineri si batrani, toti circula grabit ori intra innumeroasele magazine, librarii, anticariate, cinematografe G

In Piata 2omana, +artin descopera cu placere !izza 2ut, vizavi de7cademia de 'tudii

31


32/34

conomice.

=ulevardul Ana Ipatescu il impresioneaza prin vilele coc#ete, elegante.

In Piata Victoriei, ii arat sediul "uvernului, dar si sediul postului de televiziune 1ele


33/34

- +ai avem minute. 5u ce faci, crezi ca a&ungi in ritmul asta de melc batran1

- :inisteste-te3 +ai avem un sfert de ora. Iar ti se termina bateriile si te pacalesteceasul 1

- 7u se poate3 ii raspund enervat.

- %ar atunci cum iti explici ca &umatate de clasa formeaza coada de la Patiserie1$ite, %enisa si Crina ne fac cu mana.

2ecunosc ca m-am inselat. Ce bine3

+a gandesc ca, la intoarcere, sa trec pe la librarie, sa-mi cumpar rezerve pentru stilou sio ascutitoare, si pe la fotograf, sa-mi fac pozele pentru pasaport.

- +aine-poimaine pleci, imi tot spune mama, cand rezolvi cu pozele1

Sigur azi rezolv si asta. Si sa ma uit neaparat, la magazinele de #aine, incaltamintesi bi&uterii de argint, poate vad ceva potrivit pentru bunica mea de la Suceava. Se apropieziua ei si trebuie sa stiu cat sa economisesc.

- Serban, tu c#iar vrei sa intarzii azi1 ma cearta =ogdan.

Pornim vioi spre clasa. )etele vorbesc si rad intr-una. 7u pot sa inteleg ce au sa-sispuna tot timpul1

"etrul

1. Primele unitati de masura s-au /azat pe corpul omenesc.

In *giptul antic, se foloseau unitati de masura numite deget, palma ' degete!, cot Bpalmi!.

2omanii foloseau lungimea talpii piciorului pentru a masura distanta. Pentru lungimile maimici, au impartit talpa in unitati mai mici, numite uncii inaltimea degetului mare de lapicior!. *i masurau distantele mai mari in pasi, un pas fiind format din pasi consecutivi,unul cu piciorul drept si unul cu piciorul stang. 4 mie de astfel de pasi se numea mila.

7egustorii de stofe au inventat o unitate de masura numita ard. $n ard are lungimeamaterialului intins intre barbie si varful degetelor.

2. 4nitati de masura imperiale

4rice unitate de masura poate fi utilizata daca este acceptata ca atare de mai multi

33


34/34

oameni.

$nitatile de masura bazate pe corpul omenesc creeaza probleme, deoarece variaza infunctie de dimensiunile oamenilor.

Acum

Documents

Demonstatia CA Pastelul Sfarsit de Toamn1sunt Mai Multe Mat de Scos