Upload
wwbzacoxx5833
View
295
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 1/21
CAPITOLUL 1. DEPOZITAREA MĂRFURILOR
1.1 Depozitarea produselor
Depozitarea marfurilor reprezinta actiunea de mentinere a proprietatilor
unui produs,o perioada determinata intru-un anumit echibibru in relatiile cu factorii de
mediu.
Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de
procesele de transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a
semifabricatelor se desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante
unele de altele. In plus, exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui
proces de productie si inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata transportului,
iar cealalta este consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a
documentelor de transport, incarcare – descarcare, depozitare etc.
Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si
nu in spatiu. Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar
necesitatea depozitarii si durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate
economice si alte considerente.
Conditiile naturale sunt obiective, iar consecintele acestora vizeaza urmatoarele
aspecte:
• natura a determinat o anumita periodicitate in agricultura, recoltele fiind
stranse in anumite
perioade ale anului. In general, produsele agricole fiind necesare in tot cursul
anului, cea mai mare parte a acestora trebuie depozitata, inainte ca ele sa fie supuse
prelucrarii sau destinate consumului. Cerealele, de pilda, fac obiectul depozitarii in
proportie de 75 – 80%, in vederea asigurarii consumului in celelalte sezoane ale anului.
In multe cazuri recoltele de cereale si fructe ajung la maturitate intr-o perioada scurta de
timp, iar depozitarea cantitatilor excedentare consumului curent devine o conditie
1
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 2/21
indispensabila pentru evitarea pierderilor. Natura ne ofera adeseori ani cu recolte foarte
bune si ani cu recolte bune sau mai putin bune, ceea ce face necesara crearea de stocuri in
depozite in vederea evitarii penuriei de produse alimentare in anii cu recolte slabe;
• conditiile climaterice deosebite (inzapezirile, inundatiile, inghetul etc.)afecteaza de regula transporturile, mergand pana la sistarea acestora in anumite perioade,
sau determinand reducerea volumului marfurilor transportate. Daca marfurile care fac
obiectul transportului se bucura de o cerere permanenta, sau sunt solicitate la destinatie in
timpul in care transporturile nu se pot desfasura, crearea unui stoc de siguranta prin
amenajarea unui depozit in zona lor de consum productiv sau neproductiv poate asigura
satisfacerea neintrerupta a cererii de consum;
• anumite produse se consuma exclusiv in anumite perioade ale anului, asa
cum sunt lemnele de foc in timpul iernii; altele se consuma in tot cursul anului, dar, in
principal, intr-o anumita perioada (consumul de produse petroliere, de carbuni s.a. creste
in timpul iernii). Sporind productia in sezoanele de primavara, vara si toamna si stocand o
parte din aceasta, se creeaza conditiile necesare desfasurarii normale a productiei in toate
sectoarele si pe tot timpul anului.
Considerentele economice care impun depozitarea unor marfuri pe anumite
perioade de timp, vizeaza urmatoarele aspecte:
a) Asa cum aratam, multe produse se caracterizeaza printr-o cerere totala
sau partiala sezonala, asa cum ar fi, de exemplu, calendarele, agendele, globuletele si
artificiile pentru pomul de Craciun etc. Productia exclusiva a acestora in timpul
sarbatorilor de iarna ar necesita capacitati de productie pe masura cererii, dar aceste
capacitati n-ar mai putea fi utilizate pana la sfarsitul anului urmator.
Se impune deci, organizarea unei productii permanente, la scara mai redusa,
cu investitii mai mici si folosirea fortei de munca in tot cursul anului, cu costuri de
productie scazute si depozitarea celei mai mari parti a productiei pentru a putea acoperi
cererea de varf in perioada sarbatorilor de iarna.
In asemenea situatii, va trebui comparat costul unei productii sezoniere cu
costul productiei neintrerupte si al depozitarii, alegand varianta cea mai economica, dar
tinand seama si de alte criterii cum sunt cele de ordin social.
2
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 3/21
b) Multe procese de productie au un caracter continuu, indeosebi cele din
metalurgie, chimie s.a. Chiar in conditiile asigurarii unui transport de o anumita
regularitate si frecventa, ceea ce este ideal, este necesara crearea unui stoc de siguranta
pentru productie. Marimea acestui stoc va fi conditionata de regularitatea si frecventa
transportului, dar si de alti factori de siguranta.
