Upload
vradu97
View
465
Download
10
Embed Size (px)
Citation preview
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
1/23
DEPRINDERILE MUZICALE
RITMICE IN CONTEXTUL
PROGRAMEI DE EDUCATIEMUZICALA DIN GRADINITA
DEPRINDERILE MUZICALE RITMICE IN CONTEXTUL PROGRAMEI DE
EDUCATIE MUZICALA DIN GRADINITA
1. OBIECTIVE SI VALENTE ALE EDUCATIEI MUZICALE
IN CICLUL PRESCOLAR
Frumosul artistic hrana traditionala a muzelor[1], prin insasi forta transformatoare
poate deveni capabil sa patrunda si sa inunde cu vitalitate intreaga structura a psihicului uman.
Desavarsirea personalitatii umane se realizeaza prin educatia estetica.
Ca latura a educatiei, educatia estetica indeplineste multiple functii educative, exercitand
o actiune polivalenta asupra dezvoltarii personalitatii umane. Pentru a le intelege mai bine, ne
vom referi la natura si specificul artei, precum si la categoria de baza a esteticii frumosul.
Educatia estetica nu vine sa limiteze sau sa afecteze libertatea alegerii sau aderarii la frumosulautentic. Dimpotriva, prin intermediul ei se pregateste terenul intalnirii cu valoarea; ea nu
limiteaza, ci lumineaza, deschide un evantai de optiuni.
Se uita adesea de incapacitatea de a sesiza si vibra in fata frumosului analfabetismul
estetic, ascuns si subtil este mult mai periculos decat analfabetismul scolar. Imunitatea
afectivitatii fata de zone intinse ale existentei are consecinte negative atat pentru indivizi, cat
si pentru societati, indiferent ca sunt dezvoltate sau subdezvoltate economic. Exista o criza in
arta ce nu tine de creatia artistica ci de receptivitatea noastra fata de acest fenomen, de aceea
stimularea spiritului copiilor prin intermediul artelor constituie o obligasie pentru educator.
Valentele emotional-artistice pot fi potentate nu numai prin intermediul disciplinelor deprofil, ci prin toate activitatile instructiv-educative de aceea este necesara pregatirea tuturor
educatorilor atat in directia formarii propriei sensibilitati, cat si pentru formarea sensibilitatii
copiilor in vederea receptarii semnificatiilor estetice.
Pentru educatia estetica, frumosul poate fi atat scop cat si mijloc. Frumoul ca scop sta la
baza educatiei pentru arta, permite realizareapremiselor pentru intelegerea , receptarea si
integrarea frumosului artistic. Frumosul ca mijloc intemeiaza educatia prin arta, care vizeaza
realizarea unei instruiri morale, intelectuale, fizice prin intermediul frumosului artistic.
Educatia estetica nu trebuie confundata cu educatia artistica, care este o componenta a
educatiei estetice ce opereaza numai cu valorile artelor: literatura, muzica, pictura, sculptura,arhitectura, teatru, cinematografie. Arta raspunde unor nevoi reale pe care le simte orice
http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn1http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn1http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn1http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn18/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
2/23
persoana, de a-si lamuri unele idei, de a-si motiva unele comportamente si de a-si fundamenta
unele atitudini, sugerand, explicand, valorificand sau problematizand. Prin caracterul ei
stimulativ, optimist, arta impinge la iubirea adevarului, a binelui, a stiintei si a vietii.[2]
Arta este principala modalitateprin care se infaptuieste relatia estetica dintre om si
realitate. Ca forma a constiintei sociale, arta indeplineste atat o functie de cunoastere, cat si
una de comunicare. Ea exprima intotdeauna ceva ce poarta un mesaj, comunicand
sentimentele si ideile creatorului, pe care beneficiarul de arta le recepteaza si le asimileaza
intrun mod propriu.
Frumosul si alte valori estetice din arta impresioneaza in modul cel mai profund. El este
produsul creatiei autorului care transfigureaza realitatea , reflectand in forme concrete ceea ce
este esential, tipic, cu o puternica participare afectiva.
Trairile artistului se transmit intrun mod propriu si subiectului care le asimileaz,
angajandu-si imaginatia creatoare, gandirea concreta, emotiile si sentimentele, vointa, intrun
cuvant toate aspectele personalitatii. Din acest specific al valorilor estetice ale artei, rezulta
importanta deosebita a educatiei artistice ca parte componenta a educatiei estetice.
Pentru copil, arta inseamna un mijloc de exprimare, un mijloc de manifestare si
exteriorizare a lumii sale interioare, a tendintelor si aspiratiilor sale, care-si gasesc in arta o
traducere mai directa decit prin cuvant. In felul acesta, activitatea artistica a copilului, nu
numai ca reflecta orizontul psihic propriu acestuia, dar se si desfasoara purtand amprenta
locului si momentului in care se insereaza personalitatea sa.
Una dintre manifestarile artistice , poate cea mai minunata si miraculoasa este
fenomenul pe care il numim traditional muzica.
Manifestare a frumosului artistic, muzica a fost considerata dintotdeauna un mijloc
esential de cultivare spirituala a omului, de edificare a personalitatii integre si armonioase. Eaeste menita sa-l apropie pe om de esenta existentei sale umane, sa-l plaseze intro lume a
emotiilor si sentimentelor inalte, o lume a ideilor estetice.
Muzica prin forta nemasurabila si calitatea specifica de a patrunde cu vibratiile ei insufletul omului ii influenteaza constiinta, il sensibilizeaza, il innobileaza si il imbogateste.
Faptul ca muzica produce emotii estetice profunde poate fi utilizata inprocesul educational
general ca un minunat agent cu ajutorul caruia se transmit, se transfera constiintei impulsuri,
energii, dar si sugestii privind modelarea, formarea si cizelarea deci nuantarea si
flexibilizareaintregului complex psihic uman.[3]
De-a lungul timpului, muzica si-a conturat mai multe functii, care ofera educatorilor
sugestii si solutii, pentru realizarea corespunzatoare a educatiei muzicale. Ele trebuiesc
cunoscute, pentru a se acorda atentie cuvenita domeniului, care reprezinta un important
mijloc de cultivare spirituala si a oferi educatilor cadrul cel mai favorabil dezvoltarii
personalitatii lor.[4]
http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn2http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn2http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn2http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn3http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn3http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn3http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn4http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn4http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn4http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn4http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn3http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn28/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
3/23
Functiile educative ale muzicii sunt multiple. Arta muzicala nu este doar un tel chemat
sa imbogateasca si sa armonizeze continutul vietii psihice umane. Ea antreneaza in ritmul
trairii estetice intreaga fiinta psiho-fizica. De acee, ea poate fi privita ca una dintre caile de
acces spre sufletul copilului, ca unul din mijloacele de influentare si orientare a personalitatii
sale.
Exista numeroase motive care ne obliga sa nu neglijam muzica si sa-i facem pe cpoii sa
cante , cele mai importante aspecte fiind de natura fiziologica, psihologica, sociala,
pedagogica, culturala si artistica.
Aspectul fiziologic
Practicarea frecventa a cantului da copilului ocazia de a respira mai intens, de a-si
stapani suflul, atat in inspiratie cat si in expiratie toate acestea reprezentand un excelent
autocontrol. Muzica are efecte benefice asupra circulatiei sangvine, tensiunii arteriale,
respiratiei, digestiei, metabolismului, fiind utilizata si ca mijloc terateuti.[5]
Vocea copilului poseda, desigur, calitatile naturale de prospetime si emotie, dar acestea
trebuie sa fie pastrate si dezvoltate. In ceea ce priveste auzul, el este solicitat constant prin
exercitii de cant. Urechea se perfectioneaza prin recunoasterea si reproducerea formulelor
ritmice si melodice.
