Denumirile de origine controlata: Ce sunt si cui folosesc ele?March 17, 2010Cu si despre vin,Drinks and food,Ganduri,VinTrecand de la teoriile ce asigura consumatorul ca in spatele etichetei pe care stau inscrise initialele D.O.C. se regasesc intotdeauna vinuri obtinute in areale viticole strict delimitate, din soiuri recomandate si recunoscute pentru potentialul lor de a produce vinuri de cea mai inalta calitate si, totodata, reprezentative pentru zonele din care provin, prin respectarea unor conditii specifice de cultivare a vitei de vie si procesare a vinului (exemplu: grad alcoolic minim 11%), se pune intrebarea cui ii foloseste aplicarea acestor denumiri.Desigur, suntem tentati, fara sa ezitam prea mult, sa raspundem ca beneficiul se regaseste de ambele parti alebaricadei, atat a consumatorului, cat si a producatorului.Un exercitiu simplu de imaginatie ne poate ajuta sa ne inchipuim un consumator de vin pus in situatia sa aleaga de pe raftulul unui magazin, care va fi tentat intodeauna sa cumpere un vin a carui calitate si provenienta ii sunt garantate. Desigur, acestbeneficiuse va regasi probabil in pretul produsului, prin costurile ce le implica obtinerea denumirii de origine controlata. In oglinda, producatorul se va bucura de increderea cumparatorului sporindu-si astfel profiturile prin mentionarea pe eticheta a acestui detaliu.Tot acest exercitiu este fara cusur insa, in conditiile in care consumatorul despre care vorbim indeplineste doua conditii minimale: cunoaste insemnatatea D.O.C-ului si are incredere in garantia pe care aceasta denumire i-o ofera.Prima dintre conditii suntem tentati sa o eliminam din discutie pentru simplul fapt ca un asfel de exercitiu de imaginatie a plecat de la premisa ca personajul nostru reprezinta un esantion reprezentativ al consumatorului de vin si poseda deci un minim bagaj de cunostinte despre treptele de calitate ale acestuia.Merita deci sa insistam putin asupra celei de-a doua dintre conditii .Imi vine fara sa vreau in minte un exemplu. A circulat la radio si in presa scrisa o serie de reclame in care un producator din zona Cotnari indemna consumatorul sa consumeadevarata Grasa de Cotnari. Se mentiona in aceasta reclama ca o corecta identificare a acestuiadevarat vinse poate face prin alegerea sticlei cu o anume culoare si o anume indicatie pe capison. Este aceasta indicatie superioara celei de D.O.C.? Daca da, atunci de ce? Daca nu, atunci de ce nu se mentioneaza nimic despre holograma ONDOV in reclama? Desigur ca raspunsul este usor de intuit. Cu toate acestea nu putem sa nu ne intrebam de ce nu se practica o promovare similara pentru recunoasterea si identificarea vinurilor cu denumire de origine controlata.Continuand sa privim prin prisma consumatorului se pune problema strictetii controlului si garantarii denumirilor de origine controlata, a urmaririi cantitatilor produse si comercializate.Inclinatia mea spre informatizare si automatizare a proceselor ma face sa vad necesitatea unei aplicatii complexe, pe baza careia sa se urmareasca toti acesti parametrii. Cu alte cuvinte, o baza de date in care sa fie introduse valorile cu privire la cantitatile produse si comercializate si a tuturor celorlalte informatii colaterale este, din punctul meu de vedere, esentiala pentru usurarea si imbunatatirea activitatii entitatilor in a caror activitate se regaseste reglementarea si aplicarea denumirilor de origine controlata. Binenteles, creearea si intretinerea unei astfel de aplicatii are costurile ei, dar eu consider ca un astfel de plan ar putea inclina balanta increderii cosumatorilor in favoarea vinurilor de origine controlata.Exista, pe langa parerile personale amintite mai sus, si alte exemple care ar putea pune sub semnul intrebarii utilitatea denumirilor de origine controlate (trecand peste politicile impuse de apartenenta tarii noastre la Uniunea Europeana). Exista producatori importanti pe piata noastra care nu fac uz de aceste denumiri si, cu toate astea, vinurile lor se bucura (de multe ori pe buna dreptate) de aprecierile profesionistilor sau a publicului larg. Aceasta situatie ne face sa ne amintim, pastrand proportiile, de exemplul super-toscanelor italiene care, fara a uzita echivalentul D.O.C-ului romanesc, se vand de multe ori la preturi cu mult mai