Diagnostice Si Procese de Nursing in Cardiologie

MANAGEMENTUL DIAGNOSTICELOR SI PROCESELOR DE NURSING IN CARDIOLOGIE

(nevoia de a avea o buna circulatie)

Conf.univ. DR. MINERVA GHINESCU

PROCESUL DE NURSING

........................................................

PROCESUL DE NURSING

PROCES COMPUS DIN DIVERSE ETAPE LOGIC ORDONATE , CENTRAT PE REACTIILE PARTICULARE ALE FIECARUI PACIENT SAU GRUP , REACTII CARE APAR CA RASPUNS LA O MODIFICARE REALA SAU POTENTIALA DE SANATATE CU SCOPUL OBTINERII UNEI MAI BUNE STARI A PACIENTULUI

( GRUPULUI )

PROCESUL DE INGRIJIRE- etape

PROCESUL DE INGRIJIRE

CULEGEREA DATELOR

DIAGNOSTICUL DE INGRIJIRE

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

APLICAREA INGRIJIRILOR

EVALUAREA INGRIJIRILOR

DIAGNOSTICE SI PROCESE DE NURSING IN CARDIOLOGIE LA DOMICILIU 1. DEFICIT DE FLUIDE2. EXCES DE FLUIDE3. SCADEREA DEBITULUI CARDIAC4. CIRCULATIE TISULARA INEFICIENTA 5. OBOSEALA6. ANXIETATEA7. ALTERAREA PROCESELOR MENTALE –

ALTERAREA SOMNULUI

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC DEFINITIE POMPAREA INEFICIENTA

DE CATRE INIMA A UNEI CANTITATI INSUFICIENTE DE SANGE CARE NU VINE IN INTAMPINAREA SI SATISFACEREA NEVOILOR METABOLICE ALE ORGANISMULUI

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

CAUZE :1. INFARCTUL DE MIOCARD2. VALVULOPATII3. HTA4. CARDIOPATII CONGENITALE5. CARDIOMIOPATII6. BOLI PULMONARE7. ARITMII CARDIACE8. EFECTE ALE MEDICAMENTELOR 9. DESCRESTEREA VOLUMULUI

FLUIDELOR10. DEZECHILIBRE ELECTROLITICE 11. VARSTNICI ( REDUCEREA

COMPLIANTEI VENTRICULARE )


CARACTERISTICI

VARIATII ALE PARAMETRILOR HEMODINAMICI

ARITMII , PULS NEREGULAT

DISPNEE , ORTOPNEE, TAHIPNEE, TUSE, RALURI UMEDE, SPUTA AERATA

CRESTEREA GREUTATII, EDEME , SCADEREA DIUREZEI

ANXIETATE, NELINISTE

SINCOPE RESPIRATORII, AMETELI

SCADEREA PULSULUI PERIFERIC , TEGUMENTE RECI


PARAMETRII HEMODINAMICI

PARAMETRII HEMODINAMICI

TARITMUL

CARDIAC

PRESIUNEA VENOASA CENTRALA

PRESIUNEA IN ARTERA PULMONARA PO2


FACTORI ASOCIATI 1. CRESTEREA SAU DESCRESTEREA TIMPULUI DE

UMPLERE VENTRICULARA(TAHICARDIE) 2. MODIFICARI ALE CONTRACTILITATII

MIOCARDULUI 3. ALTERAREA RITMULUI SI /SAU CONDUCERII

CARDIACE 4. SCADEREA OXIGENARII5. AFECTAREA MUSCULATURII CARDIACE


OBIECTIV DE INGRIJIRE :1. MENTINEREA RITMULUI CARDIAC IN

LIMITE NORMALE 2. MENTINEREA TA IN LIMITE NORMALE3. TEGUMENTE CALDE, USCATE4. EXAMEN PULMONAR : AUSCULTATIE FARA

RALURI UMEDE; ZGOMOTE PULMONARE NORMALE , CLARE

5. PULS PERIFERIC BINE BATUT


ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA


1. EVALUAREA STARII DE SPIRIT A PACIENTULUI :

FAZELE INCIPIENTE ALE BOLII:

