A j i n i X . S I b l ia , Duminecă, 27 Ianuarie (9 Februarie) 1902 Nr. 5

ţm.l ■: * r 1

l

îţ'- VJ

« ’ i k:■

\ ** i’V-

FfsJuI Abon&atentnlai i 4?* an an . .. . . . ,, , . . . 4 coroana.P» s jussStata ds an • . 2 coroane.

Penirn BoM&Gi* 10 î«i anaaî. &&TOmenteie se fac îa „T'p «grafit1*, sec, pe &cţioni, Sibiiu.

Apare în fieeare DuminecăINSERATE

■■ priateie !n blrnul admlnl s t r a ţ l unje l (strada’ Poplăcii ar. 15).

Un şir ţ&nscnd prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani& treia-oară !0 bani.

Din dietă.Intre naţionalităţile din Ungaria şi

Transilvania nu e nioi una, afară de cea maghiară, aşa de bine organisată, ca cea săsească. Saşii sunt puţini la număr, dar’ la ei rar se întâmplă ca­şuri, ca hotărîrile fruntaşilor lor se nu iie ascultate de domn şi de plugar, de comerciant Jşi de meseriaş. Urmările acestei ascultări se şi observă în progre­sul, ce-'l fao ei, se observă însă şi în vieaţa politică, la alegeri. Saşii, cari după ho- tărîrea fruntaşilor lor iau parte şi la alegerile pentru dietă, au trimis din toate cercurile lor numai deputaţi de naţionalitatea lor. Âoeştia nu s’au ală­turat, afară de unul doi, la nici una din partidele maghiare din dietă, formând un grup separat.

La alegerile dietale treoute au cer­cat şi Slovacii se trimită la dietă depu­taţi naţionali şi le-a şi succes să alea­gă patru, lângă cari s'a mai alăturat yi un deputat naţional sârb.

La desbaterea asupra budgetului, care decurge acum în -dietă, a vorbit şi un Sas şi un Slovac. Vorbirea de­putatului Sas, Lindner, ales în Sibiiu, a stîrnit la deputaţii maghiari un vifor de nemulţumire. Cauaa a fost, că Lin­dner a, vorbit despre drepturile naţio­nalităţilor. El a zis între altele urmă­toarele : »Noi recunoaştem statul unitar ungar constituţional, noi recunoaştem îndreptăţirea limbei statului între mar­ginile trase de art. 44 din 1868 (legea de naţionalităţi). Noi ,>suntem, gata să recunoaştem, că în statul nostru ele­

mentul maghiar e chemat să fie condu­cător, în virtutea inteliginţei, proprie­tăţii şi numărului lu i; dar’ sub rolul de conducetor nu putem înţelege suprema­ţie, adecă -stăpânire neţermurită.

Chestia naţionalităţilor e o chestie de drept, până-când se razimă pe legea de naţionalităţi. Când va părăsi tere­nul acesteia, poate deveni chestie de putere. La noi să potrivesc vorbele ba­ronului Eotvos, care a zis: »Ei voeso, oa naţionalitatea lor să fie de toţi res­pectată şi să nu fie turburaţi de nime în păstrarea obiceiurilor lor naţionale; să poată folosi pentru cultivarea lim­bei lor, pentru desvoltarea naţionalităţii lor toate mijloacele, cari se potrivesc cu siguranţa ţării*.

»Noi ne rugăm în deosebite limbi la un singur Dumnezeu, noi putem jertfi în deosebite limbi la unul şi acelaşi al­tar al patriei comune. . . Când cere in­teresul patriei, dăm ou plăcere totul, avere şi chiar şi vieaţa, dar' ceva nu putem părăsi: naţionalitatea noastră, care trăeşte în limba şi cultura ei.

«Noi am fost totdeauna ffl credin­cioşi ai acestei ţări, suntem şi astăzi şi vom răm âră totdeauna; dar’ la naţio­nalitatea noastră ţinem cu toată căl­dura inim ei noastre ca şi ori-ce Ma­ghiar adeverat la a sar Legătura spirituală, care ne împreună cu patria străbună a strămoşilor noştri şi cu cul­tura poporaţiunii ei, nouă înrudite, nu e în disonanţă cu iubirea noastră de patrie ...«

Despre scenele petrecute în acea­stă şedinţă faeem amintire la . alt loo al foi.

In o şedinţă următoare a vorbit şi deputatul slovac Veselovsky. Vorbirea lui n’a stîrnit furtună aşa de mare ca a Sasului Lindner. El a zis între altele:

«Maiestatea Sa Regele îşi eaprimase dorinţa, că ’i-ar plăcea să vază alege­rile dietale, oe au fost în urmă, libere şi curate. (Mişcare). Guvernul s’a confor­mat acestei dorinţe, dispunând alegeri curate şi libere. Ei, vorbitorul şi soţii sei de principiu acestei dorinţe . . . au să mulţumească, că au putut fi aleşi de dep ttiţi.

• Suntem aderenţi ai unităţii, inte­grităţii şi independenţii patriei noastre. Cum înţelegem aceasta o să esplio. Âvemo oare-oare independenţă. Dacă dr urma vremea de a puie avea o deplină inde­pendenţă, s’o creăm ! Până-oe relaţiunile nu permit însă aceasta, să stăm pe ba- sele create de Dtâk Ferencz. Recunoa­ştem şi ne însuşim principiul unităţii politice a poporului ungar. Respectând egala îndreptăţire, Maghiarilor li-se com- pete supremaţia şi aprobăm, oa în le­gislaţie şi la judecătoriile superioare, limba să fie cea maghiară. La comune

.însă, în oraşe şi la comitat, în congre- gaţiuni şi la judecătoriile inferioare, în şcoaiă până la universitate şi în bise­rică noi naţionalităţile pe temeiul drep­tului dumnezeeac şi natural, cerem ca să putem folosi limba maternă. Pretin­dem aceasta pe. basa legii de naţionali­tăţi, art. XLIV. dela .1868. Naţionalită­ţile nu pot fi despoiate’ de limba lor. Dacă se faoe aceasta, însemnează nimi- oirea lor. Aşa se esplică emigrarea Slo­vacilor (sgomot). Slovacii îşi iubesc pa-

FOITA.Spadă şi credinţă.Ce furtuni n ’au mai pornit Pofta răilor şi ura,Ca să pieri tu, neam iubit! D ar’ de toţi ne-a mântuit Spada noastră şi scriptura. ? ■

Sfântul steag ne-a fost altar,Şi, supt el, săriam grămadă S& ne batem la hotar. Qhioagă-’ţi dă ori-ce stejar Ori-oe coasă ’ţi dă o spadă.

E a r’ când braţul ne oădea \ Când şi când fără putere,Nioi atunci nu ne soădea Inima, o'aveam in ea Scris Christos ca mângâiere.

Ce de ură s’a pornit,Căutând a ta pierzare!Dar’ ai stat, ’şi-ai biruit,Căci prin spadă-'ţi a grăit Domnul cel-ce 'n veci e mare!

©. Coşbne.

Poesii poporale.Itin Nitnlgea-JSotnânească.

Culese de Ş tefan H nzonl, înv.

Duce-m’aş nu ştiu calea,Dar’ m’a-’nvăţa nevoia Că-’s soţie ou dînsa,Duoe-m’aş nu ştiu drumul,Dar’ m’a-’nvăţa urîtul,Că-’s soţie cu dînsul.

Taci inimă-'n sînul meu, Şi nu spune că ’ţi-e rău, Fii inimă răbdurie,Cum îi tina sub oăloâe,

Fii inimă răbdătoare Cum îi tina sub picioare.

De când îs mândrele-’n ţeară Seamăn grâu — secer săcară, De când îs mândrele-’n lume Seamăn grâu — secer tăciune.

De-ar avea pismaşii modru Face m’ar cenuşă-’n codru, De-ar avea pismaşii rând Face m’ar cenuşn-’n vânt.

De a-’şi ajunge zile multe Să mă duo şi eu la munte S’aud fagii vâjeind Şi mândra-’n frunză zicând,Ea să zică eu să cânt Se ne treacă de urît.

Cui îi trebue nevoi Meargă după văduvoi,Cui îi trebue năcaz Meargă după om rămas.

Pag. 50 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 5

tria, dar’ dispreţul ou oare sfint tra ­taţi. . . (sgomot).

E fapt, oă In America poporul slo- vao are liberă eserciare a limbii sale. Aoolo Slovacii au libertate. Dovadă şooalele, bisericile şi organisaţia lo r ...