In multe cazuri transportul se deruleaza prin porturi iar depozitarea temporara
a unor marfuri, in vederea incarcarii pe nave, devine absolut necesara conform
principiului ca „marfa asteapta nava”.
c) Realizarea transporturilor de marfuri in partizi mari conduce la costuri
mai reduse pe tona de marfa transportata in comparatie cu transportul marfurilor in partizi
mici. In aceste conditii, adeseori este mai convenabil depozitarea temporara in vederea
realizarii unei partizi de marfa care sa permita folosirea mijlocului de transport la
capacitate, decat transportul in partizi mici.
Modalităţi de aprovizionare a consumatorilor sunt urmatoarele:
In general, un cumparator se poate aproviziona in trei moduri:
- direct de la sursa, frecvent si in cantitati mici, ceea ce implica costuri maxime de
transport; - dintr-un depozit amplasat in apropierea sursei de aprovizionare, ceea ce
implica livrari in depozit
in loturi mici, dar transport la cumparator in cantitati mari, obtinandu-se pe aceasta
cale economii la cheltuielile cu transportul final;
- dintr-un depozit amplasat in apropierea cumparatorului, transportul de la furnizor
la depozit efectuandu-se la anumite intervale si in cantitati mari, iar livrarile de la depozit
la cumparator – frecvent si in cantitati mici.
In situatiile in care sunt implicati mai multi cumparatori ai aceleiasi marfi,
amenajarea unui depozit in apropierea pietei de desfacere poate conduce la reducerea
importanta a cheltuielilor de transport.
d) Marfurile pot fi acumulate, prin depozitare, in scopuri financiare. Prin
depozitarea acestora in depozite independente, proprietarii pot obtine imprumuturi
bancare in schimbul gajului asupra marfurilor depozitate. Transferul marfurilor din
3
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 4/21
depozit se face de regula sub control bancar, prin documente speciale. In plus,
depozitarea marfurilor in depozite independente este adesea necesara pana la achitarea
taxelor vamale sau a altor taxe.
e) In general, marfurile ce urmeaza a fi vandute trebuie expuse la vedereaviitorilor cumparatori. Depozitele de vanzare in consignatie, shop-urile, expozitiile cu
vanzare s.a. sunt forme de depozitare, verigi ale distributiei marfurilor.
La toate acestea, trebuie adaugate considerentele strategice de aparare a
independentei si suveranitatii tarilor, care impun constituirea de stocuri de materiale
strategice: alimente, combustibili, munitii, metale, cauciuc, medicamente s.a.
Pastrarea produselor pot fi:
- pastrare temporala
- sau de lunga durata
1.2 Etapele pastrarii mărfurilor
Etapele pastrarii marfurilor sunt urmatoarele :
a) pastrarea este un factor care influenteaza calitatea marfurilor in circuitul
acestora catre consumatorul final;
b) pastrarea marfurilor poate influenta calitatea marfurilor atat pozitiv cat si
negativ,in cazul nerespectarii conditiilor de depozitare;
c) rolul pastrarii este acela de a mentine caracteristicile de calitate ale
produselor pe o perioada determinata de timp si chiar de a le imbunatatii
Spatiile de depozitare pot fi:
-fixe(depozitul propriu-zis);
-mobile(mijloace de transport).
Operatiile ce se executa in depozit sunt:
a) primirea produselor-descarcare,manipulare,receptie calitativa si tehnica;
b) depozitarea-pastrarea si conservarea;
4
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 5/21
c) comisionarea(formarea noilor loturi)-necesita fractionarea
produselor,ambalarea si etichetarea marfurilor;
d)expeditia-incarcare,transport,gestiunea documentelor utilizate.
Echipamente folosite in depozite:
a) pt stivuire-recipienti,paleti,rafturi,containere;
b) pt conservare-frigidere,camere frigorifice,instalatii de aerisire;
c) pt manipulare-masini de ridicat,manipulatoare;
d) pt transport-electrocare,motostivuitoare.
5
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 6/21
CAPITOLUL 2. DEPOZITAREA MĂRFURILOR
PE GRUPE
2.1 Natura marfurilor
Marfurile reprezinta bunurile materiale produse de catre firme destinate in
scopul vanzarii catre consumatori.Exista mai multe tipuri de marfuri:
1.marfurile alimentare:
-panificatie si morarit
-produsele zaharoase
-legume si fructe
-carne si produse din carne
-peste si produse din peste
-lapte si produse din lapte
2. marfuri nealimentare:
-textile
-chimice
-pielarie
-birotica si papetarie
-electocasnice si electronice
-ceramice
Sistematica marfurilor se ocupa cu studiul sistemelor de calsificare al
metodelor si criteriului sau criteriilor de ordonare a produselor in cadrul acestor
sisteme.Clasificarea in general este o operatie conceptuala reprezentand o modalitate de a
distinge simultan elementele unei multimi discrete sau continue compuse din obiecte sau
faptedin proprietati sau idei.
