1
1. USCTORII DE CEREALEUscarea cerealelor se face natural, prin
folosirea caldurii razelor solare, sau artificial.Uscarea
artificiala a cerealelor se poate realiza prin ventilarea activa a
masei de cereale prin vnturarea cerealelor, prin folosirea gazelor
de ardere sau a razelor infrarosii, prin utilizarea curentilor de
nalta frecventa, cu ajutorul substantelorhigroscopice
saufolosindu-se vid.Dintre metodele aratate mai sus, cea mai larga
raspndire n agricultura, silozuri si industria moraritului o au
metodele de ventilare prin vnturarea cerealelor si folosirea unor
agenti termici.Uscatoriile de cereale care functioneaza pe baza de
amestec de gaze si aer sunt de mai multe tipuri: cu vatra, cu
stelaje,transportabile si tip vagon.n conditiile normale de
depozitare, cerealele nu prezinta prea mare pericol de incendiu,
deoarece se aprind greu si ard ncet. n cazul unui incendiu,
cerealele depozitate se degradeaza, devenind inutilizabile n
scopuri alimentare si chiar furajere.Arderea si propagarea
incendiului n masa de cereale cresc daca acestea contin impuritati
(paie, pleava etc).Este cunoscut ca 85% din substantele care
alcatuiesc bobul sunt organice. Din punct de vedere al comportarii
lor la actiunea caldurii, cerealele se aseamana cu lemnul. Astfel:
la 100-110C se usuca, pierd umiditatea si ncep sa elimine substante
volatile, la 150-230C se descompun, degajnd o mica parte de
substante gazoase si se carbonizeaza, la 270-300C se produce un
proces intens de carbonizare, iar la 350-400C are loc
aprinderea.Viteza si temperatura de ardere a cerealelor n conditii
normale sunt n general mici.Arderea cerealelor se intensifica pe
masura ce creste fluxul de aer n locul unde a nceput arderea
mocnita. Cerealele ard foarte intens n stare de suspensie n timpul
transportului pneumatic al cerealelor, la uscarea lor n stare de
suspensie si n anumite cazuri de ventilatie activa. Viteza de
ardere n aceste cazuri este de 9-11,5 m/s la gru, 8,5-10 m/s la
secara, 8-9 m/s la ovaz si 8,5-10,5 m/s la orz.Pe timpul
depozitarii cerealelor n conditii necorespunzatoare se pot produce
acumulari de caldura, din cauza activitatii vitale a
microorganismelor si a proceselor biologice interne, care ducla
autoncalzire (ncingere).Cresterea temperaturii contribuie la
intensificarea proceselor de respiratie a cerealelor si la
dezvoltarea microorganismelor, avnd drept urmare degajari
apreciabile de caldura, modificarea compozitiei chimice a
cerealelor si a culorii (apare o culoare cafenie nchisa). Se
degajeaza de asemenea un miros specific, care permite descoperirea
procesului de autoncalzire si luarea de masuri pentru a preveni
degradarea definitiva. n practica, nu au fost cazuri de
autoncalziri care sa se transforme n incendiu.Praful de cereale
este format din componenti organici (particule fine de pleava,
paie, buruieni, germeni de boabe, boabe sfarmate etc.) si minerali
(nisip, pamnt etc.).Praful de cereale arde si poate forma cu aerul
amestecuri explozive, limita inferioara de explozie fiind destul de
mare, 227g/m3, iar cea superioara de aproximativ 2 000 g/m3.Cel mai
mare pericol de aprindere l prezinta impuritatile existente n
cereale, ca: paie sfarmate, pleava, buruieni etc. Acestea se aprind
la 140-160C; ele pot fi aprinse si de aerul fierbinte, la o
temperatura de185-195CC.Cea mai frecventa cauza de incendiu la
uscatoriile de cereale o constituie senteile scapate din focare,
care, mpreuna cu gazele arse, pot patrunde n camera de uscare sau,
iesind pe cos n exterior, sa ajunga n contact cu
cerealele.Pericolul de scapare a scnteilor si gazelor arse este si
mai mare n cazul formarii fisurilor, n special n sectoarele
orizontale ale zidariei, unde de obicei se acumuleaza depuneri