In adunările comitatense limba slovacă e oprită. (Sgomot). Esecu- tarea legii de naţionalitate ar fi de mare folos pentru poporaţiune. Pre­tinzând eseoutarea legii, credem oă fa­cem folos patriei*.

După aceste Veselovsky îşi des- voaltă părerile asupra chestiei econo­mice, a dreptului electoral şi altor che­stii din vieaţa de stat, declarând în urmă, oă nu primeşte proiectul de bud­get, din causă oă pentru scopurile cul­turale ale naţionalităţilor nu este nimic prelim inau.

Abia sflnt o mână de deputaţi de-ai naţionalităţilor şi deja s’auspăriat oeia- lalţi deputaţi din dietă!

D e la h ig ă . Consiliul »Băncii Poporului< din Bucureşti înfr'una dia şedinţele sale m ai recente a luat p a ­triotica şi laudabila decisiune, oa suma de lei 8044 bani 40, pe care urmează

■a o da anual unei societăţi culturale, anul acesta se se adaoge la fondul, oe Banca a constituit L ig e i pentru u n i­tatea culturală a tuturor Românilor,

CONGRESUL CATOLIC. Congresul autonomiei catolice a ajuns Ia şedinţa ia 30 Ian a arie c. pfta& la secţia 30 a pro­iectului. Propunerea pentru Introduce­rea sinoadelor dlecesane ' a fost res­pinsă.]

Congresul ’şi-a amîuat şedinţele pânft Sn 17 1. e. _________

P e n t r u l im b a r o m â n ă î n b is e ­r ic ă . Judele singular dela judeodtoria din Sătmar, în pertraotarea procesului intentat contra preotului Q. Ardeleanu, pe motivul de >Conturbare de religiune< (vallăshăboritâi) a judecat pe numitul preot la 6 luni temniţă şi 400 coroane amendă. -

Gasul s’a întămplat în vara anului trecut, când preotul pregătindu-se Ia sf. misvă, a provocat la tăcere pe nişte muieri, ce cântau în biierica din Sz. Dob

pe o arie ungurească (de ciardaş) ceva cântare maghiară, zicăndu-le: »să nu murdărească biserica ou astfel de cân­tări în limbă străină*. Procesul inten­tat pe aoeastă basă a avut resultatul trist de mai sus.

Ce caută ciardaşul în casa lui Dum- ţ nezeu?

F a p tă n a ţ io n a lă . Venerabilul D. S tr o e 'S . B e llo e s c u , senator ş i inginer din Berlad, cunoscutul mare filantrop şi naţionalist, a decis se achite abonamentul »Tribunei*, atât acum, cât şi în viitor, ou câte 100 lei anual.

Fapta naţională laudabilă a dlui Belloesou vorbeşte de sine şi poate servi de esemplu tuturor aoelora, cari vor a -ş i achita, în mod vrednic, datorin- ţele lor naţionale, atât faţă de presa noastră, cât ş i faţă de alte oause na­ţionale.

M o ş te n i to r u l d e t r o n la F e* t e r s b u r g . Vineri a sosit moştenitorul de tron austro-ungar, Franciso Ferdi- nand, la Petersburg, oa sg facă visită Ţarului. Din aoest inoident ziarul >Post« din Berlin la loo de frunte declară de naive toate oomb'naţiunile presei, că adecă scopul acestei visite ar fi^înche- iarea unei alianţe între monarchia noa­stră şi Rusia şi în consecinţă luarea unei posiţii ostile noului proieot de ta­rif vamal german şi spargerea triplei alianţe. împăratul Wilhelm — zice »Post« — a ţinut totdeauna de lucru ponderos înţelegerea dintre Austro-Un- garia şi Rusia ou privire la politioa din Balcani] Această înţelegere însă nu în­semnează o răoire faţă de Germania.

M a is ă c o n tr a S lo v a c ilo r .Lupta purtată de Slovaci în tim pul din urmă jatât la alegerile pentru par­lament, cât şi la cele municipale, a pus irt mişcare întreg aparatul şovi- nist contra conducătorilor poporului slovac. Fişpanul din N e u tr a a dat poruncă directă tuturor solgăbiraelor se-'i înainteze raport amănunţit despre toate mişcările preoţilor şi învăţători­lor slovaci d in comitat. Provocarea a avut resultat. Toţi agenţii fişpanului

Cine crede la fioior,Tună-’l Doamne fără nor, Cine orede la drăguţ,Tună-’l Doamne din noruţ.

Cine nu-’i mâncat de rele, N’are oe oânta de jele,Să mă lare să cânt eu,Că m’o mâncat bogăt rău.

Am auzit din bătrâni,Că nu-i bun gardul de spini, Nici copila din veoini, Gardu-i bun de scânduri lato Şi copila de departe.

D i n G a leş.Culese de Dumitra Il«rzan.

Zice lumea oă iubesc,Nioi eu nu tăgăduesc,Ci mai tare mă-’ndrăgeso, Mă-’ndrăgeso şi mă deochi Şi de gene şi de ochi,

Şi de iia ou altiţe,Şi de gura ou gropiţe,De oercelu din ureche De sprâncenele păreche.

D i n lg h ie l .Culese de Iile Igna, june.

Mândruţă mânoa-te-ar bruma Gura ta ’mi-a fost leguma, Că ori râ t te-am sărutat Şi tot nu m’am săturat.

Frunză verde de pe rît,Ce mi-i drag nu-’mi urît,Fie ca negru pământ,Ce ’mi-i urît nu-’mi-i drag, Fie oa neaua de alb.

Mândruţo de dorul tău,Mă topesc oa inu ’n tău, Mândră pentru Dumneata, Mă topesc cu cânepa.

s'au grăbit eu rapoartele, din car* reese, eă întreagă preoţimea şi învSţa~ torimea slovacă e . . . panslavă. în c o n ­gregaţia comitatensă s’au c e t i t acesta rapoarte, discutându-se şi propttnSn- du se luarea celor m ai strajnioe mc- suri pentru salvarea patriei de * p e ti- culoşii monştrii panslavi*.

MARE BUCURIE. Semioflciosul *MagT~ Nemz.« faee eunoscut, eă In oficial statistic regnleolar s’a constatat pe bana d a te i* » adunate eu ocasla conscripţiei din m b I trecut, că elementul maghiar a ajuns l a 51.4% a întregel poporaţinni.

Această ştire a produs mare bucnrlsr în ceata şovlnlstă, de ceea-ce fţl vine surtsl, ştiind eum s î faee la noi statistic Spor mare — pe hârtie.

D i n d ie tă . Rar s’a mai pom enit în oamera maghiară o furtună, oa oea înscenată în şedinţa de Miercuri. La o r ­dinea zilei a fost desbaterea proieotului de budget Ugroniatul Hortovănyi a în ­ceput discuţia, oombâtând aspru legile politice bisericeşti şi liberalismul, oari au adus cele mai nefaste resultate pen ­tru ţeară. Pentru proieot a vorbit M i- fclos Odon, acoentuând îndeosebi chestiu­nile economice, cari pretind o resolvare mai urgentă. Csăoolszky Lajos, kosm - thist, a luat apoi ouvăntul, atacând p a ministrul de finanţe Lukăcs în m odul cel mai vehement,pentru-oă seduce opinia publică cu promisiunea reformelor d e dare, pe cari însă nioi prin gând nu-’i trece să le realiseze vre odată. In tro- rupt sgomotos şi apostrofat .încontinuu cu frase şoviniste ’şi-a ţinut apoi v o r­birea deputatul sas Dr. Lindner, espli- oând posiţia Saşilor faţă de politioa g u ­vernului, în oare nu are încredere.

Proiectul de budget totuşi ’l-a p r i ­mit oa basă a discuţiei generale. A d e ­clarat, oă recunoaşte rolul preponde­rent conducător al Maghiarilor, dar' nu şi supremaţia absolută a naţiunii m a­ghiare. Aoeastă declarare a soos d in sărite întreagă ceata şovinistă, până ş t preşedintele ’l-a îndrumat la ordine. Scandalul s’a oontinUat, luând proporţii şi mai mari, când s’a ridicat să vo r- bească democratul Jidan Văzsonyi, oare la Dobriţin a ţinut un disours îndrepta t contra nobilimii maghiare. Până şi ko«- suthiştii, oari la început simpatisau ou el, aoum ’l-au părăsit, sooţSndu-'l d in Tîndurile lor.

CSHT5KS1TĂŢILB 9TAŢIOMAUS. misiunea budgetară a Beichsrathalnl striae a primit propunerea, că petiţiile Intrate eu privire la înfiinţarea unei n a i. ▼ersităţi germane, eehe, italiane, slovene şt ratene, sg fie transpuse la guvern.

