Dup ce madam CNA s-a umplut de bogdaproste n mediul online pentru intenia de a reglementa internetul, dup ce stnga a scuipat iar cu eticheta fascist, reeditarea crii lui John Stuart Mill la Humanitas pic la anc pentru dezbaterea public. Eseul su e cea mai cunoscut pledoarie pentru libertatea cuvntului i salvgardarea individualitii de tirania majoritii. E mereu actual. Puterea i cuvntul scris nu vor fi amici la cataram ntr-o democraie, cu excepia celor aa-zis populare, unde lista de cuvinte permise venea de la partidul unic.Muli cred c argumentul liberal n favoarea libertii cuvntului e absolut, un fel de cec n alb acordat micilor gzi de pres. Nu asta era intenia lui Mill, liberalul clasic al secolului al XIX-lea. Libertatea exprimrii este limitat de principiul vtmrii celorlali. De pild, opinia c proprietatea privat e un furt poate circula n pres, ns nu poate fi vnturat n mijlocul unei mulimi urzicate, adunate n faa casei unui negustor. A preveni vtmarea direct a indivizilor e un scop legitim al autoritii. Aferim, madam CNA! n plus, Mill vorbete despre o moralitate a dezbaterii publice, unde limbajul violent, sofismele, suprimarea faptelor nu au ce cuta. Nu legea i rspunsul autoritii snt ns soluia la glasul piigiat al ciuvicilor de opinie. n clasic tradiie liberal, Mill era convins c opinia public, societatea poate stvili lipsa de moderaie n limbaj, devrsarea lturilor n cretetul adversarilor de idei.Dezvoltarea individualitii depinde de libertatea cuvntului i de diversitatea planurilor de via. Aspiraiile individuale snt uniformizate de societate prin tabuuri sociale i culturale. Fr o linie clar a suveranitii individuale, statul i societatea vor interfera prea des i prea mult cu aciunile protejate de principiul libertii. De aceea, Mill testeaz principiul vtmrii pe temele morale disputate n epoc, precum jocurile de noroc, adulterul, lenea, beia i taxarea buturilor tari. De piercing i thread-uri nu a zis nimic, deci snt OK. Avertismentul lui Mill a fost i este c tirania majoritii amenin democraia. Opresiunea politic nu dispare prin nlocuirea unui autocrat cu guvernarea majoritii, ntr-un sistem constituional, cu drepturi i liberti. Poporul poate fi el nsui un tiran cnd opresiunea politic se exercit prin intermediul majoritii. De aceea, argumentele care ncep cu majoritatea a decis nu in loc de adevr sau dreptate. O mulime de nesbuii nu poate stabili prin referendum renclzirea ciorbei comuniste, doar pentru c unii au nostalgii n sondaje. E clar ns c idealurile lui John Stuart Mill bat la o u greit. Trim ntr-o societate unde aflm, prin intermediul televiziunii, ct ap trebuie s bei i ct timp trebuie s faci zilnic micare. De aceea, reeditarea eseului Despre libertate e pastila potrivit pentru migrenele paternaliste.LIBERALISMULJohn stuart mill despre libertate Guvernarea are rolul de a proteja poporul. Conducatorul trb sa recunoascaidivizilor o serie de drepturi si libertati, acestia la randul lor trebuie sa respecteniste norme, prin consecinta el insusi poate fi pedepsit la incalcarea acestora.Idivizii se implica in luarea deciziilor publice prin numirea de reprezentanti.Principiul pe care punctioneaza liberalismul este principiul reprezentativitatii.Interesele poporului sunt intersele majoritatii. Opoinia publica actioneaza acolounde legea nu poate interveni. Pentru ca opinia publica sa functioneze estenecesara o instanta. Instanta morala este constiinta.Legile si instanta morala impun o limita care nu poate fi incalcata. Este vorbadespre limita pana la care statul poate interveni in viata individului. Tiraniamajoritatii poate fi impiedicata prin instanta judecatoreasca si cea morala Limitele liberatii individuale se intind pana cand individul nu incalca libertatilecelorlalti. Cineva este indraptatit sa actioneze in sfera libertatii a altcuiva doar incazul autoapararii. Singurul aspect al cunditei unui om pentru care poate fi tras laraspundere de catre societate este cel privitor la ceilalti indivizi. Asupra lui insusi,idividul este suveran. Toti cetatii sunt egalsi in fata legii. Toti cetatenii au dreptulde a se manifesta din punct de vedere religios, ideologic, de a-si exprima opinia.Despre natura umana: omul este responsabil pentru manifestarea libertatilor sale.Oamenii sunt competitivi. Tolul competitiei este de a-si asigura propriul bine.Din.antichitate pana in sec xix libertatea se schimba spre binele indivizilor.Autoguvernarea e necesara deoarece numai indivizii stiu ce este bine pentru ei.Despotismul este un mod legitim de carmuire atunci cand cei carmuiti sunt barbari,cuc onditia ca scopul sau sa fie progresul, iar mijloacele sa fie cele indreptatite derealizarea acestui scop. Constrangerea este indreptatita doar atunci cand estefolosita pentru ocrotirea altora.