combustibile, precum si n locurile de intersectie a canalelor de
fum cu elementele combustibile, ca: stelaje, plansee, nvelitori
etc. Scnteile care ies pe cos pot aprinde nvelitoarea combustibila
a uscatoriei sau a constructiilor nvecinate.Incendiul mai poate fi
cauzat si de suprancalzirile produse prin nerespectarea regimului
termic de uscare: se introduce aer prea fierbinte, si aceasta fie
din cauza reducerii aspiratiei aerului rece, fie din cauza
alimentarii excesive cu gaze arse. La iesirea din focar,
temperatura gazelor ajunge la 600-800C. n cazul arderii fortate a
combustibilului, la orice fel de uscatorie de cereale se poate
produce suprancalzirea cosurilor de fum si a focarelor, pna la o
temperatura care sa aprinda praful si deseurile de paioase depuse
pe el.Bucatile incandescente de lemn sau de carbune cazute din
focar pot aprinde cu usurinta materialele si deseurile combustibile
din jur.La uscatoriile n care se folosesc motoare cu ardere
interna, scnteile care ies din teava de esapament, n special din
cauza lipsei sau a constructiei gresite a parascnteilor, constituie
o cauza de incendiu; nsasi caldura puternica radiata de teava de
esapament ncalzita poate aprinde
materialecombustibiledinimediataapropiere.Incendiile pot izbucni si
din cauza scurtcircuitarii conductoarelor electrice din instalatia
de aprindere a motorului sau datorita frecarilor produse la
elevatoare, transportoare (patinarea pe saiba, suprancarcarea etc),
la lagare, care duc la suprancalziri locale, putndu-se aprinde cu
usurinta praful depus, n special cel mbibat cu ulei si
unsori.Pentru a preveni incendiile la uscatoriile de cereale este
necesar sa se ia o serie de masuri, n primul rnd, ndreptate asupra
unei bune construiri a focarelor si camerelor de uscare #
21421o1413v 1;i n al doilea rnd referitoare la o buna exploatare,
respectndu-se cu strictete regimul de lucru si regulile generale de
prevenire a incendiilor specifice.Focarele si cosurile uscatoriilor
de cereale se construiesc n conditii optime, pentru a nu se produce
crapaturi prin care saiasa nexterior scntei si gaze arse.nainte ca
uscatoriile sa se puna n functiune, focarele si cosul de fum se
verifica prin facerea focului. Fisurile si eventual degradarile mai
mari se pot constata dupa drele de funingine si fum ce se fixeaza
pe partea exterioara a cosului si focarului. Orict de mici ar fi
asemenea defectiuni, trebuie sa se nlature imediat dupa
constatare.Pentru a se evita patrunderea scnteilor n camera de
uscare a uscatoarelor transportabile, focarele uscatoriilor se
prevad cu dispozitive de stingere a scnteilor, ca de exemplu n
camerele de ardere suplimentara, n cicloane etc. Uscatoriile mai
simple din punct de vedere constructiv se prevad cu site metalice
sau cu un strat de material inert, care dupa un oarecare timp de
folosire se curata de funingine si cenusa, deoarece prin nfundare
se reduce substantial tirajul.Captarea scnteilor trebuie sa se faca
integral si pentru aceasta este necesar ca dispozitivele destinate
acestui scop sa functioneze perfect, lucru ce se poate asigura prin
supravegherea, verificarea si curatirea lor la timp.Pentru a se
nlatura uzura prematura a captuselii focarului, este necesar ca
fiecare focar sa deserveasca numai o singura camera de uscare, sa
nu se instaleze ventilatoare suplimentare si nici sa se nlocuiasca
cu altele mai puternice, deoarece viteza gazelor arse creste foarte
mult si din aceasta cauza scnteile nu mai pot fi captate.Usita
focarului se va deschide la alimentarea cu combustibil, la
controlul acestuia si la evacuarea cenusii si zgurii. Platforma din
fata focarului se amenajeaza din materiale rezistente la foc, iar n
fata usitei de alimentare si de evacuare a cenusii se amenajeaza o