V is i ta d e la P e te r s b u r g . Z ia ­rele ruseşti „ N ovo ie V r e tn ja “, „ B i r - s e v i ja V j e d o m o s t i „ N o v o s t i " ete, se ocupă la loc de frunte cu însemnă­tatea politică a visitei principelui no­stru de coroană, Franoisc Ferdinante. •Novostu d. e. arată însemnătatea, convenţiei dela 1897 dintre Rusia p i Austro-Ung aria, prin care se susţinm status-quo şi liniştea în Peninsula- Balcanică.

Nr. 5 P O A I A P O P O R U L U I Pag. 51

. Neutralitatea Svediei şi Nor­vegiei. In parlamentul Norvegiei a ■depus Hedin ţi yoţii o propunere in cheatia declarării neutralităţii Svediei ţi Norvegiei. In propunere se zice, oă gu- vernul să facă paşii pentru alăturarea şi a Danemarcei la proieotul de neutra­litate yi să faoă ounosout tuturor pute­rilor, că ţările Scandinave vor păatra şi pe viitor starea lor neutră de pănă aci.

Emigrările. Ministrul nostru de interne* provocat de nou toate autorităţile din ţeară, aă îndată ce vor observa vre-o mişcare privi­toare la emigrare, s6 erueze eausele şi persoa­nele, cari au in iţia t mişcarea şi să facă raport ministrului, ca s i se poată lua m ăsuri proi- bitive.

D in L u m e .Serbia.

#Scupcina continuă deabaterea proiec­

tului de lege comunală. Cârd a fost vorba de votarea paragrafului, care dă guvernu­

lui dreptul de a diaolva prin represen- tantul aeu consiliul comunal în caa de deabateri viforoase, a’au produs prin o parte a deputaţilor isoene furtunoase, cari au silit pe president să suspende yedinţa.

Foile partidului liberal protestează contra ordinului secret adresat oficeri- lor, după oare fraţii reginei au să fie onoraţi ca membri ai casei regeşti.

Anglia şi Transvaalul.In parlamentul englez a comuni­

cat Balfour, că guvernul olandez a in­tervenit pe lângă cel englez, oferindu-’yi serviciile pen tru încheerea păcii în răs- boiul din Afrioa-de-sud. Curtoasia nu-’i permite să comunice ouprinsul, până când nu va publioa guvernul nota sau până- ee nu va ajunge cel puţin răspunsul lui la Haaga.

După-oum comunică > Daily Mail« yi «Kdlniache Zeitung«, dispun sul englez la nota olandeză e un refuz hotărît. £1 e motivat ou aoeea, oă guvernul olan­dez, după insayi mărturisirea lui, nu are mandat dela Buri în privinţa aceasta.

Dr. Leyds declară printr’o notă publioată de ziare, oă republicele n ’ar fi eerut esolusiv Olandei sS intervie, ci oă «1 s’a adresat tuturor guvernelor spre a găsî un mijloo de a pune capăt rfis- boiului.

Ziarul »Dail Maily» crede a şti, că primul ministru olandez Kuypers nu părăseyte speranţa pentru încheierea păcii. El va presesenta din nou alte propuneri.

După o telegramă din Haga, Kuy- p e ri a conferit azi dimineaţă îndelung eu regina Wilhelmina.

«Daily Telegraph* zice deaseme- Bea, că Kuypers ipregăteyte o nouă so tă c itră Anglia, notă oare va avă tpriginul câtorva puterL

In camera olandeză a declarat mi­nistrul de esterne la o întrebare, oe ’i-s’a adresat, cfi nu poate comunioa încă «uprinsul notei adresate guvernului •nglez.

Ministrul'-englez de răaboiu a con­vocat noue trupe de miliţie pentru ser­

viciul activ.

Foile engleze făcură mare caa din oferta «generalului bur* Vilonel, care ae deobligase să angajeze 1500 Buri contra oelor-oe luptă pentru independenţă. După oum s’a dovedit, omul acesta a foat »ge- neral-wetsagent«, un fel de advooat de a treia mână, oare dovedit oa trădător a fost condamnat la muncă sîlnioă, dar’ a scăpat la Englezi.

Prim ministrul Selandei-nouă (Au­stralia) ameninţă guvernul englez, că dacă acesta nu va procura carnea pen­tru armata din Afrioa-de-sud dela Au­stralieni, aceştia du vor mai da ajutor Angliei. Slab entusiasm.

China.Primind pe aoţiile miniştrilor stră­

ini, împărăteasa a spus oă asediul lega- ţiunilor este o teribilă greşeală, pe oareo regretă mult şi a adăogat, oă China doreşte să ese din iaolarea ei de până acum şi să-’şi apropieze civilisaţia euro­peană.

Intre China şi Coreea a isbuonit un confliot de graniţă provocat de trupe chineze, oari au invadat pe teritor oorean.

Ştiri mârunte-După telegramele din Roma, lialia se pre­

găteşte s§ cuprindă Tripolitania înainte de luna Uartie. în caşul acesta Francia va cuprinde Maroco.

*»Vorwărta« din Berlin publică o hotărîre

a oficiului de marină a imperiului, care anunţă o nouă înmulţire a vaselor de răsboiu,»

Guvernul chinez a depus în l Februarie la comisiunea de bancă din Şangai prim a rată de 1,820.000 taeli din despăgubirea de răsboiu.

Se anunţă din Iokohama, că în camera de­putaţilor s’a propus ca să se ceară de urgenţă evacuarea Manjuriei de trupele ruseşti, precum şi stabilirea unui acord cu privire la Oorea.

»Foile americane spun, că guvernul Inten­

ţionează să schimbe insulele Filipine cu alte co­lonii ale vre-unei puteri, care s’ar învoî la acea­sta. Asta în vederea imposibilităţii de-a le pa­cifica.

•

în parlamentul englez a protestat deputa­tul Boland contra opririi adunărilor publice de pe insula Malta şi condamnă introducerea limbii engleze la judecătoriile de-acolo.

Muntenegrul a cerut Porţei să se numea­scă o comisiune mixtă, competentă, pentru re- gularea chestiunii hotarelor dintre Turcia şi Muntenegru.

Din Petersburg se telegrafează, că Ţarul a fixat pentru jumătatea lunei Iunie, anul cu­rent, visita ce trebue să-’i facă Loubet, preşe­dintele republice! franceze.

SCRISORI.Un an din istoria nnni grânar.

D oştat, Ian. 1802.

Cu buourie vădită viu a aduce la cunoştinţa on. cetitori ai »Foii Poporu­lui», resultatul anului al treilea al lu­crării grânarului noatru, în nădejdea că vom afla imitatori între fraţii plu­gari români.

Astăzi, har domnului, pe cât la în­ceput eram stăpâniţi de temere a, că cine ştie la ce ne vom alege cu acest grâ­narul, pe atâta ne îmbucură resultatul dobândit pân’ aci, despre care sporne-am încredinţat ou toţii cei întruniţi In adu­

narea generală ţinută în şcoala noastră la 26 Ianuarie, yi am fost întruniţi pe­ste 100 de membri. Eram încredinţaţi ou toţii, că mergem ou paşi siguri spre ţintă.

Din espunerile comitetului şi ale mem­brilor manipulanţi, am aflat că sfintem de toţi oari ’yi-a plătit taxele, membri* 172 inşi. Pân' la finea anului 1901 sub titlu de taxe, în cei trei ani treouţi au Intrat ca plătiri 663 măsuri. Şi spre bu­curia noastră, după soootelile publioate sa constatat, oă avem aatăzi un capital în bani de 990 cor. 34 bani, ear’ în na­turale de 339 măsuri ououruz.

Cu toţii într'o armonie oa acum şi ou aşa bun înţeles şi.veaeli oa dela aoea­stă adunare înoă nioi-odată nu ne-am despărţit, binecuvântând pe Dumnezeu, oă avem fruntaşi, oari poartă la inimă bunăatarea yi înaintarea noastră.

Ni-s’a spus oă in mai multe părţi s’a cerut dela preşedintele nostru statu­tele oa să se foloseasoă de aoelea, în- fiinţându-se yi pe acolo > Grânare*«. Şi s’au şi trimis yi doamne, cât de mult le dorim noi sporul yi acelor fraţi, ba chiar îi rugăm oa să-’yi publice în aoeastă foaie iubită a poporului sporul, nu ca sâ se laude, căoi departe este yi de noi gân- dul a ne mândri, ci singur din acel mo­tiv să-’şi publice resultatul dobândit, aya precum facem şi noi în to t anul ca să iee pildă şi îndemn yi alţi fraţi plu­gari aă-’şi înfiinţeze atari grânare.

