DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL INFILTRATULUI PULMONAR

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIALDIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL INFILTRATULUI PULMONARAL INFILTRATULUI PULMONAR

InfiltratInfiltrat - porţiune de ţesut caracterizat - porţiune de ţesut caracterizat prin acumularea elementelor celulare prin acumularea elementelor celulare nespecifice ţesutului dat, cu marirea în nespecifice ţesutului dat, cu marirea în volum şi densitate.volum şi densitate.

Elemente celulare pot fi:Elemente celulare pot fi:1.1. InflamatoareInflamatoare

2.2. EozinofileEozinofile

3.3. TumoraleTumorale

Prin urmare se deosebesc următoarele grupe Prin urmare se deosebesc următoarele grupe de infiltrate:de infiltrate:

1.1. Infectios-inflamatorInfectios-inflamator

2.2. Alergic (infiltrat Leofleur)Alergic (infiltrat Leofleur)

3.3. In tumori (leucoze, cancer, limfom)In tumori (leucoze, cancer, limfom)

In dependenţa de caracterul infiltratului In dependenţa de caracterul infiltratului pulmonar se deosebesc diverse modificări pulmonar se deosebesc diverse modificări fizicale în pulmoni.fizicale în pulmoni.Cele mai clasice manifistări fizicale pot fi Cele mai clasice manifistări fizicale pot fi depistate în infiltrate depistate în infiltrate infectios-inflamatoareinfectios-inflamatoare::

A. Modificarea vibraţiei vocaleA. Modificarea vibraţiei vocaleB. Matitatea sunetului percutor deasupra B. Matitatea sunetului percutor deasupra

regiunii infiltratului regiunii infiltratului C. Respiraţie aspră sau suflu bronşicC. Respiraţie aspră sau suflu bronşicD. Crepitaţia sau diverse raluriD. Crepitaţia sau diverse raluri

După datele clinice; determinareDupă datele clinice; determinareaa prezenţei infiltratului este practic prezenţei infiltratului este practic imposibilă. Deacea se necesită imposibilă. Deacea se necesită date date endoscopice şi morfologice endoscopice şi morfologice (histologia), (histologia), deasemenea deasemenea datele radiologice datele radiologice unde se unde se determină, determină, opacitate cu diametrul mai opacitate cu diametrul mai mare de 1 cm, intensitate uşoară, sau mare de 1 cm, intensitate uşoară, sau moderată, iar în infiltrate masive - moderată, iar în infiltrate masive - densitatea mai sporită. densitatea mai sporită. Caracterul Caracterul opacităţii poate fi: opacităţii poate fi: omogen sau omogen sau neomogen.neomogen.

ÎÎn infiltratele pulmonare, de caracter predominant n infiltratele pulmonare, de caracter predominant productiv, (în caz de tumori) semnele sus numite nu productiv, (în caz de tumori) semnele sus numite nu se determină.se determină.

La diferenţierea infiltratelor La diferenţierea infiltratelor inflamatorii şi tumoroase s-a, inflamatorii şi tumoroase s-a, constatat că infiltratele inflamatorii constatat că infiltratele inflamatorii cu caracter lobar, se întîlnesc mai cu caracter lobar, se întîlnesc mai des în pneumonii şi tuberculoză.des în pneumonii şi tuberculoză.Infiltratele tumorale, niciodată nu Infiltratele tumorale, niciodată nu cuprind lobul întreg al pulmonului.cuprind lobul întreg al pulmonului.

Diagnosticul diferenţial a Diagnosticul diferenţial a infiltratelelor din pneumonia în infiltratelelor din pneumonia în

focar şi cancer pulmonar periferic.focar şi cancer pulmonar periferic.În caz de cancer pulmonar perifericÎn caz de cancer pulmonar periferic

radiologic se determină:radiologic se determină:

•Umbră infiltrativă de forma rotundă cu contur mai regulat sau Umbră infiltrativă de forma rotundă cu contur mai regulat sau ondulat decît în caz de pneumonie de focarondulat decît în caz de pneumonie de focar

•Pe suprafaţa externă pot fi umbre liniare scurte care trec în ţesutul Pe suprafaţa externă pot fi umbre liniare scurte care trec în ţesutul pulmonar adiacentpulmonar adiacent

•La antibioticoterapie, în caz de cancer pulmonar periferic, se La antibioticoterapie, în caz de cancer pulmonar periferic, se urmăreşte micşorarea dimensiunelor opacităţii, însă forma rotundă urmăreşte micşorarea dimensiunelor opacităţii, însă forma rotundă se menţinese menţine

Diagnosticul diferenţial a Diagnosticul diferenţial a infiltratelelor din pneumonia în infiltratelelor din pneumonia în

focar şi cancer pulmonar periferic.focar şi cancer pulmonar periferic.

În caz de pneumonii În caz de pneumonii radiologic se determină:radiologic se determină:

•Infiltrat pulmonar de forma neregulatăInfiltrat pulmonar de forma neregulată

•Opacitate de caracter omogen, conturul extern al căreia Opacitate de caracter omogen, conturul extern al căreia trece treptat în ţesutul pulmonar sănătostrece treptat în ţesutul pulmonar sănătos

•După antibioticoterapie în pneumonie–opacitatea dDupă antibioticoterapie în pneumonie–opacitatea diisparespare

În infiltratele lobare şi lobita tuberculoasă se efectuează:În infiltratele lobare şi lobita tuberculoasă se efectuează:

LLobită tuberculoasăobită tuberculoasă::1.1. Pentru Pentru lobita tuberculoasă,lobita tuberculoasă, sunt sunt

caracteristice opacităţi neomogene pe caracteristice opacităţi neomogene pe radiograma cu prezenţa unor porţiuni mai radiograma cu prezenţa unor porţiuni mai dense de transparenţă, umbre ale focarului dense de transparenţă, umbre ale focarului (dure şi moi) pe contul diseminării (dure şi moi) pe contul diseminării bronhogene limfocitarebronhogene limfocitare

2.2. Depistarea micobacteriei tuberculozei în Depistarea micobacteriei tuberculozei în sputăspută

3.3. Absenţa sau leucocitoză nepronunţată, Absenţa sau leucocitoză nepronunţată, fără deviere în stînga a formulei fără deviere în stînga a formulei leucocitareleucocitare

4.4. Lipsa efectului tratamentului, în termenii Lipsa efectului tratamentului, în termenii caracteristici pentru pneumoniecaracteristici pentru pneumonie

A. Diagnosticul diferenţial între pneumonieA. Diagnosticul diferenţial între pneumonielele crupoasă crupoasă lobară şi lobită tuberculoasă.lobară şi lobită tuberculoasă.

PPneumonieneumonielele crupoasă lobară crupoasă lobară::1.1. Debutul maladiei esteDebutul maladiei este acut, acut, 2.2. FebraFebra 38-40 38-403.3. FFrisonrisonee4.4. TTusă cu expectoraţie sero-hemoragicăusă cu expectoraţie sero-hemoragică5.5. Toracoalgie (Toracoalgie (dureri în cutia toracicădureri în cutia toracică))

În infiltratele lobare şi lobita tuberculoasă se În infiltratele lobare şi lobita tuberculoasă se efectuează:efectuează:

1.1. Pentru Pentru pneumonie cazeoasăpneumonie cazeoasă este caracteristic: transpiraţia abundentă şi este caracteristic: transpiraţia abundentă şi permanentă, mai pronunţată noaptea, nu se observă dureri pronunţate în permanentă, mai pronunţată noaptea, nu se observă dureri pronunţate în cutia toracică, legate cu actul de respiraţiecutia toracică, legate cu actul de respiraţie

2.2. Peste cîteva zile de la debutul maladiei – o cantitare mare de spută Peste cîteva zile de la debutul maladiei – o cantitare mare de spută purulentă, de culoare verzuie. purulentă, de culoare verzuie. În pneumonie crupoasăÎn pneumonie crupoasă – spută ruginie în – spută ruginie în cantitate micăcantitate mică

3.3. Febra hectică nu are loc în pneumonia crupoasăFebra hectică nu are loc în pneumonia crupoasă

4.4. Tabloul radiologic din primele zile se caracterizează prin opacitate Tabloul radiologic din primele zile se caracterizează prin opacitate neomogenă a lobului pulmonar, care se formează prin confluerea focarelor neomogenă a lobului pulmonar, care se formează prin confluerea focarelor crupoase de tip floconos sau focare infiltrative cu porţiuni transparente în crupoase de tip floconos sau focare infiltrative cu porţiuni transparente în rezultatul degenerării rapide. Peste cîteva zile în locul acestor focare se rezultatul degenerării rapide. Peste cîteva zile în locul acestor focare se formează numeroase caverne, cu contur în forma de golf.formează numeroase caverne, cu contur în forma de golf.

B. Diagnosticul diferenţial în pneumonia crupoasă B. Diagnosticul diferenţial în pneumonia crupoasă lobară şi cazeoasă.lobară şi cazeoasă.


1.1. În tuberculoza pulmonară infiltrativă debutul este treptat şi mai puţin În tuberculoza pulmonară infiltrativă debutul este treptat şi mai puţin accentuat, care mai frecvent se întîlneşte în infiltratul rotund. Lipsa accentuat, care mai frecvent se întîlneşte în infiltratul rotund. Lipsa intoxicaţiei şi simptomelor catarale, tuse nepronunţată, superficialăintoxicaţiei şi simptomelor catarale, tuse nepronunţată, superficială

2.2. În tuberculoza pulmonară infiltrativă deseori – hemoptizieÎn tuberculoza pulmonară infiltrativă deseori – hemoptizie

3.3. Cea mai frecventă localizare a tuberculozei pulmonare infiltrative – lobii Cea mai frecventă localizare a tuberculozei pulmonare infiltrative – lobii superiori, sau segmentul 6. în pneumonii – lobii inferiori sau segmentele superiori, sau segmentul 6. în pneumonii – lobii inferiori sau segmentele bazalebazale

4.4. Tuberculoza pulmonară infiltrativă – analiza generală a sîngelui în normă, Tuberculoza pulmonară infiltrativă – analiza generală a sîngelui în normă, sau creşterea neînsemnată a leucocitelorsau creşterea neînsemnată a leucocitelor

C. Diagnosticul diferenţial; între pneumonii de focar şi C. Diagnosticul diferenţial; între pneumonii de focar şi tuberculoza pulmonară infiltrativă.tuberculoza pulmonară infiltrativă.


