2
Derivarea Derivarea este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul sufixelor şi al prefixelor. Sufixele sunt sunete sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină. Sufixele pot fi: Lexicale –când formeză cuvinte noi; Gramaticale-când creează forme gramaticale; Sufixele fomează: substantive(strungar); verbe(a biciui); adjective (auriu); adverbe (prieteneşte); Există sufixe : diminutivale,care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite : brăd(substantive), tinerică(adj), binişor(adverb); augmentative ,care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: copilandru(subs), lungan(adj). Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou.Prefixele formează substantive (necinste); verbe(a reaminti);adjective(nesigur);adverbe(negreşit). Derivatele parasintetice sunt cele formate în acelaşi timp cu un sufix şi un prefix. Sufixele pot da sens cuvintelor derivate,fiind folosite pentru denumirea: Agentului (autor al acţiunii sau meseriaş) -ar (grădin ar ); - (nunt ), -giu (scandala giu ) – ist (fochi st ), - tor( judecă tor ). Însusirii (sufixe adjectivale) -al ( săptămân al ), -ar ( fug ar ); - (băgub ); - at (pistrui at ); - bil (locui bil ); - esc (săt esc ) ,- cios (mâncă cios ), -iu (arăm iu ), -os (os os ).

derivarea

Embed Size (px)

DESCRIPTION

derivarea

Citation preview

Page 1: derivarea

Derivarea

Derivarea este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul sufixelor şi al prefixelor.

Sufixele sunt sunete sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină.

Sufixele pot fi: Lexicale –când formeză cuvinte noi;

Gramaticale-când creează forme gramaticale;

Sufixele fomează: substantive(strungar); verbe(a biciui); adjective (auriu); adverbe (prieteneşte);

Există sufixe : diminutivale,care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite : brăduţ (substantive), tinerică(adj), binişor(adverb);

augmentative ,care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: copilandru(subs), lungan(adj).

Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou.Prefixele formează substantive (necinste); verbe(a reaminti);adjective(nesigur);adverbe(negreşit).

Derivatele parasintetice sunt cele formate în acelaşi timp cu un sufix şi un prefix.

Sufixele pot da sens cuvintelor derivate,fiind folosite pentru denumirea:

Agentului (autor al acţiunii sau meseriaş)

-ar (grădinar); -aş (nuntaş),  -giu (scandalagiu) –ist(fochist), -tor(judecător).

Însusirii (sufixe adjectivale)

-al (săptămânal), -ar (fugar); -aş (băgubaş); -at (pistruiat);  -bil (locuibil); -esc (sătesc),-cios(mâncăcios), -iu (arămiu),-os(osos).

Colectivităţii

-ărie (rufărie); -ăraie(fumăraie),-et (brădet); -ime (boierime); -iş (stejăriş)  -işte(trifoişte).

Instrumentului

-ar (cenuşar), -niţă (zaharniţă),   -tor(încălţător) .

Unei noţiuni abstracte

-anţă(cutezanţă),-ărie(copilărie),-ătate(singurătate),-eală(greşeală),-ie(sclavie),-ime(isteţime),-ism(huliganism),-ură(arsură).

Modalităţii

-este (copilăreşte); -iş (pieptiş),-âş(tărâş)