7Tehnoredactarea computerizatd, coperta gi operafiunile de pre-tipografie: ILMA EDIMPEX SRL,

\

O 1998 EDITURA CORESI

SIGLE $I'ABREVIERI PENTRU TITLURILE OPERELOR

LUI ELIADEEditura CORESI este marcd inregistratda

coREsI sRL,

J 40/527/ I 99 1.

Adresa: Editura COUESI, CP 1-477,

Bucure;ti,707WTel./Fax': 615 4781; 312 71 15. Director executiv: Michiela Gigd

- Adio D. - Dayan D& - Domni ;oara Chi stina W ln 7AL - De la Zalmoxis IaGenghis-Han Doutrsprezece...

A.

MER

IVMU

- Mitul etemei reintoarcei - Mitui. vise, mistere

MC - Nuntdin cer NM - Na,srer nTitice. NO - Nosta/gr a oi ginilor "lY"ptNS

miiEu-..

-

Doudsprezece

-

Nopi la Serampore

de capete de vite

Redactor: Corina Dinu Editor: Dana Poqnaru

Eu, SfAntul Diavol pi cele ;aisprezece pdpu;iFata cdpitanului

-

-

Noaprea de Silnziene

O fotografie... - O fotografie veche de 14 ani... Omul...

K L-

-

OmuI care a voit sd tacd

Crhicittr..Lvan

-

Ghicitor in pietre

Pe str. M.

Incog.

-

Incognito la Buchenwald

ISBN 973-648-366-7

Insula.. lS

-

Insula

lui

Euthanasius

Honigberger SP - Sacrul ;i profanul$.

SDH -

-

Pe strada Mintul.easa

Secretul doctorului

- Imagini gi simboluri Ist cred - Istoia credin{elor ;iideilor religioase

^!a4pele

Tinerefe...tinereye

-

Tinere{e

fdrd

de

TIRUdf.UOM

Tratat de istorie a

religiilor

Tiparul execntat sub comanda nr. 421 1998, la Imprimeria de Vest R.A., Oradea, str. Mareqal Ion Antonescu nr. 105.Romdnia

I4.E9. LTG

-

La gigdnci

Iaumbra-..

-

La umbra unui crin

- Les trois Grilces MA- Mefistofel si androginul

- Uniforme de general - IJn om mare 19t- 19trandafiri Yoga... - Yoga. Nemurire ;ilibertate

ABRAXAS

365 de manifestlri succesive atribuite zeului suprem (Soarele cu $apte raze); pentru Eliade, construcfiile create pe o numerologie sacrl reprezinti orepetare

Pentru gnostici este imaginea celor

dacd e un actor bun, intocmai cum ar suferi in via1i" (NS" I, 24I); prin

sdvArge;te un ritual, fdrd intengia precisd de a atinge sacralitatea qi, cum orice act ritualic inseamnl o

repetilie ,si retrlire,

actorul

rinralicl a Universului; el

u$d deschistr spre

Spiritul

cornenteazd

urmitoiul

exemplu:

,,Altarul focului este anul [...]. Noplile sunt pietiele lui de demarca1ie, iar din acestea sunt 360,pentru cd 360 de nopli sunt intr-un

Universal, de cele mai multe ori, actorul trdieqte qocant iegirea din spectacol;, asfel,. Bibicescu (dinNS)

i;i pierde talentul actoricesc

gi,

frdmdntat de probleme existen1iale, devine mesager : reconstituie

(sanpatha Brahmana,X, 5, 4, l0). Cetatea construiti prin repetarea semnelor cosmice are- in centru un altar, este impdr,titi in patru sectoare sau imprejmuiti de un zid sus,tinut de doisprezece sauan*

dori5zeci de stdlpi, toate numerele sugertnd diviziunile anului gi prin aceasta repetarea Genezei. Simbolul ilustreazi nostalgia paradisului , adic5.tocmai condifia omului in Cosmos, de a spera in dob6ndirea sau redob6ndirea

inanuscrisul pierdut al unui mare scriitor, adicl o piesd de teatru, o crea$e despre un vechi ritual al mor(ii, apoi se strdduiegte sd scoatl din istorie aceasti scriere - ea este dati in pdstrare-a unui exilat, laParis, unde, probabil, se va pierde.

Alt

personaj-actor (Ieronim

t p. a.) are aproape aceeaqi experien,tS, numaiThanase.din Unif.; 19

condifiei divine (TIR).

cd el e-puizeaztr actul mimetic foarte deVreme, in copilSrie, adicl iese din realitate printr-un ritual inv5Ft de la vdduva generalului Calomfir gi de aceea este capabil sdconstruiascd lumea prin spectacol: devine maestru al teatrului expe-

ACTOR

Fiinld care trddeazd

istoria

generald, actorul trdie$te arhetipal,

rimental,' apoi regizor de film,pentru cd inlelege.cd rolul seu este de a transmite mesajtrl primit de la generdleasl prin parabole, sugestii, camuflat in spectacol. Congtient

prin intrupdri succesive, cdci, aqa cum afirmtr un personaj eliadesc,,,el se identificS, pe r6nd, cu nenumirate existen[e umane gi sufer6,

sau nu, rolul sdu este de a salva o

gestualitate arhetipald, un model mitic, dar mai aledideea de libertatedintre povestirile sale fantastice, Eliade vorbeqte despre evadarea in jocul actoricesc sau in spectacol; actorul este liber, dar r1u in mod absolui. Limita sa este de a nu patea sd se roage ;i sd blesteme, adic5.de a nu

individuald.

in mai multe

ape. Eliberat de Lucifer gi izgonit de Dumnezeu, omul se afld, de fapt, in centrul lumii, acolo unde se deschide calea mdntuirii. Fiinta posradamicd ;i'a uitat sensul giexistenla paradiziacd, dar pdstreazl latent posibilitatea iegirii din uitare.

-

devin una singurd,

o unitatei;i ucide

origine divers5, menite

sd

inseparabild: Frusinel, care

din gregealtr creatorul. Eqecul intoarcerii la adamism este explicat asfel: ,,... in paradis, Adam gi Eva

promoveze cre$terea cerealelor,si sd justifice gestul,liranului" (TIR, 308). Eliade cbreleazd speranta

omului dQ a invia dincolo . demoarte cu diferite ritualuri antice care pregltesc cregtinismul

Intr-o naraliune fantasticd (LTG),Eliade imagine azd un elixir capabil

sd

putea fiei individual (A).

regenerare

declanqeze proeesul de a celulelor umane;

ADAM Primul om, cel Qare aparadisul

cunoscut

;i

cdderea, se fixeazd

in

in

centrul lumii: Golgota, locul mitic

care

Adam; ,,asfel, sdngele Mdntuitorului cade pe leasta lui Adam, mdntuindu-I" (I\ER). Aceastd fixare, degi susfinutii aici pe eresuri cregtine, are rddicini mai ad0nci in conptiinta lui Eliade qi vine de la Nae Ionescu; in Curs de metafizicd,acesta spune cd omul se afldinhumat chiar la picioarele crucii,

a'fost creat ;i

ingropat

a Eufrosinei presupune intoarcerea la perioada adamicS, dar . mesajul acestui experiment este unul mistic: eroina intruchipeaz5. trei vie1i, a;adar, calea de intoarcere la paradis este mAntuirea prin asumarea Sfinteiintinerirea periodicd

erau regenerafi periodic, agadar intineriti, prin neoplasm; [...] dupd ce a intervenit pScatul originar, corpul omenesc a pierdut secretul regenerdrii periodice gi deci al tinerefii fdri bdtrdnele; iiLr de

eleusine)

(inilierea mithraicd, misterele qi care vedeau in

incearcd sd, repete procesul,proliferarea oarbd a neoplasmtllui produce o tumoare malignd..." (LTG, III, 19). Simbolic, existenla

atunci incoace, de c0te ori, printr-o bruscd ,si stranie anamnezS, corpul

vegetatie (simbolul graului) un mesaj despre transcenderea fiin1ei; istoricul sintetizeazd ideqtificarea

omului cu regenerarea vegetalS printr-o metafor5 des vehiculatd in folclorul romdnesc: floareacilmpului.

Treimi, insd sensul fiinfei rdmdneacelaqi, de a repeta destinul adamic - in5llare qi cddere. De aceea Eufrosina este. gase luni tinlrd gi qase . ,luni bdtranl. in lumea

dubld

a Eufrosinei gi

,,dorin1a

oarbd" de a,gi poseda creatorul

AJT]N

sugereazd tocmai

aceastIrepetd

in trddiliile

,,tumoare", aberalia creatd de cdtre

rom6negti, preziua marilor sdrbdtori este aproape totat6t de importantti ca gi s5rb5toarea

om

in intenlia lui de a

normald, ea devine o aberalie, adicd un avertisment monstruos

gestualitatea divinS.

propriu-zis5, cdci

presupune

agteptare gi pregdtire, adicd situare

adresat doctorului Aurelian Tdtaru

?ntre Dumnezeu qi diavol, pentru ci lui i s-a dat calea mdntuirii (ceea ce lui T ucifer i s-arefuzat) gi totodati pedeapsa de a-l

la mijloc,

pentru incercarea lui de

a

AG,ARE(STMBOLTJRT)

in preajma sacrului. Tocmai aclst presentiment al unei trairi deal

reconstitui destinul general al fiinlei printr-un singur prototip.Experimentul sdu duce la refacerea artificiald a omului paradisiac, dar qi la revelalia cd omul adarnic elte condamnat la dorinle devoratoare

regenerdrii, ceea ce explici numeroasele haditii .legate de munca agricold, ea instrgi un rit:,,nu numai pentru cd se irnplinegte

Conotbazd sensul

mortii qi

.exceptie este indeaproape urmdrit de Eliade. Personajele sale tr5iesc

cu incordare

apropierea clipei

deoisive;'Pandele (din'19

imita.pe creator, adicd de a creaprin suferint?i Intr-o legendd bogumilicd se spune cd Adam, dupl ce a pierdut paradisul, ;i-a. vddut sufletul diavolului, dar blrdmida pe care a fost inscris zapisul s-a dizolvat in

in trupul Mamei-Glia gi dezldntuie

gi la cddere; nefiind capabil

sd

fo4ele sacre ale vegetatiei, ci

inleleagtr sensul rrinitEtii divirie,

omul o imiti superficial: in urma tratamentului medical, cele treipaciente

pentru cd implicd integrarea plugarului in anumite perioade de

$i

timp, benigne sau nocive; pentru cd

revelalia morfii individuale in ajunul Crdciunului; alt personaj, $tefan Viziru (NS), se pregete$te toati viala pentru o anume" noapte de S6nziene, iar in ajunul Anului Nou, conform unei credinferomAnegti, pleacd sd-gi caute ursita.

t)

are

-

Aglae, Frusinel gi Italia

o activitate insolitd de primejdii [...]; pentru cd presupune oesteserie de ceremonii, de structurd si

De obiceij'personajele lui Eliadesunt iluminate cu pufin inainte de

n

miracol, de experienfa decisivd sau ultimd.

aproape la toli alchimigtii apare ideea cd absoluhrl poate fi atins prin reunirea a doul mari experienle: nunta qi moartea. (vezi ;i

.venind in completarea viziunii luiGoethe, anume de ,,salvator frdfesc

congtientizeazd ctr rolul sdu este de a aduna'cdt mai muite mostre ale

.al naturii", capabil sd se ridicedeasupra timpului qi sd accelereze

civiliza,tiei umane, de

la limbile

moarte pdn[ la ultimele descoperiri

ALCHIMIST Iniliat in alchimie, adicd intr-ogtiinld de cunoaFtere oculte a lumii

NUNTA)Pentru Paracelsus, scopul alchimiei este de a zdmisli lumina;alt simbol

prin descompunere completd

gi

recornpuneri subiectivi,mai exact,

prin Marea Operd,

alchimistul

al armoniei. Eliade a studiat numeroase variante ale alchimiei, incepdnd cu

cautd calea nemuririi; opera sa incepe prin despdr,tirea materiei primare (haosul) in anima (caprincipiu activ) gi corpus (principiu pasiv); aceasta este prima fazd.- de

arltichitatea asiaticd gi Pdni la alchimia cregtind gi a ajuns la

mersul istoriei. Gilbert Durand apreciazd in termeni elogiogi aceastd:viziune: ,,Eliade iqi dd limpede seama cd'aceste mituri ciclice gi operatorii, a ctrrof ilustrare e Marea . Operd, sunt prototipurile mitului progresist girevolujionar pentru care epoca de aur e maturizarea de la sf0rgitul veacurilor gi pe care tehnicile girevolu,tiile o accelereazl."'