Creadă-ne fraţii plugari, oă numai puţină bunăvoinţă, şi înfiinţat odată grânarul, se mai pot afla multe, foarte multe isvoare spre sporul lui. Aşa şi noi am mai hotărît, ca cimiterul cel nou oe nu s’a tăiat în vară cu comas&ţia, tot în folosul grânarului să-’l esarândăm, din oare înoă sperăm la un venit de 30—40 coroane.

Ceroaţi fraţi plugari şi înfiinţaţi grânare. Alegeţi în comitetul aceluia membri ou durere de inimă pentru po­por. Ţineţi strîns la statute şi fiţi în­credinţaţi, oă în sourt veţi avea m ângâ­ierea de a vă fi pus temelia la un fond de ajutoare, din oare apoi veţi trage folosul general, apoi atunoi cei lipsiţi în tot anul ajutorându-se din el vor bine- cuvânta pe întemeietori. La lucru dar' cu ajutorul lui Dumnezeu. A n

Prinţii României,Mulţi din cetitorii noştri vor şti,

oă una din căuşele oari au prioinuit slă­birea ţărilor române, a fost vecînioa ceartă între frbţi. Până oând au stă­pânit peste ele domnitori de vită ro­mânească, aoeytia ae luptau încontinuu pentru domnie după-oe au ajuna dom­nitori de viţă grecească, aceştia făceau tot aya. Văzând Românii înţelepţiţi, că de vor mai ţină la domnitor român, de origine din ţeară, vor fi totdeauna ne­înţelegeri pentru domnie, au ales de domnitor pe un membru al vestitei fa­milii germane Hohenzollern, de oare se ţine şi împăratul Germaniei. Acesta e regele de acum al României, Carol L, ale cărui fapte mari pentru România fiecine le ounoayte.

Cum n’a avut copîi, a’a hotărît prin lege, oa moştenitor al tronului aă

Pag. 52 F O A I A P O P O R U L U I . Nr. 5fie nepotul de frate al lui, principele Ferdinand, oare din căsătoria lui ou nepoata fostei regine a Angliei are trei copii, un băiat şi două fetiţe. Atât Ca- rol, cât şi Ferdinand sunt de religia ca­tolică, copiii acestui din urmă sunt însă toţi botezaţi în legea greco-orientală (ortodoxă), de oare se ţin toţi Românii din România.

Despre creşterea românească, oe o capete tinerii prinţi ai României, aflăm următoarele:

Creşterea tinerilor principi nu se face la umbră, ci la lumina zilei şi în mijlocul societăţii adevărate rooaâneşti.

Creşterea micilor principi este de­plin românească. Principele Carol este crescut în cultul limbei ţi al firii româ­neşti ca cel mai bun fiu al României.

In fieoare zi A. S. R. îşi ia facţiu­nile cu un profesor român şi în tot cur­sul acestor lecţiuni, în cari istoria ţării ocupă locul oel mai însemnat, A. S. R. ▼orbeşte numai româneşte. — De două ori pe săptămână ia lecţiuni de re- ligie. .

Din cea mai fragedă vîrstă a sa, principesa Elisabeta a avut pe lângă sine o domnişoară dela Asii, oare nu vorbeşte altă limbă decât româneşte ; tot astfel şi principesa Maria.

In toate Duminecile şi în toate săr­bătorile principele Carol primeşte oinci sau şease prieteni, cu oari se joacă ore întregi în Sălile şi în parcul dela Co­troceni.

Adese# se fao la Cotroceni şi adu­nări mai mari de copii, cari dau Alte­ţelor Lor Regale prinoipelui Carol, prin­cipesei Elisaveta şi principesei Maria ooasiunea de a petrece împreună ou mici soţi de vîrsta lor şi de a vorbi ro­mâneşte.

Şi acei cari au avut ooasie de a se apropia de principele Carol şi de a schimba cuvinte ou dînsul, cum a fost nu de mult, ou ooasia sărbării date în parcul Cotroceni, au rămas cu ade­vărat încântaţi de frumseţa, cu cari prin­cipele Carol vorbeşte româneşte.

La Sinaia, în timpul verii, profe­sorul prinoipelui Carol ’l-a însoţit în fie­care zi la plimbare şi a continuat lec- ţiuni de româneşte chiar şi în timpul vacanţei. La Foişor, oa şi la Cotroceni, principele avea mici tovarăşi de vîrsta sa, ou cari vorbea româneşte.

M. S. Regele nu vorbeşte decât numai româneşte ou priqoipele Carol, ca şi ou micile prinoese.

Cu adjutanţii, oa şi cu întreg per­sonalul curţilor, micii principi vorbesc numai româneşte.

Principele Carol şi prinoipesa Eli? saveta soriu româneşte; felicitările- de toată gingăşia cetite M. Sale Reginei ou ooasia aniversării naşterii Sale de cătră Alteţele Lor Regale principii Carol şi Elisaveta sunt în cea mai dulce şi cu­rată românească. Aoum de curând adre- ■ându-se mioului principe nişte petiţii A. R. Regală a luat oondeiul şi a soris M. Saie Regelui următoarea sorisoare, ou oare dimpreună ’i-a înaintat hârtîile în chestiune:

Iubite Unchiule!îmi permit a-’Ţi trimite, aioi'alătu­

ratele'petiţii.Cotroceni, în 4 Ian. 1902. C arol.

Eată dar' şi înoeputul de cores­pondenţă a principelui, tot în rom â­neşte!

.Se înţelege că, avendu-se în vedere posiţia pe care Alteţele Lor Regale o vor ocupa odată, trebue ca s§ înveţe în acelaş timp mai multe limbi. In deosebi prinţul Carol, oare e de 9 ani Ia toamnă, vorbeşte nemţeşte, franţozeşte şi en­glezeşte.

ŞLdragostea de limba şi istoria ţerii româneşti principele Carol nu a avut nevoie să le înveţe, căci întru ele s’a născut. Limba oa şi istoria neamului românesc sunt cu deosebită predilec- ţiune oultivate de Augustul Sau părinte, A. S. R. principele Ferdinand, ear’ cine ştie şi a cetit cum scrie M. Sa Regale Carol româneşte, acela nu va pute să nu cunoasoă şi să nu mărturisească, oă puţini Români sunt oare să fi pătruns aşa de bine firea limbai noastre şi să fie stăpâni pe o esprimare m ii româ­nească a Cugetării lor. Discursurile oa şi celelalte acte sorise în româneşte de M*S. Regale Carol vor rămână nu numai ca nişte monumente istorice neperitoare dar’ şi nişte modele de limbă neîntre­cute.

DIN BISTRIŢA.— 2 Februarie 1902.

Sfint lucruri bune, asupra oărdrai a tăcea, nu e modestie, oi e păcat. Căci, esempla trahunt. Ce încearcă unii în- tr’un loo, şi se dovedeşte de bun şi sa­lutar, trebue popularisat şi pus la oale în toate părţile, unde numai se poate.

Astfel stăm şi cu reuniunile de în­mormântare, care puse odată în picioare dovedesc că o filantropie atât de uşoară dar’ sistematică şi normală, aoopere mari trebuinţe economice, şi fereso familiile an- ■ gajate de nouă povară materială, în zi­lele aele mai grele în familie, adeoă în caşurile de reposări şi înmormântări.

Să lăsăm să vorbească aoum fap­tele şi cifrele.

In Bistriţa esistă o reuniune de înmormântare, ou statute aprobate, de 3 ani de zile.

Adunarea generală a membrilor e convocată pe 9 Februarie 1902, eventual pe 16 Februarie 1902 în localul şcolii, la 2 ore p. m.

Eată datele numerice din raportul comitetului administrativ pe anul 1901, din care apare starea financiară a reu­niunii şi benefioiile statutare ale familii­lor interesate.

1. Reuniunea are şi a avut în per­manenţă 600 membri din poporul ro­mân din Bistriţă, partea oovîrşitoare a reuniunii.

2. în decursul anului 1901 a avut reuniunea 17 morţi, cel mai greu nu­măr de mortalitate, dela întemeiarea reuniunii.