NELINISTEA STADII AVANSATE :

ANXIETATE SEVERA SI CONFUZIE

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA2. EVALUAREA RITMULUI CARDIAC : TAHICARDIE SINUSALA SI CRESTEREA TA –

FAZELE PRECOCE SCADEREA RITMULUI CARDIAC PANA LA

PRABUSIRE – DETERIORAREA STARII PACIENTULUI

PACIENTII VARSTNICI – RASPUNS PARADOXAL : SCADEREA DEBITULUI CARDIAC MASCATA

PULS NEREGULAT – PACIENTII CU IMA


3. EVALUAREA CULORII SI TEMPERATURII TEGUMENTELOR : tegumentele reci si umede apar secundar ca un mecanism compensatoriu declansat de sistemul nervos simpatic si datorita scaderii debitului cardiac


4. EVALUAREA PULSULUI PERIFERIC : pulsul este slab, proportional cu reducerea debitului cardiac


5. EVALUAREA ECHILIBRULUI FLUIDELOR SI CRESTERII IN GREUTATE :

a. retinerea de sodiu si apab. Variatia greutatii corporale este un

indicator sensibil al retentiei de lichide si saruri decat balanta ingestiei si eliminarii lichidelor

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA6. EVALUAREA

ZGOMOTELOR PULMONARE :

a. Dispneea paroxistica nocturna

b. Ortopneea c. Raluri umede – raluri

subcrepitante = acumularea de lichid la nivel alveolar consecinta afectarii functiei de pompa a VS


INFORMATIILOR OFERITE DE MONITORIZAREA CONTINUA ( ofera informatii privind diagnosticul diferential intre scaderea debitului cardiac secundar retentiei de lichide sau deficit volemic :

a. TAb. Presiunea pulmonara arteriala

si capilara

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA8. MONITORIZAREA

CONTINUA A SATURATIEI DE OXIGEN IN SANGE – schimbarile valorilor saturatiei in sangele venos mixt constituie unul dintre cele mai precoce ale scaderii debitului cardiac

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA9. MONITORIZAREA ECG 10. EVALUAREA

RASPUNSULUI PACIENTULUI LA CRESTEREA ACTIVITATII FIZICE : activitatea fizica creste solicitarea inimii , oboseala si dispneea de efort sunt probleme comune asociate debitului cardiac scazut


DIUREZEI – aparitia oliguriei poate fi un semn al afectarii functiei renale ; diureza poate fi controlata prin medicatie diuretica

12. EVALUAREA DURERII PRECORDIALE : dezechilibru intre necesarul de O2 si aportul de O2

INTERVENTII TERAPEUTICE

1. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE – urmarind raspunsul pacientului si efectele adverse , toxicitatea

TRATAMENT SPECIFIC : terapia digitalica, diuretice, vasodilatatoare, antiaritmice


2. MENTINEREA ECHILIBRULUI VOLEMIC

3. MENTINEREA PARAMETRILOR HEMODINAMICI

4. RESTRICTIE DE LICHIDE SI SARE ( pentru pacientii cu volum crescut de lichide extracelulare )


5. MENTINEREA OXIGENARII ADECVATE PRIN MASURI SPECIFICE :

Pozitionarea pacientului semisezand ( reduce preumplerea si umplerea ventriculara ) alternand cu pozitia culcat ( creste intoarcerea venoasa si stimuleaza diureza )

Administrarea de O2 umidifiat si in cantitate prescrisa


6. MENTINEREA REPAOSULUI EMOTIONAL SI FIZIC :

Reducerea activitatii ;descresterea necesarului si cererii de O2

Oferirea unui mediu linistit , fara zgomot , relaxant ; stresul emotional solicita inima mai mult

Organizarea ingrijirilor medicale si de nursing Monitorizarea activitatii fizice progresive in limita

permisivitatii


7. ADMINISTRAREA DE PURGATIVE ( efortul de defecatie poate afecta debitul cardiac )

8. MONITORIZAREA CALITATII SI DURATEI SOMNULUI , administrarea de sedative ; odihna este importanta pentru mentinerea energiei