6
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 7/21
Tipul clasificarii depinde de scopul propus si de relatiile dintre elemenetele si
categoriile diferite in in vederea clasificarii multimii respective.
Clasificarea marfurilor din punct de vedere a mijloacelor pt.obtinerea si
utilizarea lor:
1 marfuri pt satisfacerea nevoilor de baza(alimentare,produse pt. locuinte)
2. marfuri ale progresului produse pt pastrarea
transmiterii,transport,produse pt.infrumusetare)
3. mijloace pt.obtinerea produselor din sectoarele 1 si 2.
1. Cereale si produse din cereale
Depozitarea:se face in incaperi curate,aerisite,uscate,la temperaturi
cuprinse intre 10-18 grade C iar umiditatea aerului 65-75%.exceptie facand pastele
fainoase unde umiditatea este de 70-75%.
2. Legume-fructe
Depozitarea si Pastrarea:spatiile de pastrare trebuie sa fie curate
,intunecoase,aerisite,ferite de inghet cu o temperatura maxima de 20 grade C. Se
pastreaza in stare proaspata in lazi in conditii de refrigerare max. 4 grade C si o umiditatecuprinsa intre 80-85%.Se evita lumina solara directa si se asigura o ventilatie
corespunzatoare.nerespectarea conditiilor duc l aparitia unor defecte calitative asupra
produselor cat si a ambalajelor ducand la scoaterea lor din circuitul comercial.Acestea ar
fi:
- modificarea culorii:
- inmuierea tasaturilo:
- aparitia diferitelor forme de alterare.
3 Zaharul si produsele din zahar.
Depozitarea:se face in incaperi curate,uscate,asrisite,deratizate si fara
variatii bruste de temperatura.
4 Laptele si produsele din lapte
7
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 8/21
Depozitarea:se face in camere frigorifice,igienizate la temperaturi cuprinse
intre 2-8 grade C.
5 Carnea si produsele din carne
Depozitarea:se face in dulapuri frigorifice la temperaturi cuprinse intre 0-4 grade C
pt carnea refrigerata,produsele de tip prospaturi si produsele din carne,carnea congelata la
temperaturi de 12 grade C.
6 Oua
Depozitarea:la o temperatura cuprinsa intre 0-4 grade C;umiditatea 70% in
conditii igienico-sanitare,lipsa razelor solare si sa nu fie in contact cu alte produse care
transmir mirosuri.
7 Grasimile alimentare
Depozitarea:in incaperi lipsite de lumina naturala,curate,uscate,aerisite la
temperaturi cuprinse intre 4-10 grade C,iar umiditatea de 80%.
8 Produsele gustative
Depozitarea:se face in spatii aerisite,curate la o umiditate de 70-75 % si o
temperatura de +27 grade C.
2.2 Aranjarea marfurilor in depozit. Ordonareamarfurilor pe grupe
Aranjarea marfurilor in depozit pe grupe reprezinta acele actiunii prin care
marfurile se aranjeaza in depozit dupa anumite criterii:
- in functie de natura marfurilor: perisabilitate
- dupa modul de intrare in depozit: marfurile venitemai recent sunt asezate in
spate,iar ordinea lor de iesire din depozit este inversa)
Grupele de marfuri sunt urmatoarele:
1. alimentare
2. nealimentare
Grupele de marfuri enuntate mai sus nu se depoziteaza unele langa altele.
8
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 9/21
Marfurile alimentare se aranjeaza intr-un depozit special in care exista conditii opime de
pastrare (camere frigorifice,curatenie)si se aranjeaza in functie de natura lor.Marfurile
nealimentare se aranjeaza tot in functie de natura lor.
2.3Amenajarea interioara a depozitului de marfuriSarcinili esentiale ale unui depozit de marfuri sunt:
- receptionarea marfurilor
-controlul si stocarea
Pregatirea comenzilor
- ambalarea produselor
- livrarea catre client
Exista 3 varianate de flux al marfurilor in depozite:
1. circulatia marfurilor in linie dreapta cand zonele de receptie si expeditie
sun paralele fiind asezate pe 2 laturi opuse ale depozitului
2. circulatia marfurilor in arc de cerc de 90 grade,cand cele 2 zone sunt
amplasete perpendicular pe 2 laturi alaturate depozitului
3. circulatia marfurilo in arc de 180 grade,cand cand cele 2 zone de receptie
sh expeditie sunt amplasate pe aceiasi latura a depozitului.