Edgar Willems, a acordat o deosebita atentie raporturilor dintre muzica, psihologie si
meloterapie spunea: viata fiziologica a individului este cel mai puternic influentata de ritm,
viata afectiva de melodie si apoi de armonie si ritm, iar viata mentala este influentata in
primul rand de armonie si foarte putin de ritm si de melodie.[6]
Aspectul psihologic
potrivit caruia copiii, de la cea mai frageda varsta manifesta vadite inclinatii, placeri si
preferinte muzicalemuzica constituie pentru viata lor psihica o imperioasa necesitate.
Cantatul produce tuturor placere si provoaca buna dispozitie. Prin cantatul practicat in
comun, copilul timid isi recapata increderea in sine, gasind prin cant posibilitatea de a seafirma. Se poate spune cu certitudine ca muzica prin continutul ei de arta si stiinta are o
mare influenta asupra pregatirii intelectuale si dezvoltarii unor capacitati cognitiv-formative
ale elevilor, precum si un covarsitor impact educativ si afectiv-estetic. Muzica este si un
element de detensionare si de relaxare.
Aspectul social
ce scoate in evidenta capacitatea muzicii de a socializa copilul. Cantatul in colectiv este o
adevarata ucenicie . Copilul isi insuseste simtul solidaritatii, al intrajutorarii, al efortului
comun; copilul resimte profund satisfactia reusitei colective si admite cu usurinta necesitatea
unei discipline de grup.
Capacitatea de integrare sociala se realizeaza prin asimilarea valorilor artistice oferite de
catre societate, dar si prin participarea la viata muzicala a acesteia.
http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn5http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn5http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn6http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn6http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn6http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn6http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn58/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
4/23
Aspectul cultural-educativ ce subliniaza , pe de o parte necesitatea unei culturi
armonioase ca bun spiritual de stricta necesitate in formarea omului de azi, iar pe de alta
parte, caracterul cognitiv al artei.
Aspectul pedagogic
Practicarea cantului in afara propriului sau efect binefacator are o certa influenta ce
poate fi rezumata astfel:
- ofera ocazia unor raporturi mai stranse si mai directe intre educatoare si copii;
- reprezinta momente de destindere care permite sa se reia cu buna dispozitie activitatile care
presupun efort mai mare;
- permite o cunoastere mai profunda a psihologiei unor copii;
- reprezinta o activitate la care participarea reala a tuturor copiilor se realizeaza cu usurinta.
Aspectul artistic
Practicarea cantului dezvolta sensibilitatea artistica, dar numai o anumita calitate a
interpretarii si executiei poate duce la acest rezultat. Aceasta presupune grija, imaginatie,
refuzul fata de moda si efectele muzicii cu caracter comercial sau chiar vulgar. Primind o
minima pregatire, copiii vor deveni ei insisi un auditoriu si un public spectator de calitate, mai
exigent fasa de nivelul spectacolelor pe care le vor audia sau viziona.
Rolul educatoarei in activitatile muzicale este acela de a fi inainte de toate un animator,
adevaratii actori fiind copiii. Ambianta, obligatoriu, trebuie sa fie una de bucurie,
destindere, vioiciune si bunavointa, dar si de disciplina si o executie corecta.
Grija principala a unui bun educator este aceea de a urmari in permanenta daca ceea ce
intreprinde este cu adevarat muzica.
Scopul educatiei muzicale poate fi considerat atins in momentul in care copilul a
dobandit interese temeinice si variate, legate de intreaga complexitate a fenomenului muzical.
Prin aportul educatiei muzicale se dezvolta capacitatile cognitive, afective si
aptitudinale, cu caracter psiho-motor de relationare interpersonala si de integrare sociala.Dezvoltarea capacitatilor cognitive se realizeaza prin utilizarea in interpretarea si improvizatia
muzicala a unor tehnici ce vizeaza observarea si analizarea creatiilor muzicale in vederea
identificarii elementelor de limbaj muzical si a operarii cu criterii de apreciere valorica.
Exprimarea emotiilor si sentimentelor prin mijloacele proprii artei muzicale, receptarea
afectiva a continutului de idei si sentimente exprimat prin muzica, stimularea increderii in
capacitatile proprii si valorificarea efortului si a muncii personale contureaza formarea
capacitatilor afective si atitudinale.
Educatia muzicala, ca un proces complex si unitar ce se desfasoara stadial are drept scop
dezvoltarea sensibilitatii estetice a copiilor, a capacitatilor de exprimare si receptare muzicala,prin activitati practice de cant si prin auditii muzicale. Educatoarea ii initiaza pe copii predand
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
5/23
cunostinte, formand priceperi si deprinderi ce vizeaza pregatirea si dezvoltarea capacitatilor
muzicale in vederea asimilarii.
Pornind de la premisa formulata de Ion Serfezi, dupa care principalul mijloc prin care
se realizeaza cunoasterea unei arte este insasi opera de arta respectiva[7],se poate afirma ca
intreaga activitate de educatie muzicala din gradinita este concentrata pe anumite piesemuzicale, in care se gasesc ilustrate problemele de limbaj muzical prevazute de programa.
Cunostintele, priceperile si deprinderile se materializeaza in contactul nemijlocit cu valorile
autentice ale creatiei muzicale universale si nationale, prin studierea,audierea si asimilarea, pe
cat posibil, a acestor creatii.
Prin educatia muzicala nu este posibil si nici nu trebuie sa fie pregatiti toti copiii pentru
a deveni artisti. Se urmareste numai dezvoltarea sensibilitatii fata de arta sunetelor, formarea
gustului estetic si punerea bazelor educarii capacitatilor muzicale specifice.
Prin activitatile de educatie muzicala si prin diversele manifestari muzicale ale copiilor
creste voiosia, buna dispozitie, se dezvolta spiritul colectiv, se intensifica emotiile pozitivefata de educatoare, de locul unde invata si se joaca, fata de natura patriei, de realizarile
oamenilor.
Pornind de la receptivitatea aproape generala a copiilor fata de lumea sunetelor,
educatoarea va cauta sa le dezvolte vocea si auzul muzical, simtul melodic, ritmic, al
armoniei, sa le formeze priceperi si deprinderi elementare de a canta.
Din toate ramurile muzicii, cea mai apropiata de specificul copilariei este muzica vocala,
deoarece in cant, melodia formeaza o unitate cu textul, facand-o mai accesibila. Muzica este,
de asemenea, mai usor inteleasa cand se combina cu miscarea, sub forma jocului cu text si
cant sau a dansului. Eficienta acestui mijloc creste si prin faptul ca, copiii nu doar asculta
muzica, ci o si executa. Activitatile de educatie muzicala permit educatoarei sa depisteze
interesele si aptitudinile muzicienilor precoce, precum si disponibilitatea sau dificultatea
celorlalti copii, pentru a adopta o metodologie didactica potrivita particularitatilor de varsta siindividuale.
Educatia muzicala are doua niveluri de insusire: nivelul informativ-teoretic si nivelul
formativ-aplicativ.
Nivelul informativ-teoretic vizeaza instruirea, dobandirea de cunostinte, formarea unor
priceperi si deprinderi reproductiv-interpretative. Pe baza contactului cu realitatea muzicala(cantece, fragmente muzicale) si prin exercitii precedate de exemplificari, demonstratii,
explicatii, se formeaza reprezentari, notiuni, categorii, judecati, capacitati de reproducere si
interpretare, se desprind criterii de apreciere valorica. Se formeaza cultura teoretica, constiinta
valorii, capacitatea de a utiliza codul muzicii, limbajul muzical si capacitatea de a recepta
mesajul artistic.