s,tiinfifice, pentru a intocmi, ca giNoe, o noul arc6, prin intennediul clreia supravietuitorii Apocalipsei si poattr reconstitui lumea distrusI. Dominic sintetrzeazd, lntreaga gdndire umand, ca sd pregdteasctr regenerarea, dupd ce el insugi

trccuse prin disolulierecompunere.

gi

concluzia

cd toate ;i

oPeraliile

Stipin al timpului,

complicate de ardere a metalelor in

este.coplegit de dorul originilor, ca

athanor, precum

aquaster; urmeazd aPoi reunireacelor doul principii (coniunctio) gi intruparea lui Filius Sapientiae,hermafrodinrl, mercurul transmutat,

combinaliile secrete de substante folosite in medicina alchimisti nu sunt decit reprezentdri intr-o alegorieermeticd a confruntlrii dintre

in cultura romin5, mai apare la D.Cantemir simbolul alchimistului arhitect subtil al istoriei. in Istoria

gi eroul din basmul Tinerele fdrd bdtrdnege... qi inlelege cd rostuluniversului este clddit pe misterulchristic - moarte gi inviere. Alchimistul singur poate s[

fiin1i

inchis in oul cosmic, adiclexperienfa introvertirii

in yliaster.

in

Faust, Goethe

acordd

Simbolic, practicile alchimiste sugereazd o cale de a in[elegenemurirea, reconstituindPlan individual sensul creafiei generale; viafa evolueazd in doul faze majore - coagulare gi dizolvare, iar

in

homunculus-ului creat de alchimistul Wagner in athanor rolul de cdlduzd prin timp; fiola in care stiinchis homunculus.plute;te, deschiz6nd drumul lui Faust gi lui Mefisto, care fac o fabuloasd cdlStorie

ieroglificd, Cantemir spune cd istoria lumii evolueaz6 dupd un plan general, o dati cu propriul ei creatorT dar existd oameni predestinali sd ,,indulceascl'lamdnuntele acestui plan, ceea ce poate modifica gi istoria. Eliade creeazl un personaj literar, Dominic Matei (diir Tinerefe...), care se ridicd deasupra timpului gi participd la salvarea omenirii; dupd

intrevadd sensul

yietii, cdci, simbolic, el'reunepte intr-un planale

limitat ambele dimensiuniputinla de a corecta amdnuntele.

devenirii universale, adicd sintetizeazd sensul lumii, uneori cu

momentul armoniei supreme' il constituie intdlnirea dintre celedoud st5ri, moment numit simbolic

dinspre veacul luminilor

sPre

ALJS

.

lumea antichitdfii; pentru Goethe,

nuntd. alchimicd.

Aceastd

'

homunculus r eprezintA,,calendaful universgl", istoria generald.- In

o viald anostd de profesor de provincie, in care incercase simemoreze cdt mai multe informalii

Selectai printr-o voin[5 divin4,predestinat sd aibd un rol in mersul istoriei universale, sau in existen{a individuald. Cel ales de Dumnezeu are, de reguld, rol eschatologic sau de mesager involuntar pentru realitatea imediatd. Adrian, Leana

reconstituire a viefii nu este doarun ritual, pentru c[ scopu! principaleste acela de a crea fiin(a comPleti,

acest caz, se Poate spune ci alchimiStul stdpaneste timPul.Aceastl parte a oPerei goetheene a preocupat in mare misurd gi pe Nae lonescu, iar, prin el, iProafe pe to[i discipolii sbi. Eliade dd un

de aceea Filius

PhilosoPhorum

(Mercur) este reprezentat ln ou, la conjunclia soarel0i cu luna, adicl

incepe s5-gi piardl memoria. in aceastd fazd de haos, asist6nd neputincios la propria-i disolulie spiritual5, accidental, suportd o muta[ie: intineregte gi capdtd o

in condiliile armoniei

ideale;

sens interesant alchimistului,'10

memorie monstruoas5. Treptat,

Ieronim (Unif.) sunt hdrdzili sd devieze sau si indrume istoria prin

GCO), Dominic

(Tinerete...),

arttr, prin ritual, sau pregdtind salvarea (arca lui Dominic). Alesul,solare au tendinla de a deveni privilegiul unor cercuri inchise, alunei rninoritSli de aleqi" (IIR), deaceea, din elite trebuie sd

menfioneazl obli gativitatea eroului de a-gi aminti ceva ce s-a.petreout

este un erou solar, iar ,,hierofaniile

i;i

ab oigine (MER); Adrian (CD)arninte;te vag de o int6lnire ale

sau cuvintele unul mesager. Procesul amnezie-+namnezd simbo. aceasta, recitnoa$terea' rddIcinilor

cd|ei amdnunte il ajutd s6 se intoarce la inceputuri., (v.MEI\{ORIE)

lizeazil reintoarcerea la sine, la originile ildiyidrr4ls $i, prin

adevdrului; gesturile, incantaliile speciale, cuvAntul ;i mai alesspectacolul declanEeazd anamneza;

facl parte

misticii gi poelii gi nu filozofii ,,ultimii sosi,ti dintre alegi".Cu

*

celeste ale fiingei. Ca gi Nae Ionescu, Eliade. consider5'amnezia pedeapsa capitald a fiin1ei cdzute

Alchimistul bste gi cgl care trdiegte'sentimentul obsesiv cd a fdcut o

AMNEZIEAldtUri de somn, captivitate, be1ie,amnezia estii o metafor5 gnosticl a

gi

incapabile sd-qi, aminteascd sensult Cdderii, povestea despre

acesta eSte scopul tuturor artelor: sd reveleze dimehsiunea universald, adicd semnifica.tia spifituald a orii5rui obiect, sau gist, sau intAmpldri, oric6t ar fi ele de banale sau ordinare.* (19L,177)

qroare'($tefan din NS), sau cd a fost pedepsit (Gavrilescu drn La 1ig.), este vorba despre cel ce-gitrddeazd,

ignoranf5, dorul originilor,

Turnul Babel fiind o dovadl a amneziei (LTG). : Majoritateqpersonajelor eliadegti trec printr-un

ANAI\{NEZA (v. AIyINEZIE,MH\{ORIE)

permite sd-;i intiiascd trddarea. in

ursita i cdruia i

se

mor[ii spirituale; dar ,,gnoza acordl viatd adevdratl, adlcdrdscumpdrare $i nemurire". Sufletul care se indreaptd spre materie, dorinci sd cunoascd

nuvela Dayan, Eliade vorbegte despre necesitatea unei elite,forniate din matematicieni, poeti qi

goc amnezic ce Ie faeilitEazi intrarea in timpul universal , regdsirea unui trecut anulat,amdnarea unei experien,te decisive. tn rornanul 19 t, Pandele uitit un episod din via(a sa, deoarece .

ANDROGIN

Simbol al fiinlei

complete,

mistici, capabili sIrefacl civilizalia.

declangeze

pl5cerile trupului; iSi uitd identitatea, nu mai qtie desprefiinga lui etern5. Eliade porneqte de

procesul de anamnezd a lumii si sI

luiAMINTIREObligd obsesiv fiinp sE ia aminte la semnele destinului personal; unele amintiri nasc un blocaj ?ndevenire (camera Samb1,din NS), altele; cele mai multe, produc anannneza, ca in Tinerefe..., unde Dominic Matei se hot?ird;te sd sesale

la Imnul Mdrgdritarului (Faptele Toma): un prinl pleacd inse

int6mplarea il sperie; amnezia ia sfArgit in momentul in cre apar mesagerii (Lauriair qi Niculina), iar

cauhrea perlei unice, dar cdndaf15

proprie,, prinIegirea

foarte aproape de ea,i;i pierde memoria - cade in amnezie - p6nd cdnd pirin{ii lui il readuc in via{a

el in,telege cd trebuie sd:repete,' adicd sd reia ritualic experien[aratatd; sugestia acestui mister este 'datii de mitul liri Orfeu, care i-a inspirat lui Pandele o pieSd de teatru, cale de iegire din infern, pe care el a refuzat-o initial, preferdndsd se ,,scufunde

androginul .se proiecteazd in nurneroase religii qi mitologii ca posibilitate a anul5rii limitei prin reunirea femininului cu mascuIinul; alchimigtii il asociau cuHermes, semn al devenirii prin sine

insugi

interrnediul amintirilor (Ist cred, II, 368).

formd purd. Eliade face o 'prezentare cpprihzdtoare a simbolului gi ii fixeazd semnificafa in coincidentia oppositorum,ca dorinld a omului'de a se regXsi in Dumnezeu, de a reface totalitatea divin5. Impresionantii este metoda de sintetizare a simbolului, dintr-tur

;i al oului cosmic, iar pentru hermeti;ti el este i ncreatul, viala. in

din uitare (anamneza)

intoarcl in 'timpul .vieqii

adevdrate privind fotografia casei pirintegti.'Amintirile fac parte din

principiu transcendental in. interiorul sinelui, iar aceastErevelafie constituie,,elementul

echivaleazd cu .descoperirea unui

in via$". O dati cu

revenirea memoriei, Pandele regSsegte gi drumul salvtrrii, alintoarcerii la Spiritul Universal.

Spiritul Universal gi sunt redate integral omului abia dupl moarte'

central al religiei

gncistice':.

In destinul general, amnezia

O{S); miturile

reintoarcerii

Amnezia inseamnd scufundare in viafi qi este urmatd de anamnezE, declan$ati prin gesturile, cdntecele

dintre mijloacele

reprezinti cohdi{ia vielii profane, tulburati doar rareori de intuirea lumii universale; arta este unulreveldrii

material informativ imens: ,,1n Banchetul, Platon descria omul primitiv ca o fiin,td bisexuatd deformE sferi'cd. CeeA

in studiul

ie intereseazi nostru este faptul cd in

t3

l--

7'

speculatia metafiacd a

lui Platon,teozofii

,

la fel ca gi in teologia unui, Filon

din Alexandria, laneoplatonicieni

gi

neopitagoreici,

binele qi reul qi de aceea armonia nu se poate atinge decAt Prin refacerea unititii primordiale, prin reunirea contrariilor; din aceasttr

crealiile artistice Eliade introduce animale cu funclii bine definite in

mitologia romdneasc[: ariciul, 'garpele, pasdrea. Zoohermele care invadeazd fi inta anunti regenerarea

ca gi la ermetigtii a c[ror sursd era Hermes Trisrneglstul sau Poimandres,

idee se incheagd o serie de simboluri ale dualitltii (v, pieste

infirmitatea de la un ochi la altul, ascensorul in care se afld Adrian GCO; urcd pdnd la etajul 21, degi clddirea nu are decAt cinci etaje, iar

sau

la numeroqi gnostici cregtini,

Dt BL[I)., intre care esenfial

prin intoarcere la naturd. inpovestirea UOI{, Eugen Cucoaneg cregte in in5lfime, iar monstruo-

.personajul triiegte

perfecSunea umantr eia imaginattr

ca o unitate ftrrtr fisuri. De aldel, aceasta nu era decAt o reflexie a

perfecliunii divine,

a lntregului-

cel al fiintei ideale: savairt qi artist totodatd. Numeroase' personaje aspir{ la aceasttr dualitate: 7-alomit e poet gi botanist (LTG), Antirn

zitatea declangeazd haosul

gi

cu emotie impresia unui eveniment neldmurit gi profetic. Veronica vorbegte limbi pe care nu le inv5,tase niciodatii, Dominic intinereqte qi capdtl o

Unu. in Discursul perfect, Hermes Trismegistul ii dezvlluie lui Asclepios cd Dumnezeu nu are nume, sau mai curilnd le are pe toate, deo4rece el este in acela;i

violoncelist gi entomolog (UnifJ,

-

animalitatea, ca indicii irle dizol-

vdrii

$tefan, economist, doregte sd picteze (NS), iar Dayan' matema-

renagterea; semnele.degraddrii sunt pilozitatea

ce

" precede

aberanti si afazia treptat instalati,ambele fele fiind ale animalitilii.

ticianul, egueazdpoet.

in

memorie fdrl limite CIInmF.J. Anomalia nu. este sesizat?i imediat; cel afectat pdstreazd o iluzorie leglturd cu realitatea, sufer[ un blocaj al ideilor; Gavrilescu pareobsedat de un nume auzit cu puSn inainte, Gore (din Doutrsprezece...)' face socoteli virtuale in legifur{ cu

ctrutarea

ecualiei perfecte pentru cd nu e gi

timp Unu gi Intregul. Bucurdndu-se

(v. 9i

COINCIDEIYIIA

AI.IOMALIB

in veci de fecunditatea celor doud sexe, el dd mereu na1tere Ia tot ceeea ce a avut inten;ia sdprocreeze.