La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele
elemente:
- dimensiune depozitului
- tipul depozitului
- cantitatea de marfuri ce poate fi depozitata,intr-o anumita perioada de timp
- suprafata maxima de depozitare.
9
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 10/21
2.4.Mobilierul si utilajele comerciale din depozit
Pentru pastararea marfurilor cele mai utilizate categorii de mobilier sunt :
- stelajele si rastelele
- boxpalete
- palete plane
- sacii containieri
Utilajele comerciale din depozit sunt urmatoarele :
- utilaje pt transport pe orizontala
- carucioare
-electrocare
-transpalete electice
-transpalete manuale
- utilaje pt tansport pe verticala
-electrostivuitoare
-transportoare
Utilaje pt tansportul pe orizontala dar si cu posibilitati de suprapunere pe
verticala a paletelor :
-electostivuitoare
-motostivuitoare
2.5 Depozitarea marfurilor pe rafturi fara palete
Depozitarea fara palet a marfurilor reprezinta depozitarea directa pe
pardoseala a marfurilo(marfurile industriale,chimice,din lemn,gresie,faianta).Depozitele
din sfera distributiei de marfuri se clasifica dupa diferite criterii:
1.dupa caracterul actiunilor principale:
10
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 11/21
a)depozite de repartizare
b)depozite de tranzit si tranzbordare
c)depozite de pastrare sezoniera
2. dupa gradul de specializare
11
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 12/21
CAPITOLUL 3. PROPIETATILE GENERALE
ALE MARFURILOR
3.1 Importanta propietatilor marfurilor
Potrivit definitiei formulate ,proprietatile reprezintatotalitatea
insusirilor unui produs care il diferentiaza de alte produse si ii confera capacitatea de a
satisface o trebuinta.
Propietatile marfurilor sunt prin urmare insusiri ale acestora care le
confera o anumita utilitate.De aceea,cunoasterea utilitatii unui produs sau serviciu
impune identificarea propietatilor care,in final,conduc la satisfacerea trebuintei pentru
care a fost realizata marfa respectiva.
Satisfacerea cerintelor consumatorilor este posibila numai printr-o cunoastere
temeinica a structurii marfurilor,a relatiilor dintre diferitele lor componente ,a
interactiunilor dintre marfa si mediu,dintre marfa si om.Toate aceste aspecte se reflecta in
propietatile marfurilor.
Impactul deosebit al progresului tehnic a avut efecte multiple asupra marfurilor,mai
ales in ceea ce priveste propietatilelor tehnico-functionale.acest fapt impune o cunoastere
adecvata a propietatiloe respective.
Propietatile marfurilor sunt influentate in mod decisiv de mai multi
factori:cerintele consumatorilor,conceptia si proiectarea produsului,materiile prime
folosite,procesul tehnologic de prelucrare,ambalajul,sistemul de transport,pastrarea-
depozitarea etc.
12
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 13/21
3.2 Clasificarea propietatilor marfurilor
Multitudinea si conplexitatea produselor si serviciilor existente pe piata
genereaza o varietate deosebita de propietati,iar practica economicaii obliga pe specialistisa le defineasca in relatie directa cu cerintele consumatorului.Propietatile marfurilor pot fi
clasificate in functie de mai multe criterii:
a) In functie de nivelul de relevanta a ptopietatilor pentru calitatea
marfurilor:
-proprietati critice(contribuie cu circa 40-50%la asigurarea calitatii
marfurilor,iar numarul acestor proprietati este relativ mic),de exemplu:rezistenta la uzura
a unui covor,continutul de substante nutritive al produawlor alimentare etc.;
-propietati importante(contribuie cu 30-40% la asigurarea calitatii
marfurilor),de exemplu:proportia fibrelor naturale intr-un amestec de fibre
textile,capacitatea cilindrica la un autoturism,indicele de refractie la unele produse
alimentare etc.;
-proprietati minore(aportul lor la asigurarea calitatii marfurilor este
redus,nedepasit 10-20%,dar aceste proprietati sunt cele mai numeroase),de
exemplu:dimensiunile,masa etc.In practica exista si situatii in care propietatile
considerate de regula ca fiind minore detin o pondere importaanta in asigurarea
calitatii,in functie de specificul produsului.
Relatiile ce se stabilesc intre aceste categorii de propietati ale marfurilor au
fost studiate de catre multi cercetatatori.