Nivelul formativ-aplicativ se refera la atitudinea adecvata fata de valorile muzicale,
estetice si se concretizeaza prin idealul estetic, sensibilitate, capacitatea de a avea emotii,
trairi, satisfactii plenare in fata frumosului din opera de arta, chiar si prin dorinta si capacitatea
de a audia, canta, interpreta si crea valori muzicale.
http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn7http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn7http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn78/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
6/23
Continutul si sarcinile educatiei muzicale se diferentiaza evolutiv, in stransa legatura cu
dezvoltarea psiho-fizica a copiilor, cu capacitatea lor de a percepe, insusi si reda muzica.
In viziunea principalelor scoli muzicale europene, etapele procesului educativ-muzical
se contureaza diferentiat: pregatirea senzorial-auditiva si notatia muzicala (M. Montessori);
prenotatia 6-9 ani, si explicatia 12-18 ani (M. Chevais); initierea ritmica, solfegierea, initiereainstrumentalapian (E.J. Dalcroze); preinitiere instrumentala-pianistica (E. Willems); initiere
muzicala prin citire, ascultare, auditie, improvizatie, initiere instrumentala (M. Martenot);
insusirea repertoriului, notatia muzicala, formarea culturii muzicale (G. Breazul); prenotatia
(dalcroziana), notatia muzicala, initierea instrumentala ( Manya Botez); prenotatia (tip
Chevais), notatia, explicatia (A. Motora-Ionescu); prenotatia, explicatia (I. Serfezi).[8]
In conceptia pedagogica romaneasca, etapele predarii-invatarii muzicii
suntprenotatiasi notatia muzicala.
Educatia muzicala a copiilor incepe cu etapa prenotatiei ce pregateste premisele insusirii
constiente a notatiei muzicale, plecand de la faptul ca muzica este constituita din elementesonore, ca aceste elemente sonore exista in mod obiectiv si in afara simbolurilor grafice de
notatie; ca natura psihicului copilului vibreaza, mai intai de toate, la faptele sonore ale muzicii
si nu la simbolurile eipe care inca nu le intelege.
Notatia muzicala este, doar unul dar nu singurul din mijloacele de exprimare a
limbajului muzical. Copiii trebuie sa cunoasca limbajul muzical inaintea scris-cititului;
muzica nu poate izvori din semne grafice ci, dimpotriva, semnele grafice trebuie sa apara din
necesitatea de scriere a unei relatii sonore, existente mai dinainte in gandirea si simtirea
copiilor. Intre cele doua etape trebuie sa existe o legatura stransa, precum si continuitate, iar
trecerea de la o etapa la alta nu trebuie facuta brusc, ci trebuie sa fie una logica, fireasca. In
etapa notatiei se continua toate activitatile, la un nivel superior, adaugandu-se solfegierea si
scrierea prin simboluri grafice a tuturor elementelor muzicale invatate.[9]
Finalitatea procesului de educatie muzicala este aceea de a forma atitudinea esteticamuzicala a copiilor. Scopul educatiei muzicale poate fi considerat atins in momentul in care
copilul a dobandit interese temeinice si variate legate de intreaga complexitate a fenomenului
muzical.
Parcurgerea etapei de debut in educatia muzicala organizata are loc in gradinita, prilej cu
care se fundamenteaza viitoarea atitudine a copilului fata de valorile artistice, precum si
capacitatea de a select, de a practica, de a interpreta si chiar a crea muzica.
Obiectivele cadru si de referinta ale educatiei muzicale prescolare sunt mentionate
inPrograma activitatilor instructiv-educative din gradinita (2005) si se prezinta astfel:
Formarea capacitatii de receptare a lumii sonore si a muzicii:
- Sa descopere lumea inconjuratoare cu ajutorul auzului;
- Sa diferentieze auditiv timbrul sunetelor din mediul inconjurator si al
sunetelor muzicale
http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn8http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn8http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn9http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn9http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn9http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn9http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn88/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
7/23
- Sa diferentieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul inconjurator si al
sunetelor muzicale;
- Sa diferentieze auditiv durata nedeterminata a sunetelor din mediul
inconjurator si al sunetelor muzicale;
- Sa diferentieze auditiv inaltimea sunetelor muzicale.
Formarea capacitatilor de exprimare prin muzica:
- Sacante cu dezinvoltura cantece pentru copii;
- Sa cante acompaniati de educatoare;
- Sa acompanieze ritmic cantecele;
- Sa cante cantecele in aranjamente armonico-polifonice elementare;
- Sa asocieze miscari cantecului;
- Sa exprime prin miscare starea sufleteasca creata de muzica audiata;
- Sa exprime intr-un joc impresia muzicala;
- Sa improvizeze spontan combinatii ritmice pe silabe sonore onomatopeice;
- Sa improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice:
text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + miscare, text onomatopeic +
melodie + miscare
- Cunoasterea marilor valori ale creatiei muzicale nationale si universale:
- Sa asculte si sa recunoasca fragmente din creatii muzicale nationale si
universale, corespunzatoare specificului de varsta al copilului prescolar si
preocuparilor acestuia.[10]
Programa pledeaza pentru: abordarea educatiei muzicale exclusiv prin joc, asigurarea
unui contact direct al copiilor cu muzica, asocierea continua a practicii muzicale cu miscarea
pe muzica si utilizarea in forme variate a jucariilor muzicale, prilej cu care activitatile de
educatie muzicala pot deveni momente de implinire a personalitatii copilului in care firescul,
exuberanta, creativitatea si spontaneitatea acesteia se imbina armonios.
Consideram ca in gradinita, trebuie sa se puna accent pe formarea si adancireaexperientei muzicale, a impresiilor, a emotiilor, pe dezvoltarea interesului pentru acest
http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn10http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn10http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn108/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
8/23
domeniu al artei si pe formarea deprinderilor necesare studierii muzicii in mod practic. Inainte
de a explica si intelege muzica, trebuie asimilata o mare bogatie de impresii de trairi afective
intense, care sa constituie ulterior o baza solida si pentru abordarea teoretica a muzicii.
Treptat, prin analiza dirijata, copilul devine constient de diferitele componente ale
fenomenului muzical, invata sa le distinga,sa le deosebeasca, sa le stapaneasca.
Menirea educatoarei este ca treptat, cu rabdare si intelegere sa treaca la constientizarea
elementelor muzicale, pentru ca ceea ce inregistreaza copilul la aceasta varsta devine
hotarator pentru evolutia sa ulterioara.
Formarea deprinderilor muzicale constituie una dintre sarcinile esentiale ale educatiei
muzicale, contribuind la asimilarea, intelegerea si interpretarea muzicii la un nivel artistic
superior.
Continuturile prevazute in programa de educatie muzicala sunt structurate in
conformitate cu aceste deprinderi muzicale si de aceea se impune o cunoastere aprofundata
atat a acestora cat si a strategiilor didactice specifice formarii lor.
2. DEPRINDERI MUZICALE RITMICE IN PROCESUL
EDUCATIEI MUZICALE PRESCOLARE
Adevarata frumusete exclude dizarmonia, stridenta, absurdul. Omul are predispozitie
catre simetrie, echilibru, armonie, iar munca, activitatea de baza, a generat si fixat o astfel de
tendinta catre forme organizate optim.
Orice om sanatos poate fi inzestrat cu posibilitati aptitudinale intro anumita activitate,
daca utilizeaza o metoda de lucru eficace. Nu exista copii normali care sa nu fie inzestrati, sa
nu posede nici o aptitudine, sa nu poata obtine unele succese intrun domeniu de activitate sau
altul. Cunoasterea aptitudinilorfiecarui copil, determinarea nivelului de dezvoltare la un
moment dat este necesara si posibila. Pe baza acestei cunoasteri poate fi prevazuta, in linii
generale, si perspectiva lor viitoarese poate formula o prognoza a dezvoltarii aptitudinale.