9. MEDICATIA ANTIARITMICA – tahicardia si bradicardia pot reduce debitul cardiac si pot provoca necrozarea tesutului miocardic

10. SUPRAVEGHEREA TERAPIILOR INVAZIVE :balon de contrapulsatie intraortica ,pacemaker

EDUCATIA PACINETULUI / CONTINUITATEA INGRIJIRILOR 1. EXPLICAREA SIMPTOMELOR SI INTERVENTIILOR

IN SCADEREA DEBITULUI CARDIAC IN FUNCTIE DE FACTORII ETIOLOGICI

2. EXPLICAREA ADMINISTRARII MEDICAMENTELOR PRESCRISE , SCOPULUI ACESTORA , DOZEI SI POSIBILELOR EFECTE ADVERSE

3. EXPLICAREA PROGRAMULUI DE ACTIVITATE FIZICA PROGRESIVA SI RECUNOASTEREA SEMNELOR DE SUPRASOLICITARE

4. EXPLICAREA RESTRICTIILOR CU PRIVIRE LA LICHIDE SI SARE

OBOSEALA

DEFINITIE Sentiment coplesitor de epuizare insotit de

descresterea capacitatii pentru munca fizica si mentala la nivelul obisnuit

Plangere subiectiva a pacientilor cu boli acute si cronice

OBOSEALA – BOLI ACUTE

MASURA PROTECTIVA A ORGANISMULUI EX : BOLI VIRALE : GRIPA, HEPATITE ACUTE SIMPTOM PROFUND CARE AFECTEAZA

CAPACITATEA PACIENTILOR DE A A SE INGRIJI SINGURI SI ABILITATEA DE A –SI INDEPLINI RESPONSABILITATILE ZILNICE

EX: POLIARTRITA REUMATOIDA , LUPUSUL ERITEMETOS SISTEMIC , MIASTENIA GRAVIS

OBOSEALA – BOLI ACUTE

PACIENTII NU POT FACE FATA INTREGULUI PROGRAM DE LUCRU SI NU POT AVEA PERFORMANTE LA LOCUL DE M UNCA

DESCRESTEREA PARTICIPARII PACIENTULUI LA VIATA SOCIALA

OBOSEALA CRONICA

GREU DE EXPLICAT DIN PARTEA PACIENTULUI : DESCRIEREA UNEI STARI PRELUNGITE DE OBOSEALA , DEBILITANTA ASOCIATA CU PROBLEME NEUROLOGICE, DURERE GENERALA, DIFUZA, PROBLEME GASTRO-INTESTINALE, DURERI MUSCULARE ETC. ( raspuns anormal la factorii crescuti de stress fiziologici si psihologici )

Caracteristici definitorii – MANIFESTARI DE DEPENDENTA

1. INABILITATEA DE A-SI RECAPATA ENERGIA CHEAR SI DUPA ORE DE SOMN

2. LIPSA DE ENERGIE SAU INCAPACITATEA DE A FACE FATA UNUI NIVEL NORMAL DE ACTIVITATE FIZICA

3. SPORIREA NEVOII DE REPAUS DE ODIHNA

4. EPUZARE

5. LETARGIE, APATIE, NEPASARE

Caracteristici definitorii – MANIFESTARI DE DEPENDENTA1. DESCRIEREA UNUI SENTIMENT DE CONSTANTA