Intre importanta si numarul propirtatilor exista o relatie invers
proportionala,respectiv cu cat categoria este mai imporatanta pentru calitatea
marfurilor,cu cat nr acestor proprietati este mai mic.
b)In functie de natura proprietatilor:
-proprietatile fizice(structurale,optice,termica,mecanice,electrice etc.);
-proprietati chimice(compozitia chimica,stabilitatea la actiunea agentilor
chimici etc.);
-proprietti biologice(potentialul nutritiv etc.);
-proprietati economice(consumul de energie si carburanti,cheltuielile de
13
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 14/21
montaj,de utilizare,de intretinere etc.);
-proprietati estetice(linia,forma,aspectu,armonia cromatica,designul,stilul etc.);
- proprietati
Organoleptice(culoare,miros,gist,aroma,buchetul,consistenta,tuseul etc.);
-proprietati ergonomice(confortul de utilizare etc.);
-proprietati ecologice(gradul de poluare a mediului).
c) In functie de modalitatea de masurare si apreciere a proprietatilor:
-proprietati apreciate direct cu ajutorul aparatelor si instrumentelor de
laborator;
-propietati apreciate prin intermediul simturilor(proprietati organoleptice,proprietati
estetice).
3.3 Caracterizarea principalelor proprietati ale marfurilor
1.Proprietati fizice ale marfurilor
Proprietatile fizice ale marfurilor pot fi clasificate astfel:proprietati
fizice structurale:masa,densitatea,higroscopicitatea,umiditatea,permeabilitatea,porozitatea
;
-proprietati optice:culoarea,transparenta,luciu,indicele de refractie;
-proprietati termice:caldura specifica,coeficientul de dilatare
termica,conductibilitatea termica,termoizolarea;
-proprietati mecanice:rezistenta la tractiune,la incovoiere,la compresiune,la
uzura,alungirea la rupere,rezilienta,duritatea etc.;
-proprietati electrice:conductibilitatea electrica,rezistenta electrica.
a) Proprietati fizie structurale
Masa este o proprietate a marfurilor ce exprima cantitatea de materie
continuta de un produs. Adesea,in practica se foloseste eronat notiunea de greutate in loc
de masa(greutatea se exprima prin formula G=m x g,unde ''m'' este masa,iar ''g''
reprezinta acceleratia gravitationala).
In functie de natura produselor,sunt definite urmatoarele proprietati
14
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 15/21
derivate:
-masa pe unitatea de lungime(kg/m-pt produsele filamentare,cun sunt
tevile,cablurile,firele textile etc);
-masa pe unitatea de suprafata(kg/m-pt covoare etc.);
-masa pe unitatea de volum(kg/m-pt produsele din lemn etc.);
-masa comerciala(Mc)-este utilizata in comert in cazul produselor
higroscopice.
Densitatea-reprezinta cantitatea de materie continuta intr-o unitate de
volum din produsul considerat. Pentru produsele cu structura neomogena se determina
densitatea relativa,marime fizica adimensionala,definita prin raportul dintre masa
produsului si masa unui volum egal dintr-un produs de referinta(apa distilata la
4gradeC,care are densitatea de 1g/cm3).
Astfel ,in cazul produselor lichide,densitatea relativa depinde de
temperatura su de substantele dizolvate in lichidul respectiv(valori intre 0.5 si 2,cu
exceptia mercurului,singurul metal lichid,care are densitatea relativa de 11.6). In cazul
marfurilor pulverulente sau granuale (materiale de constructii,ingrasaminte chimice
etc.)se utilizeaza masa specifica in gramada.In cazul altor marfuri,cum sunt cerealele,se
determina masa hectolitrica.
Densitatea se foloseste adesea pentru stabilirea autenticitatii unor categoriide produse(de exemplu la produsele lactate,bauturi alcoolice,derivati petrolieri,lacuri si
vopsele,materiale de constructii etc.).
Determinarea densitatii se poate realiza cu instrumente diferite,in functie de natura
produselor:
-areometrul(densimetrul)si balanta Mohr-Westphal,pentru produse lichide;
-picnometrul,pentru produse lichide si solide.
Areometrele permit determinari rapide,sigure si economice,de aceea au o
larga aplicabilitate in practica.De regula,ele sunt utilizatecu denumirea de densimetre sau
poarta denumire specifice produsului
cercetat(zaharometre,lactodensimetre,alcoometre,mustrimete etc.).
Higroscopicitatea-reprezinta proprietatea unor marfuri de a face schimb de vapori
de apa cu mediul. Higroscopicitatea se refera mai ales la produsele cu structura
15
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 16/21
organica ,care in anumite conditii pot cede sau primi vapori de apa.Viteza de cedare-
primire depinde de structura moleculara,de temperatura si umiditatea mediului. Procesele
asociate higroscopicitatii marfurilor sunt cele mentionate mai sus.