Progresul in acest sens este influentat in mare parte de capacitatile intelectuale ale
subiectului, caci aptitudinile ca atare nu sunt ereditare, ci se dezvolta, se constituie pe parcurs,
in procesul activitatii. Factorii nativi, ereditari constituie doar conditiile interne initiale inrealizarea aptitudinilor.
Multi dintre actualii amuzicali sunt dintre cei ramasi inafara educatiei muzicale si nu
dintre cei lipsiti de predispozitii caci, munca depusa pentru formarea de priceperi si deprinderi
muzicale este invers proportionala cu nivelul aptitudinilor muzicale ale copilului.
Relatiile dintre ereditate, mediu, si educatie sunt complexe, fiecare dintre cei trei factori
contribuind la formarea personalitatii umane.
Predispozitiile sunt trasaturi de natura somatica si psihica proprii unei persoane. Ele
sunt particularitati anatomo-fiziologice ale sistemului nervos central si ale organelor de simt,care constituie o premisa favorabila pentru o dezvoltare ulterioara. Au caracter polivalent si se
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
9/23
specializeaza prin exercitii. Pentru copiii normali difera numai doza pe domenii specifice.
Concluzia psihologilor si a pedagogilor este ca dezvoltarea predispozitiilor depinde de mediu
si mai ales de educatie, deci putem afirma ca nu poate exista un copil cu un auz fiziologic
normal care sa nu poata sa fie invatat sa cante. Experienta didactica ne confirma faptul ca
existenta predispozitiilor pentru muzica se poate verifica prin placerea si interesul cu care
copiii canta si asculta muzica.
In timp ce predispozitiile sunt ereditare, aptitudinile se creeaza si se dezvolta, mai ales
prin exerciti, in cadrul activitatilor de instructie si educatie. Pentru ca aptitudinile sa apara, e
necesar nu numai ca activitatea sa solicite dezvoltarea acestora ci si sa-l determine pe copil sa-
si mobilizeze toate resursele fizice si intelectuale in indeplinirea ei, sa-l captiveze si sa-l
determine la eforturi permanente pentru a se perfectiona. Numai in aceste conditii activitatea
poate sa determine aparitia aptitudinilor.
Aptitudinile pentru muzica ale copiilor exprima, in primul rand, gradul de educatie
muzicala si mediul in care au crescut si apoi predispozitiile lor native. Iata de ce categorisirea,
inca de la preluarea unui grup, in copii apti si copii inapti pentru muzica este relativa, estechiar o imprudenta didactica o asemenea afirmatie, pentru ca, prin educatie, toti pot fi
muzicalizati
Aptitudinile muzicale, oricat de specializate ar parea , presupun sensibilitate fata d
sonoritatile muzicale. Prestatia de talent ramane un vlastar al intregii culturi.
Problema aptitudinilor muzicale nu se reduce doar la marii muzicieniMozart, Beethoven,
Enescu.
In procesul devenirii aptitudinilor conteaza nu numai reusitele copilului, ci si modul cum
reactioneaza cei din jur la aceste reusite. Necesitatea ca in educarea aptitudinilor sa se imbine
aprecierea externa pozitiva cu stimularea atitudinii exigente a copilului fata de propria
activitate e un lucru foarte important. Indrumarea din partea persoanelor cu mai multa
experienta si imitarea lor constituie un ajutor important. Dar toate acestea sunt insuficientepentru stapanirea unei actiuni. Chiar si atunci cand se cunoaste modalitatea de executie, este
necesar exercitiul, pentru ca efectuarea repetata si organizata a actiunii are ca rezultat
perfectionarea ei.
Deprinderile sunt componente automatizate ale activitatii, constient elaborate ,
consolidate prin exercitiu, dar desfasurate fara control constient permanent.
Automatizarea unei actiuni determina atat rapiditatea executarii si simplificarea desfasurarii,
cat si stabilirea incordarii atentiei si vointei necesare realizarii ei.
Prin exercitiu sistematic si constient , ele se accelereaza, se automatizeaza, capata mai
multa siguranta si precizie, in timp ce erorile se reduc, iar atentia executantului la detalii
scade, asigurand numai un control general al executiei.
Asa dupa cum spunea Aebli, niciodata o conduita noua nu rasare ca abrupta si fara
pregatireea este pregatita de un sir de conduite anterioare mai primitive, fata de care ea nu
constituie decat o diferentiere noua si o coordonare noua.[11]
http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn11http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn11http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn11http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn118/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
10/23
In procesul elaborarii lor sistematice, constiinta indeplineste un rol coordonator supra
actiunilor si operatiilor care urmeaza sa se automatizeze prin exercitii. Deprinderile muzicale
nu se desfasoara niciodata insa total in afara controlului constient.
Dupa gradul complexitatii, deprinderile se clasifica in simple si complexe.
Dupa natura proceselor psihice, in care are loc automatizarea in: senzoriale-perceptive,
verbale, de gandire, si motrice.
Dupa tipul de activitate in care se incadreaza in: de joc, de invatare, de munca, de
conduita morala.
In orice activitate, deprinderile se intrepatrund, iar clasificarile lor au un caracter relativ,
realizandu-se mai mult cu scop didactic.
Conditiile elaborarii deprinderilor:
Instruirea verbala prealabila sau explicatia prezinta subiectului cunostintele necesare, cuprivire la modul de actiune ce trebuie sa fie insusit. Explicatiei verbale i se asociaza deregula modelul actiunii sau
Demonstrarea modelului actiunii asociata cu instruirea verbala menite sa intregeascaimaginea actului si reprezentarea acestuia in deprinderile complexe face sa creasca cu 40%rapiditatea de formare a lor.
Organizarea exercitiilor , mai intai pentru formarea si apoi pentru automatizarea deprinderiifara asigurarea acestei conditii nu poate aparea propriu-zis o deprindere.
Asigurarea controlului si a autocontrolului in vederea depistarii si inlaturarii erorilor si aperfectarii executiei.
Formarea deprinderilor trebuie sa se sprijine pe interesele copiilor pentru acea
activitate si pe aptitudinile lor. Pe parcursul formarii unei deprinderi este necesara o constanta
a principiilor si metodelor de lucru, pentru ca sa se poata asigura automatizarea.
Cunoasterea rezultatelor fiecarui exercitiu si analiza temeinica a greselilor savarsite,
evaluarea, constituie o conditie esentiala in elaborarea si perfectionarea oricarei deprinderi.
Numarul de exercitii necesare pentru fixarea modului corect de actiune se reduce semnificativ
la subiectii care sunt informati despre rezultatele repetitiilor succesive.
Etapele formarii deprinderilor:
Etapa familiarizarii cu actiunea sau cu continutul deprinderii, in care se
realizeaza cu precadere instructia verbala si demonstrarea model de catre
cadrul didactic a acelei deprinderi;
Etapa invatarii analitice, cand deprinderile complexe se fragmenteaza in
unitati mai mici si se invata pe rand;
Etapa organizarii si sistematizarii, in care se constata o buna executie a
partilor si un efort de integrare intro structura unitara, cu eliminarea greselilor,
dar inca cu un consum mai mare de timp si cu un efort centrat pe realizarea
legaturilor;
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
11/23
Etapa sintetizarii si automatizarii, in care integrarea elementelor este deplina,
actiunea se desfasoara cu fluenta, solicitarea atentiei scade treptat, controlul
constient se face numai in ansamblu;
Etapa perfectionarii deprinderii, in timpul careia se ating parametrii ceruti:
sinteza, corectitudine, precizie.