3. Suma e jutoarelor statutare pro1901, solvite deja, face

, a) în semestrul I . . . . oor. 1062—1 b) în II. '.' . . . > 947—

La olaltă (1901) cor. 2009.—

4. Averea reuniunii depusă în numărar la >Bigtriţana< Ia finea anului 1900 a fost . . . . . . . oor. 4947.2$ear’ la finea anului 1901 a fost • 7951.11creşterea în tr’un an a fost de cor. 3003.83

Aşa dară reuniunea, în deours de un ac, a solvit toată regia, apoi a sol­vit drept ajutoare 2009 cor. şi cu toate aceste a m ai înaintat în averea ei, (adecă în bani depuşi) cu 3003 cor. 83 bani. >

Cu toate aceste, membrii reuniunii noastre relativ sunt mai puţin împo- voraţi, decât la alte reuniuni. Şi anume :

a) Membrii reuniunei noastre plă­tesc la un oas de reposare 52 bzni. (La alte reuniuni 60 bani, ce înoă nu-’i sumă* mare.)

b) Nioi un membru nu e obligat a plăti mai mult de 160 caşuri de re­posări. (La alte reuniuni plătesc 300 de oasuri).

c) Perplexitatea financiară e pre­venită, ou înoassările punctuoase, ou de­punerea săptămânală, şi fructificarea permanentă a tuturor banilor încassaţi, şi în «peoial ou aceea, oă solvind cineva 160 morţi, este înloouit, după statut, ime­diat ou alt membru nou, plătitor. Ast­fel, oă reuniunea vecinia va avea 600 membrii plătitori.

Despre vieaţa internă a reuniunii din Biştriţa amintesc, că atât membrii din comitetul administrativ cât şi oei din oel derevisiune în speoialoassarul, un funcţionar probat al »Bistriţeneic, şi toţi membrii reuniunii, îşi dau toată silinţa şi grija pentru înaintarea reuniunii, şi mersul ei normal.

îndrum ări şi statute dăm bucuros în toate părţile. Dr. G. T npon .

DELA „REUNIUNEA ROMÂNA DE AGRICULTURA DIN COM. SIBIIU".

S e m i n ţ e de d i s t r i b u i t .încunoştiinţare. —

Vestim prin aoeasta pe stimabilii membri ai «Reuniunii române de agri­cultură din comitatul Sibiiuluic, oă sub­scrisul comitet central va îm părţi în primăvara anului curent între membrii reuniunii în mod gratuit seminţe de trifoiu, de napi, de nutreţ, de luţernă şi eventual şi de alte plante folositoare.

Doritorii de a fi împărtăşiţi să ’şi înainteze cererile până c e l m u l t la1 M a r t ie n . c. subscrisului comitet central.

Membrii împărtăşiţi în anii treouţi cu săminţe, ou altoi, ou pădureţi, ou ga- liţe, ouă eto. să binevoiască 'a ne face raport cât mai amănunţit despre modul de purcedere şi despre resultatele ob­ţinute.

S ib i iu , 5 Februarie n. 1902. Comitetul central al • Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiuluic«

D e m . C om tţa, V. T o r d ă ş ia n u , prej. secretar.

Nr. 5 f o a i a p o p o r u l u i Pag. 53

tele prescrise pentru învăţătoare în §-u! 111 Art. de lege XXXVIII din anul 1868, respective §. 74 aplicat la învăţătoare. Pe lângă aceste sânt obli- ^ate; a se supune esamenului şi din lucru femeesc de mână precum şi din metodul instruirii acestuia.

§•22.După terminarea esamenului în­

treg, comisiunea esaminătoare împreună cu inspectorul scolastic regesc eventual substitutul dînsului ţine conferinţă şi prin majoritate de voturi statoreşte pentru fiecare candidat calculii din sin­guraticele obiecte.

Pentru indicarea resultatului se fo­losesc următorii calculi: eminent, lau- dabil, bun, suficient şi nesuficient.

§• 23.Candidatul, care a obţinut calcul

, de nesuficient din trei sau mai multe tibiecte, este obligat să repeţească după

un an esamenul întreg., Candidatul, care a obţinut calcul

de nesuficient cel mult din două obiecte, poate să facă esamen corector din respectivele obiecte în proxima lună Septemvrie. De cumva cu ocasiunea aceasta singur din un obiect numai

.nu-’i succede esamenul, din obiectul acesta poate să mai repeţească esame­nul încă o dată la finea anului şco­lastic; ear’ de cumva nu 'i-a succes esamenul din amendouă obiectele, atunci se releagă se mai repeţească încă odată şi mai pe urmă întreg esamenul de cua­lificaţiune.

> Cei-ce în decursul esamenului, din vre-o causă acceptabilă şi de bunăvoie, repăşesc. dela continuarea esamenului, nu se clasifică şi se consideră ca-şi- când nici nu s’ar fi supus de loc esa­menului. Acela însă, care a repăşit de trei ori, nu , mai poate fi admis la examen.

, Calculii statoriţi conform §-ului 21 al acestui regulament se înferesc în conspectul de clasificaţiune. Acest con­spect îl subscriu toţi membrii comi­siunii esaminătoare dimpreună cu in­spectorul scolastic regesc.

O copie a acestui conspect, au- tenticată din partea directorului, are să se subşternă Ordinariatului mitro­politan.

§• 25.Diplomele de învăţători poporali

elementari, ce să vor estrada acelora, cari au fost declaraţi de cualificaţi, sfint a se pregăti pe basa conspectului de clasificaţiune. Acelea se subscriu din partea tuturor membrilor comisiunii şi a inspectorului scolastic regesc şi se provăd cu sigilul institutului.

Diplomele sunt libere de timbru.In diplomă are să se amintească,

că candidatul a, absolvat institutul pe- dagogic regulat, sau că s’a pregătit pe cale privată. Acelor candidaţi, cari încă nu au împlinit etatea prescrisă prin lege (pentru bărbaţi anul al 19-lea, pentru femei al 18-lea) nu li-se

estradau diplomele până după împli­nirea acelei etăţi. Li-se poate da însă un certificat simplu despre resul- tatul esamenului.

. " §. 26. \Taxa esamenului de cualificaţiune

pentru candidaţii, cari au terminat cur­sul pedagogic ca elevi ordinari, este de 20 cor., ear’ pentru cei-ce s’au pre­gătit pe cale privată — 40 cor.

La cas, când se repeţeşte esame­nul întreg, este a se solvi o taxă de20 coroane, ear’ pentru esamen corec­tor — 10 cor.

Taxele aceste trebue să se sol- vească totdeauna înainte.

Taxele să împart între profesorii esaminători conform §-lui 11 alineatul ultim.

Blaj din conferinţa corpului pro­fesoral dela institutul pedagogic, ţinută în 12 Martie 1901.

Georgln Hfnnteaii, m., p., director.

L. 9-Nr. 1468-1901.

Aprobăm:Blaj, din şedinţa consistorială ţinută in 7

Maiu 1901.Victor MthAlyl, m., p.,

Metropolitul de Alba-Iulîa.L. S.

[Regulam entpentru esamenele de cualificaţiune ln- vtfătcrească la institutul pedagogie

gr.-cat. arckidiecesan din Blaj.(Urmare).§. 19.

Esamenele verbale sfint publice. Pentru esamenele aceste fiecare pro­fesor va pregăti în scris întrebările mai momentuoase din obiectul seu şi un esem- plar îl va preda preşedintelui.

Pe candidat totdeauna preşedin- : tele îl provoacă la răspuns, ear’ între­bările le propune profesorul respectiv de studiu, rămânând preşedintelui drep­tul de a propune şi el întrebări, in caşul acesta întrebările le desvoaltă pro­fesorul respectiv de studiu.

Unui candidat ’i-se pot pune cel mult trei întrebări de sine stătătoare.

în protocolul luat cu ocasiunea esamenelor verbale, notarul infereşte fiecare întrebare dimpreună cu calcu­lul statorit de respectivul profesor esa-

minator.§•20.

Obiectul propunerii practice se notifică candidatului din partea preşer dintelui comisiunii esaminatoare cu o

jumătate de zi înainte., Candidatul este dator să-’şi elaboreze în scris . planul propunerei sale şi să-’l presinte preşe­dintelui înainte de începerea pro­punerii.

Candidatul va instrua elevii şcoa­lei de aplicaţie din loc, înaintea comi­siunii esaminătoare şi a profesorului dela şcoala de aplicaţie cel puţin i/ i oră, sau mult V* oră.

în judecarea esamenului practic, comisiunea trebue să-’şi îndrepte aten­ţiunea cu deosebire la aceea, că oare ştie , candidatul să-’şi valoreze în praxă cunoştinţele sale teoretice, ştie să trac­teze jjjne cu copiii, să desvoalte con­ceptele amăsurat gradului lor de pri­cepere şi să le lege atenţiunea prin vioiciunea propunerei sale. ?