5.5. Contactul cu bolnavul de tuberculozăContactul cu bolnavul de tuberculoză

6.6. Tabloul radiologic:Tabloul radiologic:

a) a) în tuberculoza pulmonară infiltrativă:în tuberculoza pulmonară infiltrativă:

- - opacitate rotundă, mai rar în forma de nor sau opacitate rotundă, mai rar în forma de nor sau alungitalungit

- - conturile opacităţii clare, de intensitate conturile opacităţii clare, de intensitate pronunţatăpronunţată

b) de pneumonie de focar:b) de pneumonie de focar:

- - opacitate de forma neregulatăopacitate de forma neregulată

- - conturi neclare, de intensitate uşoarăconturi neclare, de intensitate uşoară



5.5. Contactul cu bolnavul de tuberculozăContactul cu bolnavul de tuberculoză

6.6. Tabloul radiologic:Tabloul radiologic:

a) a) în tuberculoza pulmonară infiltrativă:în tuberculoza pulmonară infiltrativă:

- - opacitate rotundă, mai rar în forma de nor sau opacitate rotundă, mai rar în forma de nor sau alungitalungit

- - conturile opacităţii clare, de intensitate conturile opacităţii clare, de intensitate pronunţatăpronunţată

b) de pneumonie de focar:b) de pneumonie de focar:

- - opacitate de forma neregulatăopacitate de forma neregulată

- - conturi neclare, de intensitate uşoarăconturi neclare, de intensitate uşoară


Infiltratul pulmonar eozinifilInfiltratul pulmonar eozinifil

1.1. depistate pe fon de invazia de paraziţidepistate pe fon de invazia de paraziţi

2.2. provocate de preparate medicamentoase şi alte substanţe provocate de preparate medicamentoase şi alte substanţe chimicechimice

3.3. depistate la pacienţii cu astm bronşicdepistate la pacienţii cu astm bronşic

4.4. depistate la pacienţii cu afectarea sistemică a ţesutului depistate la pacienţii cu afectarea sistemică a ţesutului conjunctivconjunctiv

Infiltratul pulmonar eozinifil (eozinifilie pulmonară, Infiltratul pulmonar eozinifil (eozinifilie pulmonară, pneumonie eozinofilă) includepneumonie eozinofilă) include o grupă mare de maladii, o grupă mare de maladii, caracteristica de bază a cărora este depistarea opacităţii în caracteristica de bază a cărora este depistarea opacităţii în pulmoni radiologic, însoţită de eozinofilie. Aceste maladii pulmoni radiologic, însoţită de eozinofilie. Aceste maladii pot fi grupate astfel:pot fi grupate astfel:

Infiltratele pulmonare eozinofile de etiologie Infiltratele pulmonare eozinofile de etiologie parazitară sunt depistate în caz de invazie de parazitară sunt depistate în caz de invazie de ascaride, anchilostome, tenia porcului şi distoma ascaride, anchilostome, tenia porcului şi distoma hepatică – uneori se numeşte sindromul Loefleur.hepatică – uneori se numeşte sindromul Loefleur.

Schimbări morfopatologiceSchimbări morfopatologice includ focare de includ focare de infiltraţie, care la cercetarea microscopică prezintă infiltraţie, care la cercetarea microscopică prezintă exudaţie în alveole cu o cantitate sporită de exudaţie în alveole cu o cantitate sporită de eozinifile. În unele cazuri se determină infiltraţie eozinifile. În unele cazuri se determină infiltraţie perivasculară cu leucocite şi tromboze mici.perivasculară cu leucocite şi tromboze mici.

Tabloul clinicTabloul clinicLa majoritatea pacienţilor, infiltratele pulmonare eozinofile La majoritatea pacienţilor, infiltratele pulmonare eozinofile în ascaridoză şi alte invazii cu helminţi este asimptomatic în ascaridoză şi alte invazii cu helminţi este asimptomatic şi se depistează în examenele radiologice profilactice şi se depistează în examenele radiologice profilactice (MRG). Temperatura corpului, de regulă, e normală, (MRG). Temperatura corpului, de regulă, e normală, uneori se ridică la cifre subfebrile cu normalizarea ei în uneori se ridică la cifre subfebrile cu normalizarea ei în cîteva zile. La unii pacienţi infiltratele pulmonare cîteva zile. La unii pacienţi infiltratele pulmonare eozinofile se însoţesc de indispoziţie, cefalee, transpiraţii eozinofile se însoţesc de indispoziţie, cefalee, transpiraţii nocturne, tuse uscată sau cu expectoraţie cantitate mica de nocturne, tuse uscată sau cu expectoraţie cantitate mica de spută, la culoare galbenă. Pot fi determinate: scurtarea spută, la culoare galbenă. Pot fi determinate: scurtarea sunetului percutor şi raluri umede în regiunea infiltratului. sunetului percutor şi raluri umede în regiunea infiltratului. Toate simptomele dispar repede în 1-2 săptămîni.Toate simptomele dispar repede în 1-2 săptămîni.

RadiologicRadiologic se determină opacităţi omogene, neintensive în se determină opacităţi omogene, neintensive în diferite porţiuni pulmonare fără contur clar. Opacităţile pot diferite porţiuni pulmonare fără contur clar. Opacităţile pot fi localizate în ambii sau într-un pulmon, pot dispare într-fi localizate în ambii sau într-un pulmon, pot dispare într-un loc şi pot apărea în altul. Mai frecvent aceste opacităţi un loc şi pot apărea în altul. Mai frecvent aceste opacităţi sunt de dimensiuni mici, dar uneori se pot extinde aproape sunt de dimensiuni mici, dar uneori se pot extinde aproape pe tot plămînul. De obicei, opacităţile dispar peste 6-12 pe tot plămînul. De obicei, opacităţile dispar peste 6-12 zile. zile.

Este necesar de investigat repetat Este necesar de investigat repetat masele fecalemasele fecale, la ouă de , la ouă de helminţi. În cazuri de invazie acută, migrarea larvelor de helminţi. În cazuri de invazie acută, migrarea larvelor de ascaride şi infiltratele pulmonare eozinofile apar mai ascaride şi infiltratele pulmonare eozinofile apar mai devreme decît ouăle ascaridelor în masele fecale.devreme decît ouăle ascaridelor în masele fecale.

Semnul caracteristicSemnul caracteristic este eozinofilia. este eozinofilia.

Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţialse face cu tuberculoza, pneumonia şi infarctul pulmonar. se face cu tuberculoza, pneumonia şi infarctul pulmonar. Semne de diferenţiere a infiltratelor pulmonare eozinofile Semne de diferenţiere a infiltratelor pulmonare eozinofile sunt evoluţia uşoară a maladiei, dispariţia rapidă a sunt evoluţia uşoară a maladiei, dispariţia rapidă a infiltratelor pulmonare, eozinifilia în sînge periferic.infiltratelor pulmonare, eozinifilia în sînge periferic.

TratamentulTratamentulconstă în dehelmintizare. Tratament specific, îndreptat constă în dehelmintizare. Tratament specific, îndreptat asupra infiltratului pulmonar de obicei nu e necesar. Dacă asupra infiltratului pulmonar de obicei nu e necesar. Dacă semnele maladiei sunt pronunţate sau se menţin timp semnele maladiei sunt pronunţate sau se menţin timp îndelungat, se poate indica tratament cu hormoni îndelungat, se poate indica tratament cu hormoni corticosteroizi.corticosteroizi.Un loc deosebit printre infiltratele pulmonare eozinofile este Un loc deosebit printre infiltratele pulmonare eozinofile este ocupat de eozinofilia pulmonară tropicală, care se întîlneşte ocupat de eozinofilia pulmonară tropicală, care se întîlneşte în India, Birma, Malaezia şi Ceilon şi e legată de invazia în India, Birma, Malaezia şi Ceilon şi e legată de invazia filariilor. Tabloul clinic este caracterizat prin debut ascuns, filariilor. Tabloul clinic este caracterizat prin debut ascuns, apariţia tusei uscate sau cu o cantitate mică de spută seroasă, apariţia tusei uscate sau cu o cantitate mică de spută seroasă, care uneori are evoluţie în accese şi e mai pronunţat noaptea. care uneori are evoluţie în accese şi e mai pronunţat noaptea. În timpul tusei la unii bolnavi apare respiraţie şuierătoare În timpul tusei la unii bolnavi apare respiraţie şuierătoare îngreuiată. La auscultaţia pulmonilor se determină raluri îngreuiată. La auscultaţia pulmonilor se determină raluri uscate difuze.uscate difuze.

Este caracteristică eozinofilia, prezenţa eozinofilelor în Este caracteristică eozinofilia, prezenţa eozinofilelor în spută şi reacţia pozitivă de legare a complementului cu spută şi reacţia pozitivă de legare a complementului cu Antigenul filarial. Filariile pot fi depistate la biopsia Antigenul filarial. Filariile pot fi depistate la biopsia nodulului limfatic. nodulului limfatic. Tratamentul se efectuează cu preparate antifilariale. Tratamentul se efectuează cu preparate antifilariale. La unii bolnavi este posibilă o însănătoşire spontană, La unii bolnavi este posibilă o însănătoşire spontană, dar la bolnavii care nu au urmat tratament specific, dar la bolnavii care nu au urmat tratament specific, maladia are o evoluţie îndelungată, luni şi ani, cu maladia are o evoluţie îndelungată, luni şi ani, cu acutizari repetate ducînd la dezvoltarea acutizari repetate ducînd la dezvoltarea pneumosclerozei.pneumosclerozei.