mari decat a vinurilor cu origine controlata si garantata.Un alt exemplu in acest sens este acela al zonelor ce intra sub incidenta normelor ce reglementeaza aceste denumiri dar care, de ani buni, nu au nici un fel de productivitate in acest sens. De ce nu este acest lucru fructificat de producatori? Greu de raspuns.In incheiere, reamintim ca initial notiunea de origine controlata a fost preluata de la modelul francez la care, prin prisma traditiei acestei tari in domeniu, continuam sa ne raportam. Este insa des vehiculata in presa de specialitate ideea ca o asfel de abordare ar fi unul din principalele motive pentru care vinurile frantuzesti si europene au pierdut teren in fata celor din lumea noua, mai pregatite ca mobilitate si mai ferite de legiferari stricte precum cele legate de denumirile de origine controlata, pentru piata tot mai globalizata a vinului.Voi cat de influentati sunteti la cumpararea unui vin de indicatia D.O.C. de pe eticheta?1. Paralela Trapiche (sau cum nu sunt toate vinurile la fel)2. Halewood2 dintr-o lovitura9 thoughts on Denumirile de origine controlata: Ce sunt si cui folosesc ele?1. Mihnea MironescuMarch 17, 2010 at 11:20 amInteresant subiectul. Primul lucru care-mi vine in minte este ca valoarea unui vin ce respecta cerintele de DOC nu poate fi mai mare decat calitatea ceruta prin DOC. Cu alte cuvinte, reguli bune duc la vin bun si reguli mediocre la vin mediocru. Nu stiu in ce situatie se afla DOC-urile noastre din acest punct de vedere, dar faptul ca unul din producatorii de mare calitate de care aminteai si tu in articol a aderat initial la DOC pentru ca la scurt timp sa renunte ma face sa cred ca mai este de imbunatatit ceva la regulile DOC-urilor noastre.De asemenea, regulamentele trebuie sa fie dinamice, in continua evolutie cu moda gusturilor in materie de vin, cu schimbarile climaterice de care nu scapa nimeni. Ele trebuie sa serveasca producatorii si consumatorii de vin, si nu sa li se impotriveasca absurd. Sa fie in pas cu timpurile. In Italia s-a intamplat contrariul, de aceea multi producatori au ales calea facila a vinurilor IGT, de masa, celor DOC sau DOCG, facand ceea ce-si doreau, nu ceea ce le impuneau regulile DOC.Cu toate acestea, este clar ca un DOC sau DOCG pe eticheta, mai ales cand acel DOC inseamna ceva, iti vinde produsul. Sa ne gandim ce inseamna un DOC Sauternes sau un DOC Chianti Classico.La noi toate-s vechi si noi sunt toate. Ce mai inseamna un DOC Dealu Mare, sau Cotnari daca a insemnat vreodata prea multe?2. George MiteaMarch 17, 2010 at 11:59 amLegea 244/2002 Legea viei si vinului:Definirea i dreptul de utilizare a denumirii de origine controlat i a indicaiei geograficeART. 19(1) Prin indicaie geografic se nelege numele unei localiti sau regiuni geografice care identific proveniena vinurilor din acel teritoriu, n cazul n care calitatea sau o alt caracteristic specific poate fi atribuit n mod esenial acelui teritoriu, mediului natural i/sau factorilor umani.(2) Indicaia geografic este de utilitate public.(3) Este interzis utilizarea unei indicaii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaia geografic respectiv i nu sunt produse conform normelor elaborate de O.N.D.O.V.(4) Procedura i condiiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaiei geografice pentru vin i alte produse pe baz de must i vin se aprob prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.ART. 20(1) Prin denumire de origine controlat, denumit n continuare DOC, se nelege un nume geografic al unei podgorii, centru viticol sau localitate, ce identific originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat, cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali i umani din acel teritoriu.(2) Este interzis utilizarea unei denumiri de origine controlat pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat.(3) Producerea i procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlat, precum i condiionarea i mbutelierea acestora se realizeaz n teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. (1).(4) n cazuri speciale i sub control strict al O.N.D.O.V., la propunerea organizaiei de productori de vin cu denumire de origine controlat din arealul respectiv, condiionarea i mbutelierea vinurilor se pot realiza i n afara arealului n care au fost produi strugurii. n aceste cazuri, se vor meniona n mod obligatoriu pe etichet mbuteliatorul i locul mbutelierii.