§ 21.Candidatele de învăţătoare se esa-

minează asemenea docenţilor din obiec- I

Legenda floarei soarelui.Stefan-Vodă avea o fată mută,

dar’ frumoasă, de nu ’i ai fi găsit pă- reche în ouprinsul pământului. Dom­nului nu-’i mergea mâncarea la inimă ţi odihna în oase de amărit oe era. A întrebat el de lume, s’a sfătuit ou vraci şi ou toţi cărturarii timpului dar’ n ’a dat de leacul muţeniei.

La urmă* aşa într’un amurgit de ra ră , iată vine la Domn o babă, — aşa ds bătrână de-’şi gidila pieptul ou nasul de încovoiată — şi-’l povăţuieşte >6 cheme pe Soare la masă şi să-'l oinstea- jgcă după toate rînduielile ouvenite fe­lelor strălucite. După ospăţ, când toţi ar fi în toane bune, >8 trimită făta şi *3 cerşească o sărutare dela craiul zilei, că numai decât odraslă lui dragă are sâ prindă la graiu.

Voevodul îmbucurat pune la cale mare pregătire.

Pe capul stfipânitorului era însă un blăstăm. Cum se făcd, oft Piază rea

aude de gândurile domnului şi ca să-’i înource deslegarea, aleargă fuga în ră­corite întunecoase dinspre lună-răsare şi găseşte stăpâna nopţii booindu-se de necredinţa Soarelui. Ea se văeta, oă n ’are parte de bărbat, oă nu pricepe de oe: fuge de dînaa şi o laBă să alerge oa o desmetică în urmă. Zicea tânguioB; »Mai bine mă făcea m«ioi-mea muritoare, că tot aş fi avut parte de soţ, d ar’ nu zînă, cu pletele învălvătâiate de lumină şi ou sufletul întunecat şi umed oa o peşteră neumblată*.

Soartea rea prinde la. nădejde şi cu întorsături meşteşugite de vorbă, îngână cătră lu n ă : »PSnă aoum tot, se chiamă că ai a ru t bărbat, de aci încolo te lasă de tot, oă el se însoară cu fata lui Şte­fan, stăpânul pământului. Eată chiar deseară li-i nunta». ..

Doamna nopţii pe aoi să turbe. Iţi aprinde argintul din faţă ; şi fulgerând ; de răsvrătire, să jură pe străluoirea ei,

că are că nimiceasoă vlăstarul îndrăsne- ţului voevod.

In noaptea ospăţului, luna s’a dosit după sprânceana codrilor vecini pândind să-’şi zărească dujmanoa, pentru-ca s'o sdrobaască.

Soarele, un făt-frumos cu plete de lumină, chefuia cu Vodă şi cu toată Curtea.

Când, pe la sfîrşit, întră în sală fata domnului, împodobită ca o primă­vară caldă. Dă ea în genunchi la pi­cioarele soarelui ş i ’i cere o gură de mântuire. Luna furioasă, se ridioă tur­bată peste straja codrilor negri, arun- cându-se într'un brâu tremurat de lu­mină şi .pătrunde pe fereastra palatului, A căzut peste faţa rugătoare a fetei cao. ploaie de blastăm şi ’l-a topit chipul în floare galbenă. “

Cu toţii s’au îngrozit de turbarea nedreaptă a lunei. ‘ Bătrânul voevod, cu faţa îndurerată de obidă, prinde a spune stăpânei rătăcite a intunereoului tot ja-

Pag. 54 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 5

PA R T E A E C O I O l l l l i .Inrîurinţa zăpezii şi a gerului

asupra pământului.Anul treout a lăsat de moştenire

economilor noştri nişte întâmplări, de oari vrând—nevrând trebue să ne adu­cem aminte şi in anul acesta. Cum el a fost stăpânit de planeta >Luna«, oare după-oum e constatat, are mare putere asupra apelor de pe pământ, de unde vine şi fluxul şi refluxul, apoi şi anul trecut s’a făout însămnat prin vărsările mari de ape, cari au pricinuit multe daune în fânaţe şi sămănături.

în urma acelor vărsări, o parte a sămănăturilor a fost înecată ou desă- vîrşire, ear' altă parte înoroită, aşa că fi fâuul cosit de pe asemenea fânaţe vărsate de apă, a devenit şi el înoâtva inoroit şi ca atare puţin nutritor, ba pe unele locuri chiar şi stricăcios pentru nutrirea vitelor, ear’ prin partea de să- mănâturi înecate «au fiindcă din oausa prea multelor ploi acelea nu s’au putut desvoita regulat, uuii economi nu au putut stringe nici atâtea roduri, ca în anii de mai înainte, aşa oă o parte din ei va fi silită, oa să mai cumpere în de­cursul acestui an, chiar şi o parte de buoate.

Pe lângă acestea, anul trecut a mai lăsat de moştenire anului acestuia şi o toamnă destul do umedă şi ploioasă, de oare-oe lunile lui Noemvrie şi Decom- vrie au fost mai mult umede şi plo­ioase, decât ou ninsoare şi ger, după- oum e firea lor în tr’alţi ani. Astfel am avut şi un Crăciun negru, pa care mulţi îl ţin de un prevestitor nu tocmai bun pentru anul care urmează, fiindcă une­ori s’a cam adeverit z’cala bine cunos­cută: «Crăciun negru, Paşti albe*.

Anul acesta, în oare am întrat, după-oum ni-’l înfăţoşează «Câlindarele* şi unii astronomi (proroci de timp) apoi zău oă încă-’l putem face frate de oruoe cu cel treout, de oare-oe nu ne făgă- dueşte prea mult bine.

rul înlăorămatului seu suflet. Luna ne­încrezătoare sta rece şi fulgerătoare. Mesenii booiau şi ei povestea tristă a odraslei fără noroc.

cioarele întărîtat îşi prinde nevasta de belşugul înstufat al razelor şi 'i face vânt pe fereastră, de o înămoleşte departe în valurile norilor. După aceasta ia pe palmă copila înflorită a temutului- stă­pân pământean şi ’i o sădeşte in grădină, printre celelalte podoabe, oa s’o aibă în de aproape spre mângâiere.

De atunoi floarea soarelui ou faţa ei galbină şi înfiorată de durere, îşi în­toarce vecinie chipul întristat înspre stră­lucirea craiului zilei, oerşitorindu-'şi să­rutarea mântuitoare.. . .

______ Ioan Adam.

Ţiganul creştin.Să vezi Ţigan biserioos,Sau cinstit şi nefricos,De omenie şi îmbrăcat,

Iată oe cetim în >Călindare« des­pre el:

»Anul 1902 va fi preste tot rece şi umed, oăoi deşi la anumite timpuri va fi călduros şi uscat, totuşi partea cea mai mare va fi mult ploios şi prin ur­mare umed.

Primăvara va fi uscată fi până în Maiu şi rece, căci deşî Aprilie înoepe mai călduţ, totuşi se răoeşte până spre Maiu, când zilele vor fi mai frumoase, ear' nopţile răci. Şi astfel va fi secetă mare, cu toate că irl-colea va mai şi ploua. — Vor fi şi oeţe stricăcioase prin Aprilie, însă Maiu va fi plăout.

Vara va fi rece cu multe ploi şi neroditoare. Luna fânului până la ju­mătate va fi oaldă şi frumoasă, oelalalt timp însă va fi cu ploi şi furtuni.

Toamna va fi de asemenea umedă şi reoe Dimineţile vor fi gheţoase, ear’ peste zi ploi. In a doua jumătate a lui Octomvrie va începe frigul, însă în No­emvrie va fi desgheţ de căldură.

Iarna durează până la 21 Martie1903, la început e umedă cu ploi. Spre21 Decemvrie începe cu zăpadă şi frig*.

Unii din economii noştri se tem, că le pi ar sămănăturile preste iarnă mai ales, când acelea nu sxint acoperite cu zăpadă de îngheţul şi desgheţul prea des. în privinţa aceasta profesorul dela universitatea din Gant —, Pictat a fâout unele încercări de mare însemnătate pentru economie. El adecă a supus mai multe grăunţe bine usoate la un ger de 100° Celsius, în decurs de patru zile, după aceea le-a sămănat şi acelea toate au răsărit. După aoeea s’a apucat şi a supus alte grăunţe şi mai bine usoate la un ger de 200° Celsius in deours de două zile, după aceeu le-a sămănat şi şi acelea au răsărit. Prin urmare de­duce acela, că precum îngheţul şi des­gheţul nu vatămă grăunţele neînoolţite, tot aşa nu vatămă nici sămănăturile.