In toate fazele formarii deprinderilor se fac exercitii. Fara exercitii nu este posibila
formarea deprinderii.Ele trebuie sa indeplineasca anumite cerinte: sa fie adecvate ca
structura, sa nu insemne doar o reluare monotona a ceea ce s-a mai facut si sa aiba de fiecare
data un scop precis si anume de a perfecta sau forma o anumita componenta.
In procesul de dezvoltare a auzului si vocii copiilor se urmaresc deprinderi diverse.
Analizand deprinderile muzicale, le putem clasifica in functie de calitatile muzicale ale
sunetului: inaltimea, durata, intensitatea si timbrul si in stransa legatura cu forma lor de
expresie artistica in lucrari muzicale: melodia, agogica (ritmul, tempoul), dinamica (polifonia
si orchestratia).
Din acest punct de vedere deprinderile se clasifica astfel:
Deprinderea de a canta in colectiv;
Deprinderi melodice;
Deprinderi de interpretare;
Deprinderi ritmice;
Deprinderi psiho-motrice;
Deprinderi armonico-polifonice;
Deprinderi de audiere;
Deprinderi de diferentiere a timbrului muzical.
Deprinderile de a canta in colectiv se refera la participarea copilului la
interpretarea in colectiv, cand trebuie sa respecte unele cerinte: pozitie corecta in cant,
respiratie corecta, respectarea tonului si a gesturilor dirijorale necesare sincronizarii executiei,
si o anumita atitudine.
Deprinderea de a canta in grup este inca in formare, de aceea exista tendinta de a deschide
gura odata cu educatoarea, fara sa astepte semnalul de inceput, sa mormaie fara sa se auda sau
sa se inteleaga clar cuvintele sau chiar linia melodica a cantecului. Se recomanda exersarea
acestor probleme inca din primele activitati. Intro astfel de activitate trebuie creata o
atmosfera de calm si liniste, care sa le trezeasca copiilor dorinta de a asculta si a reproduce
vocal ceea ce asculta. Educatoarea va explica, va demonstra si executa odata cu copiii.
Interpretarea colectiva e precedata de comunicarea tonului si a semnalului de inceput. Se
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
12/23
urmareste in continuare, realizarea unei inspiratii sincronizate cu cuprinderea intregii
capacitati toracice si nu numai a celei claviculare.
Educatoarea trebuie sa aiba in vedere deprinderea copiilor cu o tinuta corecta in timpul
cantarii deoarece respiratia lor este superficiala,scurta si mai accelerata particularitate care
se manifesta prin tendinta lor de a respira la mijlocul cuvintelor, de a nu pronunta sfarsitulacestora.[12]
Pentru emiterea corecta a sunetelor in timpul cantarii, copiii trebuie sa respire corect,
dar pentru aceasta trebuie sa se acorde o atentie deosebita tinutei lor. Daca stau pe scaun ei
trebuie sa pastreze spatele drept, rezemat de speteaza, sa tina capul drept si mainile pe
genunchi. Cand stau in picioare cerinta adresata uneori copiilor din grupele mijlocie si
mare - trebuie sa aiba o pozitie fireasca, degajata.
Respiratia are doua etape: inspiratia si expiratia. Momentul inspiratiei este marcat prin pauze
sau virgule plasate deasupra portativului. Daca aceste semne lipsesc, educatoarea ii va
deprinde pe copii sa inspire acolo unde fraza muzicala si textul literar permit si necesita acestlucru. Nu se va permite inspiratia la mijlocul frazei sau al cuvintelor si, in nici un caz rostirea
lor pe inspiratie.
Deprinderile melodice vizeaza capacitatea de a recunoaste si intona sunetele care difera
ca inaltime (sunete inalte, medii, joase), de recunoastere a cantecelor dupa un fragment
ritmico-melodic dat, de intuire a mersului melodic (suitor, coborator) in cantece si exercitii.
Educarea auzului melodic si formarea deprinderilor necesare redarii si receptarii
elementelor melodice au la baza perceperea raporturilor de inaltime dintre sunete. Se constata
ca primele perceptii de natura melodica sunt cele referitoare la cunoasterea si recunoasterea
sunetelor de diferite inaltimi: sunete inalte, joase si mijlocii, sunetele care urca treptat,
coboara treptat, stau pe loc (la aceeasi inaltime); merg prin salturi si in zig-zag, asa cum se
afla in mod firesc, in linia melodica a cantecelor[13]
Melodia constituie elementul expresiv si emotional al artei muzicale. Simtul melodic al
copilului se dezvolta prin intermediul cantecelor, exercitiilor, auditiilor si jocurilor muzicale,
prin reproducerea dupa auz. Pentru a se realiza perceptia constienta a elementelor melodice,
ca elemente de limbaj muzical, este necesar sa se organizeze o serie de activitati muzicale,
prin mijlocirea carora, copiii sa intuiasca structura melodiei, incepand de la cele mai simple
relatii de inaltime dintre sunete si pana la complexa linie melodica pe care o descopera in
cantece.
Se sustine ideea ca elementele ajutatoare pentru formarea simtului melodic sunt
instrumentele muzicalejucarii, sau cele cu caracter didactic de tipul clopoteilor Montessori
(opt clopotei care redau fiecare din cele opt sunete ale gamei, scrise pe ei), xilofoanele,
metalofoanele, sau chiar pahare sau sticle cu cantitati diferite de apa in ele si care pot fi
supuse prin potrivirea cantitatii diferite de apa unor adevarate acordaje muzicale s.a m.d. [14]
Deprinderile de interpretare se refera la aceasta varsta la executarea tempoului si a
nuantelor fiecarui cantec, de a interpreta expresiv si cu sensibilitate ,demonstrand intelegerea
mesajului artistic transmis. Potrivit capacitatilor copiilor aceste deprinderi se formeaza in
timp, educatoarea facand apel la sensibilitate si trairile lor afective.
http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn12http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn12http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn13http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn13http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn13http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn14http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn14http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn14http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn13http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn128/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
13/23
Deprinderile psiho-motrice, constituieunul din principalele mijloace de exprimare a
elementelor muzicale si sunt in centrul activitatilor muzicale, deoarece contribuie la insusirea
constienta a elementelor ritmice, melodice, armonice si dinamice, in dramatizarea si mimarea
muzicii, atat de natural vizibile in jocurile spontane ale copiilor. Miscarea corporala, ca
principal mijloc de exprimare ale elementelor muzicale a dovedit numeroase avantaje:
- este un mijloc placut si atragator, care izvoraste din insasi esenta muzicii;
- creeaza mare varietate in lectiile de muzica;
- da posibilitatea tuturor copiilor sa exprime in mod concret ceea ce inteleg si simt fiind un
excelent mijloc de control si autocontrol;
- dezvolta supletea corporala, asigura precizia si siguranta in exprimarea elementelor
muzicale;
- este cel mai eficace mijloc de constientizare a elementelor ritmice, melodice, armonice sidinamice, deoarece asigura concretizarea lor si controlul asupra priceperilor si deprinderilor
muzicale dobandite intrun anumit moment.[15]
Copiii indragesc aceste variante de interpretare ce transforma cantecele intro activitate
antrenanta si deosebit de placuta. Ei devin astfel participanti activi si creativi ai actului
artistic.
Activitatile de educatie muzicala bazate pe miscari corporale contribuie, ca nici o alta
disciplina, la dezvoltarea nuantat-armonioasa a fizicului copilului, la reglarea sistemului sau
de respiratie in raport cu sarcinile fizicefacand din el un om de societate, element educat in
spiritul adevaratelor maniere elegante, expresive si disciplinate.[16]
Deprinderile armonico-polifonice constau in capacitatea de interpretare a cantecelor in
variante diferite: sub forma de intrebare-raspuns, cu ison ritmic sau armonic, distribuind
melodia la mai multe grupe de interpreti, in canon,cu acompaniamentul unui instrument
manuit de educatoare. Aceste activitati sunt indragite de copii, creeaza o atmosfera antrenanta
si deosebit de placuta si apreciata de copii.