SI COPLESITOARE LIPSA DE ENERGIE 2. INCAPACITATEA MENTINERII RUTINEI ZILNICE ,

UZUALE 3. CRESTEREA DISCONFORTULUI FIZIC4. DEPUNEREA DE EFORT PENTRU A INDEPLINI

RESPONSABILITATILE ZILNICE 5. ATENTIE DEFICITARA 6. SENTIMENTE DE VINOVATIEI DATORITA

INCAPACITATII DE A-SI INDEPLINI RESPONSABILITATILE OBISNUITE

FACTORI ASOCIATI

FACTORI PSIHOLOGICI

1. Rutina cotidiana , plictiseala, viata monotona

2. Stres

3. Anxietate

4. Depresie

5. Mediu inconjurator: umiditate, zgomot , temperaturi nepotrivite

FACTORI ASOCIATI

FACTORI SITUATIONALI :1. Evenimente negative aparute in decursul vietii FACTORI FIZIOLOGICI 1. Privare de somn2. Graviditate3. Conditie fizica precara4. Boala, anemie, malnutritie 5. Cresterea activitatii fizice

APRECIEREA sau CULEGEREA DATELOR

1. EVALUAREA CARACTERISTICILOR OBOSELII :

Gradul de severitate Schimbari in timp ale gradului de

severitate Factori agravanti Factori amelioratori

1. EVALUAREA CARACTERISTICILOR OBOSELII

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

0

5

10

SCALA DE LA 1-10 : poate ajuta pacientul sa exprime concret si exact gradul de oboseala pe care il simte la un moment dat

SCALA ; poate ajuta AMSS sa compare schimbarile survenite in starea de oboseala descrisa de pacient ; e importand sa se cunosca daca nivelul de oboseala al pacientului ramane constant sau variaza in timp .

2. Evaluarea cauzelor – ETIOLOGIA 1. BOLI RECENTE2. STRES EMOTIONAL3. DEPRESIE4. EFECTE SECUNDARE ALE MEDICAMENTELOR 5. ANEMIE6. TULBURARI DE SOMN7. NUTRITIE INADECVATA 8. CRESTEREA RESPONSABILITATILOR FAMILIALE

SI SOCIALE ( SERVICI )

APRECIEREA sau CULEGEREA DATELOR3. IDENTIFICAREA FACTORILOR ASOCIATI

OBOSELII ( identifica posibilele cauze si ajuta la stabilirea unui plan adecvat de nursing )

4. EVALUAREA CAPACITATII PACIENTULUI DE A INDEPLINI ACTIVITATILE ZILNICE DE BAZA, CELE FAMILIALE SI CELE SOCIALE ; OBOSEALA POATE LIMITA ABILITATILE PACIENTULUI DE AUTOINGRIJIRE , DE INDEPLINIRE A ROLULUI IN FAMILIE SI SOCIETATE


5. EVALUAREA RASPUNSULUI EMOTIONAL PE CARE PACIENTUL IL ARE FATA DE OBOSEALA ; RASPUNSURI FRECVENTE : ANXIETATEA SI DEPRESIA

ANXIETATEA SI DEPRESIA POT ACCENTUA OBOSEALA PACIENTULUI (cerc vicios )

APRECIEREA sau CULEGEREA DATELOR6. EVALUAREA CUNOSTINTELOR

PACIENTULUI FATA DE MEDICATIA PRESCRISA , POSIBILELE EFECTE ADVERSE SI DE INTERACTIUNILE CARE POT INTERVENI IN COROBORARE CU ALTE MEDICAMENTE

EX : BETA BLOCANTI, BLOCANTI DE CALCIU, TRANCHILIZANTE , RELAXANTE MUSCULARE, SEDATIVE, CONSUM DE ALCOOL


7.EVALUAREA BALANTEI NUTRITIONALE, CALORICE A PACIENTULUI

EX : MALNUTRITIE PROTEI-CALORICA,

HIPOVITAMINOZE,

DEFICIT DE FIER

APRECIEREA sau CULEGEREA DATELOR8. EVALUAREA CARACTERISTICILOR SOMNULUI : CALITATE DURATA TIMPUL NECESAR PANA ADOARME STAREA PERCEPUTA IMEDIAT DUPA TREZIRE EX : SCHIMBARILE IN MODUL OBISNUIT DE ODIHNA ALE PACIENTULUI POT GENERA OBOSEALA