Infiltratele pulmonare eozinofile pot apărea în Infiltratele pulmonare eozinofile pot apărea în rezultatul acţiunii unor medicamente sau substanţe rezultatul acţiunii unor medicamente sau substanţe chimice: furadonina, acid acetilsalecilic, azatioprina, chimice: furadonina, acid acetilsalecilic, azatioprina, clorpropamid, cromoglicat, izoniazida, metotrexat, clorpropamid, cromoglicat, izoniazida, metotrexat, penicilina, streptomicina, sulfanilamide, bretiliu, săruri penicilina, streptomicina, sulfanilamide, bretiliu, săruri de aur şi nichel. În afara de acestea, infiltratele de aur şi nichel. În afara de acestea, infiltratele pulmonare eozinofile pot apărea după inhalaţii de pulmonare eozinofile pot apărea după inhalaţii de polen or unor plante, praf de casă, mătreaţa de polen or unor plante, praf de casă, mătreaţa de animale.animale.

În reacţiile acute la agenţi chimici tratament specific nu În reacţiile acute la agenţi chimici tratament specific nu e necesar şi întreruperea acţiunii factorului care a e necesar şi întreruperea acţiunii factorului care a provocat infiltratul pulmonar duce la dispariţia provocat infiltratul pulmonar duce la dispariţia semnelor maladiei. În unele cazuri cu evoluţie trenantă semnelor maladiei. În unele cazuri cu evoluţie trenantă se administrează glucocorticosteroizi.se administrează glucocorticosteroizi.Infiltratele pulmonare eozinofile la bolnavi cu astm Infiltratele pulmonare eozinofile la bolnavi cu astm bronşic în 50% cazuri legată de acţiunea Aspergillus bronşic în 50% cazuri legată de acţiunea Aspergillus fumigatus.fumigatus.

Tabloul clinic la o mare parte de bolnavi se Tabloul clinic la o mare parte de bolnavi se caracterizează prin evoluţie gravă a astmului bronşic. caracterizează prin evoluţie gravă a astmului bronşic. Acutizarea maladiei e însoţită de creşterea Acutizarea maladiei e însoţită de creşterea temperaturii, uneori pînă la cifre înalte. E temperaturii, uneori pînă la cifre înalte. E caracteristică tusea, care este în accese şi e însoţită de caracteristică tusea, care este în accese şi e însoţită de expectoraţie de spută densă în forma de dopuri.expectoraţie de spută densă în forma de dopuri.IPE se întîlnesc în periarteriită nodoasă şi varianta ei – IPE se întîlnesc în periarteriită nodoasă şi varianta ei – Granulomatoza Veghener.Granulomatoza Veghener.

Tuberculoza pulmonară infiltrativăTuberculoza pulmonară infiltrativăInfiltratul tuberculos prezintă un focar inflamator Infiltratul tuberculos prezintă un focar inflamator bronhopulmonar în pulmon. În centrul lui se determină bronhopulmonar în pulmon. În centrul lui se determină masa cazeoasă caracteristică pentru inflamaţie masa cazeoasă caracteristică pentru inflamaţie tuberculoasă. Necroza cazeoasă poate fi uşor pronunţată, tuberculoasă. Necroza cazeoasă poate fi uşor pronunţată, dar uneori duce la formarea cavernei.dar uneori duce la formarea cavernei.TPI poate apărea în rezultatul activizării schimbărilor TPI poate apărea în rezultatul activizării schimbărilor tuberculoase vechi sau progresării unui focar acut. În acest tuberculoase vechi sau progresării unui focar acut. În acest caz infiltratul este precedat de tuberculoza focară acută. caz infiltratul este precedat de tuberculoza focară acută. TPI se poate dezvolta în urma desiminării TPI se poate dezvolta în urma desiminării limfobronhogene a micobacteriilor din ganglionii limfatici limfobronhogene a micobacteriilor din ganglionii limfatici cazeoşi ai mediastinului. Nu rareori la aceşti bolnavi se cazeoşi ai mediastinului. Nu rareori la aceşti bolnavi se determină endobronşită. Procesul infiltrativ nu rareori se determină endobronşită. Procesul infiltrativ nu rareori se localizează în porţiunile medii şi inferioare ale plămînilor.localizează în porţiunile medii şi inferioare ale plămînilor.

După caracterul datelor radiologice şi în legătură cu particularităţile După caracterul datelor radiologice şi în legătură cu particularităţile tabloului clinic şi evoluţia maladiei se disting cîteve variante clinico-tabloului clinic şi evoluţia maladiei se disting cîteve variante clinico-radiologice ale infiltratului tuberculos pulmonar:radiologice ale infiltratului tuberculos pulmonar:• nebulosnebulos – prezenţa opacităţii omogene uşor-intensivă cu conturile – prezenţa opacităţii omogene uşor-intensivă cu conturile neclare, şterse;neclare, şterse;• rotundrotund (tip Assman) opacitate rotundă omogenă de intensitate slabă (tip Assman) opacitate rotundă omogenă de intensitate slabă cu contur clar;cu contur clar;• lobitalobita – proces infiltrativ întins, care ocupă un lob pulmonar, – proces infiltrativ întins, care ocupă un lob pulmonar, opacitate mai des neomogenă, frecvent cu prezenţa unei sau mai multor opacitate mai des neomogenă, frecvent cu prezenţa unei sau mai multor cavităţi de distrucţie;cavităţi de distrucţie;• periscizurităperiscizurită – opacitate infiltrativă întinsă cu prezenţa pe o parte a – opacitate infiltrativă întinsă cu prezenţa pe o parte a limitei clare, iar pe cealaltă parte limita ştearsă. Aceasta opacitate e limitei clare, iar pe cealaltă parte limita ştearsă. Aceasta opacitate e determinată de afectarea a unui sau două segmente, localizate de-a determinată de afectarea a unui sau două segmente, localizate de-a lungul scizurii interlobare. Nu rareori se determină afectarea pleurei lungul scizurii interlobare. Nu rareori se determină afectarea pleurei interlobare uneori cu acumularea exudatului;interlobare uneori cu acumularea exudatului;• lobularlobular – opacitate neomogenă, ce prezintă focare mici sau mari, – opacitate neomogenă, ce prezintă focare mici sau mari, confluente într-un, sau mai multe conglomerate, în centrul cărora confluente într-un, sau mai multe conglomerate, în centrul cărora frecvent se determină distrucţie (necroză).frecvent se determină distrucţie (necroză).

Pentru toate variantele clinico-radiologice nu este caracteristic Pentru toate variantele clinico-radiologice nu este caracteristic doar prezenţa opacităţii , frecvent cu necroză ci şi desiminarea doar prezenţa opacităţii , frecvent cu necroză ci şi desiminarea bronhogenă. La bolnavii cu tuberculoza infiltrativă sînt prezente bronhogenă. La bolnavii cu tuberculoza infiltrativă sînt prezente diferite tipuri de endobronşită.diferite tipuri de endobronşită.Dacă la bolnav se determină o evoluţie foarte gravă a TPI, Dacă la bolnav se determină o evoluţie foarte gravă a TPI, caracteristică pentru pneumonie cazeoasă şi infiltrativ-cazeoasă e caracteristică pentru pneumonie cazeoasă şi infiltrativ-cazeoasă e necesar de a ilustra aceasta în diagnostic. În primele zile la necesar de a ilustra aceasta în diagnostic. În primele zile la lichifierea rapidă a maselor cazeoase se formează o cavitate lichifierea rapidă a maselor cazeoase se formează o cavitate gigantă sau multe caverne mici, în acest caz diagnosticul se gigantă sau multe caverne mici, în acest caz diagnosticul se precizează prin dinamica procesului şi prin eliminare bacteriană precizează prin dinamica procesului şi prin eliminare bacteriană masivă.masivă.La majoritatea bolnavilor cu tuberculoza infiltrativă tabloul clinic La majoritatea bolnavilor cu tuberculoza infiltrativă tabloul clinic al maladiei este caracterizat prin febră, ce poate menţine 5-6 zile. al maladiei este caracterizat prin febră, ce poate menţine 5-6 zile. Febra pînă la 38-38,5˚C şi altele simptome de intoxicaţie. Poate Febra pînă la 38-38,5˚C şi altele simptome de intoxicaţie. Poate apărea transpiraţia, micşorarea capacităţii de muncă, tuse care nu apărea transpiraţia, micşorarea capacităţii de muncă, tuse care nu are caracter chinuitor, însoţită de expectoraţie.are caracter chinuitor, însoţită de expectoraţie.

Uneori TPI este însoţită de hemoptizie – acest simptom se Uneori TPI este însoţită de hemoptizie – acest simptom se întîlneşte mai des, decît în tuberculoza nodulară. La auscultaţia întîlneşte mai des, decît în tuberculoza nodulară. La auscultaţia bolnavilor cu TPI mai ales cu destrucţie se determină raluri. După bolnavilor cu TPI mai ales cu destrucţie se determină raluri. După începerea tratamentului ralurile dispar rapid. În infiltrate întinse începerea tratamentului ralurile dispar rapid. În infiltrate întinse poate fi submatitatea sunetului percutor în regiunile poate fi submatitatea sunetului percutor în regiunile corespunzătoare, schimbarea respiraţiei, dar aceste semne în TPI corespunzătoare, schimbarea respiraţiei, dar aceste semne în TPI sunt mai puţin pronunţate decît în pneumoniile banale.sunt mai puţin pronunţate decît în pneumoniile banale.O metodă importantă de diagnostic este cel bacteriologic. O metodă importantă de diagnostic este cel bacteriologic. Micobacteriile tuberculoase pot fi depistate prin metoda Micobacteriile tuberculoase pot fi depistate prin metoda microscopică şi însămînţare. Unul din semnele importante ale TPI microscopică şi însămînţare. Unul din semnele importante ale TPI – tabloul caracteristic al sîngelui. La bolnavii cu TPI, de regulă, – tabloul caracteristic al sîngelui. La bolnavii cu TPI, de regulă, nu este o leucocitoză înaltă cu VSH crescut, la cei cu pneumonie – nu este o leucocitoză înaltă cu VSH crescut, la cei cu pneumonie – leucocitoză cu deviere în stînga a formulei leucocitare – sunt leucocitoză cu deviere în stînga a formulei leucocitare – sunt semne tipice. Bronhoscopie este o metoda importantă de semne tipice. Bronhoscopie este o metoda importantă de diagnostic, dar nu întotdeauna TPI este însoţită de endobronşită diagnostic, dar nu întotdeauna TPI este însoţită de endobronşită specifică concometentă.specifică concometentă.