OPFOSITORT'M)

'

Cum, Trismegiste, spuiDumnezeu are ambele sexe?

cd

ANIMAL Simbol al viefii instinctuale, animalul 6ste proiectat innumeroase sectoare simbolice ale existen[ei: Eliade vorbegte despre

Nae Ionescu definegte anomalia ca minune, rdtiicire qi alunecare de la lege'z; gi la Eliade dereglarea ordinii ,anunld o,,intiimplare" metafizic5, desfdqurattl sub imperiul emoliei,

afaceri pe care le-a ratat. Pentru

Asclepios, gi nu numai Dumnezeu, ci ;i toate fiingele insuflelite gi vegetale..." (MA).

- Da,ln

gi $tefan refac unitatea primordiald inromanul NS, Ileanamoarte, simbol al iegirii din timp gi din roata reincarnlrilor. Pe Eliade, insd, nu-l intereseazd simbolul in. sine, ci ideea de

animale totemice, idolatrizate pentru cI pun fiinla in legtrturh cuuniversul, cu firea ira,tionald sau

trditd, iard nu congtientizatd ca experien{d. Multe dintre personajele lui Eliade recepteaz6 cuuimire anomaliile, apoi intrd intr-o stare de somnolenti si vrajI, pe care am putea-o numi amdgire. in I4 JiB.r Gavritescu af15 cu stupoare cd

lumea normalS, anomalia este resimgiti ca un truc sau ca o ameninfare de care trebuie sd te aperi. lntinerirea lui Dominic sti,rnegte inilial interes $tiinlific,apoi el devine un monsffu, un vAnatgi este nevoit sd evadeze.

dimpotrivd, pentru a le ciqtiga bunlvoinla. Animalele acvatice simbolizeazd fo4ele abisale,terifiante gi monstr.uoase; le,sliarul

gi prin .aceasta seamdnd cu monstruozitatea; orice dereglare a ordinii acceptate deschide o cale spreAnomalia nu se repetl,

audroginitate, respectiv, dualitatea lumii (chestiune c:ue face parte 9i dintre obsesiile culturale romd-

lunii sugereazl sensuri temporale. Unele animale sunt puse in legdturl cu na$terea lumii (Vi;nureincarnat in mistre[ uriag, coboard

negti). ln scrierile sale,'revine frecvent ideea cd la originileoricdrui fenomen se afl6 deopotrivd

in adincul

apelor primordiale gi

scoate pdm6ntul

in

lumind). ln

biletul de tramvai nu mai este valabil de cAliva ani, c[ oamenii'pe care ii vdzuse cu cdteva ore in urmd nu mai existS, cI in. casa lui locuiegte altcineva, dar nu protesteazd qi nu disper6, ci se intoarce cu senindtate in locul .de unde: a inceput anomalia. Lui bayan (din D.) i se schimbd

antinomiile lumii

cunoscute, semnaleazd hierofanii, dar cum sacralitatea nu poate fi receptati in normalitate, anomalia este fie trditil cu intensitate ;i incongtientd, fie urmdritl cu teamd gi agresivitate.

Eliade o considerd ca fiindinceputul haosului individual, careprecede regenerarea fi in{ei.

l--

'7'

APAElement primordial, prezent cu aceastd semnificalie in aproape toate mitblogiile, este substanfanagterii gi a mo4ii: ,,... receptacul

fericitd nepdsare pe noianufape,

de

in

adAncul c5ruia zace via[a

eminesciand Cezara; Dorina traverseazd apa intr-o luntre gi serefugiazd in insulS, corect6nd visul

reprezintd forma iniliald a haosului

nerevelatd (pdmdntul); credinla folclorul romdnesc gi Eliade face

na;terii din ape existd gi inobservalia cd legendele noastre au

premonitoriu, evitdnd moartea.Cele doud personaje (Andronicgi

al

tuturor ,gErmenilor, apele

simbolizeazd substan{a prirnordiald, din care toate formele se nasc qi in care toate se reintorc,prin regresiune sau prin cataclism. Ele au fost Ia inceput, ele revin la incheierea oricdrui ciclu istoric sau cosmic; ele vor exista neincetat degi niciodatd singure, pentru cd apele sunt intotdeauna germinative, cuprinzdnd in unitatea lor non-fragmentarl Yi'rtualiHtiletuturor formelor. in cosmogonie, in mit, in ritual; in iconografie, apele indeplinesc acieagi funcfie-, oricare

rlddcini orientale. in De ,a 7AL prezintd o poveste cu influenle bogumilice (preluatd dupd N. Cartpjan). l,a inceput, inainte ca lumea sd fie creatS, Dumnezeu .siSatana se plimbau peste intinderea de ape. Dumnezeu l-a trimis pe

Dorina) reg[sesc paradisul intr-o noul ordine a lumii, dupd ce se

qi pdmAnt; sintetizdnd numeroase credin[e, ritualuri ,si mituri, Eliade definegte arborelereflectatd

gi marcheazd un centru. Eliade acordii o atende .speciald acestui simbol care face legdtura intre cer

purificl in apa lacului; iubireagi ea o

este

a

ca imagine cosmosului, teofanie

formd de regenerare

a

fiin,tei.

Simboiul apei care vindecd gi intineregte apare in LTG, unde A.Tdtaru igi trateazd pacientele cu.un

universald, simbol al vie1ii,. al fecunditdtii inepuizabile, centrul lumii, suport' al universului,receptacul al sufletelor str{moqilor, semn al reinvierii etc. Interesantii este asocierea arborelui cu simbolul crucii cregtine; el porne$te de la o legendl in care se spuqe cd Seth a primit trei seminfe

elixir incolor despre

carel

le

spune

Satan in addncul mdrii de unde a adus sdminla de plmdnt.

cd este luat de Ia f6ntAna tinerelii. Nuvela D. propune sdnsul oracular

Semn

al oricdrui inceput, apa

are

s,i spiritualizant al apei,

prin

virtugi sacre: intineregte, vindecd

transfigurarea unui simbol de basm.

miraculos, ilumineazd spiritual fiinta. in nuvela Pe str. M., Eliade creeazd un personaj (Iozi) careevadeazd opresiv6, scufunddndu-se in. apa unei pegteri gi se rdspAndegte zvonul ci zi trecut

Peisonajul trebuie sd aleagl izvorul cel'bun, cu apd vie, dar el este deja iniliat gi ,stie cd doar-qel din dreapta

din pomul cunoa;terii (din rai), din care au cresbut tiei arbori qi din ei a fost fdcut?i Crucea Mdntuitorului.

ar fi

structuTa ansamblurilor culturale in care s-ar gdsi: ele precedonce formd gi suportdoice crea1ie." (Tm" 183) AvAnd funclii germinative gi purificatoare, apa sintetizbazdsensul inceputului gi al regenerdrii

din realitatea

este benefic. Dup6'ce bea, este strdluminat, capdtd acces lamemoria general5, toate mislerele i

Tot aici

amintegte

gi

romapul

in lumea cealalt5; aici

apa delimiteaz[, un spaliu infestat (de cornunism) gi din care nu se poate iegi d6cAt prin intoarcere ab initio,

regdsegte avatarurile anterioare existen{ei prezente. Aici izvorul se

se dezvlluie (pentru scurt timp), $tie limbi necunoscute Si i+i

bizantin de circulatie romdneascd Varlaam gi loasaf , in care pomul viefii este considerat crucea cu gapte trepte. Crucea are pentru cre$tini sensul de axis mundi,ca gi

prin dizolvare; ablutiunile, botezul, potopul, desc6ntecele ca. apd

prin disolulie ;i renaqtere. Hassului i se poate pune capdt prin crea{ig,

aflE

in grldina

paradisului gi-i

au sensul gtergerii riut{tilor de tot felul, a istoriei insdqi. Datoritd valorilor germinative, apa este asociatd feminitdtii gi lunii - mlsurh a timptlui. Eliade discutd o serie dd mituri cosmologice in care apa apare ca matrice a lumii; inneinceputdpdcatelor,

iar orice crea,tie este precedat5 de

up{ae

aceea Cocoane$ (UOM),

lui Dayan puteri vizionare, cdci, dupdcum remarcd Eliade (in TIR), toate oracolele se afld l6ngEconferdape.

in credinlele arhaice, pntru cd ea este reazemul lumii gi scara spre Dumnezeu, sau cum spune Firmicus Maternusarborelequapropter lignum crucis coeli

devenit monstruozitate terifianti,simte instinctual chemarea apelor gi se indreaptd spre mare, unde dispare pentru ochiiregenerativeoamenilor. in romanul $., imaginea

sustinet machinam,.

teftae

ARBORE Simbol al vielii

apei care inconjoarl.i

insula

elementaqp, crescut din apele de la inceputul lumii, sau

lemnul crucii susline edificiul cerului, consolideazd temelia pdmilntului, ii readuce Ia via{d petoamenii crucificaii (TIR,, 275).

ftndamenta corroborat; adfi xos sibi homines ducit ad vitam - pentru cd

mitologia indian5, zeul plutegte in

paradiziacl amlnte$e de nuvela

din buricul unui zeu, arborele

16:

l--

'7*

Sensul generic al arborelui rdmAne devenirea, vegnica si misterioasa evolu,tie gi in aceastii accepfe apare

gi in proza lui Eliade; de pild6 in Tinere(e..., simbolul este ilustrat de

stejarul trdsnit in seara iomemorlrii centenarului lui Sean Bran.

reeditare a vechii lumi $i a aceloragi valori. Biblicul Noe salveazd. doar sdmAnla vielii, cdcicregtinismul propune o lume nou5, clSditi pe alte principii gi cu un alt sistem de valori. Eliade imagineazd o arcd in care sunt pdstrate valorile

me;tegugarii, aurul qi toate averile, adicd valorile lumii sale, ceea'ce propune o renovaie a lumii, o

ARIIEIIP

lntr-o frumoasd definilie a lui Sergiu Al-George', arhetipulreprezint5 ,,nucleul formulei sau

savarsrrea nuntu ih moarte etc. Toate aceste g6nduri tin de natura

ideea renaqterilor ciclice -, eliminarea contrariilor prinoriginard a fiin1ei .si de modul eipropriu de a recepta lumea gi pot fi numite arhetipuri, modele exemplare, forme pure ale logosului pe

farmei absolute a clrei magie

edte

Povestea reprezintdmisiunea

Dominic, cel pentru Apocalips5, un semn cd

pentru care pregdtea arca

lumii". Eliade urmdregte schema gOndirii 'ascunse generale, in raditii,transfigurarea

in pofida istoriei si

lui va fi folositoare; din

copacul carbonizat,rlsar,,cAteva timide ramuri verzi", sugestie a reclSdirii Iumii dupd ce istoria va fi$tearsA:

prin informaliile culese ;i

spirituale, mostre ale gAndirii umane, colectate de o memorie colosald, cea a lui Dominic Matei (din Tinere[e...). Aceastti arcd va deveni secretul lumii, Graalul pe

qimboluri conservate de-a lungul gi dezvdluie modelele anistorice ale fiingei; I..P. Culianu, in monografia dedicati lui Eliade, lanseazd ideea cd istoricul religiilor a reunit doul sensuri in no,tiunea de arhetip: ,,arhetip ca o

care s-au clddit de.a

lungul timpului numeroase tradilii, mituri,

atitudini, superstilii, modele de viafd, adicd intregul 'sistem de valori ale lurrii noastre; in acest sens, A. Marino considerd cIarhetipul este pentru

stocate de Dominic, omenirea o va putea lua de la cap6t. intr-o altI narafiune, arborele este figurat ca centru gi scard cltre cer; Andronic (din $.). urcl pe ramurile unui

care il vor cduta gi

categorie preformativd

Eliade

o

din

structurl care nu mai poate fitradusd Cdt privegte termenul de arhetip, se'

gdsi

incongtieqtul colectiv 9i arhetipul

supravie{uitorii Apoc,alipsei, adicd

copac bdtrAn ca sh vadSSimpla contempla[ie

de deasupra pddurea q\ este coplegit de

oamenii eliberali de istorie, condamnafi la amnezie, dar purifica{i prin moartea colectiv5. Este evident cd noua lumepresupune o infinitate de Vafante,' cdci formele arhetipale conservate

ca model formativ precosrric gi cosmic, adicl o categorie, dacd nude alt fel, ontologicd."o Mai ales in T-IR, Eliade recompune

pare cd istoricul l-a preluat de la Jung, atribuindu-i alte dimensiuni

emo[ia singurdtdgii a

cosmice. arborelui

in arca lui Dominic con[ingermenele cosmosului

schema logosului uman, stabilind cd fiinta opresatS'de ideea mo4ii, cauti solulia nemuririi, pundndu-se in leglturl cu macrocosmosul, in

melancolizea zd frintp,, cdci

ii

evocd

gi

putin[a

centrul lumii, aspir6nd

la

sensul devenlrii universale. (la fg.) e cuprins ,,de o,infinitd t7@" privind nuciiGavrilescu

transfigurdrii, adicd logosul revelator. in povestirea laumb[a..., arca, in sensul de salvare colectivS, este identificatd cu drumul evaddrii cdtre un spa{iu cu

rtigenerare, prin eliberarea de legile istorice, dar mai ales incercdnd sd

antropologice, cdci despre 'o influenti de confinut nu se poate vorbi, de vreme ce l-a anticipat in multe'direclii. Culianu chiar il considerd pe Eliade ,,precursor indiscutabil qi genial" al lui Jung, in studiul alchimiei.

impace extremele existen[eina$terea gi moartea; de aici se nasc

ligdncilor.