S’a constatat mai departe, că zăpada ce cade în deoursul iernii pe pământ, e de o însămnătate deosebită, nu numai din punct de vedere economic, ci şi i- gienio (al sănătăţii). Ea aoopere ca şi un vestmânt sămănăturile de toamnă, oa să nu le strioe vânturile prea răoi.

Curăţel şi spălat,Nu este ou putinţă,Deşl*’i şi el fiinţă;Dela natură nu ’i este dat Să fie şi el spălat,Ma.chiar do ar încerca Prea bine nu ’i-ar umbla.

Odată unul a încercat,Şi de post s'a apucat,S’a făcut bisericos Şi s’a dus în zi de post L a popa se-’l spovedească,Ba oa să-’l şi mirueasoă;D ar’ când vrea să ia nafură Să-'şi sfinţească sluta gură Popa, cam voinio de gltime,II făcti de ris la lume;El în loo de-ai da presourfiIi vîri rudaşcă in guri.Care pe Ţigan îl stringe De limbă, de-’i faoe sânge;Ţiganul ţivlind a prost Astfel zise popii nost*

Zăpada adună şi aduce pe pământ îa căderea ei prin aer materii nutritoare ; adună şi oonservează cantităţi mari de apă în pământ pentru timpul de seoetăP ear’ în oăderea ei prin aer îl mai cu- răţă şi p9 acesta de microbii (sămânţa) boalei lipicioase.

Acestea le oatn ştiu şi o p ar te din eco­nomii noştri. De aceea îi şi auzim ade- se-ori zicând: că cu cât iarna e cu mai mulţă zăpadă şi mai friguroaiă, cu atât va fi şi vara următoare mai oaldă şi mai roditoare, oăoi precum e iarna, aşa e şi vara de cele mai multe-ori. Când se fao de toamna unele arături, pentru sămănăturile de primăvară, atunoi pă­mântul arat sa mai îmbunătăţeşte şi direge în deoursul iernii de zăpadă fi îngheţ.

După mai multe înceroări s’a pu­tut constata, oă zăpada prin oăderea ei prin aer, adună şi asimilează azotul (aerul năduşitor) din atmosferă şi-’l co­boară pe pământ, pentru a servi la nu­trirea plantelor. Se ştie anume, că azo­tul contribue la nutrirea plantelor sub două form e: sub formă de amoniao prin foi şi sub formă de acoid nitrio (leşie) prin rădăoini. Aerul atmosferic, pe ca- re-’l răsuflăm şi noi, e compus din patra părţi azot şi numai a cincea parte oxi­gen (aer dătător de vieaţă).

Zăpada, ce oade iarna pe timpul când‘se topeşte, satură bine pământul de apă, aşa oă aoela apoi se poate îm­potrivi mai ou suooes eventualelor secste de oari acum de câţiva ani nu am prea fost scutiţi. Numai cât e de dorit, oa zăpada oe oade într’o măsură mai mare pe pământ,^să se topească inoet şi pa rînd, oăoi la din contră se pot umfla prea tare rîurile şi prin vărsările ace­lora se pot faoe dauna însemnate eco­nomiei câmpului.

In afîrşit s’a mai constatat şi aceea că îngheţul şi desgheţul pământului ajută într’un mod binefăcător la des­compunerea sau topirea sărurilor şi a leşîilor din aoela, pe oari le absorb plantele in deoursul creşterii lor, ou ră­dăcinile firoase.

|Ioaa Ocargeiea.

»De ’i sfântă, sfântă să fie Dar’ de limbă nu mă ţie !C’o strîng în dinţi Ş o înjur de sfinţi :Morţii ei ’şi-a oui ’mi-a dat,Că iute m’a săturat,Ştiu oă de azi înainte Ai paoe de min’ părinte*.

Nu poftiţi ce nu-’i de voi,Că păţiţi c’aoel oioroi.

Bucureşti 1902. Ioan C&adei

‘ O L U M E .

înveţătorul. Au fost odată doi oameni bogaţi; unul ’şi.a strîns averea pe oale oinstită, oelalalt prin tot felul de înşelătorii. In looul căruia din aoe- sti doi aţi vră să fiţi ?

Moriţ Rosenberg: In looul ce- lui-oe au avut oei mai mulţi bani. ,

Hr.U F O A I A P O P O R U L U I Pag. mA lto itu l viţei noastre de vie

pe viţe americane.Până la ivirea filoxerei, viierii în­

trebuin ţau pentru înmulţirea viţel bu­raşi ou şi fără rădăcini, şi mai rar sau «de loo sămânţa şi altoitul. Aatăzi, din 'Oausa aoeatei blăstemate de inseote 'numită filoxera, oare a prăpădit şi mai jprăpâdeşte înoă viile dela noi, sfint si­

liţi vierii să întrebuinţeze altoitul viţei dela noi pe cea americană, care poate

:'?esista în contra aoeetui duşman nemi­los, oare a sărăcit pe mulţi. Uaii,

iâ <jap» m i i curâni de viile 3or, au oăutat să le vândă ou ori-ce preţ, numai să nu mai vadă ou oohii

«cum li ae prăpădesc; ear' alţii din lipsă de mijloace de a le mai putea răaădi cu viţă americană, căpătată şi aceata cu

;jnulţă greutate, le-au părăait.Vierii au alergat la altoirea viţei

'd in oausa, oă până astăzi nu s’au putut descoperi nici o doctorie mai ieftină şi

^nai uşoară de întrebuinţat la omorîrea acestui duşman al viilor.

Altoirea viţei indigene, adecă a moaatră, pe viţa americană se poate .3ace in mai multe moduri, întocmai ca şi pentru pomii roditori. Dar’ cel mai

,:bun mod «ste altoirea englezească com* plicată. Acest mod de altoire la viţă ■ae poate face şi iarna şi primăvara, «este însă mai bun oel din urmă.

Cum se face iarna ? Se ia un bu- taş de viţă americană, cu vîrstă de uu an, şi ou 4 muguri pe el, şi se taie te- git, de jos în sus în dosul unui mu­gure cam de 2—3 c. nx, pe urmă se crapă încetişor ou ouţitul, oam pe la mijlocul tăieturii.

Aoum se taie dintre coardele din ?riţa noastră de vie, oari sd aibă vîrsta tot de un an, o bucată cu doi muguri. Acesta este altoiul, şi se face aceeaşi 4ăietură de sus în jo i în doaul unui mugure, se orapă mijlocul tăieturii, oa astfel tăietura altoiului aă se încruci­

şe ze cu tăietura făcută la butaşul viţei americane, numit şi portaltoi, întoomai oum se încruoişează degetele dela mână

'gând le punem unele printre altele.Tăietura, atât la portaltoi, adeoă

la butaşul de viţă americană, cât şi la .altoi, tăiat dintr’o oordă de soiu bun din viile noastre, trebue astfel făoută, încât sd ae potriveasoă unele ou altele,

cioăci altcum altoiul nu se prinde.După-ce s’a aşezat altoiul pe port-

. altoi, se leagă ou o fâşie de teiu topit.Când altoiul se faoe iarna, butaşii

-altoiţi se păstrează în tr’o pivniţă, în năsip puţin umed, până primăvara, oând .se pun in şcoala de viţă sau în pepini­eră, aşa că partea altoită să vie la su­prafaţa pământului, şi se acopere ou jju ţin pământ, ca altoiul să nu fie prea mult în bătaia soarelui. Ca altoiul să /nu prindă rădăcini în pivniţă, din oând J n oând se-dă pământul la o parte şi -dacă *’au ivit rădăoini se taie.

•Când altoiul s’a prins bine, atuăoi -ae dă pământul la o parte şi se lasă în contact cu căldura soarelui

Dintre viţele amerioane. oele mai •bune oe se pot întrebuinţa oa port-altoi *sau -ca butaşi, a&nt, pentru pâmâatu- rile nerfiroase, Ripariile; pentru pă- ^Bânturile viroate, Armon rupestre; Ga- .anaj Condere; Mowrveare rupestre.

Este mai foloiitor şi omul este mai sigur de buna reuşită şi da munoa lui, atunci oând altoirea se faoe p ; ba- taşi americani oresouţi deja în şooală sau pepiniere. In oaşul aoeata, altoitul şe faoe primăvara prin luaa Aprilie au Maiu, cât se poate aproape de pământ şi se iau aoeleaşi măsuri de îngrijire, pe oari le-am desoria mai au», până oâod altoiul s’a prins bine.

Butaşii de viţă americană, oari aer- veac de port-altoî, se pot altoi după un an dela sădirea lor în şcoală, atunoi când au prins rădăoini.

După-ce au trecut un an sau doi dela altoit, oând altoiul a prins putere, se soot butaşii altoiţi ou mare băgare de seamă şi se sădeso în vie.