Deprinderile de audiere sunt specifice activitatilor muzicale, deoarece, insusirea prin
imitatie a unui cantec se face pe baza ascultarii de catre copii a demonstratiei educatoarei,
precum si a ascultarii constiente, de catre fiecare copil, a executiei colectivului in care seincadreaza.
Conditia formarii corecte a acestei deprinderi este gradarea in timp a pieselor audiate. De la
cele mai mici varste, auditiile muzicale cuceresc interesul copiilor, daca in prealabil exista
deprinderi de ascultare constienta si daca, ascultarea este consecvent realizata prin material
muzical adecvat care retine atentia auditiva a copiilor si dezvolta placerea estetica de a
asculta
Deprinderile de diferentiere a timbrului muzical constau in diferentierea timbrelor
vocale si instrumentale prin perceptie auditiva directa sau prin intermediul auditiei, de
asemenea interpretarea cantecelor cu acompaniament sustinut de diferite instrumentemuzicale, pseudo-instrumente si jucarii muzicale. Prin audierea unor lucrari muzicale, copiii
http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn15http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn15http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn15http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn16http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn16http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn16http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftn158/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
14/23
se obisnuiesc sa recunoasca voci si instrumente, atat din muzica culta, cat si din muzica
populara sau usoara.
In acest tip de activitati, cadrul didactic intampina adesea dificultati, deoarece posibilitatile de
a oferi spre audiere lucrari muzicale reprezentative pentru arta muzicala si care sa puna cu
adevarat in evidenta sonoritatea specifica unei voci sau a unui instrument se gasesc cu maredificultate in magazinele de specialitate.
Demersurile didactice sunt eficiente atunci cand explicatiile cadrului didactic sunt insotite de
cele doua tipuri de demonstratii.
Necesitatea desfasurarii unor activitati cat mai variate si care sa-i atraga pe copii, trebuie sa-l
implice si sa-l impulsioneze pe educator de a-si indrepta efortul in directia achizitionarii de
jucarii si instrumente muzicale, care sa poata permite exersarea unor tehnici de manuire a
acestora .
Deprinderile ritmice se formeaza in gradinita prin urmatoarele activitati:
recitarea ritmica a textului cantecelor activitate apropiata de folclorul copiilor; sesizarea si reprezentarea prin gesturi a duratelor lungi si scurte propuse de educator si
repetate de copii;
asocierea unor formule ritmice cu diferite activitati specifice: marsul, leganatul copilului,mersul locomotivei, bataile ciocanului etc.;
distingerea duratelor de un timp, de jumatate de timp si de doi timpi. Activitatile destinate dezvoltarii simtului ritmic trebuie sa creeze variatie, asigurand
alternarea momentelor de concentrare cu cele de relaxare. Acest lucru se realizeazaorganizand activitatile sub forma de joc, dat fiind locul important pe care acesta il ocupa in
viata copiilor.
3.DOMENIUL RITMICFINALITATI SI CONTINUTURI
Pentru copil, ritmul reprezinta un mijloc de exprimare , un mijloc de manifestare si
exteriorizare a lumii sale interioare, a tendintelor si aspiratiilor sale, care isi gasesc prin ritm o
traducere mai directa, uneori mai adecvata decat prin cuvant. Se poate afirma ca, activitatea
ritmica a copilului poate reflecta orizontul psihic, propriu al acestuia.
Copiii manifesta un mare interes pentru activitatile ritmice, activitati pe care le practicain mod spontan, in toate jocurile lor independente. Valorificand inclinatiile ritmice ale
acestora printro atenta si sistematica educatie ritmica, se realizeaza una din componentele de
baza ale educatiei muzicale, ca disciplina de invatamant.
A identifica implicatiile ritmului in educatia muzicala a copiilor presupune, in primul
rand, o identificare a finalitatilor specifice ritmului, ca element de limbaj muzical.
Finalitatile educatiei muzicale ritmice se reflecta in programa sub forma a doua
categorii de obiective: obiective cadru si de referinta.
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
15/23
Obiectivele cadru sintetizeaza directiile care trebuie urmarite in educatia muzicala, in
general, si in cea ritmica in special, pe parcursul unei perioade lungi de studiu ciclul
prescolar, vizand formarea unor capacitati si aptitudini specifice disciplinei.
Aceste obiective surprind laturile fundamentale ale procesului de predare - invatare a
ritmului, ca element de limbaj muzical, si anume: cel al exprimarii ritmice, al receptariifenomenului ritmic, al constientizarii acestuia sub raportul elementelor sale componente si al
valorificarii acestuia prin intermediul activitatilor de creatie muzicala.
La aceste obiective cadru se adapteaza atat obiectivele de referinta, ce vizeaza
problematica ritmului muzical, cat si continuturile specifice acestuia.
Proiectarea activitatii didactice a cadrului didactic, trebuie sa porneasca de la
cunoasterea obiectivelor de referinta specifice domeniului, privite in evolutie, de la grupa
mica, pana la grupa pregatitoare, deoarece acestea specifica rezultatele asteptate ale invatarii
pe fiecare an de studiu si urmaresc progresia in achizitia de componente si de cunostinte de la
un an de studiu la altul.
Dezvoltarea simtului ritmic nu se poate realiza prin explicatii teoretice, ci pe baza unor
activitati in care copiii sa fie solicitati la intonarea diferitelor durate si formule ritmice, la
perceperea lor constienta, la recunoasterea lor pe calea auditiei muzicale, in contextul unor
lucrari muzicale vocale si instrumentale de dimensiuni mai mari. Cunostintele muzicale au
doar rolul de a constientiza activitatea de formare a deprinderilor, ele referindu-se in general
la explicarea si asimilarea termenilor, semnelor, problemelor de gramatica muzicala,
contribuind la imbogatirea culturii muzicale si generale a copiilor.
De aceea, in programa de educatie muzicala, continutul teoretic al domeniului ritmic
este redus la ceea ce este esential si strict necesar pentru formarea deprinderilor ritmice
necesare abordarii si receptarii muzicii.
In vederea identificarii finalitatilor si continuturilor propus prin intermediul programei
cu privire la educatia muzicala a copiilor prescolari in planul formarii si dezvoltarii
capacitatilor muzicale ritmice am extras pentru fiecare grupa in parte obiectivele de referinta
si activitatile de invatare ce vizeaza problematica ritmului muzical (tabelul nr.3)
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
16/23
Tabel nr. 3OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE
INVATARE
GRUPA MICA GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE SIPREGATITOARE
Obiective
de
referinta
Exemple
de activitati
de invatare
Obiective
de
referinta
Exemple
de activitati
de invatare
Obiective
de
referinta
Exemple
de activitati
de invatare- Sa
diferentieze
auditiv durata
nedeterminata
a sunetelor
din mediul
inconjuratorsi
al sunetelor
muzicale;
- Saacompanieze
ritmic
cantecele.
- Jocuri pentru
diferentierea
duratelorlungi
si scurte;
Acompanierea
cu: percutie
naturala siobiectesonore,jucarii
muzicale(clopotel,
toba, lemne).
- Sa
diferentieze
auditiv durata
nedeterminata
a
sunetelor dinmediulinconjuratorsi al sunetelor
muzicale;
- Saacompanieze
ritmiccantecele;
- Saimprovizeze
spontancombinatii
ritmice pesilabe
sonore,onomatopee.
- Jocuri pentru
diferentiereasi
reproducerea
onomatopeicaa duratelorlungi
si scurte;
-Acompanierea
cu miscaricorporale,
obiecte
sonore,
jucariimuzicale(clopotel,toba, lemne,
maracas,tamburina);
- jocul decreatie.