ARICISimbol ntrscut, probabil in spa{iul iranian, apare in mai multe legende romdnqti, corRentate gi de Eliade, ca sfdtuitor al lui Dumnezeu, de(indtor al secretelor universale ;i animal iu rol important in naqterea lumii. intr-o legendd (pe care o comenteaz6 gi L. Blaga), se spune

ARCA

alte dimensiuni, guvernat

de

Reprezintd recipientul salvdrii,simbolizeazd principiul conservdrii gi regenerdrii fiin1elor. in Poemul

Iui Ghilgame;,

Utnapiqtim,

memoria colectiv5. insdgi opera lui Eliade reprezint5 o astfel de arc5, prin extraordinara strddanie de a sintetiza sensul vielii in arhetipuri,

o serie de formule esenliale ale vielii, cum ar fi consacrarea spatiului prin construclia care repetl simbolic crealia divin[,-dorinlapunerea lunii in directii relafie cu timpul normat gi cu moaitea,

supraviefuitorul potopului, agazl in

arca sa rudele, prietenii 'gi

in

simbolurile coinune tuturor religiilor qi tuturor revelatiilor-

gi eliberate de timp

inloarcerii Ia originile pure - 9i de aici

cd pentru a regdsi echilibrul dintre pdmdnt gi apd, Dumnezeu a cerut

sfatul ariciului; EliadeDe la ZaL,consider.And

fiinld magicd prin indeletnicirile sale; ideeametafizician, esteapare gi la Nae Ionescu, pentru care

e cel mai complicat, numai aceastl

difuzatd princdntecului, re{inutd

intermediul

reddeste

muncd te confiscd definitiv. Numai actul crealiei iti cete aceastd

generald, dar imposibildescifral mesajul ei este secret

in

memoriade gi

povestea,ln mai multe variante in

poezia

gi

metafiziCa reprezentau

,cd

anomalii sublime gi magice.

jerf5..." (NS, I,3l) Scrierea in prozd presupuneconstruc{ie, in limitele credibilului, .precum gi reprezentare individualS,

;vorba despre un mit de circulalie

populard, ilustrativspiritualitatea romdneascd

pentru

parte,

a Europei

deoarece propune imaginea unui Dumnezeu bolnav de singurdtate, ,distrat, obosit gi ?n cele din urm[ inc.apabil sd desivdrgeasc[ crea{ia numai. cu propriile lui mijloace"

- qi in orientale -,

concep[ie aristotelicd, arta inseamnl 'mr'meJsis " (imitalia 'realititii), adicd joc. Eliade acordd artei rol ritualic _si prin aceasta ea devine um spatiu al libertdtiiindividuale. Personajele sale sunt poeti muzicieni, scriitori, pictori, dar mai ales actori; Ciru Partenie din NS Este un,scriitor de succes,

in

tocmai prin aceasta inciti spiritul la cunoaqte;e gi eliberare'(v. gi POEZIE). Adriap, poetul din lCD,

prin taina cititului, in timp ce teatrul ofer5, pe l6ngd pldcerea unui jgc irepetabil in planulreceptirii.recreare

igi uitd

viaga individualS,

el

are

a universului; din

;i

un ritual de ve;nicdacest

(De la 7a7., 97).1n aceastd

stare

indeplrtatd 9i tristd se afldpersonajul din NS, un alter-ego al autorului, care trdieqte cu presentimentul creafiei: are un impuls inexplicabil spre pictur5,

reconstituie sensul existen{ei din

semne

gi fragmente izolate. in

legdturi cu acest personaj, apare simbolul in disculie.'gtefan are obsesia cd nu a gdsit calea de' comunicare cu ariciul, pe care ilco4siderd singurul sfdtuitor posibil gi delinXtorul unui secret absolut. Personajul din NS este un creator obosit ;i Eliade introduce o serie de sugestii in sensul acesta. intre care povestea despre ariciul, cdruia nu a gtiut sd-i vorbeascl gi care evocd sensul legendei de mai sus,

Iipsit de emo[ii estetice, dar care nimeregte subiecte ce transmit experien[e capitale. El a iegit din timpul normat, dar nu-gi inlelege rolul pentru cd ii lipsegte intuilia misticd, toate em-oliile sale sunt transferate in mod paradoxal unui dublu al sdn, $tefan Viziru; gi unulaltul iqi rateazi tr5irea, deoarece lumi artificiale in timpul individual. Despre arta scriitoriceascS, un

.motiv, majoritatea prozatorilor din opera lui Eliade igi incheie via(a cu o crea{ie dramaturgicd. Maestrul

doar congtiinfd culturald. intoarcerea la realitate a artistului este dificilX, presupune un spaliu de trecere, situat in marginea sacralitiilii, in universul hierofa-

niilor posibile gi incontrolabile. Egor, pictorul din DCh, alunecdintr-un mister pe cdt de terifiant pe atdt de seducdtor, dupd ce igi abandonase gevaletul in iarbd. Pictura ofertr o imediati suprapu: nere a imaginii sublimate peste imaginea lu4ii gi o mai brutali

Pandele,

din 19 L,

reglsegte inea,

teatru atet propria-i tinerele, cht qi

calea anamnezei;

iar prin

ritualul trecerii gi recuperarea uneiexperien,te ratate. Ciru Partenie, scriitor dg succes (NS), scrie inainte de moarte. o piesd de teatru

;i

creeazd.

personaj afirmd: ,,Scrisul

confiscd pe dinl5untru, te impiedicd sI trdiegti. Nu oricemuncd te confiscl pe dinlduntru. Poli inc{rca o vagonet5 cu cdrbuni sau poli selnna hdrtii admi-

te

intitulatd Piveghiul,titlu simbolic, care el singur constituie mesajul capital pentru dublul s6u 1$tefan). Manuscrisul se pierde, dar nu are nici o imporran@, de vreme ce tema operei este cunoscuti; ideea apare qi in altd nara{iune, in care

eliberare a pornirilor creatoare; $tefan (NS) picteazd mai multetablouri pe aceeagi pdnzd,, sugestie a propriului destin ascuns in umbra lui Partenie. Chiar dacl pictura sa nu are valoare artisticS, el face din actul picturii un mod de eliberare gi

de renovareintinereste.

a

fiin{ei

lui:

scriitorul refuz[ sd-gi mai scrie piesa, dupd ce i se cere s5-qi expund proiectul gi mai alessimbolurile pe care le va crea (A).

Alt artist, muzicianuL Antim (Unif.) descoper[ cd arta .seadreseazd zeilor, iar pentru cel care

nistrative qi mintea ifi aleargd liberd. Tiinpul dumitale interior,singurul care conteazd, i1i apa4ine,

Numai munca sdvdrgitd intruARTIST

intre arte, poezia ocupd un loc privilegiat, este un reflex al indumnezeirii, iar poetul - o fiinpcu acces la lumea generald. Cagi

nu l-a gdsit incl pe Dumnezeu,actul sublimdrii devine ritual tragic al singurdt5(ii. Caracterul catartic al artei nu este. limitat la

AlXturi

de

matematiciani

qi

implinirea unei vocagii,,si in primul rdnd scrisul, pentru cd procesul lui

textele religioase, poezia

este

accepfiunea aristotelicS; purifi-

i 21

l--

ry

carea prin intermediul actului creator inseamn[ regdsirea fiinleieteme. Maria-Daria, tot rnuzician5,

invdfEtorul FdrAmd (din Pe str. M) nu suportli ascensorul, el prefertr sd

,,Heraclit afirmd.cd drumul in

sus Si

considei[ cI trdirea arristicd elibereazd fiinla astrald dinuniversul limitat al omului profan: ,,... fiecare om are in el un inger, nu

urce.pe scdri, cdci lumea

sa

spirituald'e compusd din istorii de demult, care conlin fiecare dintre ele o parte a secretului general.

?njos sunt, de fapt, unul ;i acela;i Iucru. Evident, citisem ,si eu, ca

antinomice qi a paradoxului gsenlial: reunirea contrariilor.Metaforic, starea se traduce prinideea de zbor gi ame,teald; indllarea

toat6 lumea, fragmentele lui Heraclit, dar cdnd? in prima

?ngerul care intunecimile sufletului fiecdruia dintre'noi, qi pe care arareori, numai rareori, izbutim sd-l descdtuglm, sd-l l5sdm liber s5-gi ia zborul, sd se inalle, gi atungi, o dgti cu,el, se purificd gi se

ingerul pdzitor,

ci geme inchis in

Labirintul de povestiri se cere explorat cu atenlie, iar rolulpovestitorului este de a gtrsi calea

tinerele.

alaltiiieri, nu ag fi putut sd reproduc fragmentul, qi poate nici nu mi-aq

$i vI

asigur

c[

ieri,

evadlrii, adicl de a urca scara spreetemitate. C6nd FEu0md e inchis

fi

intr-un

lift (la Securitate),

pierde

controlul asupra realitilii, nu mai gtie cAte etaje urctr sau coboar5,deoarece nu este pregdtit sI creeze,

amintit cd Heraclit a spus aga ceva." (lCD, 197) Viziunea asupra lumii ca devenire qi trecere nu reprezint6 pentru poet o revelalie de ordin metafizic, ci este un reflex

gi coborArea personajului imitd pulsaliile fiinfirii, iar repetarea ciclicd inaugureazd hipnoza, ca mijloc de regdsire a fiin1ei eterice, care igi ignord limitele terestre. Simbol al unei singure realitSli, ascensorul sugereazd cd intre viafi gi moarte ,nu existd diferenl5.Sensul naSterii

inalfd $i sufletul nostru'l (Unif.,267).

al

memoriei generale, cdcil

aga

confinut

;i al mo4ii este in tot ceea ce existd;prin

sau sd renoveze lumea,'el nu edecdt o parte a memoriei colective,

Artistul are privilegiul iegirii din Iumen, pentru cd ritualul artistic irnitE zidirea lumii qi gestul divin;aldturi de matematician, artistul are gansa detagdrii ;i receptivitate la mesajul universal. Doar rnetafizicianul este mai presus de el.

plstrdtorul gi martorul unei istoriiucise. Adrian

cum explicd el, poenrl nu are decdt memorie cultural5; existenfa personald a fost, aboliti printr-un

fiecare element al vielii poartti in

sine mesajul devenirii

face o cdl5torie fabuloasl in ascensorul unui hotel Ei, degiajunge la etajul 21, cifrd, a crdaliei ritualice, act de imitare a creatiei divine; Ia ultimul etaj, nu existd, insi, dec6t drumul

GO),

poet amnezic,

$oc amnezic (un accident automobil), iar cdldtoriaascensorul

de

coincidentia oppositorum. De aceea, pictorului (al c5rui numenimeni nu-l mai $tie),,,ii pldcea sIse

cu

el

cl5direa nu are.decht cinci niveluri,

determinl amintiri care lin de fiinla sa generall, de aceea se regiseqte in prototipul lui

ii

plimbe cu ascensorul. Penffu cd,spur Jos,

atlrma el, on

on spur

sus,

AS(ENSOR Metaforl a antinomiei inalt/adinc, simbol al inllldrii gi al coborArii,

cobordrii. Revelalia sa este transpusd intr-o binecunoscutd

inceputurilor, acolo unde se frxeazd poezia, dar gi originea antinomiilor. Ascensiunea gicobordrea reunesc sensul vielii gi al