Adsorbtia reprezinta fenomenul de sorbtie care are loc in straturile
superficiale ale marfurilor.Absorbtia este fenomenul de sorbtie care are loc in intreaga
masa a marfurilor.Desorbtia presupune interactiunea chimica a vaporilor de apa cu
produsul.
Chemosorbtia presupune interactiunea chimica a vaporilor de apa cu
produsul. Cunoasterea higroscopicitatii este importanta pentru o serie de
produse(alimentare,chimice,materii prime textile etc.),determinand respectarea unor
conditii specifice de depozitare.
De exemplu,lemnul este un material higroscopic.Ca urmare a
higroscopicitatii,lemnul prezinta fenomene de umflare(marimea volumului prin absorbtia
apei)si contragere(reducerea dimensiunilor prin pierderea apei).
Umiditatea-exprima continutul total de apa al unui produs,fiind efectul
firesc al higroscopicitatii. Exprimarea umiditatii produselor se face in valori absolute si
relative.Ea influenteaza masa comerciala a marfurilor,conditiile de pastrare,determinarile
de laborator,conductibilitatea electrica si termica etc.
In mod natural,produsele higroscopice contin o anumita cantitate deapa,denumita umiditate legala sau repriza(la produsele textile).Valoarea umiditatii legale
la produsele textile,lemn,cereale etc.oscileaza,in functie de produs,intre 8 si 17%
(bumbacul are 8.5%,matasea 11%,lana 17%,graul 14%),in conditiile atmosferice
standard,dar poate ajunge si la 80-90%in cazul legumelor si fructelor proaspete.
Permeabilitatea-reprezinta proprietatea unor marfuri de a lasa sa treaca
prin ele apa,vaporii si gazele. Permeabilitatea influenteaza proprietatile de confort si de
igiena ale unor categorii de marfuri(de exemplu in cazul produselor de
imbracaminte,incaltaminte,al corturilor etc).Marimea acestei propietati depinde de tipul
legaturii fibrelor in cazul tasaturilor,de forma si marimea porilor unor materiale
etc.Inversul prmeabilitatii este impermeabilotatea,specifica anumitor tipuri de tasaturi(de
exemplu in cazul halatelor de protectie,prelatelor,materialelor de ambalare etc.).
Porozitatea reprezinta raportul dintre volumul unui produs si volumul
16
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 17/21
din masa produsului respectiv.Valoarea porozitatii se exprima procentual.Porozitatea este
o propietate definitorie pentru produsele de panificatie,pentru materiale de
constructii,gartie,confectii textile si incaltaminte.Proprietatea inversa porozitatii este
compactitatea.
b) proprietati optice
In categoria proprietatilor optice sunt cuprinse :
culoarea,transparenta,transluciditatea,opaciotatea,luciu,indicele de refratie etc.,ele fiind
legate direct de radiatia corpusculara cu propagare ondulatorie denumita lumina.
Culoarea-este o caracteristica a luminii masurabila prin intensitatea si
lungimea de unda a radiatiei in spectrul vizibil. Culoarea -poate fi descrisa utilizand 3
caracteristici:luminozitatea,tonalitatea si saturatia.
Luminozitatea se refera la intensitatea sursei luminoase si se exprima prin
cantitatea de lumina reflectata,transmisa sau absorbita.Se utilizeaza si termenul
"stalucire",desi acesta se refera mai mult la corpuri opacesau care reflecta lumina.
Tonalitatea -se refera la perceptia calitativa a emisiei sursei de
lumina,folosindu-se termeni ca rosu,galben,verde,albastru etc.
Saturatia-(gama cromatica)presupune raportarea la o scara de senzatii reprezentand
grade crescatoare de culoare,pornind de la alb.O culoare este cu atat mai saturata cu cat pare mai putin amestecata cu alb.
Culorile care,prin amestec,conduc la senzatia de albse numesc
complementare(albastru+portocaliu,rosu+verde,galben+violet).
Culorile cu lungime de unda mare(rosu,portocaliu,galben)se numesc calde,iar cele
cu lungime de unda mica(verde,albastru,violet)se numesc reci.
Transparenta-reprezinta proprietatea unui produs de a fi strabatut de
radiatiile luminoase.Transparenta este maxima daca absorbtia si reflexia luminii de catre
produsul respectiv sunt minime. Transparenta se exprima cu ajutorul factorului de
transmisie,calculat ca raport procentual intre cantitatea de radiatii luminoase ce ies din
podus. Un produs are transparenta buna daca acest factor are valori mai mari de 90%,de
exemplu in cazul produselor din sticla,polistiren,polimetacrilat.Inversul transparentei este
opacitatea,iar propietati intermediare sunt transluciditatea,de exemplu in cazul produselor
17
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 18/21
din portelan,sticla opal,si opalescenta,mai ales in cazul produselor lichide.