9.EVALUAREA NIVELULUI OBISNUIT DE ACTIVITATE FIZICA A PACIENTULUI

EX : CRESTEREA SAU DESCRESTEREA ACTIVITATII FIZICE POT GENERA STAREA DE OBOSEALA


10. EVALUAREA REZULTATELOR DE LABORATOR :

GLICEMIA HEMOGLOBINA/HEMATOCRIT UREE SATURATIA DE OXIGEN IN REPAOS

/EFORT

Obiective de ingrijire

PACIENTUL SA DISPUNA DE ENERGIE SUFICIENTA PENTRU A-SI INDEPLINI ACTIVITATILE NECESARE SI DORITE

TOLERANTA LA ACTIVITATE REZISTENTA FIZICA CONSERVAREA ENERGIEI

INTERVENTII TERAPEUTICE/ AUTONOME 1. INCURAJAREA PACIENTULUI SA TINA UN

JURNAL ZILNIC TIMP DE O SAPTAMANA REFERITOR LA APARITIA OBOSELII ; RECUNOASTEREA LEGATURII INTRE ANUMITE ACTIVITATI SI APARITIA OBOSELII POATE AJUTA PACIENTUL SA IDENTIFICE ACELE ACTIVITATI CARE NECESITA UN CONSUM EXAGERAT DE ENERGIE ; CU AJUTORUL JURNALULUI SE POATE STABILI ULTIMA DATA CAND PACIENTUL A SIMTIT OBOSEALA SI IN CE IMPREJURARI

INTERVENTII TERAPEUTICE/ AUTONOME

2. AJUTAREA PACIENTULUI IN DEZVOLTAREA UNUI ORAR AL ACTIVITATILOR ZILNICE SI AL PERIOADELOR DE ODIHNA

- UN PROGRAM SA ALTERNEZE ACTIVITATEA CU ODIHNA POATE AJUTA PACIENTUL SA-SI INDEPLINEASCA ACTIVITATILE NECESARE SI DORITE FARA A ACCENTUA GRADUL DE OBOSEALA EXISTENT

INTERVENTII TERAPEUTICE/ AUTONOME 3. AJUTAREA PACIENTULUI SA-SI

ALCATUIASCA O ORDINE A PRIORITATILOR PENTRU ACTIVITATILE DORITE SI RESPONSABILITATILE SALE

- ALCATUIREA PRIORITATILOR ESTE O MODALITATE DE CONSERVARE A ENERGIEI CARE II PERMITE PACIENTULUI SA FOLOSEASCA ENERGIA NECESARA LA INDEPLINIREA ACTIVITATILOR IMPORTANTE


4. ATINGEREA SI INDEPLINIREA TELURILOR PROPUSE DE PACIENT IMBUNATATESC STAREA EMOTIONALA A CESTUIA SI CRESC MOTIVATIA DE A PERSEVERA IN LUPTA CU OBOSEALA


5. MONITORIZAREA APORTULUI NUTRITIONAL PENTRU A OFERI SURSE ADECVATE DE ENERGIE PENTRU CERERILE METABOLICE

APORT ADECVAT DE : CARBOHIDRATI, PROTEINE , VITAMINE, MINERALE


6. INCURAJAREA PACIENTULUI SA IDENTIFICE ALTE SARCINI SI RESPONSABILITATI IN INDEPLINIREA CARORA POATE DELEGA PE ALTCINEVA ; IN ACEST FEL PACIENTUL ISI CONSERVA ENERGIA


7. REDUCEREA STIMULILOR DIN MEDIUL INCONJURATOR , IN SPECIAL IN TIMPUL SOMNULUI SI ODIHNEI

EX: LUMINA PUTERNICA, ZGOMOTUL, VIZITELE, POT INTRERUPE SOMNUL PACIENTULUI SI ACCENTUA STAREA DE OBOSEALA

EDUCATIA PACIENTULUI 1. INVATAREA TEHNICILOR DE ORGANIZARE A SARCINILOR ,

RESPONSABILITATILOR SI STRATEGIILOR DE FOLOSIRE EFICIENTA A TIMPULUI

2. ASISTAREA PACIENTULUI LA CRESTEREA NIVELULUI EXERCITIILOR SI ACTIVITATII FIZICE ; EXERCITIILE POT REDUCE OBOSEALA SI POT CRESTE REZISTENTA FATA DE ACTIVITATILE FIZICE

3. MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ENERGIE IN TIMPUL EFORTULUI

4. AJUTAREA PACIENTULUI SA EXERSEZE TEHNICI DE RELAXARE INAITE DE A ADORMI SI EFECTUAREA SOMNULUI NEINTRERUPT

5. INCURAJAREA PACIENTULUI SA VORBEASCA DESPRE SENTIMENTELE PROVOCATE DE IMPACTUL ACESTEI STARI ASUPRA FAMILIEI

CIRCULATIE TISULARA INEFICIENTA

DEFINITIE

APORT NUTRITIONAL TISULAR DEFICITAR DATORITA AFECTARII CIRCULATIEI LA NIVELUL CAPILARELOR

REDUCEREA CIRCULATIEI SANGUINE ARTERIALE AFECTEAZA APORTUL NUTRITIONAL SI DE OXIGEN LA NIVEL CELULAR

DESCRESTEREA CIRCULATIERI TISULARE POATE FI :

- TRANZITORIE , DE SCURTA DURATA -efecte minime - ACUTA SI PRELUNGITA – efecte devastatoare - CRONICA – afectarea organelor implicate sau decesul

pacientului

Aprecierea – culegerea datelor MANIFESTARI DE DEPENDENTA 1. PERIFERIC : Puls periferic slab sau absent Edeme Parestezii si durerea extremitatilor Extremitati reci Tegumente umede si reci Pete marmorate Diferente de tensiune la nivelul extremitatilor stanga si

dreapta Umplere capilara incetinita

Aprecierea – culegerea datelor MANIFESTARI DE DEPENDENTA

2. CARDIO-PULMONAR : Tahicardie Aritmii Hipotensiune Tahipnee Schimburi anormale de gaze arteriale Angina pectorala (durere precordiala anginoasa)

Aprecierea – culegerea datelor MANIFESTARI DE DEPENDENTA3. CEREBRAL : Neliniste Confuzie Letargie Accese de activitate Descresterea scorului pe scara Glasgow Schimbarea pupilelor Scaderea reactiei la lumina


4. RENAL : Aterarea tensiunii arteriale Hematurie Scaderea diurezei ( < 30 ml / ora ) Cresterea ureei / creatininei


5. GASTRO-INTESTINAL : Descresterea sau absenta zgomotelor

intestinala Greata Distensie abdominala/ durere

Factori cauzali - Etiologie

1. PERIFERIC : Embolie periferica Tromboembolie Spasme arteriale/ vasoconstrictie Cateter arterial 2. CARDIO-PULMONAR : Embolie pulmonara Anemie severa Ischemie miocardica Hipovolemie

Factori cauzali - Etiologie

3. CEREBRAL : Cresterea presiunii intracranieine Vasoconstrictie Hemoragie / sangerarea intracraniana Edem cerebral 4. RENAL : Hipovolemie Hemoliza 5. GASTROINTESTINAL : Hipovolemie Ocluzie

APRECIERE/ EVALUAREA PACIENTULUI EVALUAREA SI OBSERVAREA CARACTERISTICILOR

DEFINITORII DESCRESTERII CIRCULATIEI TISULARE LA DIFERITE NIVELE

EVALUAREA POSIBILILOR FACTORI ASOCIATI DEPISTAREA PRECOCE A CAUZELOR POATE

PERMITE EFECTUAREA UNUI TRATAMENT PROMPT, EFICACE

MONITORIZAREA : INR, AP, APTT – daca pacientul este sub tratament anticoagulant ( este ! Ca factorii de coagulare sa aiba valori normale )

MONITORIZAREA CARACTERISTICILOR PULSULUI CENTRAL SI PERIFERIC ; PIERDEREA PULSULUI PERIFERIC TREBUIE ANUNTATA SI TRATATA IMEDIAT