Pot fi depistate două variante de bază a evoluţiei TPI:Pot fi depistate două variante de bază a evoluţiei TPI:

1.1. evoluţie progresivăevoluţie progresivă, caracterizată prin dezvoltarea rapidă a , caracterizată prin dezvoltarea rapidă a necrozei. Atrage atenţie disociaţie între semnele clinice ale necrozei. Atrage atenţie disociaţie între semnele clinice ale maladiei şi dinamica schimbărilor morfologice în pulmoni. maladiei şi dinamica schimbărilor morfologice în pulmoni. Febra, caracteristică pentru debutul TPI treptat scade peste 10-Febra, caracteristică pentru debutul TPI treptat scade peste 10-15 zile de la debut. În acest timp scade intensitatea simptomelor 15 zile de la debut. În acest timp scade intensitatea simptomelor „toracice” şi intoxicaţie, se dezvoltă acutizarea. Acest proces e „toracice” şi intoxicaţie, se dezvoltă acutizarea. Acest proces e însoţit de formarea cavităţii şi eliminarea bacteriană;însoţit de formarea cavităţii şi eliminarea bacteriană;

2.2. evoluţie regresivă (involuţie)evoluţie regresivă (involuţie) – are loc în rezultatul tratamentului – are loc în rezultatul tratamentului raţional. Este caracteristică dispariţie treptată ale semnelor raţional. Este caracteristică dispariţie treptată ale semnelor clinice ale maladiei, mai întîi semnele „toracice” apoi simptomele clinice ale maladiei, mai întîi semnele „toracice” apoi simptomele de intoxicaţie, restabilirea senzaţiei subiective de sănătate, de de intoxicaţie, restabilirea senzaţiei subiective de sănătate, de regulă pe parcursul primelor 3 luni – întreruperea eliminării regulă pe parcursul primelor 3 luni – întreruperea eliminării micobacteriilor tuberculoase cu sputa. Mai lent se supun micobacteriilor tuberculoase cu sputa. Mai lent se supun involuţiei schimbările morfologice din pulmoni, are loc rezorbţia involuţiei schimbările morfologice din pulmoni, are loc rezorbţia inflamaţiei şi închiderea cavităţii, dacă ea s-a format.inflamaţiei şi închiderea cavităţii, dacă ea s-a format.

Sfîrşitul TPI depinde de depistare la timp a maladiei şi Sfîrşitul TPI depinde de depistare la timp a maladiei şi de eficacitatea terapiei specifice. Metoda de bază de de eficacitatea terapiei specifice. Metoda de bază de tratament este terapia specifică cu izoniazidă, tratament este terapia specifică cu izoniazidă, rifampicină şi streptomicină, peste 2-3 luni rifampicină şi streptomicină, peste 2-3 luni streptomicina e înlocuită de etambutol şi protionamidă. streptomicina e înlocuită de etambutol şi protionamidă. Perioada de terapie specifică – 9-12 luni în dependenţa Perioada de terapie specifică – 9-12 luni în dependenţa de eficienţa. Bolnavii se despanserizează în 1 grupa de eficienţa. Bolnavii se despanserizează în 1 grupa timp de 2 ani, în a 2-a grupa, apoi a 3-a grupa şi gr.7-a.timp de 2 ani, în a 2-a grupa, apoi a 3-a grupa şi gr.7-a.

Cancer pulmonar periferic (CPP)Cancer pulmonar periferic (CPP)

CPP timp îndelungat decurge asimptomatic şi nu rareori se CPP timp îndelungat decurge asimptomatic şi nu rareori se depistează întîmplător la investigaţii radiologice. Simptomul depistează întîmplător la investigaţii radiologice. Simptomul patognomonic al CPP avansat este durerea localizată în cutia patognomonic al CPP avansat este durerea localizată în cutia toracică cu iradiere în diferite direcţii. Tusea, hemoptizie se toracică cu iradiere în diferite direcţii. Tusea, hemoptizie se determină mai rar ca în cancerul central, de regula în creşterea determină mai rar ca în cancerul central, de regula în creşterea secundară în bronhiile de calibru mare. În 15% cazuri în CPP se secundară în bronhiile de calibru mare. În 15% cazuri în CPP se evidenţiază artralgii. În unele cazuri tumoarea pulmonară poate evidenţiază artralgii. În unele cazuri tumoarea pulmonară poate secreta amine active biologic şi hormoni peptidici. Secreţia secreta amine active biologic şi hormoni peptidici. Secreţia substanţelor active se manifestă printr-un sindrom clinic substanţelor active se manifestă printr-un sindrom clinic corespunzător. În cancerul pulmonar cu celule mici se poate corespunzător. În cancerul pulmonar cu celule mici se poate dezvolta sindromul Iţenco-Cuşing (hipercorticism în rezultatul dezvolta sindromul Iţenco-Cuşing (hipercorticism în rezultatul hipersecreţiei hormonului adrenocorticotrop), sindromul hipersecreţiei hormonului adrenocorticotrop), sindromul carcinoid. În cazuri avansate, se dezvoltă pleurită exudativă carcinoid. În cazuri avansate, se dezvoltă pleurită exudativă carcinomatoasă cu caracter hemoragic.carcinomatoasă cu caracter hemoragic.

DiagnosticulDiagnosticul cancerului pulmonar se bazează pe investigarea cancerului pulmonar se bazează pe investigarea complexă a bolnavului (anamneza, inspecţie, datele de complexă a bolnavului (anamneza, inspecţie, datele de laborator). La inspecţie este necesar de palpat fosele laborator). La inspecţie este necesar de palpat fosele supraslaviculare, luînd în consideraţie schimbările ganglionilor supraslaviculare, luînd în consideraţie schimbările ganglionilor limfatici. Semne fizicale sunt scunde. Sunetul percutor limfatici. Semne fizicale sunt scunde. Sunetul percutor deasupra regiunii afectate poate fi puţin scurtat, doar la deasupra regiunii afectate poate fi puţin scurtat, doar la exudaţie în cavitatea pleurală se determină submatitate masivă. exudaţie în cavitatea pleurală se determină submatitate masivă. La auscultaţie – uneori raluri umede şi uscate, lipsa respiraţiei – La auscultaţie – uneori raluri umede şi uscate, lipsa respiraţiei – confirmă mai des exudaţie decît atelectazia. În analiza generală confirmă mai des exudaţie decît atelectazia. În analiza generală a sîngelui – creşterea VSH, uneori leucocitoză, devierea în a sîngelui – creşterea VSH, uneori leucocitoză, devierea în stînga a formulei leucocitare. Schimbările radiologice depind stînga a formulei leucocitare. Schimbările radiologice depind de localizarea şi forma de creştere a tumorii. La creşterea de localizarea şi forma de creştere a tumorii. La creşterea endobronşială a cancerului central apar: hiperventilaţie, endobronşială a cancerului central apar: hiperventilaţie, emfizema obturată a segmentului respectiv, apoi semne emfizema obturată a segmentului respectiv, apoi semne caracteristice pentru atelectazie. caracteristice pentru atelectazie.

Pe tomograme se determină opacitatea tumorii în regiunea Pe tomograme se determină opacitatea tumorii în regiunea hilului, ce obturează lumenul bronhiei. Pe bronhograme – hilului, ce obturează lumenul bronhiei. Pe bronhograme – defect de umplere cu conturi neregulate, în obturaţia defect de umplere cu conturi neregulate, în obturaţia completă – bontul bronhiei. În creşterea peribronhială pe completă – bontul bronhiei. În creşterea peribronhială pe radiograme se observă îngroşarea hilului, apariţia radiograme se observă îngroşarea hilului, apariţia îmbogăţirii desenului pulmonar. Pe tomograme – îmbogăţirii desenului pulmonar. Pe tomograme – îngroşarea pereţilor bronşiali. Pe bronhograme îngustarea îngroşarea pereţilor bronşiali. Pe bronhograme îngustarea concentrică a lumenului bronhiei sau obturarea completă concentrică a lumenului bronhiei sau obturarea completă cu bons în forma de con. În CPP radiologic se determină cu bons în forma de con. În CPP radiologic se determină opacitatea nodulului cu contur tuberos la distrucţie opacitatea nodulului cu contur tuberos la distrucţie nodulului tumoros se observă o cavitate cu pereţi groşi, cu nodulului tumoros se observă o cavitate cu pereţi groşi, cu contur intern neregulat, fără nivel de lichid. contur intern neregulat, fără nivel de lichid.

Bronhofibroscopia în forma exofită a cancerului central Bronhofibroscopia în forma exofită a cancerului central denotă un nodul de culoare roz-pală cu suprafaţa denotă un nodul de culoare roz-pală cu suprafaţa tuberoasă; în forma endofită – îngustarea lumenului tuberoasă; în forma endofită – îngustarea lumenului bronhiei, îngroşarea pereţilor, netezirea spaţiilor bronhiei, îngroşarea pereţilor, netezirea spaţiilor intercartilaginoase. Diagnosticul poate fi verificat prin intercartilaginoase. Diagnosticul poate fi verificat prin depistarea celulelor tumorale în spută, spălătura din depistarea celulelor tumorale în spută, spălătura din arborele bronşic raclat şi punctat sau histologia arborele bronşic raclat şi punctat sau histologia materialului, primit prin bronhoscopie, biopsie puncţională materialului, primit prin bronhoscopie, biopsie puncţională transbronhială sau transtoracală.transbronhială sau transtoracală.

Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial se efectuează cu o pneumonie trenantă, procese se efectuează cu o pneumonie trenantă, procese inflamatoare cronice, tuberculoza, tumori benigne, inflamatoare cronice, tuberculoza, tumori benigne, tuberculoma şi chisturi pulmonare. Anamneza, clinica, date tuberculoma şi chisturi pulmonare. Anamneza, clinica, date radiologice, endoscopice şi de laborator asigură stabilirea radiologice, endoscopice şi de laborator asigură stabilirea diagnosticului corect. Într-un şir de cazuri se foloseşte diagnosticului corect. Într-un şir de cazuri se foloseşte toracotomie diagnostică cu histologie de urgenţă.toracotomie diagnostică cu histologie de urgenţă.

Tratament.Tratament.Posibilităţile tratamentului cancerului pulmonar sunt în Posibilităţile tratamentului cancerului pulmonar sunt în dependenţa de localizarea şi stadiul procesului şi structura dependenţa de localizarea şi stadiul procesului şi structura morfologică a tumorii. Metoda de bază de tratament a morfologică a tumorii. Metoda de bază de tratament a cancerului pulmonar (cu excepţia cancerului cu celule cancerului pulmonar (cu excepţia cancerului cu celule mici) este rezecţia pulmonară sau pneumonectomie însoţită mici) este rezecţia pulmonară sau pneumonectomie însoţită de înlăturarea ganglionilor limfatici regionali ai hilului de înlăturarea ganglionilor limfatici regionali ai hilului pulmonar şi mediastinali. În cazuri de cancer slab pulmonar şi mediastinali. În cazuri de cancer slab diferenţiat sau avansat (stadiul III) operaţia radicală e diferenţiat sau avansat (stadiul III) operaţia radicală e completată de radio- şi chimioterapie (adriamicin, completată de radio- şi chimioterapie (adriamicin, ciclofosfan, metotrexat). În cancerul cu celule mici ciclofosfan, metotrexat). În cancerul cu celule mici generalizat – rezecţia pulmonară cu perspective mici şi se generalizat – rezecţia pulmonară cu perspective mici şi se poate efectua doar în stadiile iniţiale (I-II) ale tumorii.poate efectua doar în stadiile iniţiale (I-II) ale tumorii.

Tratament.Tratament.Contraindicaţii oncologice absolute la operaţie se Contraindicaţii oncologice absolute la operaţie se consideră metastazele la distanţă (inclusiv locale – consideră metastazele la distanţă (inclusiv locale – ganglionii limfatici prescaleni), exudat hemoragic în ganglionii limfatici prescaleni), exudat hemoragic în cavitatea pleurală, pareza nervului recurent stîng, cavitatea pleurală, pareza nervului recurent stîng, metastazarea masivă în ganglionii mediastinali şi metastazarea masivă în ganglionii mediastinali şi concreşterea masivă în organele adiacente (pericard, vase concreşterea masivă în organele adiacente (pericard, vase mari, diafragma, perete toracic). Folosirea radioterapiei în mari, diafragma, perete toracic). Folosirea radioterapiei în formele cu celule mici într-un şir de cazuri permite de a formele cu celule mici într-un şir de cazuri permite de a primi regresia tumorii la iradierea cu doze de 50-60 R.primi regresia tumorii la iradierea cu doze de 50-60 R.

Pronostic.Pronostic.Supraveţuirea la 5 ani a bolnavilor operaţi în I stadiu – Supraveţuirea la 5 ani a bolnavilor operaţi în I stadiu – 70%, II st – 40%, III st – 15-20%. Durata vieţii la bolnavii 70%, II st – 40%, III st – 15-20%. Durata vieţii la bolnavii neoperaţi de regulă nu este mai mare de 1-1,5 ani. neoperaţi de regulă nu este mai mare de 1-1,5 ani. Profilaxia constă în iluminarea sanitară a populaţiei, lupta Profilaxia constă în iluminarea sanitară a populaţiei, lupta cu fumatul, preîntîmpinarea poluării atmosferice, stoparea cu fumatul, preîntîmpinarea poluării atmosferice, stoparea contactului cu substanţe cancerogene, depistarea grupelor contactului cu substanţe cancerogene, depistarea grupelor de bolnavi cu risc crescut.de bolnavi cu risc crescut.

Expertiza muncii.Expertiza muncii.Bolnavilor cu cancer pulmonar, de regulă, se stabileşte Bolnavilor cu cancer pulmonar, de regulă, se stabileşte grupa II-a de invaliditate.grupa II-a de invaliditate.

Pneumonii acute.Pneumonii acute.Pneumonii acute prezintă un proces inflamator de natură Pneumonii acute prezintă un proces inflamator de natură infecţioasă care afectează preponderent alveolele.infecţioasă care afectează preponderent alveolele.

Cel mai des agenţii patogeni ce provoacă pneumonii acute sunt Cel mai des agenţii patogeni ce provoacă pneumonii acute sunt pneumococii. Mai pot fi cauza maladiei: stafilococii, streptococii, E. pneumococii. Mai pot fi cauza maladiei: stafilococii, streptococii, E. coli, bacilul Fridlend, enterococul, proteus, bacilui piocianic, coli, bacilul Fridlend, enterococul, proteus, bacilui piocianic, legionela, virusurile respiratorii, micoplasme, chlamidii. Deasemenea legionela, virusurile respiratorii, micoplasme, chlamidii. Deasemenea pneumoniile pot fi provocate de spirochete, brucele, ciuperci pneumoniile pot fi provocate de spirochete, brucele, ciuperci patogene. patogene. Factorii predispozanţi ai dezvoltării pneumoniilor acute sunt factorii Factorii predispozanţi ai dezvoltării pneumoniilor acute sunt factorii fizici şi chimici (benzina, intoxicaţii cu clorofos, tiofos, substanţe fizici şi chimici (benzina, intoxicaţii cu clorofos, tiofos, substanţe toxice pentru lupte). Factorii fizici şi chimici în afara de acţiunea toxice pentru lupte). Factorii fizici şi chimici în afara de acţiunea excitantă directă asupra mucoasei arborelui bronşic. Pot provoca excitantă directă asupra mucoasei arborelui bronşic. Pot provoca dereglări funcţionale (bronhospasm, edem pulmonar, semne de dereglări funcţionale (bronhospasm, edem pulmonar, semne de emfizem şi atelectazie) pe fonul cărora se adaugă infectarea secundară emfizem şi atelectazie) pe fonul cărora se adaugă infectarea secundară ce duce la schimbări inflamatorii. ce duce la schimbări inflamatorii.

Infectarea ţesutului pulmonar are loc pe calea inhalaţiei Infectarea ţesutului pulmonar are loc pe calea inhalaţiei agentului patogen şi aspiraţia conţinutului nasofaringian, agentului patogen şi aspiraţia conţinutului nasofaringian, mai rar pe cale hematogenă din focarele de infecţie. mai rar pe cale hematogenă din focarele de infecţie. Dezvoltarea pneumoniilor depinde de mecanismele de Dezvoltarea pneumoniilor depinde de mecanismele de protecţie ale macroorganismului şi reactivitatea lui. protecţie ale macroorganismului şi reactivitatea lui. Mecanismele de apărare sunt adverse: închiderea Mecanismele de apărare sunt adverse: închiderea epiglotei şi scizurei coardelor vocale, reflexul de tuse, epiglotei şi scizurei coardelor vocale, reflexul de tuse, prezenţa unui strat subţire de mucus, ce conţine Ig prezenţa unui strat subţire de mucus, ce conţine Ig secretoare pe suprafaţa internă a bronhiilor, activitatea secretoare pe suprafaţa internă a bronhiilor, activitatea epiteliului ciliar, activitatea fagocitară ale macrofagelor epiteliului ciliar, activitatea fagocitară ale macrofagelor alveolare şi neutrofile.alveolare şi neutrofile.

În dependenţa de agent patogen pneumoniile acute se În dependenţa de agent patogen pneumoniile acute se împart înîmpart în

• bacteriale (stafilococice, streptococice, pneumococice)bacteriale (stafilococice, streptococice, pneumococice)• viralevirale• micoplasmicemicoplasmice• micoticemicotice

După semnele clinico-morfologice pneumonii acute se După semnele clinico-morfologice pneumonii acute se împart:împart:

• crupoasă (lobară)crupoasă (lobară)• în focar (bronhopneumonie)în focar (bronhopneumonie)

Manifistările clinice şi gravitatea evoluţiei, caracterul Manifistările clinice şi gravitatea evoluţiei, caracterul complicaţiilor în pneumonia crupoasă şi în focar au complicaţiilor în pneumonia crupoasă şi în focar au deosebiri pronunţate, ce în mare măsură sunt determinate deosebiri pronunţate, ce în mare măsură sunt determinate de tipul agentului patogen.de tipul agentului patogen.

După gradul de gravitate distingem pneumonii:După gradul de gravitate distingem pneumonii:• grave grave (cu intoxicaţie pronunţată, dereglarea respiraţiei (cu intoxicaţie pronunţată, dereglarea respiraţiei şi circulaţiei)şi circulaţiei)• de gravitate mediede gravitate medie (cu dereglări funcţionale moderate) (cu dereglări funcţionale moderate)• uşoareuşoare (fără dereglări funcţionale) (fără dereglări funcţionale)

Pneumonii acute pot fi:Pneumonii acute pot fi:•cu complicaţii (pleurită, abces)cu complicaţii (pleurită, abces)•fără complicaţiifără complicaţii

În pneumonia crupoasăÎn pneumonia crupoasă debutu, de obicei, e debutu, de obicei, e acut. În plină sănătate, mai des după acut. În plină sănătate, mai des după suprarăcire apare cefalee puternică, slăbiciune suprarăcire apare cefalee puternică, slăbiciune pronunţată, febra 39-40˚C, frison puternic. pronunţată, febra 39-40˚C, frison puternic. Apar dureri în cutia toracică, care se intensifică Apar dureri în cutia toracică, care se intensifică la tuse şi inspir adînc. În primele zile apare la tuse şi inspir adînc. În primele zile apare tuse uscată, apoi cu expectoraţie în cantitate tuse uscată, apoi cu expectoraţie în cantitate mică, spută mucoasă, densă, greu se elimină, mică, spută mucoasă, densă, greu se elimină, în unele cazuri conţine striuri de sînge. Rapid în unele cazuri conţine striuri de sînge. Rapid sputa poate căpăta o nuanţa cafenie-roşietică sputa poate căpăta o nuanţa cafenie-roşietică (sputa „ruginie”), ce e provocată de dereglarea (sputa „ruginie”), ce e provocată de dereglarea eritrocitelor din sectoarele de hepatizaţie roşie. eritrocitelor din sectoarele de hepatizaţie roşie. Cantitatea de spută se măreşte, dar nu Cantitatea de spută se măreşte, dar nu depăşeşte 50-100ml în 24 ore. La unii bolnavi depăşeşte 50-100ml în 24 ore. La unii bolnavi sputa rămîne muco-purulentă sau purulentă. sputa rămîne muco-purulentă sau purulentă.