- Sa
diferentieze
auditiv durata
nedeterminata
a
sunetelor din
mediulinconjuratorsi al sunetelormuzicale;
- Saacompanieze
ritmiccantecele
- Saimprovizezespontancombinatiiritmice pesilabe sonore,
onomatopeice
- Jocuri pentru
diferentierea sireproducerea
onomatopeica aduratelor lungi siscurte, a unorformule ritmicesimple;
- Jocuri pentru
marcarea sirespectarea
pauzei de untimp;
- Jocuri pentrudiferentierea si
reproducerea
onomatopeica aunor formuleritmice simple(valori repetate,dactil, anapest)in recitative;
- Acompanierea
cu: miscaricorporale,obiecte sonore,jucarii muzicale
(clopotel,toba,lemne,maracas,trianglu,tamburina,gong);
- Jocul decreatie.
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
17/23
4. MIJLOACE SI MATERIALE DIDACTICE DE REALIZARE A
EDUCATIEI MUZICALE LA VARSTA PRESCOLARA
Mijloacele de invatamant sunt instrumente sau complexe instrumentale, menite a
facilita transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi, evaluarea unor achizitii,
realizarea unor aplicatii practice in cadrul procesului instructiv-educativ. Stabilirea si
integrarea mijloacelor de invatamant se realizeaza prin racordarea permanenta a acestora la
obiectivele instruirii, la continuturile concrete ale lectiilor, la metodele si procedeele
didactice. Eficienta utilizarii mijloacelor de invatamant tine de inspiratia si experienta
didactica a cadrului didactic.
Cele mai utilizate mijloace in procesul de educatie muzicala sunt: cantecul, auditia,
exercitiul si jocul didactic muzical.
4.1. Mijloace didactice pentru realizarea educatiei muzicale ritmice
Cantecul
Cunostintele, priceperile si deprinderile insusite in cadrul activitatilor isi gasesc
adevaratul rost numai daca sunt puse in legatura cu o lucrare muzicala si numai daca ajuta la
cunoasterea ei, la insusirea acesteia sau a altora similare.
Desemnarea cantecului ca mijloc principal de realizare a educatiei muzicale ritmice
rezulta din importanta pe care o are in formarea deprinderilor muzicale, precum si din
contributia sa la realizarea educatiei estetice si intelectuale a copiilor.
Selectionarea cantecelor trebuie facuta respectand urmatoarele criterii:
Concordanta cantecului cu subiectul lectiei
Problema muzicala ce se constituie ca subiect al lectiei trebuie sa existe in cantecul ales,
bine evidentiata si in contextul unor elemente muzicale cunoscute. Cantecul trebuie sa contina
o singura problema necunoscuta si aceea sa se constituie ca subiect al lectiei.
Valoarea artistica
Contribuie la dezvoltarea gustului estetic general si al celui muzical, la placerea si
interesul copiilor de a asculta muzica, de a o intelege, si de a participa activ la interpretarea ei.
Valoarea estetica a unui cantec este data de elementele muzicale din care este alcatuit, de
valoarea fiecarui element in parte si de felul cum sunt imbinate intre ele. Elementele ritmice si
cele melodice au cea mai mare influenta asupra educatiei muzicale a copiilor. Calitatea lor
separata cat si imbinarea lor determina valoarea estetica a cantecelor in cel mai inalt grad.
Melodia trebuie sa fie frumoasa, cu intervale firesti si accesibile copiilor, cu o stabilitate tono-
modala clara, fara fluctuatii modale sau cromatice, iar ritmul sa aiba o desfasurare fireasca
alaturi de elementul melodic, pe care sa nu-l subordoneze.
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
18/23
Valoarea educativa
Este data de text si de muzica si se manifesta prin ideile, sentimentele si atitudinile pe
care le trezesc si le dezvolta cantecele in sufletele celor ce participa la audierea si interpretarea
lor. Latura educativa ce rezulta din textul cantecelor poate avea aspecte multiple: dragoste de
patrie, fata de frumusetile naturii, indemn la munca si invatatura etc. In imaginile artistice alecantecelor, copilul trebuie sa se gaseasca pe sine, pentru ca in felul acesta sa considere
cantecul ca parte integranta din viata lui.
Pentru a fi accesibil un cantec trebuie sa contina: combinatii ritmice repetate; linii
melodice cu mers firesc; scari melodice amplificate treptat; o frazare clara, cu locul inspiratiei
bine stabilit; text inteligibil, cu cuvinte usor de rostit.
Metodica insusirii cantecului:
familiarizarea copiilor cu continutul cantecului (povestire, conversatie, ghicitoare, planse,auditie, etc.);
anuntarea titlului si autorului; interpretarea model; analizarea cantecului (caracterul melodiei, continutul de idei, numar de strofe, existenta
refrenului, etc.);
interpretarea model reluare; insusirea pe fragmente si integral; consolidarea cantecului prin interpretare in diverse variante (pe grupe, in lant, pe roluri, cu
acompaniament, in dialog, prin alternarea intonarii cu vocea si in gand, etc.)
Pe parcursul executarii cantecului sau fragmentelor lui de catre copii, educatoarea
sesizeaza si corecteaza, pe loc greselile intalnite, pentru a nu se forma deprinderi
gresite. In insusirea cantecului se lucreaza frontal, apoi pe grupe si individual,incheind cu interpretarea in colectiv.
Auditia
Auditia se foloseste sub doua aspecte:
- ca o modelare structurala si informationala prin mediul ambiant sonor, activitate numita de
obicei ascultare. Este vorba despre auditia sonoritatilor inconjuratoare: sunete vorbite,
cantate vocal sau instrumental, zgomote cu timbruri diferite, etc. Aceste activitati de ascultare
dezvolta auzul acustic muzical si stau la baza formarii insusirii elementelor limbajului
muzical.
- ca o activitate complexa, cu rol de imbogatire a informatiei culturale, activitate numita
auditie muzicala propriu-zisa.
Ea are in vedere:
- formarea capacitatii de a audia lucrari muzicale;
- formarea deprinderii de a observa si analiza anumite elemente de limbaj muzical;
- formarea deprinderii de relaxare prin muzica, prin crearea unei ambiante cu efecte
meloterapeutice;
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
19/23
- familiarizarea si memorarea repertoriului muzical.
Prin intermediul auditiei propriu-zise, copiii vin in contact direct cu arta sunetelor.
Auditia poate sa aiba un caracter pasiv, de divertisment, atunci cand se asculta fara a se pune
problema explicarii si intelegerii constiente a limbajului muzical. O audiere a muzicii in mod
activ presupune din partea copilului ca el sa stie de ce asculta, ce trebuie sa urmareasca, sadescopere in urma auditiei si totodata sa-si exprime trairi, emotii trezite de lucrarea audiata.
Auditia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie accesibila, sa aiba valoare
estetica si educativa, si sa fie in concordanta cu subiectul lectiei.
Auditia trebuie sa fie valoroasa din punct de vedere artistic,deoarece scopul final este
de a dezvolta dragostea copiilor pentru adevaratele valori artistice muzicale, dezvoltarea
gustului estetic si, nu in ultimul rand sa coincida cu subiectul lectiei, sa contina problema
muzicala predata in activitatea respectiva.
Repertoriul de lucrari destinat auditiilor muzicale poate cuprinde piese ce depasescposibilitatile de interpretare ale copiilor, fara insa a depasi posibilitatile lor de intelegere.