Orfeu, adicd la

ori urci, ori cobori este totuna."(tCD,2C/)

inceputul

BALEhIA

Univers inchis, pegterd

gi

h5u

ascensorul comportd aceeagi semnificalie ca gi scara, semn al trecerii de la un mod de a fi la altul (S). Eliade studiazE numeroase

cd toate evoc5 imagini ale ilumindrii, iar lumina ;i puterea sunt sinonime; inaltul este inaccesibil omului, el aparfine fiinlelor supraumane (IR).,

simboluri ascensionale gi observd

formuld gnostic* a urca si a cobori este acela;i lucru. Fraza revine obsesiv, genereazd conexiuni de idei ;i declangeazl in cele din urmi anamneza: Adrian nu agazd ideea

mor[ii, aspecte similare in planulunicei realit5li care este devenirea,sau nestatomipia desdvfu;itd

termeni heraclitieni'' De

-

in

cAnd poetul se intreabl, cacumva este mort,I-eana

aceea gi

intr-un context filozofic m.odem, nu se gdndegte nici Ia Paracelsus, nici la gnostici, ci la Heraclit, pe care qtie cu siguran{i cd l-a citit, deqi nu-gi mai aminteste cdnd:

Dionis, eroul eminescian, dacd nu

ii rlspunde

indirect cd doar se afld de prea curAnd in paza ingerului Morlii. Ignorarea timpului normat face

totodatil, simbol al limitelor ce pot depdqite. Asociati mirului lui Iona, .balena este qi un semn al devenirii, sau cum spune Gu6non, un punct de rdscruce: ,,Iona;;e af15 intr-o perioadl intermediard, intre doud gt6ri sau doud modalitifi de existen(ii'.u

fi

posibil5 receptarea

Animalele acvatice sunt pdtrunse de forla sacrd a abisului ;i poartdin ele sensul vieyii

.unit5lii

pin

armonioasd

22

l-n

v-

unduire CIm.). Un personaj eliadesc ($tefan Viziru, din NS)compard viafa cu burfa r4istuitoare a balenei. Ser,rtimentul de derutd gi

balena se asociazd simbolic bdrcii.

(v. DIJBLU)

spre insuld, in barca indicatl in vis, ca vehicul sigur, reprezinti o probd care abole.ste blestemul proferat in

stdpdni'r

(A;

88). inainte de a face

timpul mitic, acolo unde se afl5BARCA Simbolizdnd bucuria

.wdji, Andronic bea vin ;,cu sete, lacom, inghilind parcd in somn", pentru a se reintegra in lumeaoamenilor ($.).

nemullumire, imposibilitatea de a se elibera de sub teroarea, timpului

"perceptibild. Personajulcdnd reuqegte sd iaslmulte ieqiri

ll oezvalule lmagrnea uner 'inchisori, in care distrugerea mistuirea - nici mdcar nu estecautd iegirpa din burta balenei, iar atunci

plutirii

gi

teama scufund5rii, barca e consideratli, in majoritatea. credin[elor,

rdddcinile destinului ei. Ea ajunge pe insula adamicd gi incheie astfel un ciclu al devenirii perSonale, prin

vehicul al vielii qi al mo4ii; ln proza lui Eliade apare imaginea

ritualul moarte-nunti. Pentru ea, barca este - aga cum spune un personaj - un ,,cuib", un spafiuocrotitor gi de rena;tere.

BIBLIOIECA

Labirint spiritual gi locpresupune intimitate, sqcret'

degi

recluziune intelectuald, biblioteca

lumind realizeazd cd, de fapt, existau mai

in

se rdtdcise nu era un spa(iu devorator, ci un ou, a clrui coajd o spdrsese intdmpl5tor. in IS, Eliade comenteazd asdel simbolul ouluispart: ,,a .sparge inveli;ul inseamnS, in parabola lui Buddha, a desfiin6asarysdra, roata existenfelor,

;i ci

labirintul in care

b[rcii rdsturnate, cavzd a inecului sau a regenerSrii spjrifuale. Andronic ($), personaj straniu gi fascinant, a trdit sentimentul inecului, clci barca in care se aflas-a rdsturnat, iar,prietenul sdu a murit. Episodul e reluat ,si in NS,

ln

sens cregtin, barca este vehicul al salvdrii si al mdntuirii.

iniliere. G. Durand consider5 cartea un recipient sacru (ca qiGraalul). La Eliade, simbolul apare cel mai bine reprezentat in nuvela SDH ; este vorba despre biblioteca lui Zerlendi - un savant indianist care ar fi fdcut gelos pe un Roth,

BEIE/BATmJRAMimeazl detagarea de lumea fizic5 gi anticipd bulversarea spiritului dedinaintea oricirei regeperdri; Gore @ounsprezece...) alunecl

unde $tefan Viziru areexperienfE,

aceeagi

fixati in

intimitateasunt

mo4ii. Ambele personaje involuntar la 'taina

in alti

Jacobi sau Sylvain

Ldvi.

adicl

a

iluminate pentru cd au participat"capital5 (moartea), intuiesc sensul instabilitStii pi se elibereazl de teroarea

dimensiune a timpului dupd ce bea

transcende at6t Spaliul cosmic, cdt

ciclicl'. (97) Stefan Viziru iese in lumind gi se -detageazdde destinul individual, iar in final el descoperl sensuldevenirii prin moarte. La indivizii aleqi, captivitatea in interiorul unui monstru,,constituie sindromul yoca{iei 1or miitice" (MVM), iar lui $tefan ii indicd un proces de

qi 'Timpul

morlii. Barca in care plutegte .Dorina ($) ajunge la insuld inainte de rdsdritul soarelui, pentru cI ea gi-a invins tema fald de ;arpe. ln

carafd de vin. Coana Viorica, pentru cI gi-a pierduJ condilia sociald, igi grdbe;te incogtient , viafa, cdci ea bea ca sd uite, iar

o

Descrierea este fdcutE in manier[ romantic[: ,,C6nd s-a deschis uqa masivd .de stejar, am rdmas

invdfdtorul Gheorghe Vasile intuiegte vag ratarea gi resimte incert intoarcerea la rudimentar(NS). Oamenii care beau noaptea

inmlrmurit, in prag. Eia uqa din acele oddi luminoase, care 'se gdsesc rar chiar in cele mai bogate case din veacul trecut. t...1 O galerie de lemn inconjura o bund parte din bibliqtecd. Erau, poate,

mitologia egipteanS,

$arpele Apophis -intrupare a zeului Seth -

treizeci"de mii de

volume,

ameninli bdrcile pe care plutescsufletele celor mor{i, iar eliberarea

in cdrciumi sunt pregdtigi pentru inilierea orficd GCPI. Ei !;i

majoritatea legate in piele, din cele

mai diverse ramuri ale culturii:medicinS, istorie, religie, cdldtorii,

regenerare spirituald, prin 'depd;irea dublului. (Partenie), precum qi prin revelagia mo4ii.Iesirea din burta balenei inseamnd renagtere gi desfiinlare a normei

temporale. Sugestie

plute$te

pe apele primordiale,

a oului

ce

definitivd se produce dgar cdnd sufletul ajunge sub imperiul luminii solare. De aceea Andronic este abatut, ingdndurat si trist la aparilia soarelui, cdci atunci redevine garpe. Drumul Dorinei

manifestd amnezia generall .in perioade de restriqte istoricd: ,,secole sau milenii nu se int6mpld nimic in lumea spiritului, nu secreeazd nimic, dar istoria continud, oamenii beau gi petrec ca sd uite, . .. .^1 ^ iar stdpdnii sp6nzurd ca sd rdmdnd

ocultism, indianisticS.* (223)Prezentare continud cu detalii de volume gi autori: cA(i de cdldtorii, multe despre India, chiar gi unele

de farsori precum Louis Jaccolliot), ceea cenevaloroase (scrise25

l--

T-.

dovedea interesul lui' Zerlendi pentru acest capitol; majoritateasunt insd tomuri serioase, ilustrAnd

-

gi aceasta compleGi, ce-i drept

diri volume decur6nd.

o culturd temeinic5, gi. anumi:gramatici de limb{ sanscriti, sau ,,enormul tratat ai lui Medhaditi asupra Legilor lui Manu".Biblioteca confine nu numai semne despre proprietar, dar dd informalii

popularizare a $tiintei, anticipAnd era proletcultistd, ce avea sd vipl foarte

-

catolicd -, iar cealaltd o fostd cilugnrip. Abandonate la etajul 21,pustiu ,si ocolit de lume, cele doud femei nu-i pot oferi lui Adrian dec6tcheile de la o an exd,pe care ar trebui

geotipul bucure$tean, mitologiz6nd locuri intrate in congtiinla generald.

Pidurea Blneasa este loc

al

s-o aleagtr; aSi cd el preferdBISERICA

sd

incheie experiefr'fiE, JigJ igimireasa in pldurea verde duc'6ndu-gi(NS) are viziunea propriului sfdrEit,

revelaliilor mistice: Gavrilescu (La

gi despre povestitor, care inilial este emotionat de solemnitateainc5perii, inundati de lumina de toamn5, iar mai t6rziu, dup6 ce rtrsfoiegte volumele, cap5td unsentiment de admiralie Profundd: ,,nu lipsea nici un autor important". Constatarea introduce in poveste,cdci secretul doctorului este tocmai experienla completd, pe care

pi dezvoltl simbolicSpagiu consacrat

teofanic,sensurile

feminitdlii germinative: mireastr, mam5. Ca orice centru, biserica include semnificalia Genezei gi prin aceasta valoarea inceputului. in nuvela O fotografie..., seproduce miracolul vindec[rii gi al intineririi Theclei, in, ciuda faptului cd taumaturgul (Martin) este un impostor. Dumitru, personajul principal al nara{iunii, pdtrunde int6mpldtor in spaliul indumnezeit,

coboare. Experienta poetului depd;egte spaliul bisericii qi dimensiunile mdntuirii, cdci el reface destinul fiingei (moarte/inviere) in timpul vie$i sale profane.

a mo4ii gi tot la Bdneasa, $tefantot o nunti mioritic5. Descoperirea liberte$i absolute, clltrtoria luiZerlendt

in Shambala_l$[

ur"

loc in centrul BucureEtilor.

BUCURE$Tr

Spaliul prozei eliadesti, ora$ al melancoliilor, sufocat de cdldur6,

dominat de banalitateapropria mito-geografie

care-

camufleazd misterele, constituie

naratorul

o descoperl treptat

a

sciii-

$i

int6mpldtor. De policandrele din

bibliotecd atarnau nenumdrate vArfuri de sdgeli, semne ale imprevizibilelor drumuri din labirint. Ca orice bibliotectr, gi aceasta confine un manuscris ascrins - un jurnal scris in alfabet sanscrit. Dupd ce misterul' esterevelat, biblioteca dispare gi o dati cu ea dispare pi lumea lui Zerlendi,

aducdnd

cu el o fotografie

de

torirlui. Aga dupd cum observ[ E. Simion, Bucuregtiul, in viziunea luiEliade, reune$te toate simbolurile

iar miracolul se int6mpld pentru cd biserica se nume$te a Milntuirii, numeanamnezei,

tinere{e a Jheclei, adicd un simbol

al

tradilionale, plasate intrlodimensiune mitic[: ,,Este altA fald a

Pentru Eliade, Bucure,stiul nu este doar oragul natal, ci gi centrul sdu, universul in care cerul gi pdmdntul se intAlnesc, un Combray in care nu numai timpul este recuperat, ci gi arhetipul fiin1ei sale eterne, cum, de aldel, chiar mdrturisegte: ,,Oride loc natal constituie o geografie sacrd. Pentru cei care l-au pdrdsit, oraqul copildriei gi adolescenlei devine, totdeauna, un orag mitic.

Bucuregtiul este pentru mine,centrul unei mitologii inepuizabile. Numai strdbAtand aceasti mitologie, am ajuns sd cunosc bdevdrata lui istorie. $i, poate, propria mea istorie..."8 El numegte

spatiului din proza lui I.

lui Martin i-au

simbolic, pqntru a cdrui inlelegere trebuit .doi ani.