La examinarea bolnavului in I zi a maladiei poate fi La examinarea bolnavului in I zi a maladiei poate fi determinată hiperemia obrajilor, mai pronunţată pe partea determinată hiperemia obrajilor, mai pronunţată pe partea afectată, cianoza buzelor, acrocianoza, deseori apare Herpes afectată, cianoza buzelor, acrocianoza, deseori apare Herpes labialis, în timpul respiraţiei aripile nasului se mişcă.labialis, în timpul respiraţiei aripile nasului se mişcă.Respiraţia este superficială, tahipnoe, partea afectată a cutiei Respiraţia este superficială, tahipnoe, partea afectată a cutiei toracice poate rămîne în urma în actul de respiraţie, toracice poate rămîne în urma în actul de respiraţie, mobilitatea limitei inferioare pulmonare pe partea afectată mobilitatea limitei inferioare pulmonare pe partea afectată este limitată. Percuţia plămînilor determină scurtarea este limitată. Percuţia plămînilor determină scurtarea sunetului percutor deasupra zonei afectate, care treptat creşte sunetului percutor deasupra zonei afectate, care treptat creşte pînă la matitate. Vibraţia vocală este în normă sau pînă la matitate. Vibraţia vocală este în normă sau amplificată. La auscultaţie – la început respiraţia este amplificată. La auscultaţie – la început respiraţia este diminuată, apoi trece în suflu bronşic. Din primele zile se diminuată, apoi trece în suflu bronşic. Din primele zile se auscultă crepitaţie, în cantitate mică raluri difuze uscate şi auscultă crepitaţie, în cantitate mică raluri difuze uscate şi umede. Dacă procesul afectează şi pleura – se auscultă umede. Dacă procesul afectează şi pleura – se auscultă murmur pleural, deasupra exudatului pleural – respiraţia murmur pleural, deasupra exudatului pleural – respiraţia diminuată.diminuată.

În stadiul de resorbţie – se micşorează intensitatea În stadiul de resorbţie – se micşorează intensitatea submatităţii, respiraţia devine aspră, apoi veziculară, se submatităţii, respiraţia devine aspră, apoi veziculară, se auscultă raluri buloase mici, cantitatea cărora treptat se auscultă raluri buloase mici, cantitatea cărora treptat se micşorează. În evoluţia gravă a maladiei se determină micşorează. În evoluţia gravă a maladiei se determină tahicardie, accentul zgomotului II pe artera pulmonară. tahicardie, accentul zgomotului II pe artera pulmonară. Se poate micşora TA, în cazuri foarte grave – Se poate micşora TA, în cazuri foarte grave – dezvoltarea colapsului. dezvoltarea colapsului. Radiologic în stadiul de congestie se evidenţiază Radiologic în stadiul de congestie se evidenţiază îmbogăţirea desenului în sectorul afectat, dilatarea îmbogăţirea desenului în sectorul afectat, dilatarea hilului pulmonar, de la 2-3 zi – opacitate omogenă a unui hilului pulmonar, de la 2-3 zi – opacitate omogenă a unui lob sau segmentelor lui. În stadiul de rezorbţie opacitatea lob sau segmentelor lui. În stadiul de rezorbţie opacitatea capătă caracter neomogen, „în pete”. De obicei, procesul capătă caracter neomogen, „în pete”. De obicei, procesul se localizează într-un pulmon, dar în 5-10% cazuri pot se localizează într-un pulmon, dar în 5-10% cazuri pot apărea afectări bilaterale. Mai des pneumoniile sunt în apărea afectări bilaterale. Mai des pneumoniile sunt în lobii inferiori.lobii inferiori.

În analiza generală a sîngelui se înregistrează În analiza generală a sîngelui se înregistrează leucocitoză, cu deviere în stînga, se poate evidenţia leucocitoză, cu deviere în stînga, se poate evidenţia granulaţia toxică a neutrofilelor. În unele cazuri numărul granulaţia toxică a neutrofilelor. În unele cazuri numărul de leucocite este în norma şi uneori se menţionează de leucocite este în norma şi uneori se menţionează leucopenia. De obicei – limfopenie relativă (10-15%). leucopenia. De obicei – limfopenie relativă (10-15%). În debutul bolii numărul eozinofilelor este scăzut pînă la În debutul bolii numărul eozinofilelor este scăzut pînă la aneozinofilie. VSH crescut pînă la 50-60 mm/ora; în aneozinofilie. VSH crescut pînă la 50-60 mm/ora; în regresia procesului VSH se normalizează. Creşte regresia procesului VSH se normalizează. Creşte cantitatea de fibrinogen (6,0-8,0 g/l >), acid sialic, cantitatea de fibrinogen (6,0-8,0 g/l >), acid sialic, mucoproteine, seromucoid, haptoglobina. Creşte mucoproteine, seromucoid, haptoglobina. Creşte cantitatea globulinelor şi se micşorează cantitatea cantitatea globulinelor şi se micşorează cantitatea albuminelor în serul sanguin, reacţia la proteina C-albuminelor în serul sanguin, reacţia la proteina C-reativă este brusc pozitivă. reativă este brusc pozitivă. În analiza urinei în perioada febrilă se determină În analiza urinei în perioada febrilă se determină proteinurie moderată, cilindrurie, eritrocite solitare.proteinurie moderată, cilindrurie, eritrocite solitare.

Particularităţile evoluţiei pneumoniei crupoase în Particularităţile evoluţiei pneumoniei crupoase în prezent sunt:prezent sunt:

• simptomele de intoxicaţie sunt mai puţin pronunţatesimptomele de intoxicaţie sunt mai puţin pronunţate• insuficienţa respirazorie nepronunţatăinsuficienţa respirazorie nepronunţată• micşorarea frecvenţei şi gradului de afectare ale micşorarea frecvenţei şi gradului de afectare ale

sistemului cardiovascular ş.asistemului cardiovascular ş.a• afectarea unui sau cîteva segmente se întîlneşte mai afectarea unui sau cîteva segmente se întîlneşte mai

des decît afectarea unui lobdes decît afectarea unui lob• micşorarea perioadei febrile – a 2-3a zi de la începutul micşorarea perioadei febrile – a 2-3a zi de la începutul

antibioticoterapiei temperatura scadeantibioticoterapiei temperatura scade• în evoluţie benignă rezorbţia focarului se termină la în evoluţie benignă rezorbţia focarului se termină la

sfîrşitul 3-4 săptămîni. Dar se înregistrează evoluţie sfîrşitul 3-4 săptămîni. Dar se înregistrează evoluţie trenantă cu rezorbţie incompletă, dezvoltarea trenantă cu rezorbţie incompletă, dezvoltarea pneumosclerozei şi trecere în pneumonia cronică.pneumosclerozei şi trecere în pneumonia cronică.

În pneumonii în focarÎn pneumonii în focar procesul inflamator cuprinde lobul procesul inflamator cuprinde lobul sau grupe de lobuli în limitele unui sau cîtorva segmente. sau grupe de lobuli în limitele unui sau cîtorva segmente. Deoarece procesul frecvent începe din bronhii, Deoarece procesul frecvent începe din bronhii, pneumoniile în focare se numesc bronhopneumonii. pneumoniile în focare se numesc bronhopneumonii.

În dependenţa de mărimea focarului deosebim:În dependenţa de mărimea focarului deosebim:• pneumonii cu focare micipneumonii cu focare mici• pneumonii cu focare maripneumonii cu focare mari• pneumonii confluentepneumonii confluente

În formele confluente procesul poate ocupa un segment, cîteve În formele confluente procesul poate ocupa un segment, cîteve segmente, un sector sau tot lobul. Unele focare pneumonice segmente, un sector sau tot lobul. Unele focare pneumonice alternează cu sectoare de ţesut intact pulmonar sau cu sectoare de alternează cu sectoare de ţesut intact pulmonar sau cu sectoare de emfizem. emfizem. Manifistările clinice ale pneumoniilor în focar se caracterizează Manifistările clinice ale pneumoniilor în focar se caracterizează printr-o variabilitate pronunţată. Este legată de etiologie (bacterii, printr-o variabilitate pronunţată. Este legată de etiologie (bacterii, viruşi, micoplasme, rikketsii). viruşi, micoplasme, rikketsii). Maladia începe sau acut cu ridicarea temperaturei, frison, sau Maladia începe sau acut cu ridicarea temperaturei, frison, sau treptat pe fonul manifestărilor prodromale. Cele mai frecvente treptat pe fonul manifestărilor prodromale. Cele mai frecvente acuze sunt: tusea uscată sau umedă, dureri în cutia toracică, acuze sunt: tusea uscată sau umedă, dureri în cutia toracică, slabiciune generală, cefalee. Sputa poate fi mucoasă, muco-slabiciune generală, cefalee. Sputa poate fi mucoasă, muco-purulentă sau purulentă, cantitatea variază în limite mari. La purulentă sau purulentă, cantitatea variază în limite mari. La majoritatea bolnavilor se determină febră 38-39˚C, la vîrstnici şi majoritatea bolnavilor se determină febră 38-39˚C, la vîrstnici şi cei slabi - t˚ poate fi normală sau subfebrilă. Perioada febrilă după cei slabi - t˚ poate fi normală sau subfebrilă. Perioada febrilă după începutul terapiei antibacteriale adecvate nu depăşeşte 3-5 zile.începutul terapiei antibacteriale adecvate nu depăşeşte 3-5 zile.