Luciu-este propietateaunor produse de a reflecta lumina incidenta cu o
difuzie minima. Luciu depinde de starea suprafetei produsului,lumina putand fi reflectata
uniform sau difuz.In functie de intensitate,luciu poate fi :luciu de diamant,lucio
sticlos,luciu metalic,luciu matasos,luciu redus,luciu mat sau nul. De exemplu,luciu
lemnului poate fi matasos,srgintiu,auriu etc.Luciu fibrelor textile depinde de tipul de
fibra,cea mai lucioasa fiind fibra de matase.
Indicele de refractie-este proprietatea fizica a unor produse numeric egala
cu raportul dintre sinusul unghiului de refractie al unei raze incidente,care patrunde dintr-
un mediu in altul.
Indicele de refractie este o caracteristica foarte importanta pentru unele
marfuri,cum ar fi:uleiurile alimentare sau nealimentare,produse
petroliere,parfurile,masele plastice,laptele,bauturile alcoolice etc.
Avantajele determinarii indicelui de refractie sunt:grad ridicat de precizie,consum
redus de substanta,rapiditatea determinarilor.
c)Proprietati termice
Proprietatile termice exprima modul de comportare a marfurilor sub actiunea
energiei termice.Factorii care influenteaza aceste proprietati sunt de natura
interna(structura microscopica si starea suprafetei produsului),dar si de naturaexterna(temperatura).Sub actiunea energiei termice se pot modifica:structura
produsului,caracteristicile sale dimensionale,rezistenta electrica,culoarea,starea de
agregare etc.
Caldura specifica-reprezinta cantitatea de caldura necesara unui gram dintr-
un produs pentru a-si ridica temperatura cu 1grad C,fara modificarea starii fizicesau
chimice. Unitatea de masura a caldurii este caloria(cantitatea de caldura necesara unui
gram de apa pentru a-si ridica temperatura cu 1gradC).
Unitatea de masura a caldurii specifice este calorii/grame x grade
Celsius.Cea mai mare caldura specifica o are apa(1 cal/g x grade C),la polul opusaflandu-
se metalele-cuprul are 0.091 cal/g x grade C.Caldura specifica se determina cu ajutorul
calorimetrelor.
18
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 19/21
Dilatarea termica-reprezinta proprietatea marfurilor de a-si modifica dimensiunile
sub actiunea caldurii. Aceasta proprietate este importanta,de exemplu,in cazul marfurilor
metalice,instrumentelor de precizie,produselor din sticla etc.Dilatarea poate fi liniara sau
volumica.Dilatarea termica liniara se exprima prin coeficientul de diltare termica
liniara,reprezentand alungirea unui prodos(in mm)la o crestere a temperaturii cu 100
grade C(Al are 0.022 mm,iar sticla 0.005-0.010mm).
O mentiune speciala trebuie facuta in cazul marfurilor lichide,a caror
ambalare se face astfel incat sa se lase spatiu pentru dilatare,pentru a evita deteriorarea
sau chiar degradarea produsului ambalat.
Conductibilitatea termica-reprezinta proprietatea unor marfuri de a conduce caldura
prin masa lor.
Cantitatea de caldura ce trece printr-un produs este direct proportionala cu
suprafata si timpulsi invers proportionala cu grosimea stratului de material.Unitatea de
masura a conductibilitatii termice este kcal/m x grade C x ora. Aceasta proprietate este
importamnta,de exemplu,in cazul produselor metalice,la produse din sticla,plite electrice
etc.,dar si in cazul articolelor de vestimentatie.
Termoizolarea-reprezinta proprietateamaterialelor izolatoare de a conduce
foarte putin caldura prin masa lor.Atunci cand conduc tibilitatea termica este de sub
0.2kcal/m x grade C x ora,produsele se numesc termoizolatori(de exemplu produseleceramica,lemnul,hartia cauciucul,azbestul,pluta,lana etc.)
Termoizolarea este importanta mai ales in cazul produselor textile,la
articolele de imbracaminte,la care transferul de caldura prin material este o caracteristica
de baza.Capacitatea de izolare termica depinde in acest caz de cantitatea de aer dintre
fibre,de forma si marimea porilor etc.
d)Proprietati mecanice
Proprietatile mecanice exprima modul de comportare a marfurilor sub
actiunea unor forte exterioare ce tind sa le modifice integritatea
Rezistenta la tractiune(intindere)-reprezinta raportul dintre forta de rupere necesara
si aria sectiunii transversale a produsului.Rezistenta la tractiune se exprima in daN sau
kgf/mm2.Aceasta proprietate este foarte importanta in cazul marfurilor metalice,dar ne
intereseaza si in cazul marfurilor textile,articolelorde piele si incaltaminte,materialelor de
19
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 20/21
constructii,etc.