In desfasurarea auditiei muzicale trebuie respectate urmatoarele etape:
- pregatirea copiilor pentru auditie;
- audierea pieselor;
- comentarea auditiei;
- reaudierea pieselor;
Auditia poate avea o desfasurare libera in ceea ce priveste comportamentul copiilor. Ei
sunt tentati sa se apropie de sursa sonora, sa vorbeasca, sa se miste, iar educatoarea trebuie sa
stimuleze aceasta forma specifica a copiilor de a intui muzica , de a o transpune in miscare si
cuvant.
Auditia nu trebuie inclusa numai in lectii special destinate acesteia. Fiind un mijloc
specific educatiei muzicale, ea se poate utiliza eficient in fiecare activitate astfel:
inlocuieste sau precede interpretarea model a unui cantec ce urmeaza a fiinsusit dupa auz;
in fixarea insusirii unui cantec, pentru a compara interpretarea copiilor cu cea
inregistrata;
dupa insusirea unui cantec, se poate audia altul, cu acelasi continut si caracter,
sau de acelasi compozitor, pentru stabilirea asemanarilor;
in verificare sau consolidare, pentru recunoasterea unor probleme muzicale.
Pentru a asigura caracterul de spectacol al activitatilor de educatie muzicala este bineca auditia sa constituie o surpriza pentru copii.
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
20/23
Nu trebuie uitat faptul ca,valoarea artistica si educativa a pieselor audiate conditioneaza
mentinerea atentiei si interesul elevilor pentru acest tip de activitate.
Exercitiul
Este mijlocul muzical prin care se urmareste formarea deprinderii de a intui, executa,
recunoaste un anumit element muzical si de a-l valorifica creativ.
Exercitiul nu are o forma prestabilita, avand grade de dificultate si dimensiuni diferite.
Din multimea exercitiilor utilizate unele indeplinesc functia de familiarizare cu noile actiuni si
operatii de insusire, altele asigura executia repetata a acestora, pana se constituie
automatismele dorite sau pana se ajunge la consolidarea deprinderilor odata formate.
Exersarea devine eficienta atunci cand se respecta anumite conditii:
- copiii cunosc scopul efectuarii exercitiilor, suportul teoretic ce sta la baza acestora, precum
si performantele de atins;
- educatoarea trebuie sa explice si sa demonstreze in prealabil modelul actiunii, sa asigure o
executare repetata a modelului propus, sa urmareasca o abordare gradata a exercitiilor in
functie de complexitatea si gradul de dificultate.
Clasificarea exercitiilor:
In functie de elementele muzicale la care se refera:
melodice; ritmice; psiho-motrice; de cultura vocala; de formare a deprinderilor de interpretare expresiva; de audiere; de formare a deprinderilor armonico-polifonice; de diferentiere a timbrului
muzical.
In functie de sarcina pe care o au de indeplinit:
de executie;
de recunoastere;
de creatie.
Jocul didactic muzical
Jocul reprezinta o activitate ce izvoraste din nevoia de a actiona a copiilor, trasatura
dominanta a conditiei umane.
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
21/23
Practicarea jocurilor de catre copii reprezinta o activitate cu bogate valente educative
prin joc simplul cantat se transforma intro activitate complexa: se antreneaza in activitate un
numar mare de copii, sporeste interesul si placerea de a participa , inclusiv a copiilor cu
posibilitati muzicale mai reduse.
Jocul didactic muzical nu are o forma proprie fixa, ci se organizeaza ca o activitate vie,avand ca obiect o anumita sarcina didactica si apeland la un material muzical divers. Regulile
de joc si actiunea jocurilor muzicale se stabilesc de cadrul didactic sau reies din continutul
literar al cantecelor.
Clasificarea jocurilor didactice
In functie de sarcina muzicala urmarita:
jocuri melodice ce contribuie la formarea deprinderii de a executa , de a recunoaste si de avalorifica in mici creatii elementele melodice;
jocuri ritmice ce contribuie la dezvoltarea capacitatii de a percepe si executa diferentele dedurata, de a marca si recunoaste structurile ritmice din cantece etc.; jocurile cu miscari sugerate de text au un caracter complex; miscarile potrivite sunt
precizate in cadrul regulilor de desfasurare a jocului, dar ele pot fi propuse de educatoaresau alese de copii la oricare din cantecele cu un continut potrivit;
jocul-dans formeaza copiilor deprinderea de a executa miscari de dans pe muzica si de asesiza si sublinia structura arhitectonica a cantecului prin schimbarea miscarii;
jocuri pentru cultura vocala ce vizeaza formarea unei emisii vocale corecte si ingrijite; jocuri de insusire a elementelor de expresie; jocuri de diferentiere a timbrului muzical.
In functie de mijlocul muzical cu care se combina:
- jocul didactic muzical cu suport pe cantec, presupune dinamizarea activitatii de cant prin
imbogatirea ei cu diverse miscari si procedee de interpretare ; orice cantec poate deveni joc
prin formularea de catre educatoare a unor sarcini cum ar fi: interpretarea cu solist, pe roluri,
in dialog, pe grupe de copii, ritmizarea sau marcarea timpilor cu obiecte sonore, instrumente
de percutie, batai din palme, interpretarea in canon; executarea unor miscari ; alternarea
executiei cu auditie interioara.
4.2. Materiale didactice auxiliare de realizare a educatiei muzicale
In afara mijloacelor didactice mai sus amintite, utilizarea altor mijloace specifice vine
sa sporeasca eficienta predarii-invatarii acestui obiect de invatamant, prin implicarea mai
activa si nemijlocita a copiilor in practica muzicala.
4.2.1.Baza tehnica materiala
In educatia muzicala a copiilor, mijloacele auxiliare, intalnite si cunoscute la toate
obiectele de invatamant, sunt utilizate in scopul optimizarii procesului de predare-invatare.
Acestea sunt:
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
22/23
8/12/2019 Deprinderile Muzicale Ritmice in Contextul Programei de Educatie Muzicala Din Gradinita
23/23
[6]Willems, Edgar Introduction a la musicotherapie, BIENNE Suisse, Edition Pro Musica, 1970,
p.9.
[7]Ion, Serfezi Metodica educatiei muzicale, E.D.P., Bucuresti, 1967, p.53.
[8]Georgeta, Aldea; Gabriela, Munteanu Didactica educatiei muzicale, E.D.P., Bucuresti, 2001, p.
21-22.
[9]Anca, Ilea; M. Stoica; B. Petre Muzica, Metodica pentru clasa a XI-a, Scoli Normale,E.D.P.,
Bucuresti, 1992, p.6.
[10]Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita de copii,editia a II-a revizuita si
adaugita, M.E.C., Bucuresti, 2005, p.98 103.
[11]Aebli, H. Didactica psihologica, E.D.P., Bucuresti, 1974, p. 85.
[12]Vasile, Vasile Metodica educatiei muzicale,Ed. Muzicala, Bucuresti, 2004, p.23.
[13]Ana, Motora-IonescuIndrumator pentru predarea muzicii la clasele I-IV, E.D.P., Bucuresti,
1978, p. 84.
[14]Vasile, Vasile Metodica educatiei muzicale,E.D.P., Bucuresti, 1994, p.227
[15]Ana, Motora-Ionescu Opera citata, p.47.
[16]Iosif, Csire Educatia muzicala din perspectiva creativitatii,Universitatea de Muzica, Bucuresti,
1998, p.23.
http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref6http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref6http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref7http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref7http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref8http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref8http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref9http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref9http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref10http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref10http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref11http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref11http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref12http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref12http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref13http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref13http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref14http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref14http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref15http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref15http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref16http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref16http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref16http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref15http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref14http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref13http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref12http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref11http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref10http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref9http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref8http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref7http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/DEPRINDERILE-MUZICALE-RITMICE-53.php#_ftnref6