În localizarea centrală a focarului datele obiective sunt În localizarea centrală a focarului datele obiective sunt scunde, în localizarea periferică se determină sectoare de scunde, în localizarea periferică se determină sectoare de submatitate, ce alternează cu sunet pulmonar clar la submatitate, ce alternează cu sunet pulmonar clar la auscultaţie pe fon de respiraţie aspră pe regiuni limitate se auscultaţie pe fon de respiraţie aspră pe regiuni limitate se auscultă raluri umede sonore. În pneumonii confluente auscultă raluri umede sonore. În pneumonii confluente cînd procesul inflamator cuprinde un lob, datele fizicale cînd procesul inflamator cuprinde un lob, datele fizicale sunt caracteristice ca pentru pneumonia crupoasă. sunt caracteristice ca pentru pneumonia crupoasă. Radiologic la majoritatea bolnavilor se depistează opacităţi Radiologic la majoritatea bolnavilor se depistează opacităţi „cu pete” de intensitate uşoară şi medie, deseori cu conturi „cu pete” de intensitate uşoară şi medie, deseori cu conturi neregulate. La unii bolnavi aceste schimbări sunt pe fonul neregulate. La unii bolnavi aceste schimbări sunt pe fonul infiltraţiei peribronşiale şi perivasculare. Dar la afectarea infiltraţiei peribronşiale şi perivasculare. Dar la afectarea acinusurilor focarele mici nu întotdeauna se determină acinusurilor focarele mici nu întotdeauna se determină radiologic. Ca şi în pneumonia crupoasă, în cele în focar, radiologic. Ca şi în pneumonia crupoasă, în cele în focar, pe partea afectată este marit hilul pulmonar. pe partea afectată este marit hilul pulmonar.

În sînge – leucocitoză, mai puţin pronunţată decît în În sînge – leucocitoză, mai puţin pronunţată decît în pneumonia crupoasă, deviere în stînga. La unii bolnavi, pneumonia crupoasă, deviere în stînga. La unii bolnavi, numărul de leucocite e neschimbat, uneori – leucopenie. numărul de leucocite e neschimbat, uneori – leucopenie. VSH deseori mărit. VSH deseori mărit. Schimbările biochimice de obicei sunt mai puţin Schimbările biochimice de obicei sunt mai puţin pronunţate, decît în pneumonia crupoasă.pronunţate, decît în pneumonia crupoasă. În dependenţa de agentul patogen simptomatologia În dependenţa de agentul patogen simptomatologia pneumoniilor acute poate avea unele particularităţi.pneumoniilor acute poate avea unele particularităţi.

Pneumonia stafilocacică.Pneumonia stafilocacică.

Constituie 10-15% din toate pneumoniile şi se întîlneşte Constituie 10-15% din toate pneumoniile şi se întîlneşte preponderent la vîrstnici şi pe fon de maladii acute, cronice preponderent la vîrstnici şi pe fon de maladii acute, cronice şi intoxicaţii (diabet zaharat, alcoolism, stări şi intoxicaţii (diabet zaharat, alcoolism, stări imunodeficitare, procese purulente cronice, gripă). imunodeficitare, procese purulente cronice, gripă). Maladie frecvent începe pe fonul infecţiei căilor Maladie frecvent începe pe fonul infecţiei căilor respiratorii superioare, ce duce la deces în cîteva zile sau respiratorii superioare, ce duce la deces în cîteva zile sau chiar ore prin şoc toxico-infecţios. chiar ore prin şoc toxico-infecţios.

Pe primul plan Pe primul plan apar simptomele de intoxicaţie pronunţată: apar simptomele de intoxicaţie pronunţată: cefalee insuportabilă, febră înaltă, de tip neregulat, însoţită de cefalee insuportabilă, febră înaltă, de tip neregulat, însoţită de frison şi transpiraţii, palpitaţii. Se înregistrează dispnee, cianoză frison şi transpiraţii, palpitaţii. Se înregistrează dispnee, cianoză buzelor, deseori –paliditatea tegumentelor. Evoluţia ulterioară buzelor, deseori –paliditatea tegumentelor. Evoluţia ulterioară se caracterizează prin polimorfismul simptomelor. Se poate se caracterizează prin polimorfismul simptomelor. Se poate observa resorbţie treptată a infiltratului stafilococic, dar deseori observa resorbţie treptată a infiltratului stafilococic, dar deseori are loc abcedarea cu dezvoltarea cavităţilor unice sau multiple are loc abcedarea cu dezvoltarea cavităţilor unice sau multiple cu distrucţia ţesutului pulmonar, chisturi aeriene sau bule, cu distrucţia ţesutului pulmonar, chisturi aeriene sau bule, creşterea cu agravare simptomelor de intoxicaţie şi insuficienţa creşterea cu agravare simptomelor de intoxicaţie şi insuficienţa respiratorie, cu agravarea bruscă a stării bolnavului. respiratorie, cu agravarea bruscă a stării bolnavului. La examinarea obiectivă deasupra lobului afectatLa examinarea obiectivă deasupra lobului afectatse determină submatitate. Auscultativ – respiraţiese determină submatitate. Auscultativ – respiraţiediminuată cu caracter aspru şi o cantitate mare dediminuată cu caracter aspru şi o cantitate mare deraluri sonore de diferit calibru, la formarea raluri sonore de diferit calibru, la formarea cavernelor – suflu amforic, la o parte de cavernelor – suflu amforic, la o parte de bolnavi – zgomot pleural. bolnavi – zgomot pleural.

La radiologie iniţial se determină opacităţi masive La radiologie iniţial se determină opacităţi masive confluente, ce ocupă cîteva segmente, un lob sau cîţiva lobi confluente, ce ocupă cîteva segmente, un lob sau cîţiva lobi pulmonari, deseori se întîlneşte afectarea bilaterală. pulmonari, deseori se întîlneşte afectarea bilaterală. La dezvoltarea abceselor pe fon de opacităţi intensive se La dezvoltarea abceselor pe fon de opacităţi intensive se vizualizează cavităţi multiple cu pereţi subţiri, ce rapid îşi vizualizează cavităţi multiple cu pereţi subţiri, ce rapid îşi schimbă forma şi dimensiunile. schimbă forma şi dimensiunile. În sînge – leucocitoză neutrofilă cu deviere pînă la În sînge – leucocitoză neutrofilă cu deviere pînă la metamielocite, mielocite, granulaţie toxică a neutrofilelor, metamielocite, mielocite, granulaţie toxică a neutrofilelor, VSH crescut, anemie. La investigaţia bacteriologică a VSH crescut, anemie. La investigaţia bacteriologică a sîngelui deseori se depistează stafilococul auriu. sîngelui deseori se depistează stafilococul auriu.

Regresarea infiltratelor stafilococice are loc foarte încet. La Regresarea infiltratelor stafilococice are loc foarte încet. La abcedare sfîrşitul poate fi divers. La drenarea bună a abcedare sfîrşitul poate fi divers. La drenarea bună a focarului de destrucţie, ce se observă mai des în focarului de destrucţie, ce se observă mai des în localizările în lobii superiori şi terapie adecvată, infiltratele localizările în lobii superiori şi terapie adecvată, infiltratele se resorb cu micşorarea dimensiunelor cavernelor pînă la se resorb cu micşorarea dimensiunelor cavernelor pînă la dispariţia lor. La o parte din bolnavi se dezvoltă focare de dispariţia lor. La o parte din bolnavi se dezvoltă focare de fibroză cu manifestări ale bronşitei deformante. La fibroză cu manifestări ale bronşitei deformante. La localizarea focarelor în lobii inferiori se poate dezvolta un localizarea focarelor în lobii inferiori se poate dezvolta un abces cronic pulmonar cu eliminări îndelungate de spută abces cronic pulmonar cu eliminări îndelungate de spută purulentă, intoxicaţie, dezvoltarea anemiei, caşexiei. purulentă, intoxicaţie, dezvoltarea anemiei, caşexiei. Complicaţiile acestor pneumonii sunt: piotorax sau Complicaţiile acestor pneumonii sunt: piotorax sau piopneumotorax, pericardită purulentă, sepsis, hemoragii piopneumotorax, pericardită purulentă, sepsis, hemoragii pulmonare.pulmonare.

Pneumonia micoplasmică.Pneumonia micoplasmică.Este provocată de microorganisme ce aparţin Este provocată de microorganisme ce aparţin clasei micoplasmelor. Nivelul îmbolnăvirilor clasei micoplasmelor. Nivelul îmbolnăvirilor deviază în diferite perioade ale anului şi deviază în diferite perioade ale anului şi constituie circa 15% din pneumonii acute. constituie circa 15% din pneumonii acute. Se deosebesc pneumonii micoplasmatice „precoce” şi Se deosebesc pneumonii micoplasmatice „precoce” şi „tardive”. Mai frecvent maladia începe acut (pneumonii „tardive”. Mai frecvent maladia începe acut (pneumonii precoce) cu creşterea rapidă a tº pînă la 38,5-40ºC. Febra precoce) cu creşterea rapidă a tº pînă la 38,5-40ºC. Febra de tip continuu se menţine timp de 5-10 zile. Este însoţită de tip continuu se menţine timp de 5-10 zile. Este însoţită de frisoane repetate, senzaţie de ferbinţeala, transpiraţii. În de frisoane repetate, senzaţie de ferbinţeala, transpiraţii. În unele cazuri dezvoltarea pneumoniei este precedată cîteva unele cazuri dezvoltarea pneumoniei este precedată cîteva zile de simptomele maladiei acute respiratorii cu zile de simptomele maladiei acute respiratorii cu subfebrilitate („pneumonii tardive”). Un rol important în subfebrilitate („pneumonii tardive”). Un rol important în provenienţa este atribuit asocierii microflorei bacteriene provenienţa este atribuit asocierii microflorei bacteriene secundare.secundare.