L. Caragiale. Impresia este, in Momente Si schi{e, de agitaliesteril6, corigtiinfele sunt narcotizate

Templul face posibilI cobordrea

(tema e traEti $j in romanul Lumina ce sestinge...). Un alt sens are biblioteca

ba chiar gi amintirea

lui

diYinitdtii, atunci c6nd .fiinla pdstreazd in sine sensurile inceputului, printr-o credingdnaiv5, idolatrl gi van5. Adrian 6CO) ajunge la ultimul etaj

de vorbe, lumea in caresacralizeazd lumea

trdiesc

(inclusiv lumea fizicd) pare iremediabil goald. t...1 Eliade

lui

Miticd,

Bucureqtiul cel mai melancolic ora; din lume, gi vorbegte despre inegalabila tistele a amwgurilorbucuregtine (Podul).

lui Gh.qi

oragul toropit de cdldurd e un vast

Vasile (NS). Fiin$

mediocr5,

al hotelului,

acolo unde nu mai

invdfStorul vinde manuscrise

obiecte rare din colecfia rafinatului Antim, pentru a-qi face o biblioteci

venea nimeni, gi int6lnegte doul femei; una este vdduvl - la Vedova lui Dante, adicd biseriba romano-

labirint de semne, Miticd insugi, omul care se grlbegte mereu, dar pdrlseqte rareori tafeneaua, Miticd, zic, devine un personaj mitic."' Cu fiecare scriere, Eliade reconstituie

cAr\{ERA (SECRETA) De obicei inchisd, addpostind unsecret infricogdtor, la care nu ilre

T"-

q-

acces decdt fiin1a

este un

iniliat[, camera microcosmos care

camera secretl este descrisd asdel: ,,Storurile erau llsate gi in. camerd

aceasti camerd secretd reprezintil un uriivers extra-istorip, o replicd lacamera Samb6,in care el regdsgpte in parte misterul luminii verzi. Aici durata a fost reprimatd, in camera

intredeschisi, simbol al accesuluisdu

pa(ial la misterul cunoagterii.

reediteazd personalitatea fi ecdruia. Carnera tainicd e casa micd in cea mare, un loc de ri:tragere, veirit din

era

o

penumbrl misterioas5, o

intuilia o-riginilor, a liniqtiidinainte de Genez5.

de

La Eliade, camera are un sens - special pentru cI se leagd de, o experienli personal5, pe care el onume$te descoperirea misterului, gi

rdcoare de cu totul alti naturd decAt ricoarea celorlalte cameie i'n care pdtrunsesem pdnd atunci. Nu qtiu de ce mi se phrea cE totul plute$te acolo intr-o lumind verde; poate

Dintr-o altd perpectiv5, camera secretd mai ester gi o metaforl a vielii ce se derulea75 sub teroareasfdrgitului

secretd nirnic.

nu aminteqte dese

(in

Podul); teama

.de

lumea prof6nd: nu existil alimente,

cdci in camera Samb6 numdndncd,

unde perdelele erau verzi. Cdci,altminteri, camera era plind de felde

nu se primesc musafiri,

in inima

moarte este comparatii cu o camerd obscurd, f,drd qi Ei ferestre, inchisl

fel de mobile qi lSzi gi coguri cu

car6 .se inscrie intre prirnele sale arnintiri; este vorba despre camera

musafirilor din casa de laRdmnicu-Sdrat, in care el intrd pe furig: ,,... storurile'erau ldsate gi perdelele grele, de catifea verde, erau trase. in odaie plutea o luminl verde, irizat5, irealS, parcd m-ag fi

hArtii gi jumale vechi. Dar mie mi se plrea cd e verde. $i atunci, in clipa .aceea, am infeles ce este Samffi.Am infeles cd existd aici pe

aici $tefan picteazd, repet5, fdrd sd conqtientizeze, ieqirea sa din timpul istoric, deqi mai tArziu eldescoperd cd experienfa misterului

muntelui gi din care nu existi iegire decdt pentru cel care

o camerd

r$l repnma Inca. tslecare om lgl are secretS, din care este

cere ruperea legdturilor cu realitatea. in adevdrata camerdSanb6 din copilIria sa, el a adus intr-o zi cAteva bomboane si chiar a incercat sd mdndnce ,nu, du, in clipa aceea a in[eles cd misterul a fost ucis: din acea zi., uga camerei Samffi a rdmas inchis5, accesul i-a fost interzis, prin gestul s5u profan.

pImAnt, lAng[ noi, la indemdna noastr5, gi totugi invizibil celorlalli, inaccesibil celor neiniliali - existi

posibild trecerea intr-cj altii ordine, dar, aqa cum spdne un personaj eliadesc (Podul). nu se poate qti dinainte ,,ce fel de alti lume vei integra, sau ce fel de alt mod veidobdndi."

.

diti inchis intr-un bob uriaq de strugure." (Memoii,l,9) Sentimentul intririi intr-un paradisaJlat dintr-o

un. spafiu privilegiat, un loc paradisiac, pe care, dacd ai avut

interzis ll

norocul sd-l cuno;ti, nu-l mai poli uita toati via1a. CIci in Samb6

CAIVIIJFI-ARE

va urmdri multd vreme, , simleam ca trEiesc aga cum nu mai trdisem pdni atunci; trdiam altfel, iar rememorarea capdtd valoarea exe?ciliu de, recuperare a intr-o continuS, inexprimabilS unui fiomentului epifanic. Aceast[ fericire. Nu gtiu de unde izvora proieclie intuitivX a sfArgitului se beatitudinea fdrd nume. Mai t6rziu, reduce la irnaginea neasemuitei amintindu-mi de Samb6, am fost lu4ini, imagine a mo4ii, in toate sigur cI acolo mI agtepta Dumnezeu pi md lua in brale indatA operele . sale. Experienfa este.

Nevoia de autoclaustrare

Noliune prin care Eliade definegte

a

personajului subliniazd sensul revelaliei sale - imaginea unei magini - qi anume previziunea mo4ii.sale, c5ci toate simbolurileclaustromorfe ascund o eufemizare a mormdntului; el nu trdiegte ci a$teaptd sd i s'e dbzvlluie iesirca. De aceea, claustrofilia sa anticip5 descoperirea cd moartea inseamnd intoarcere, regressus ad uterum. Alt personaj, Dayan - din nuvela cu acelaqi nume - af15 o singur6 cale de evaziune; in labirintul in care il introduce Ahasverus existd

puterea hierofanicd a lumii, capacitatea tuturor lucrurilorbanaie de a ascunde mistere sau de

a

revela.dimensiunea sacrd

a

in NS, in care personajul principal, $tefan.Viziru,, rdmAne cu obsesia unei camere secrete, din cauza unei int6mpldritransfiguratd

ce-i cdlcam pragul. N-am

mai

din copil5rie, cAnd, aflat intr-un hotel, aude cuvdntul Samb6 gicrede cd este vorba despre o taind ascunsl in spatele unei ugi inchise;

simlit, apoi, nicdieri gi niciodatd o asemenea fericire, in nici o biseric6, in nici un muzeu; nicdieri gi niciodat5." (I, 91) La maturitate, $tefan Viziru inchiriazl o camgri intr-un hotel, de a c5rei existenlS nu gtie nimeni, nici mdcar familia;

universului, Viala cotidiand este plin5 de semnb, pe care doar cei pregltili le inleleg. Tot ceea ce existd are un sens profund,,,chiar gi cerul fdri stele sau vagoanele goale, cu-luminile stinse" (La umara...) in romanul NS," personajul principal este fascinat,aparent fdrd motiv, de antropohime necunoscute, care duc insd spre descifrarea destinului sdu; de pild5,

o singurd camerl cu

u$a

d-na Zissu, un nume auzit,

int6mpldtor prin perelii subliri aiunui hotel, il va obseda necontenit, pdnd in momentul in care afld cI ii apadinea unei curtezane pe care ar fi putut s-o crmoascd gi care a fost iubita cdpitanului Sideri. Numele

purtdtoaie de mesaje,materiei

maya indiand, termen tradus de Eliade, pfrn irealitate imediatd,metaford a

mult mai tdrziu, bundoard La gigdnci (1959) qi Podul (196+.).Intr-un anumit sens ag putea spune c[ tema acestora constituie cheia

povestea colonelului (La fg.). Dayal (din nuvela omonimd) ilrecunoa$te pe Ahasverus pentru

in

devenire (PoduD. ln

el a citit lidovul rdtdcitor, sj

cI

d-nei Zissu

il

avertizeaz.d asupra

TIR, Eliade aratd ctr existd o permanent2l solidaritate a omului cu sacralitatea, intre[inud prinsimboluri; semnele care definesc destinul individual, capltd sens doar pentru fiin[a preocupati de

bolt[ a tuturor scrierilor mele de maturitate." ( ed. cit.,I,355)de

anume ?ntr-un timp revelator, innoaptea de Sdnziene. Un alt sens al c{4ii este cel de ghid general al lumii, copie a

ursitei sale, Ioana Sideri, fataclpitanului. Dar acesta este doar unexemplu dintrq numeroasele semne care ascund informalii despre viala viitoare a personajului; toate

CARTE

propria-i salvare;

evenimentele importante dinexisten{a

camuflajul sd ascundi qi in acelagi ,,ffebuie timp sd atragl atenfia celor avizafi"

Depozit al tradifiei ancestrale, recipient inviolabil pentru ceineinilia,ti, cartea este comparattr ca semnificalie cu vasul Graal qi cu piatra filozofald (Durand). Orice

universului; ca Liber Mundi, simbolul apare in nara,tiunea Podul, in care un cuplu ciudat (o bdffand ,si o fatl) cdltrtoresc, orientindu-se dupd o carte, iir care este

lui Ciru Partenie se reediteazd, in destinul lui Stefano

(La umbra...), adicd pregdtilipentru a inlelege misterul devenirii

vorba despre intoarcerea acasd, o

carte este un labirint format din

Odisee frumoastr, scristr

pe

Viziru, camera Sambl

"ar" prevestire a timpului fdrd duratii, in

lor dincolo de moarte.

alte cdrfi, Eliade insugi dtr inoperele sale artistice

in Memoii, Eliadesd

care va pitrunde in final, iar magina pe care o vede aievea in pddure va fi vehiculul mo4ii sale. Simbolul apare aproape in toatli proza lui Eliade; ruinele unei case

recunoagte in acest simbol o dominantd a operei lui gtiinfifice: ,,Fdrd sd fi Etiut, fdrd

titluri

de

studii sau de volume literare, care,

ascund incredibila

experienl5 yoghind a lui Zerlendi.l$DQ, sau fiin(e care au alunecat intr-o alti dimensiune temporald (DouIsFe-

ardt in ieea ce voi dezvolta mai $arpele t0ruiu in lucrdrile mele de filozofia qi istoria religiilor, qi anume c6,aparent, sacrul nu se deosebepte de

fi vrut, izbutisem sI

nu numai nu explic5, dar deschid alte ugi, adicd numeroaseposibilit5li '

cI

inlelesul.tuturor, pe care o asculttr fermeca,ti to,ti ciletorii unui vagon d9 tren, cu excepfia povestitorului,

de

interpretare;

care, deqi cuprins de o emogie nelimuriti, nu ingelege cuvintele. Cartea aceasta se integreazd indimensiunea devenirii perceptibile,

buniioard, pentru a motiva ideea ctr istoria ge4eraltr lnseamnd teroare,

un personaj invocd

in care btrtr6na pare oarbd, iar fataare'cdnd L4,cdnd 20 de ani, apoi

un

profan, cd fantasticul se camufleazdin real, cd Lumea este ceeace se arattl a

binecunoscut studiu eliadesc: ,,Evident, teroarea istoriei e unadin obsesiile profesorului. DacI a,ti citit I-e mythe de l'Aternel retour,vd aduce,ti aminte." (Adio,X))

intreaga scend se deplaseazl cu

r**e...).'Tot camuflati este qi ptrdurea in care va dispdrea Pandele (19 t) $ care in realitateaistoricd nu mai exista de doudzeci de ani. Casa gigdncilor nu este decdt un loc rdu famat, dar pentrual

Aceeaqi dialectici

fi gi totodattr un cifru. -. evident, in

contextul unei fresce etpice de mari propo4ii - susline si Noaptea de Sdnziene, inceputd 12 ani mai

Cartea reprezint[ un mod de cunoa$tere rafionald a lumii, dar gi

mult timp in urmd, in amitirile povestitorului (Zamfirescu), in momentul in care a inceput clldtoria celor doul personaje spre casd qi spre moarte. Cartea

reprezinttr aici harta drumului spre

'Gavrilescu devine un universd-a tie.).

tirziu,in

1949; cu deosebirea cd de

un mod de salvare individuald.Gavrilescu este fascinat de numele colonelului Lawrence, pentru cd e

data aceasta nu mai era vorba de

origini qi de aceea bdtrina qi fata traverseazi istoria, trec prin gcoli,

misterului capital: moarte-nuntdAga cum explicd Sergiu Al-George, ciunera,,[ine de dialectica indianl a sacrului"e, respectiv de realitatea

semnificaliile profunde ale Cosmosului, ci de cifrul evenimentelor istorice. Tema camufldrii

fantasticului in cotidian

se

reglsegte pi in c6teva nuvele, scrise

personajul unei cdrti pe care n-a' citit-o; obsesia sa anticipd misterul in preajma ctrruia se aflI gi care pentru el rtrmdne inchis ca gi

in chip

restaurante, sau biserici, cucerind nein[eles pe toti cei care

asculti lectura fetei qi privesc solemnitatea bdtrdnei; cartea aceasta confine in sine sensul

31

--

;r-

lumii, poveste;te despre,,luntrile

care ne

a$teaPte

' la

apa

ruinele unei case pistreazd spiritul locatarilor mo(i o datd cu

Vavilonului", despre lucruri,,carerup inima de triste{e", dar gi despre intoarcerea la origini; este cartea sacrd a istoriei omului (adic5 naptere ;i moarte), al cdrei atribut

distrugerea casei. Cdsula din pddure, Iocul in care se irrt6lnescdoi indrdgostili, se sacralizeazd qi,

rejntors. Povestea cuPrinde un ritual, pe care Eliade il numegte ,de tip qar4anic"; degi nu se cunoscmisterele orfice, se qtie cd pregdtirea

incetarea

stlrii contemPlative; omul a dorit sd devind Dumnezeu, adicd sI, creeze, ceea ce a gidevenit, dar crealia sa se face Prin consum de substange, cu suferin,ti

esen{ial este ferninitatea.MANUSCRIS)

(v.