adncitura, pentru a nu da posibilitate carbunilor incandescenti si
cenusii sa se mprastie.La traversarea cosurilor prin elementele
combustibile ale acoperisului, se executa izolarea acestora cu
caramida, iar a cosurilor metalice prin folosirea nisiparului (inel
cu nisip).n apropierea focarului nu se va depozita dect cantitatea
de combustibil necesara unei singure ncarcari (alimentari).Pentru a
ntrzia o eventuala aprindere, toate elementele de lemn ale
camerelor de uscare se trateaza cu substante ignifuge.Amplasarea
ventilatoarelor se va face astfel nct sa nu favorizeze declansarea
sau propagarea incendiului; cea mai avantajoasa amplasare din punct
de vedere al protectiei mpotriva incendiilor este dupacamera de
uscare.Una dintre cele mai eficace masuri de prevenire a
incendiilor este controlul sistematic al temperaturii. Temperatura
n camera de uscare depinde de constructia uscatoriei, de felul si
umiditatea cerealelor, nsa nu va depasi 60-80C. In afara de
temperatura se mai controleaza cu aparate si cantitatea de gaze
arse introduse n camera de uscare, pentru a nu da mastere la
suprancalziri.nlaturarea frecarilor produse de griparea, patinarea
si atingerea benzilor transportoare cu diferite elemente se asigura
printr-o ntindere normala, o supraveghere permanenta si o
exploatare rationala, a ntregului sistem de transport.La
functionarea elevatoarelor, transportoarelor, axelor de transmisie
si a altor mecanisme n miscare, se va acorda o deosebita atentie
ungerii, ntretinerii si curatirii de prafa lagarelor.Curelele de
transmisie se vor ntinde normal, fara a patina pe saibe,
interzicndu-se tratarea cu colofoniu, deoarece prin marirea
aderentei favorizeaza cresterea ncarcarii cu electricitate
statica.Motoarele electrice folosite n medii cu praf vor fi de
tipul celor protejate mpotriva prafului.n cazul folosirii
motoarelor cu ardere interna, acestea se instaleaza ntr-o ncapere
separata, iar teava de esapament se prevede cu parascntei.Golurile
executate pentru trecerea axelor si conductelor n peretii care
separa ncaperile motoarelor cu ardere interna, focarele si camerele
de uscare se fac de dimensiuni minime si se izoleaza cu
presgarnituri.Terenul din jurul uscatoriei de cereale se curata de
iarba si de materiale combustibile.Praful depus pe utilaje si pe
elementele constructive ale cladirii uscatcriei de cereale se>
curata de cel putin doua ori pe luna, iar suprafata exterioara a
cuptorului la fiecare trei zile de functionare.2.1.DEPOZITE DE
CEREALECerealele se depoziteaza n magazii, silozuri si baze de
receptie, nainte de depozitarea n magazii cerealele se curata de
impuritati, dupa posibilitati. Depozitarea se face pe loturi si n
grosimi diferite, n raport cu natura cerealelor si de gradul de
umiditate. Recoltarea cerealelor pe timp ploios (umed) impune
luarea unor masuri n ceea ce priveste mai nti asigurarea unui grad
de umiditate admis si apoi. a unui control permanent pentru
prentmpinarea unei eventuale autoncalziri. Dintre cereale, cel mad
mare pericol de autoaprindere l prezinta ovazul.Controlul
temperaturii se executa cu sonde special construite, care se
introduc n diferite adncimi, pentru luarea probelor. La depasirea
temperaturii de 35C, se trece imediat la aerisirea cerealelor prin
vnturare si, n situatii mai grave, la uscarea lor n aer liber sau n
uscatorii speciale.Pentru a se asigura evacuarea cerealelor n caz
de incendiu, n dreptul fiecarei usi a magaziei se lasa un spatiu
liber, iar longitudinal si transversal se asigura treceri n latime
de 1-2 m (n functie de marimea magaziei).La depozitarea n vrac a
cerealelor, pe timpul manipularii (vnturarii etc). se degajeaza
foarte mult praf, oare se depune pe grinzi, pereti, pardoseli etc.