Necătînd la tº înaltă, alte simptome de intoxicaţie (cefalee, Necătînd la tº înaltă, alte simptome de intoxicaţie (cefalee, slabiciune, adinamie, inapetenţa) sunt slab pronunţate, slabiciune, adinamie, inapetenţa) sunt slab pronunţate, starea generală este satisfăcătoare. starea generală este satisfăcătoare. Din primele zile ale îmbolnăvirii în rezultatul afectării Din primele zile ale îmbolnăvirii în rezultatul afectării inflamatorii a traheei şi bronşiilor apare tuse uscată, care inflamatorii a traheei şi bronşiilor apare tuse uscată, care apoi devine umedă cu expectoraţie în cantitate mică, uneori apoi devine umedă cu expectoraţie în cantitate mică, uneori cu striuri de sînge. Treptat spută are caracter muco-purulent cu striuri de sînge. Treptat spută are caracter muco-purulent sau purulent, cantitatea ei se măreşte. sau purulent, cantitatea ei se măreşte. La examenul obiectiv, la majoritatea bolnavilor, pe o La examenul obiectiv, la majoritatea bolnavilor, pe o regiune limitată a cutiei toracice se determină scurtarea regiune limitată a cutiei toracice se determină scurtarea sunetului pulmonar, pe fon de respiraţie aspră sau diminuată sunetului pulmonar, pe fon de respiraţie aspră sau diminuată şi raluri uscate, se auscultă raluri umede buloase mici. şi raluri uscate, se auscultă raluri umede buloase mici. Schimbările în sistemul cardiovascular se caracterizează Schimbările în sistemul cardiovascular se caracterizează prin tendinţa spre bradicardia, atenuarea zgomotelor prin tendinţa spre bradicardia, atenuarea zgomotelor cardiace.cardiace.

Radiologic se evidenţiază focare infiltrative cu afectarea unui Radiologic se evidenţiază focare infiltrative cu afectarea unui sau cîtorva segmente. La o parte din bolnavi – schimbări sau cîtorva segmente. La o parte din bolnavi – schimbări interstiţiale cu infiltraţie peribronhială şi perivasculară. Pe interstiţiale cu infiltraţie peribronhială şi perivasculară. Pe partea afectată se determină dilatatrea şi infiltraţia hilului partea afectată se determină dilatatrea şi infiltraţia hilului pulmonar. pulmonar. În sînge în majoritatea cazurilor – numărul leucocitelor În sînge în majoritatea cazurilor – numărul leucocitelor neschimbat, uneori leucopenie, rar leucocitoză nepronunţată. neschimbat, uneori leucopenie, rar leucocitoză nepronunţată. Devierea în stînga a formulei leucocitare, limfopenie şi Devierea în stînga a formulei leucocitare, limfopenie şi monocitopenie, VSH moderat crescut. monocitopenie, VSH moderat crescut. Pneumonii micoplasmice în majoritatea cazurilor decurg Pneumonii micoplasmice în majoritatea cazurilor decurg relativ uşor. Administrarea tetraciclinei şi morfociclinei duce relativ uşor. Administrarea tetraciclinei şi morfociclinei duce la normalizarea rapidă a tº corpului. Complicaţiile: exudat la normalizarea rapidă a tº corpului. Complicaţiile: exudat pleural sau pleurită purulentă, abces pulmonar sunt rare. pleural sau pleurită purulentă, abces pulmonar sunt rare. Cazurile letale sunt rare. Cazurile letale sunt rare. Însănătoşirea clinică se dezvoltă la sfîrşitul săptămînii a 2-3-a. Însănătoşirea clinică se dezvoltă la sfîrşitul săptămînii a 2-3-a. Regresia datelor radiologice poate fi puţin mai tîrziu.Regresia datelor radiologice poate fi puţin mai tîrziu.

TratamentulTratamentulcomplex al pneumoniilor acute include acţiunea asupra agentului complex al pneumoniilor acute include acţiunea asupra agentului patogen, înlăturarea intoxicaţiei, jugularea complicaţiilor, imunocorecţie, patogen, înlăturarea intoxicaţiei, jugularea complicaţiilor, imunocorecţie, preparate simptomatice. În toate cazurile de maladie e necesară preparate simptomatice. În toate cazurile de maladie e necesară internarea bolnavilor, organizarea unii îngrijiri corecte (regim de pat, internarea bolnavilor, organizarea unii îngrijiri corecte (regim de pat, alimentare raţională cu o cantitate suficientă de vitamine, băuturi alimentare raţională cu o cantitate suficientă de vitamine, băuturi abundente, măsuri igienice, reglarea funcţiei intestinului). abundente, măsuri igienice, reglarea funcţiei intestinului). Principiile de bază ale antibioticoterapiei sunt: tratamentul precoce, tipul Principiile de bază ale antibioticoterapiei sunt: tratamentul precoce, tipul agentului şi sensebilitatea lui la preparat folosirea dozelor adecvate şi agentului şi sensebilitatea lui la preparat folosirea dozelor adecvate şi regim de administrare optimal, ce asigură o concentraţie terapeutică în regim de administrare optimal, ce asigură o concentraţie terapeutică în focarul de infecţie. Pînă la începutul terapiei antibacteriale e necesar de focarul de infecţie. Pînă la începutul terapiei antibacteriale e necesar de luat spută pentru depistarea agentului şi sensibilitatea lui la antibiotice luat spută pentru depistarea agentului şi sensibilitatea lui la antibiotice (spectrul acţiunii antibioticelor de bază, căile de întroducere). Pînă la (spectrul acţiunii antibioticelor de bază, căile de întroducere). Pînă la primirea rezultatelor investigaţiilor bacteriologice, cît şi în cazurile primirea rezultatelor investigaţiilor bacteriologice, cît şi în cazurile imposibilităţii identificării agentului, preparatele antibacteriale se indică imposibilităţii identificării agentului, preparatele antibacteriale se indică luînd în consideraţie tabloul clinic şi gravitatea maladiei. luînd în consideraţie tabloul clinic şi gravitatea maladiei.

La bolnavi cu pneumonia stafilococică, deobicei, se La bolnavi cu pneumonia stafilococică, deobicei, se folosesc peniciline semisintetice (meticilin şi oxacilin 6-8 folosesc peniciline semisintetice (meticilin şi oxacilin 6-8 gr/24 ore) iniţial i/v, apoi per os. Preparatele de linia a II-a gr/24 ore) iniţial i/v, apoi per os. Preparatele de linia a II-a sunt cefalosporinele, gentamicina, lincomicina. sunt cefalosporinele, gentamicina, lincomicina. În pneumonii cu micoplasme sunt efective eritromicina şi În pneumonii cu micoplasme sunt efective eritromicina şi mai puţin – tetraciclina. Cu scop imunocorecţiei, mai ales în mai puţin – tetraciclina. Cu scop imunocorecţiei, mai ales în forme trenante a pneumoniilor acute se indică preparate forme trenante a pneumoniilor acute se indică preparate imunomodulatoare: pirogenal, interferon, T-activin, imunomodulatoare: pirogenal, interferon, T-activin, levamizol, nucleinat de natriu. Pentru lupta cu intoxicaţie se levamizol, nucleinat de natriu. Pentru lupta cu intoxicaţie se aplică hemodez, reopoliglucină, plasma. În cazurile de aplică hemodez, reopoliglucină, plasma. În cazurile de dezvoltare a şocului toxico-infecţios e indicată terapie dezvoltare a şocului toxico-infecţios e indicată terapie infuzională (hemodez, sol albumină 5%) i/v, administrarea infuzională (hemodez, sol albumină 5%) i/v, administrarea prednisolonului în doză 1-2gr, dopaminei, izuprel, corecţia prednisolonului în doză 1-2gr, dopaminei, izuprel, corecţia acidozei metabolice, lupta cu sindromul CID.acidozei metabolice, lupta cu sindromul CID.

La dezvoltarea insuficienţei respiratorii acute e necesar ca La dezvoltarea insuficienţei respiratorii acute e necesar ca bolnavul să tuşească, îmbunătăţirea excursiei cutiei toracice bolnavul să tuşească, îmbunătăţirea excursiei cutiei toracice (analgetice la dureri), evacuarea mucusului şi puroiului prin (analgetice la dureri), evacuarea mucusului şi puroiului prin bronhoscopie, inhalaţii cu oxigen şi aer în raport 1:1. bronhoscopie, inhalaţii cu oxigen şi aer în raport 1:1. îmbunătăţirea funcţiei de drenaj şi trecerii bronhiale se atinge îmbunătăţirea funcţiei de drenaj şi trecerii bronhiale se atinge prin indicarea preparatelor expectorante (Kaliu iodat, mucaltin, prin indicarea preparatelor expectorante (Kaliu iodat, mucaltin, bromhhexin, termopsis) şi bronholitice. Pentru rezorbţia bromhhexin, termopsis) şi bronholitice. Pentru rezorbţia inflamaţiei, îmbunătăţirea funcţiei de drenaj, micşorarea inflamaţiei, îmbunătăţirea funcţiei de drenaj, micşorarea viscozităţii sputei se indică fizioproceduri: inhalaţii cu soluţii viscozităţii sputei se indică fizioproceduri: inhalaţii cu soluţii alcaline, bronholitice, expectorante, electroforeză cu calciu alcaline, bronholitice, expectorante, electroforeză cu calciu clorid, acid ascorbic, heparină, lidază, acuopunctura, iradiere a clorid, acid ascorbic, heparină, lidază, acuopunctura, iradiere a sîngelui cu raze ultraviolete, proceduri cu ultrasunet de frecvenţă sîngelui cu raze ultraviolete, proceduri cu ultrasunet de frecvenţă înaltă, terapia microondulară, gimnastica curativă. Tratamentul înaltă, terapia microondulară, gimnastica curativă. Tratamentul complex în majoritatea cazurilor contribuie la însănătoşirea complex în majoritatea cazurilor contribuie la însănătoşirea bolnavului şi restabilirea capacităţii de muncă.bolnavului şi restabilirea capacităţii de muncă.

Documents

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL INFILTRATULUI PULMONAR