$i

degi pddurea este tdiat5, casa demolat6, iar singurul supraviefuitor al intdlnirii - amnezic,locul pdstreazd incd sensul sacru, de poartd a evaddrii in timp (19 t).Casa in care se consumd experien{a

serie de'purificdri vegetarianism, ascezd, invdf5turdcuprindea religioasd

o

CASACentru qi spaliu domestic totodati, casa, ca*-qi camera reprezintd o imagine a fiin1ei; de reguld casele din opera literar[ a savantului sunt vechi gi boieregti, trdslturd care, la

yoghind a lui Zerlendi, din SDHcste o casd veche, boiereasc[l aflat5 in

centrul Bucure;tiului. Demolarea

- qi cd ndzuin{ele erau transmigralia 9i imortalitatea suftehrlui (Ist Ged-,II, 177 qi urm.). Cobordrea in infern, in timPul viegii, nu inseamnd moarte; de aceea, Pandele (19 t) accePtd mesajul Euridicei. Ritualul cere purificare - katharsis, tehnicdapolloniand

Dumnezeu dupd putin,tele sale.PierzAnd existen,ta contemplativd, omul a pierdut qi sensul prdbuqirii sale din paradis, a rdmas doar cu o

;i cu

muncd;

el 4 devenit

un

nostalgie, el pdstreazd doar con-

casei generalului cea interbelici gi

Calomfir simbolizeazd moartea unei lumi,

o primd vedere, pare sd ,tin5 de romantism; spatiul povestiriifantastice are nevoie de lucruri peste care a trecut timpul gi, intreacestea, ruinele sau casele clddite in alt secol ocupd un loc important.

instalarea violenti a comunismului (Incog.).

pregete$te minulios, Prin intermediul teatrului; spectacolul insugi 'sdgereazd persPectivaaccidentului, care salveazd istoria(povestea despre toma, toma, fratre, int6mplarea care a dat cenificat de na7tere rom6nilor). Pandel-e,

se

-, iar maestrul

Pandele

Fliinga surdd a Cdderii.'o Sensul pdcatului originar a constituit o preocupare pentru toatil genera[ia lui Eliade, dar tradilia acestei temeexista cu mult inainte in literatura

noastrd (Cantemir,

Heliade

R[dulescu, Eminescu); destinulfiin1ei reprezintd un gir nesfirgit de indlldri ,si cdderi, pentru cd ea gi-a uitat dimensiunea astrald. Eliade

CATABASACobor6rea

in infern (catabasa)

definegte omul post-edenic Prin

Eliade introduce ac6st simbol in

spirit romantic, dar gi cacomponentS

o

re$tene,

a geografiei bucuiar fixarea sPafiald,

amlnuntele arhitectonice amintesc

de preferinla scriitorului pentru

'

opera balzaciand'La Eliade casa se leagd direct de destinele oamenilor

reprezinti o temd de largd circula$e in ritualurile mistice, in mitologie, artd. Eliade ii atribuie valoare iniliaticd, iar in scrierile lui artistice este legatd de povestea nefericitului Orfeu. in Odiseea homericd, Ulisse coboard in Hades ca sd"gi cunoascl viitorul de Ia profeful orb, Tiresias;

purificat prin artii, iluminat prin anamnesis, ingelege cd Poate cobori, cdci catabasa este urmati de indllare. Chemarea Euridiceiinseamnd eliberarea sufletului din

amnezie uimati de anamnez5; transcendenla Presupune rein-

nodarea relafiei

cu memoria generall, dar momentele de treziresunt foarte scurte; .cddereanatura fiin1drii,9i

inchisoarea materiei, pi, deci, de moarte. Este ceea ce descoPerd ,si Adrian GCU), un alt Orfeu pentru

indllarea fac parte deopotrivd din

conservd,

in ciuda

al cdrei rost sePeriodicei

care o locuiesc; de pildd, locuin(a lui $tefan (NS) este distrusd in tiinpul unui bombardament, iar

Orfeu, considerat strdmog al lui Homer, se confruntd cu zeii gi cu lumea cealalti, cdci el vrea s-oreaducd la

care experienla coborArii

(cu

regenerlri a vielii. in nuvela lCD,

ascensorul) declan;eazd Procesulde anamnez5, in sensul de acces la memoria generald. (v. qi ORFEU)

mesajul orfic se transmite de-alungul istoriei, degi au fost uitate gi destinul gi misiunea lui Orfeu' In .alt?i scriere, un personaj lanseazi ideea cI in urma Cdderii, oinul a

aceasta

ii anticipA

destinul:

personajul pleaci in exil la Paris, nu mai are nevoie de cas6, cdci in cur0nd moare. in DouIsprezece...

viali pe Euridice, agadar, vrea sd anuleze insSgi moartea; el este invins in idealul sdu, darrImAne ca simbol cobordt in lumea

al celui ce a tno4ii Si s-a

CADERENae Ionescu asociazd Cdderea cu

uitat cale-a regenerfii, a devenit efemgr (LTCI); uitarea inseamnd

33

tri

in via1d, captivitatea sufletului. Dominic Mateiscufundareaccidental, igi regdsegte starea eternd, dar natura sa umand il trddeazd; el se intoarce la condilia sa de om, adicd blocat in amrieae qi muritor. CXderea stimuleazd spiritul reacfionar - scrie Cioran" - cdci ea di sensul ihvariabilidtii fi ingei, sortitii la coruplie gi degradare. Aventura iegirii din gablonul vielii inseamnd C[inerte...) , se

cdldura initiald, generattl de efortul

inalli,

al unitdlii primordiale (MVM); in concepgia indiand,asceticna$terea

lig6nci, deqi amiaza zilei trecuse, cdldura este gi mai insuportabild.

oamenilor de joasd culturd, care amnezici. Cdntecul lui Adrian a fost creat la inceputul inceputului, sub semnul lui Orfeu, apollinicul, dar vorbegte despre Dionysos; simbol al armoniei, impdcarea lui

trdiesc fdrd gAndul salvdrii,

lumii se datoreazd

uneia

combustii interioare; de ordin

spiritual, individualizare

haosului. #pas inseamnd puterea cdldurii (,,ceva asemdndtor cu clocirea"t2), iar Eliade prezintd o

mituri in care puterea gi clldura se identificS; aceastd clldurd chre stdpAnegte esteserie de

Doctorul Zerlendi, care,,declan;eazd congtient iegirea din realitatea limitat5, simte doar ,,o vagd cdldurd a capului" (SDII). Eusebiu, degi nu partiffi-ta experimentul evaddrii din istorie, prin simplul fapt cd se aflE inpreajma sacralitXlii, este invadat de

Apollo cu Dionysos, aga

cum Eliade (in.Ist cred-) este gi explicdsugestie ,a anuldrii conffariilor. De altfel, insd;i descoperirea lui

o

cdtdurd

gi igi

scoate haina

gi

risc gi revolulie. Simbolul Cdderii

in multe mituri ;i in alte religii dec0t cea cre;tinI; pentruapare

traditiile primitive,sexualitate,

in filozofia indian5 genereaz[ libertatea absolut[. Cdlduraanormald a fiinlelor este serhn al unei hierofanii: ,.Un sfAnt, ca gi un gaman, yoghinul sau un erou experimenteazS clldura supranaturald in mdsura in pare depdgesc,

asociatd de greci cu focul divin, iar

cizmele, pe un cAmp irvdPezit,in noaptea de Crdciun (19 t).

Adrian (cd intre coborhre

gi

indllare

nu existd diferenl5)

Cddereagi

inseamnS canibalism, moarte

CANTEC

in timp ce pentru gdndirea indiand simbolul

presupune,,ruptura primordiald din interioml fiin1ei" (IVfVIvf), ceea ce-l indreptSlegte pe Eliade sI afirme

in planul lor

propriu, condilia

ctr intre obsesiile arhetipale ale omului existd ;i intuilia ctr viatareprezintii o decddere de la condilia celest[ a omului; el vorbe;te despre

.umand profand pi se incorporeazd

sacralitdlii" (MvM, 242) . ConformIndidr

Pentru cI se adreseazd direct sufletului, permite o receptare emotional5 completS; de acaea cAntecul are funclii magice; este asociat iubirii gi, ca;i ea, constituie un mod de comunicare cudivinitatea. Cdntecul este vehicul al mesajului sacru - multe texte

pledeazd pentnr coincidentia oppositorum, ca principiu al lumii eterne. Un alt muzician, Antim (Unif.) glsegte calea transcenderii prin muzic6.

Gavrilescu @-_Ii&}, desi totmuzician, nu qtie, insd, cd este un posibil nurtntor de mesaj.

unei credin[e din

CENTRU

o

cddere, nu neapdrat

in

sensul

contemporan6, un om fierbinte se afld in comunicare cu Dumnezeu (IV[V[{, 239). Aproape toatepersonajefe ctre au o experienfi de excep{ie sunt,cuprinse de o cdldurd nefireascd, reflex al Genezei, cdci

religioase s-au conservat.

gi

ci despre ,,o c5dere ce.se traduce printr-o catastrofdiudeo-cregtin,

El se imprimd cu

transmis prin intermediul muzicii. ugurinfd,

fatald geniului uman gi in acelagi timp printr-o schimbare ontologicd

in structura Lumii." (IvIA

115)

orice alunecare din normalitate precede renovarea, renastereafiin1ei. 9gylleosr-"ste asediat devdpaia fierbinte a strdzii, care il lovegte peste gurd, peste obraji; el nu inlelege ceea ce i se intdmpld pi nici mdcar intuitia miracolului nu o \:

fascineazd, dar .adesea este purtdtorul unor simboluri pe care doar cei iniliati le vor descifra. CAntecul in curte la Dionis, dinnuvela cu acelagi nume, transmite un mesaj despre mdntuire. Adrian a

Simbol esen[ial gi cu multiple semnificalii in opera lui Eliade, omul arhaic gi-a marcat spatiul vital prin construclii care repetd 'universul, luAndu-gi ca reper centrul sdu. Un copac, un stdlP, piatra de temelie (omphalos) at devenit simboluri ale centrului lumii gi, prin extensie, intregul spafiu din jurul lor a reflectat

cArJUn.i, @AGrcA) in discutarea acestuisensul dat de Ng-Veda (X)

scris versurile cu congtiinta

cA

simbol

arhetipal, Eliade pomeqte de la

-

tipas,

are, de aceea c6nd iese de la

orice poezie este soteriologicd, dar a uitat textul. Leana cdntd aceste versuri prin cdrciumi, pentru cd gtie cd mesajul cdntecului se adreseazd

imaginea macrocosmosului consfinlit pirn abraxas sau prin jertfd. Un astfel de loc sqindumnezeie$te, este purtdtor al faptului magic (hierofanic), adicd