Din aceasta cauza este necesar ca magaziile sa fie ventilate, iar
impuritatile depuse, curatite si evacuate.O atentie deosebita
pentru a nlatura pericolul de incendiu trebuie sa se acorde
dezinfectarii magaziilor cu substante chimice inflamabile (pe baza
de sulfura de carbon etc). Ct timp dureaza aceste operatii,
folosirea n interior a focului deschis, iluminatul cu flacara si
fumatul sunt strict interzise. Aceste restrictii se impun tuturor
magaziilor de cereale sau de alte produse agricole vegetale
combustibile, att n interiorul lor ct si pe o raza de 30 m. n
locuri vizibile se monteaza indicatoare "Fumatul oprit", iar la
locul amenajat pentru fumat "Loc pentru fumat".n jurul magaziilor
de cereale trebuie pastrata n permanenta curatenia, terenul nefiind
ocupat de alte
materiale.A.SILOZURIsIBAZEDERECEPIE.nacesteconstructiiexista
pericol de explozie determinat n buna parte de existenta prafului
combustibil sia numeroaselor puncte generatoaredescnteisi flama
care exista n ansamblul instalatiilor tehnologice.
Scnteileelectrice si flamele pot sa apara cel mai frecventla
contactele aparatelor folosite n instalatiile electrice.La
preeuratatorie si pe timpul curatirii fine a cerealelor, odata cu
produsele pot patrunde n instalatii diverse corpuri metalice,
datorita nefunctionarii sau aglomerarii magnetilor produ-cndu-se
scntei mecanice, care pot aprinde praful. Incendii mai pot izbucni
si datorita caldurii degajate n urma frecarii lagarelor.La silozuri
si baze de receptie n ceea ce priveste depozitarea se va respecta
aceleasi reguli si masuri de prevenire a incendiilor, ca la
magazii, iar pentru instalatiile de preeuratatorie aceleasi reguli
ca la morile sistematice.Regulile generale de prevenire si stingere
a incendiilor trebuie respectate ntocmai. Dupa terminarea lucrului
n silozuri si magaziile bazelor de receptie se va face un control
amanuntit, dupa plecarea muncitorilor pentru a nu ramne n interior
surse de aprindere, ca felinare, lampi etc. O deosebita atentie se
va acorda instalatiilor electrice, de la tabloul de distributie pna
la aparatele consumatoare de curent, pentru a se nlatura toate
defectiunile si praful depus pe acestea. Fumatul este cu desavrsire
interzis.B. INSTALAII FIXE DE USCARE A CEREALELOR. Acestea
functioneaza pe principiul uscariidirecte siindirecte.Cele cu
uscaredirecta prezinta un pericol accentuat de incendiu, n care caz
gazele de combustie n amestec cu aerul din atmosfera, iau contact
direct cu produsele supuse operatiunii de uscare. n unele situatii,
de exemplu da reaprinderea combustibilului n vatra ncinsa, dupa o
ntrerupere a alimentarii injectorului, dupa caderea tensiunii pe
circuit, se poate produce si o rabufnire.Pentru prevenirea
incendiilor este necesar sa se echipeze instalatia cu termometre de
diferite tipuri, prin care sa se masoare temperatura agentului de
uscare (la iesirea din focar si la intrarea n focarul de uscare),
cit-si temperatura produsului (n zona de uscare si n sectorul de
racire).Temperatura agentului termic si a produsului, precum si
debitul de lucru trebuie sa fie corelate astfel incit sa nu se
depaseasca temperaturile de regim normal prevazute de
instructiunile de functionare, n cazul n care nu este posibila
aceasta corelare se va urmari numai respectarea temperaturii
produsului, a carei valoare se va nregistra n fiecare ora ntr-un
registru special. nainte de uscare, produsele cerealire se vor
supune trrii pentru nlaturarea impuritatilor.Uscatoarele de cereale
trebuie supravegheate n permanenta pe timpul functionarii,
urmarindu-se respectarea ntocmai a parametrilor tehnologici. De