(5) Tria alcoolic natural minim n volume pentru vinurile DOC se stabilete pentru fiecare denumire de origine. Pentru aceasta se iau n considerare triile alcoolice naturale constatate n ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat.(6) Tria alcoolic natural minim n volume prevzut la alin. (5) poate fi stabilit la nivele diferite, n funcie de:a) subdenumire, comun sau o parte a comunei;b) soiul sau soiurile de vi-de-vie din care provin strugurii utilizai.(7) n funcie de stadiul de maturare a strugurilor i de caracteristicile lor calitative la cules, vinurile cu denumire de origine controlat se clasific astfel:a) DOC-CMD vin cu denumire de origine controlat din struguri culei la maturitate deplin;b) DOC-CT vin cu denumire de origine controlat din struguri culei trziu;c) DOC-CIB vin cu denumire de origine controlat din struguri culei la nnobilarea boabelor.In afara de asta ONDOV elaboreaza norme precise cu privire la modul in care se obtin vinurile dintr-un anume areal. Iata exemplul de mai jos, in care observam ca ONDOV hotaraste si felul in care se obtin vinurile din arealul respectiv, precum si limita productiei maxime la hectar:http://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:dgQHnJRm6KkJ:www.ondov.ro/documente/reglementare_doc/28.pdf+norme+ondov&hl=ro&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEESieABImm9WRX7Ub5hG_8bFGqUlFNvhK7KXYmo8QZ6S62cxzx_tLjG-LfhdTmdZtEWw4-f_53TPnsNmgQUBbIo5rIFO4dgV3P7YI1sGR0NzmpTvtLq1OGtfLDo4I_Pv_6FyHG4oG&sig=AHIEtbQ5kUDRye4bRiT7sLN_kV9V-fcnugscuze nu stiu cum sa pun link in comment;(In alta ordine de idei pentru a raspunde scurt la intrebare: nu ma mai intereasaza aceste aspecte, despre care stiu din experienta ca nu spun nimic despre calitatea vinurilor. Am baut IG-uri mult peste unele DOC+trepte de calitate, asa caIar de bauturi care nu au indicatie gerografica nu ma ating3. CiprianMarch 17, 2010 at 12:05 pmInteresant articol. Ma bucur ca ai amintit exemplul super-toscanelor, pentru ca este unul dintre cele care trimit DOC-ul la plimbareTotusi, super-toscanele au ajuns in aceasta situatie nu pt ca au dorit sa stea deoparte de sistem, ci din motive oarecum "tehnice"; legislatia doc-ului din zona Toscanei impune un procent majoritar de Sangiovese in cupajul final (circa 90%), nepermitand astfel experimentarea cu alte soiuri in procent mai mare. Dupa cum stim, cel putin cativa:), super-toscanele au la baza un cupaj aproape de cel din Bordeaux: Cab. Sauv., Merlot si ceva Sangiovese.In ultima vreme, nu mai sunt atat de mult influentat de apartenenta sau nu a unui vin la sistemul doc. Asta pt ca piata vinului s-a schimbat foarte mult in ultimii ani, iar tot mai multi prefera sa experimenteze cum vor in afara sistemului. Iar acest lucru nu are de a face musai cu calitatea produsului final.Inca ceva ce am observat in ultimul timp la vinurile noastre: multi au inceput sa adopte sistemul italian de clasificare, mai ales cel de tip "indicatie geografica recunoscuta". Chiar si la italieni, se pot gasi multe vinuri ultra-calitative incadrate in acest sistem de clasificare. In concluzie, doc-ul de astazi nu mai este un indicator al calitatii ci tine, in primul rand, de anumite caracteristici tehnice care trebuiesc a fi indeplinite.In ultimul rand, nu cred ca majoritatea consumatorilor de azi cumpara vinuri analizand daca acestea au denumiri de origine sau nu. O fi si asta un factor, dar nu definitoriu.Aaaa, da! Si nu sunt de acord cu specialistii care spun ca vinurile Lumii Vechi au pierdut teren datorita acestui sistem bine reglementat. Hai sa fim seriosi, motivele principale sunt pretul mai bun al celor din Lumea Noua si un marketing foarte agresiv. In definitiv, marea masa a consumatorilor de astea este influentata. restul e cancan gazetaresc4. CiprianMarch 17, 2010 at 1:24 pmSi inca ceva referitor la sistemul frantuzesc :). Deh, asta ma doare cel mai tare:))Recent, s-a pus problema in Bordeaux sa se simplifice oarecum sistemul DOC. Mai exact, producatorii din regiunile care poarta denumirea Cotes, sa se adune sub o singura umbrela Cotes de Bordeaux. Credeti ca toti au fost de acord? Nicidecum; cei din Cotes de Bourg au refuzat categoric o astfel de