35

sacru. Din aceaste perspective, centrul poate fi considerat punctul de int6lnire dintre Cer qi PdmAnt,

C5dere, centrul este locul spre care

adic[ acolo unde s-a

slvArgit Geneza insSgi. Eliade, dupd o demonstra[ie prddigioasS, bazatd, pe mituri gi credinle de circulafie

universald, afirrn5: ,,orice noud agezare omeneascd este, intr-un anum.it sens, o reconstrucfie alumii. Pentrua putea dura, pentru a sau

fIrI efort in el, iar experienfa

aspird fiin[a de-a lungul intregii vie1i. ,Accesul la centru echivaleazd cu o consacrare, cu o iniliere. Existenfei de ieri, profand gi iluzorie, ii succede o existenfi noutr, reald, durabild gi efiqace" (TIR, 349). Omul 'cautd i,u deznddejde centrul sau nimere,ste

identificd toate cdutilrile omului (Graalul, cSldtoriile in lumea de dincolo, scara cdtre Cer, rug5ciunea cre$tind) gi le subordoneazi nevoii de evaziune a omului,. iar

inceputului, dar gi bleltemul intoarcerii (in mod conventional, cuvintele torna, toma, fratrt suntconsiderate prima atestare a limbii

evadarea

din timpul

profan

romane, pe la anul 600). Aceea;i idee apare ,si in naratiunea

constituie problema fundamental5 a metafizicii.'a Eliade considertr cI

gangurile. Gavrilescu

orice centru cuprinde dorin[a

de

Gore @ou[sprezece...) nu au con$tiinta sacrului, pentru ei

Qg$gl,

fi reald, noua locuinlE

noul orag

trebuie sd fie proiectate, cu ajutorul

ritualului construcliei, in Centrul Universului. Dupd numeroase traditii, crearea lumii a inceput intr-un centru gi, din acest motiv, construirea oragului trebuie, de asemena, sd se desfdgoare injurul unui centru" (TIR, 342). Dinaceasttl observagie simplS, Eliade formuleaztr o serie de idei care [n de filozofia religiilor. Centrul este singurul loc in care este posibild crea[ia, el reprezintd o intersecfie(crucea cre$tind) din care izvorSgte energia viegii. Centrul presupune atAt indllarea cdt gi cobor0rea; este un canal de jonc,tiune intre Pdm0nt

identificdrii cu acesta presupune intdlnirea cu moartea sau cu nemurirea, c[ci sacrul are omorfologie teribild,deschide drum gi spre eternitate gi spre efemer

rectrpdtare a naturii primordiale, a

experienfa rdmdnesemnifiCalie.

fdrd

paradisului, dar aceastii aspiraliereprezintii gi un mod de a respinge,

de a estompa teroarea istoriei,adicl de a iegi din timp. Aproape toate personajele eliadegtitrliesc experienga centrului ; $tefan

(TIR,351).

Simbolul centrului dovedegte o trS.sdturd arhetipall a fiin[ei, gi anume nostalgia formelor transcendentale, nostalgia paradisului pierdut. I. P. Culianu'3 considerd cd Eliade a preluat conceptul de nostalgie 'aparadisuluide la N. Crainic; acesta

Centrul este un spaliu consacrat gi unanim cunoscut (aga cum este oragul natal), sau este camuflat qi la indemdna oricui este pregdtit (nativ sau prin inilere) sd-l gdseascd.

Viziru, din NS, con;tient

de aceastii cdutare resimte' existen{a ca pe o rdticire in labirint, din care reu$e$te sd glseascl iegirea, semn

@INCIDHVIIA OPFOSIIORTJMNoliunea define;te armonia prin ,,implcarea,contrariilof' qi apareobsesiv in opera lui Eliade, pentru care repiezintd ndzuinta supremd a omului. Mulli gdnditori au fdcut

,

considera

cd fiinla

sfideazd

al atingerii centrului. Centrul siu este cobordrea in prlpastie (adicd nuntd-moarte); pentru Adrian dCP), ascensorul devine centm,iar pentru Pandele (19 L) cdsuta din pddure. Partenie (NS) iSi

moartea prin cultur6, prin orice act

observafia

cd

esenla

lumii

se

de crea[ip gi, din acest punct de vedere, ,,nostalgia paradisului e

reduce la elemente opuse, aflate

ln

impulsul fundamentalpltrsmuirilor omenegi",

gi Infem (ascensod lui Adrian, Uin ICD;. Spaliu hierofanic gi totodatd real, centrul permite inser,tia in illo tempore, clci aici timpul profan poate fi abolit.Exprim6nd dorinla omului de a se

Dumnezeu a fdcut omul sd participe la iluminarea dumne-

al cdci

proiecteazd toate emotiile gi cdutilrile intr-un dubfp - $tefan.

permanentd confruntare: pozitivl negativ, feminin/masculin, noapte

Centrul sdu este celdlalt, pe care il ignord gi din cauza acestui fapt va

lzi

pune problema in

zeiascd; trebuie spus cd Eliade nu

muri (este confundat cu dublul sdu).. Zaharia FErAmd igi fixeazdcentrul pe str. M6ntuleasa, proiec-

etc. Este de la sine inleles c[ poate fi imaginati o lume sau o ordine ?n care contradicfiile sunt

termeni

afla

in inima realit5{ii gi de a

redob6ndi, tntr-un sens cregtin, condilia divind, de dinainte de

ortodoqi (nici mdcar creqtini), ci mai degrabd are o viziune filozofic5, dezvoltati din teoriile

tatl mitic intr-un lung ;ir de pove$ti. in -rornanul 19 t., sesugereazd ideea c5, pentru romini, centrul este povestea despre foma,

eliminate. Eliade, preocupat de problemd, descoperd cd filozoful grec Heraclit di o primd viziune asupra reunirii contrariilor, anume cd ,,Dumnezeu insearfind toatecontrariile". Sintagma coincidentia oppositorum ii apartine insd

lui Nae Ionescu; profesorul

torna, fratre, adici

obsesia

36

l--

,!T-

gdnditorului renascentist Nicolaus Cusanus, care a definit prin ea

care se spune cd la inceputul lumii

oamenii erau de trei feluri:masculini, feminini gi androgini;fiecare prototip era alcdtuit din doi

misterul totalitSlii. Eliade cautd contextele arhetipale care au condus la teoriile mistice ale lui Cusanus: ,,Se gtie cd identitatea contrariilor (coincidentia opposi-

torum) era, pentru NicolausCusanus, definitia cea mai pufin

imperfectd a lui Dumnezeu. Se qtie, de asemenea, cX una dintre

sursele

de inspiralie alelui

lui

Cuspnus a'fost opeia

Pseudo-

Dionisie Areopagitul.

Cum

spunea Areopagitul, unirea contrariilor intru Dumnezeu constituie un mister. Dar nudespre aceste speculalii teologice gi metafizice vreau sd vorbesc. Nu

indivizi, ca gi cdnd ar fi fost doi oameni lipili, care alcltuiau o sferd. Pentru cd. androginii' erau rdi, Zeus i-a pedepsit pe tofi oamenii, tiindu-i in doud, dar le-a l[sat posibilitatea iubirii, adicd de a reface prin intermediul ei unitatea primordiald, de a trdi pentru scurt timp fericirea absolutd de la inceputul lumii gi pe care oamenii au pierdut-o o datdcu aceasti pedeapsd. Multe religii aqazd

exact, in ultimii 30 de ani, a dispdrut din literaturd (sau din ritualurile. moderne legate de moarte) viziunea iadului, sau a judecdlii de apoi.'' Aceast[ idee este anticipati de Eliade; el sPunecd viala gi moartea nu sunt diferite;

aventuri erotice, adicd Prin repetitie gi prin incercarea de a

fi cunoscut in timpul viblii, dar este camuflat.acest paradox poate Acestd viziune despre armonizarea

surprinde materia in devenire. Paralel cu povestea locotenentului este prezentatd gi cea desPre o bltr6nd inso,titi de o fatd ce citegte dintr-o carte gi care cllStoresc spre origini, la nesfdrgit, ca viala insd;i; ceea ce au descoperit . ele este misterul, paradoxul int6lnirii dintreexistenld

contradicliilor ascunde nemullumirea addncd a fiingei in legdturd cu destinul ei: ,,Faptul cd acesteteme gi motive arhaice trdiesc incd in folclor gi ies mereu la iveald ln

si non-existenf5; aceagi

experienld este intuite de cdtre Onofrei cdnd il intAlnegte pe

fi de mare interes pentru istoria filozofiei occidentale, ci pentru c6, dupdpentru cd ele nu arpdrerea mea, ceea ce trebuie sd ne

la originea universului binele si rdul. tn mai multe legende bogumilice, frecvente la popoarele slave 9i la rom6ni, Dumnezeu gi diavolul aucreat impreund lumea;toate

lumea oniricd qi imaginard dovedegte cd misterul totalitdtii'face parte din drama uman5. El revine sub aspecte multiple ;i la

locotenent: ,,un locotenent de rogiori prezentat in termeni de filozofie negativd constituie in el insugi un mister, un paradox. Coincidentia oppositorum, ar fi Metafora absolutl a impdcdrii contrariilor o reprezint5 misterul ,,in care fiinta poate coincide cu nefiin{a.t' Un alt personaj, Adrian (din ICU;, descoperd acestd coincidenld in cdldtoria cuascensorul qi o formuleazl heraclitian, ebservAitd cd intre coborAre gi indllare nu existE diferenle. Pentru

preistoria .filozofiei, " faza presistematicd a gdndirii."(MA,74)Eliade prezintd scrieri filozofice, doctrine religioase, mituri. credinfe gi ritualuri care contin sugestia unitSfii, a reuniunii fragmentelor contradictorii exis-

re{ind ast5zi atentia este tocmai

gnozele dualiste vorbesc despre impdcarea binelui cu rdul intr-o perioadd indepdrtatd (in preistorie,

vielii culturale * in teologia misticd gi in filozofie ca ;i in mitologiile gi in folclorurile universale; in visele,gi in fanteziile oamenilor moderni, ca qi intoate nivelurile

spus Nicola din

Cusa."(62)

cum zice Eliade), sau despre ndzuin[a , acsti anul5ri acontrariilor.

tente in lume qi ajungeconcluzia

La greci, Apollon qi Dionysos * zei aflali in conflict - apar in miturile de la sfdrgitul civilizatiei grece$ti in deplind

crealiile artistice". (MA 116) in opera literard, ideea apare cel mai bine reprezentatA in nara{iunea Podul,in care mai multe povestiri care par a fi diferite se intretaie 9iconstruiesc in final ideea cd lumea

este un labirint, un amalgam de intAmpldri gi semne, plasate intr-o

Ia

c[ ele exprimd drama fiin1ei care nu-gi poate accepta condiqia muritoare. Filozoful grec Platon inseredzd in dialogul sdu intitulat Banchetul o poveste, in

armonie, ceea ce ilustreaz[ dorinla generald de incetare a

schemd simplS, care

odatd

cunoscuti, oferd calea salvdrii, a

el, ca gi pentru Dominic (din Tinere[e;..) misterul unitdtii se traduce prin accesul la memoria generalS. $i intersectarea unor momente istorice constituie tot un caz de coincidentia oppositorum,

declinului ce incepuse. Culianu, studiind tema c5lstoriilor in lumea .de dincolo, face observa{ia ci actualmente, mai

ieqirii din labirint. Un locotenent

boem devine un paradox al existen{ei prin tabieturile sale cotidiene, prin numeroasele

ca in nuvela NopF... Toate incercdrile de anihilare a contradic[iilor pornesc dintr-oaddncd

nostalgie a paradisului pierdut.

39

--

4

COMI'NISM

Religie ateistd, degenerescenfi

a

la altul, este mai intAi acuzat obscurantism, de misticism

de

salvarea vine de

la cei plecafi in

creqtinismului; Eliade

este preocupat de opresiunea sistemului

delicte capitale incomunistexplicalie care pare

regimul

comunist, mai ales i-n opera literard. in nuvela Pe str. M- lumeaconiunistii inchizi,tionald gi blocatd in suspiciuni incearcd sd transpuni mesajul mitic in realit5[i contemporane. lnvd$tbruI Z,ahaia Fdr6md, interogat de Securitate, face declara,tii incredibile, poveste$te intampldri stranii de altiidat?i (despre o femeie uriagd, despre iegirea lui Iozi in alti lume, prin Iacul din pe;terd, despre Lixandru, care trage o s5geatl spre cer gi aceasta nu se mai intoarce, despre Dof