asemenea, se impune o buna organizare a prevenirii si stingerii
incendiilor pe locul de munca, stabilindu-se reguli de prevenire a
incendiilor specifice fiecarui sector de activitate, care trebuie
Cunoscute si respectate de catre ntregul personal. Silozurile si
magaziile de cereale trebuie sa aiba asigurate alimentarea cu apa
pentru incendiu, precum si un sistem de alarmare
eficient.2.2.DEPOZITE DE FURAJEAvnd n vedere usurinta cu care se
aprind furajele si mai ales repeziciunea cu care se propaga
flacarile, la organizarea depozitelor de furaje trebuie luate
masuri si pentru apararea lor mpotriva incendiilor. Cnd conditiile
permit este indicat sa se: organizeze depozite permanente, pe ct
posibil n apropierea unor surse de apa, pe terenuri ct mai mult
ferite de vnturi, orientate transversal fata de directia vntului
dominant. Se va urmari sa se dispuna de cai de acces pentru
patrunderea n incinta depozitului a fortelor chemate la stingerea
incendiilor.Este recomandabil ca terenurile destinate depozitarii
permanentea furajelor safiepect posibil mprejmuite,iarnjurul lor sa
se planteze arbori de esenta tare (foioase), care sa constituie
perdele protectoare. Existenta unor depozite permanente rezolva,
acolo unde sunt retele electrice, problema iluminatului pe timpul
noptii, cunoscnd ca este cu desavrsire oprita folosirea,
mijloacelor de iluminat cu flacara deschisa sau chiar ou felinare.n
cazul depozitelor permanente si a celor organizate pe cmp trebuie
ca terenul pe care se vor face sirile sa fie curatite de miriste,
maracini, arbusti, uscaturi.nainte de a se trece la cladirea
sirelor este indicat sa se marcheze locurile pe care vor fi
amplasate, pleava urmnd sa fie depozitata la o extremitate a
depozitului, separat de paie si de alte furaje. Pentru micsorarea
volumului depozitului este recomandabil ca paiele sa fie balotate.
n cazuri extreme, fnul si paiele care sunt nca umede pot fi cladite
n sire, dar de dimensiuni mad mici, la distante mai mari unele de
altele, dect cele obisnuite si cu conditia ca n centrul lor, la
baza, sa se amenajeze tuneluri si cosuri de aerisire. Trifoiul,
lucerna, fnul si diferite leguminoase n stare umeda, pot fi cladite
n sire numai amestecate cu paie uscate de gru sau de secara, cele
de ovaz fiind contraindicate.Dintre furaje, numai fnul, lucerna si
trifoiul prezinta pericol de autoncalzire accentuata, n cazul cnd
depasesc gradul de umiditate. Introducerea n clai a finului sau a
paielor fara a fi fost uscate, repartizarea lor neomogena sub
raportul umiditatii, patrunderea n sire a apei din exterior
(ploaie, ninsoare), aglomerarea depozitului cu fin si paie vrac,
care se umezesc mai repede, lasarea lor timp ndelungat pe
intervalele de siguranta faciliteaza procesul de autoaprindere,
punnd n pericol ntregul depozit. Ca o prima masura pentru evitarea
autoncalzirilor si autoaprinderilor, se impune uscarea furajelor
nainte de depozitare ; la paie si alte plante, umiditatea naturala
nu trebuie sa depaseasca 20%, iar la n 16%.Uscarea furajelor se
poate face si artificial cu aer cald, care reduce mult pierderile
de substante nutritive din furaje, ulterior putnd fi transformate
si n faina. La utilajele folosite n acest scop (uscatoare),
deteriorarea aparatelor indicatoare de temperatura, din cauza
neprotejarii lor sau a neglijentei, precum si neres-pectarea
regimului de temperatura specificat n indicatia tehnica de
functionare, pot duce la izbucnirea unor incendii.n depozit,
furajele n vrac sau balotate trebuie repartizate uniform n raport
cu gradul de umiditate ; balotii sa fie bine presati si legati spre
a nu se desface n timpul depozitarii sau manipularii, iar spatiile