OBIECTIVE DE INGRIJIRE

1. PACIENTUL SA BENEFICIEZE DE O CIRCULATIE ADECVATA LA NIVELUL ORGANELOR VITALE EVIDENTIATA PRIN :

- PULS PERIFERIC BINE BATUT - SCHIMB NORMAL DE GAZE ARTERIALE - STARE DE CONSTIINTA NORMALA- ABSENTA DURERII IN PIEPT - ECHILIBRU HIDRO-ELECTROLITIC

INTERVENTII TERAPEUTICE / AUTONOME 1. MENTINEREA UNUI DEBIT CARDIAC NORMAL ;

ASIGURAM ASTFEL O CIRCULATIE ADECVATA LA NIVELUL ORGANELOR VITALE

2. APLICAM METODE DE FACILITARE A CIRCULATIEI PERIFERICE : RIDICAREA MEMBRULUI AFECTAT , TRATAMENTE ANTIEMBOLICE

3. EFECTUAREA INVESTIGATIILOR NECESARE PENTRU STABILIEREA CU ACURATETE A UNUI DIAGNOSTIC : DOPPLER, ANGIOGRAFIE

4. ANTICIPAREA NEVOII DE EMBOLECTOMIE , HEPARINIZARE , TERAPIE VASODILATATOARE , TERAPIE TROMBOEMBOLITICA

INTERVENTII AUTONOME SPECIFICE A. PERIFERIC Mentinerea bratului cu cateter arterial nemiscat pentru

a preveni traumatismul arterei Efectuarea de exercitii cu piciorul neafectat pentru a

preveni staza venoasa Initierea sau continuarea tratamentului cu

anticoagulante : HEPARINA iv , subcutan sau sub forma de medicatie orala

Inlaturarea cateterului arterial imedit ce nu mai este necesar

Daca se suspecteaza aparitia sindromului de compartiment pacientul trebuie pregatit pentru interventia chirurgicala ( fasciotomia )

INTERVENTII AUTONOME SPECIFICEA. PERIFERIC Administrarea de O2 daca este nevoie Pozitionarea pacientului pentru a avea o ventilatie pulmonara si

circulatie optime Evaluarea si monitorizarea alterarii schimburilor gazoase : - Hipoxie - Acidoza metabolica- Hipercapnie Pregatirea tratamentului pentru tratarea acidozei Instituirea sau administrarea anticoagulantelor pentru prevenirea

aparitiei trombozei Monitorizarea continua cu pulsoximetru si reglarea cantitatii de

O2 administrate

INTERVENTII AUTONOME SPECIFICE2. CARDIOVASCULAR Administrarea de nitroglicerina sublingual daca pacientul are angor (

imbunatateste circulatia miocardului ) 3. CEREBRAL Verificarea functionalitatii cateterului de masurare a presiunii

intracraniene daca exista Daca presiunea este crescuta se ridica capul pacientului la un unghi

de 30-45 grade Evitarea manevrelor care pot creste presiunea intracraniana : tuse,

pozitionarea cu gatul in flexie Administrarea de anticonvulsive daca este nevoie pentru a preveni

aparitia crizelor convulsive datorita edemului sau ischemiei cerebrale

Reorientarea pacientului daca este nevoie ; descresterea circulatiei cerebrale sau edemul cerebral afecteaza nivelul de cunostinta al pacientului

EDUCATIA PACIENTULUI / CONTINUITATEA INGRIJIRILOR 1. EXPLICAREA PROCEDURILOR SI

DISPOZITIVELOR MEDICALE 2. INSTRUIREA PACIENTULUI SA ANUNTE

IMEDIAT NURSA DACA SIMPTOMELE /SEMNELE DE AFECTARE A CIRCULATIEI PERSISTA, CRESC SAU SCAD IN INTENSITATE

3. OFERIREA INFORMATIILOR NECESARE MENTINERII UNEI CIRCULATII NORMALE SI EVITAREA POSIBILELOR CAUZE CARE O POT AFECTA

Documents

Diagnostice Si Procese de Nursing in Cardiologie