idee. La prima vedere, aceasta situatie poate fi interpretata ca un soi de incapacitate de a fi in ton cu noile tendinte. Dar nu este chiar asa. Cu toate ca tehnic, pe hartie cel putin, diferentele dintre diversele denumiri din Bordeaux sunt minimale, calitatea creste simtitor cum inaintezi in ierarhie. Bordeaux este unul dintre putinele exemple care demonstreaza ca sistemul de clasificare tine si de calitatea vinurilor. Normal, exista si exceptii, dar acestea sunt destul de putine si trebuie sapat adanc sa dai de ele.Cel mai elocvent exemplu este diferenta dintre Bordeaux si Bordeaux Superieur. pe hartie, singura chestie care le delimiteaza este nivelul de alcool. In practica, vinurile care apartin de Bord. Superieur reprezinta un salt calitativ foarte mare fata de cele denumite generic BordeauxNu cred ca primilor le-ar conveni sa se faca o denumire generala de origine care sa-i bage pe toti la un loc. Si este ceva perfect de inteles.Deci, asa numita revizuire a doc-ului din Franta este o problema foarte tricky si nu degeaba este un sistem care dureaza si functioneaza de atata amar de vreme5. BLOG de VRANCEAMarch 17, 2010 at 1:50 pmAline, eu ma pricep la vin, la fel de mult cum ma pricep la reparat ceasuri atomice. Pana a ceti la tine articolul asta (foarte fain, de altfel) credeam ca DOC asta e numai in Word, nicidecum in vin permisa-mi fie gluma. Serios vorbind, pentru mine chiar conta chestia asta, insemnand ca aveam (precizez, aveam) incredere in termenul acesta. acum, nu prea. O lamurire cer, totusi: care-i recomandarea voastra, de specialisti? Cum trebuie sa aleg un vin, eu fiind, asa cum am mai zis, nici macar in stadiul de neofit? Poate n-ar fi rau sa scrii si un asemnea articol. Merci fain si, inca o data, felicitari sincere pentru tema facuta complet.6. alibusMarch 17, 2010 at 6:18 pm@Mihnea, @George, @Ciprian,Stiam eu ca o sa va incalziti pe tema asta.@BdV,Intrebarea ta pare cea mai simpla, dar e probabil cea mai dificila dintre toate. Exista o serie intreaga de motive care sa te convinga sa alegi un anume vin. Care e cea mai buna dintre alegeri doar tu ca cumparator poti decide. Probabil cel mai important in alegerea ta trebuie sa fie conditiile in care intentionezi sa bei acel vin. Va fi un vin pe care el vei bea la masa sau poate ca unul pe care vrei sa il savurezi pur si simplu?Eu am o serie de criterii dupa care ma ghidez cand aleg un vin, pe langa cel mentionat anterior: cand vine vorba sa aleg intre mai multi producatori merg pe mana celui de la care am cele mai mari asteptari (evident); cand e vorba sa aleg intre culori, am tendinta sa aleg mai adesea rosul; nu in ultimul rand, pentru ca vreau sa descopar cat mai multe din tot ce inseamna vin, imi place sa 'descopar' soiuri sau zone/tari noi. Binenteles si pretul este un criteriu important.Oricum subiectul merita dezvoltat.p.s.: Era sa uitnu cumpar niciodata vinul celor care ma ameninta (Prietenii stiu de ce)7. Mihnea MironescuMarch 19, 2010 at 5:48 pmHai s privim problema i din alt unghi. Faptul c la noi i se pare c nu numai la noi DOC-urile pierd teren, asta nu nseamn neaprat c sistemul de DOC n sine are probleme, ci mai degrab c acesta ar trebui reformat sau actualizat, aa cum spunea i Ciprian. Dac ONDOV remarc faptul c muli productori de calitate rmn n afara DOC-ului i ader la mai laxele apelaii gen IG, atunci ar trebui s se ntrebe de ce se ntmpl asta i ce ar trebui fcut pentru a ncuraja ntoarcerea productorilor ctre DOC-uri.n definitiv, DOC-ul este un element de certificare a unui areal i a unui stil de vin, util cui altcuiva dect consumatorului. Dac productorii renun la folosirea DOC-urilor, nu pierde dect consumatorul, care va trebui s tot ncerce ca la rulet vin dup vin IG.ONDOV ar trebui s iniieze runde de discuii cu productorii pe tema revitalizrii sistemului DOC i a atragerii productorilor ctre el. Poate c au ncercat s fac asta, nu tiu, merit spat.N-am idee dac vinurile DOC sunt taxate (impozitate) diferit dect cele IG, dar ar putea fi i asta o ipotez.8. borisMarch 20, 2010 at 3:38 pmIn Romania, denumirea DOC este denaturata, deoarece vei gasi vinuri de 5 lei care au holograma DOC si care nu au numic in comun cu aceasta denumire. De aceea, producatorii care insista pe calitate au trecut la IG (vezi Da Vino, Crama Oprisor, Recas)