Alungirea la rupere-reprezinta proprietatea unor marfuri de a-si modifica
lungimea din momentul actiunii fortei de tarctiune si pana la rupere. Pentru determinarea
rezistentei la tractiune si a alungirii la rupere se folosesc diferite tipuri de dinamometre.
Rezistenta la incovoiere-reprezinta forta necesara ruperii prin
invoiere,raportata la aria sectiunii transversale a produsului.Unitatile de masura folosite
in mod obisnuit sunt kgf/cm2 si kgf/mm2.Rezistenta la incovoiere este importanta mai
ales in cazul produselor metalice,dar si in cazul produselor textile,din lemn etc.
Rezistenta la compresiune-reprezinta forta opusa de un material sub
actiunea unor forte ce tind sa-i reduca lungimea,concomitent cu cresterea ariei sectiunii
transversale.Se determinacu precadere in cazul produselor metalice si al materialelor de
constructii(beton armat,beton precomprimat etc).
Rezilienta-reprezinta raportul dintre lucrul mecanic necesar ruperii dintr-o
singura lovitura a unei epruvete crestate la mijloc si aria sectiunii initiale in dreptul
crestaturii.
Duritatea-reprezinta rezistenta opusa de un produs la patrunderea unui corp
din exterior in stratul superficial al acestui.Duritatea este influentata de structura
produsului respectiv,avand valori mai mari in cazul marfurilor cu structura cristalina
omogena.De altfel,o ierhizare a materialelor in functie de duritatea lor este oferita descara lui Mohs,care cuprincde zece trepte de duritate,in sens crescator:1-talcul;2-sarea;3-
calcitul;4-fluorina;5-apatita;6-feldspatul;7-cuartul;8-topazul;9-corindonul;10-diamantul.
2. Proprietati organoleptice ale marfurilor
Proprietatile organoleptice ale marfurilor se refera la aspecte de ordin subiectiv-
emotional,a caror aprecierea calitatii produselor alimentare variaza intre 50 si 90%,fiind
urmate de proprietatile fizico-chimice,cu 20 pana la 50%,iar caracteriticile ambalajului
pot detine intre 10 si 20%.
Sensibilitatea organismului uman cunoaste o dinamica deosebita datorita
complexotatii factorilor de influenta,dintre care mentionam stimulii externi si
apaptabilitatea organelor de simt.
20
7/29/2019 Depozitarea produselor
http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-produselor 21/21
a)Proprietati olfactive
In practica adesea situatii in care decizia de cumparare a unui produs este
influentata de mirosul produsului respectiv.Este cazul majoritatii produselor
alimentare,dar afirmatia esre valabila si pentru unele produse chimice,iar la produsele de
parfumerie si alte produse cosmetice putem spune chiar ca mirosul are un rol hotarator in
achizitionarea acestora.
Stimulii olfactivi sunt molecule ale substantelor volatile,de regula de natura
organica,senzatiile percepute prin simtul mirosului datorandu-se gruparilor
osmofore(cetonice,alcoolice,eterice,nitro,animo etc.)
b)Proprietati gustative
Proprietatile gustative servesc la aprecierea si identificarea produselor
alimentare,contribuind in mare masura si la crearea unor conditii psihifiziologice
favorabile ingerarii acestor produse.
Spunem despre un produs ca este"sipid"daca are gust si folosim termenul
de"insipid"pentru produsele fara gust.Gusturile de baza sunt sarat,dulce,amar si acru,ele
fiind rezultatul unor senzatii induse de anumite substante.
c)AromaO proprietate complexa,gustativ-olfactiva,a marfurilor alimentare este
aroma.Aceasta reprezinta o senzatie generata de insusirile unor substante de natura
chimica sau rezultate din amestecul unor substante naturale ori sintetice,care stimuleaza
simultan atat simtul olfactiv.Cunoasterea aromei are mare importanta pentru activitatile
din domeniul alimentatie publice,in gastronomie etc.
d)Proprietati tactile
Proprietatile tactile,specifice pentru unele marfuri,sunt apreciate prin
intermediul sensibilitatii tactile.
De exemplu,in cazul tesaturilor,tuseul reprezinta o asemenea proprietate,fiind
apreciata cu calificative (neted,aspru,fibros etc.).
21