libere dintre balotii periferici sa fie acoperite cu paie vrac spre
a se favoriza scurgerea apei provenita din precipitatii. Daca n
timpul cladirii sirelor ploua, operatia trebuie oprita urmnd ca
imediat dupa ploaie sa se ndeparteze furajele umede, care se vor
introduce n sire numai dupa uscare. Indiferent de starea n care
s-au depozitat furajele, pentru a se prentmpina neingeraa si deci
autoaprinderea lor, este necesar ca permanent sa fie supravegheate
si sa se controleze cu regularitate temperatura din interiorul
sirelor cu ajutorul unei sonde cu termometre sau al unei vergele de
metal, ori prin introducerea minii ct mai adnc n sira, n cazul n
care temperatura se ridica la 45-55 C si se observa o fumegare, cu
deosebire dimineata, sirile n cauza trebuie desfacute, furajele
lasate sa se raceasca si sa se usuce, dupa care se vor recladi.La
uscarea artificiala a furajelor o atentie deosebita trebuie
acordata aprinderii motorinei n camera de combustie, operatie care
se face numai cu o vergea metalica pe care se aplica un pamatuf de
bumbac mbibat n motorina. O importanta deosebita n evitarea
incendiilor o are realizarea unei combustii normale. Flacara care
indica o combustie normala este o flacara scurta, fara stropi de
motorina. Pe la capatul ciclonului de linistire se va urmari sa nu
iasa fum negru. Daca fumul va fi negru se va mari debitul de aer
pentru injector, iar daca este alb se va proceda invers. Este
absolut necesar sa se asigure ca temperatura din ciclon sa ramna ct
mai constanta pe toata durata de uscare a materialului. De
asemenea, trebuie sa se asigure o corelatie corecta ntre presiunea
de alimentare cu combustibil si temperatura agentului de
uscare.Materialul care urmeaza sa fie tocat, trebuie sa nu
depaseasca o anumita dimensiune (de regula 30 cm) ; avnd lungimi
mai mari, se nfasoara n toba sub forma de funie si nu mai poate fi
dirijat s absorbit de ventilator n ciclonul de linistire. In
aceasta situatie, materialul este supus unei frecari ndelungate
care duce la ridicarea temperaturii si la aprinderea lui.Una dintre
cele mai frecvente cauze ale incendiilor de furaje este jocul
copiilor cu focul. De aceea accesul acestora n depozitele de furaje
sau n apropierea lor trebuie interzis cu toata strictetea.Pe
teritoriul depozitului, tractoarele folosite pentru diferite
transporturi trebuie sa aiba teava de esapament prevazuta cm
dispozitiv de parascntei ; nu se admite apropierea tractoarelor la
mai putin de 5 m de sirele de furaje. Ele trebuie sa ramna ru
depozit numai pe perioada de ncarcare si descarcare a furajelor,,
lundu-se masuri pentru prevenirea incendiilor. Transportul de fu
raje de la depozit la grajduri se face, de regula, numai ziua. Pe
timpul noptii accesul este permis numai pentru personalul de paza
si organele de control, activitatea n depozit putndu-se desfasura,
de regula, numai la lumina zilei. Indiferent daca distributiile se
fac ziua sau noaptea, cntarirea furajelor este oprita n interiorul
depozitului, fiind deci necesar ca basculele sa fie instalate n
afara, la intrare. Distributiile de furaje din depozit trebuie sa
se faca, n principiu, ncepnd cu sirele de la intrare.Pentru
fumatorii care lucreaza la depozitele de furaje se vor amenaja la
100 m departare, locuri speciale pentru fumat, prevazute cu vase cu
apa pentru stingerea chibriturilor si a resturilor de tigari si
indicator "Loc pentru fumat".Concomitent cu masurile de prevenire
amintite, se impune si luarea unor masuri n vederea realizarii
interventiei pentru stingerea incendiilor. n acest scop trebuie sa
se asigure dotarea de pozitului cu mijloacele prevazute de
norme.