>Alb<. V. S. Moga.

Ghid sB fac comasările.Dela gura Târnavei 22 Ian. n. c.Toate ziarele au adus ştirea despre

vărsarea de sânge din Idicel — oomună lângă Reghinul-aăseBo — oausată prin esacerbarea poporului contra oomasării. Este comasarea în sine un favor pen­tru economie, dar’ oum să efectueşte aoeea prin Ardeal este pacoste pe oapul plugarilor mai mici, căoi interesul popo- raţiunii rurale este de regulă jig a it în favorul unui sau altui proprietar mai

•mare — grof — baron sau fost nemeş.Nu se ţine în vedere nioi deoum

presorisele din lege, aşa oă demulte-ori plugarii săteni după oomaaare ajung la o atare neferioită, şi de aci atâta groază de comasare.

Daoă prooedereu ar fi dreaptă şi oorăspunzătoare intereselor poporului— afint de convingere, oă acene ca la Idioel nu s’ar întâmpla. Trebuinţă este deoi la dioasteriile mai înalte de o con- trolă mai strictă în afaoerile de coma­sare, prin ce ar trebui aă ae împedece multele favoruri date marilor proprietari.

Aci, în apropierea aatului meu, în comuna Coslard aoum se faoe comasa­rea. Dar' oum ? Au sătenii un păşunat toomai lângă sat, la oare pot ajunge fără a treoe pe lângă proprietatea al­tuia. De asupra păşunatului le sânt hotarele de grâu. Posesiunea proprie­tarilor mai mari în preponderanţă este în partea de oătră Murăş şi în loo mai îndepărtat de sat. Pricepătorii au de­clarat, oă loo aoomodat pentru sămănat de grâu numai în partea din sus de oo­mună este, ear’ în partea de oătră Mu­răş — espus şi deselor esundări — pen­tru holde nu este loo. Ce se întâmplă? Tribunalul toată partea de hotar din sus de oomună cu păşunat cu tot până la loouinţele sătenilor o-a dat unui pro­prietar mare, cu numele Zeyk, pe o li­nie lungă, ear’ pe săteni ii aşeză în partea de lângă Murăş, unde apa în tot anul esundează aflându-se la gura Târ­navei — şi aşa şi cucuruz daoă seamănă, sămănarea numai pe noroo orb se poate faoe.

Daoă proieotnl aoesta de oomasare nu se va nimici prin curia reg. — locui­torii din Coslard vor ajunge la sapă de lemn şi numai p rin emigrare vor pută ajunge să nu moară de foame.

Aşadar’ oa un mare proprietar poată oăpăta loc mai bun, ba şi mai mult, în o estindere dela ' un capăt până la celalalt capăt al hotarului şi chiar în nemijlocita apropiere a satului, pe oare ’l-ar înounjura de toate părţile, încât dacă un puroel, viţel aau altă vită va apuca pe drumul aatului aă poată ajunge ourând în locul strajnicului mare proprietar, oare îl va zălogi — se pă- gubeşte un sat întreg — ai cărui looui- tori ored oă mai mult fotoieso statului— decât un singur om.

Astfel dusă în îndeplinire comasarea numai regulare a posesiunii — nu se poate numi, şi locuitorii astfel păgubiţi oum vor put& judeca, că porniri de ace­ste ar fi după lege?

Târnoveawul* '

Certificatele de vite.Certificatele de vite sfiit doott-

mente publice, cari adeveresc proprieta­tea vitelor însemnate p9 acelea, precum şi locul (tîrgul) unde se mână vitele res­pective.

Cu începutul anului 1901 s’au pue în oiroulaţiune certificate nouă, timbrate cu 4, 12 şi 20 bani, în looul oelor vechi de 3 şi 5 cruoeri. Certificatele provă- zute cu timbru de 4 bani se pot folod numai la oi, oapre şi rîmători, oele cu timbru de 12 b \n i la oai, asini şi vite cornute mai tinere oa de doi ani, ear’ oele de 20 bani se pot folosi la oai, asini şi vitele cornute treoute peste vîrstc de doi ani.

Taxele pentru eatradarea certifica­telor nu s’au schimbat, oi rămân tot cela de mai înainte. Altfel pentru estrada- rea ori-oărui certificat, fie în acela ori-şi câte vite, se înoasseazâ o taxă de 10 bani, pentru petrecerea proprietăţii de vită (tîrg) 6 bani, ear’ pentru înnoirea oertifioatuiui, constatarea sănătăţi şi in­dicarea noului ioc de minat 4 bani.

Certificatele nouă de vite se deo­sebesc de oele vechi prin aoeea, oă în partea din sus e însemnată specia (soiul) de vite, pentru cari se poate întrebuinţa, ear’ pe partea d* delâturi şi în dos sunt fixate preţurile, oe tre- bueso solvite ou prllegiul e s tr i iă r i aoelora.

Fieoare vită, oare trece în stăpâ­nirea unui proprietar, trebue provfi- zută ou certificat, cu acest* mai ţre- bue provăzută vita chiir şi în oaşul aoela, oând se strămută ou ioouinţa mai departe dintr’uu loo intr’altul.

In oaşul aoeata proprietarul trebue să se provadâ cu astfel de oertifioate^ cari adeveresc proprietatea Iui a«upra vitelor precum şi starea lor sanitară, adeoă oă locul de unde le mână nu este molipsit de boală epidemică. în ase­menea oasuri proprietarul mai poate mâna vitele şi numai ou un astfel de certificat, pe care numai in dos e însem ­nată proprietatea lui.

Caii de miliţie rînduiţi oa neapţi pentru serviciul militar, sau oedaţi pe un timp anumit unor eeonoml, pot fi provăzuţi şi numai ou o adeverinţă dela oficiul respeotiv militar, ear* oaii destinaţi pen­tru sport (alergări) trebue provăro$£ ou o adeverinţă dala reuniunea de oai respectivă.

Pag. 56 F O A I A P O P O R U L U I ■Nr. S-

La pişunaţ, cărăuşit şi la alte lu­cruri economice, cari se săvîrşeso în co- mitatul, unde locueţte ţi proprietarul respectiv, vitele ie pot-mâna şi fără de certificat Pe tren aan corabie însă, la tot casai vitele mânate trebue «8 fie pro- văzute cn certificat

Rubricele certificatelor de vite tot­deauna trebue umplute cu punctualitate, ear’ descrierea vitei trebue să te facă în acelea astfel, cS din aceea sâ se poată eonstata totdeauna în regulă identitatea vitei şi locul, unde aceea s se mână. Lo­cul destinat pentru descrierea vitei nu este permis a se folosi pentru alte însemnări, ca cum ar fi de pildă (suspin).

Fiecare proprietar e obligat de a preda certificatul de pe vită, care nu o mai are în proprietatea sa, sau căruia 1-a espirat valoarea — purtătorului res­pectiv de catastru.

In caşuri de acelea, când oare care proprietar de vite ’şi-a perdut certifi­catul, trebue să înştiinţeze pe primăria comunală respectivă, unde ’i s’a estra- dat acela, şi care apoi pe basa înştiinţării făoute > porneşte cercetare pentru nimi­cirea actului perdut. I. G.

M a re n n M e noastre de înmormântare., .Ce binecuvântare sunt reuniunile

de îqporoiântare, conduse cu tragere de inijnă, se.poate vedă din cele ce ne «pune fLilţerţatea» din Orăştie despre «Reuniunea română de înmormântare* de acolo.

Săptămâna trecută comitetul «Reu­niunii române de înmormentare din Orăştie» a ţinut şedinţă, în care'a luat în cercetare socotelile pa anul trecut.

Din^spcotelile acestei Reuniuni ve­dem un lucru tare îmbucurâţor: Reu­niunea înfloreşte cum nu se poate m i frumos! S’a înfiinţat abia de 4 ani de zile, cu 300 de membri (minimul cerut de Btatuţe) Azi Reuniunea are d*ja600 membri primiţi şi înscrişi, şi în şedinţa aceasta a comitetului »’a adus înainte înştiinţarea aîor alţi 306 locuitori din Orăştie, mai toţi Români, cari doresc să fie şi ei primiţi de membri. Comitetul cercetând lista celor înştiinţaţi, a şi de­clarat de primiţi pe 230 inşi, ceialalţi rămânând să aduoă dovezi, că n’au tre ­cut peste 60 de ani, căci numai până la aceaBtă vîrstă să pot prim i Aşa avem nădejde că( In curând, în 1—2 luni, pu­tem deschide un nou despărţământ de 300 membri în reuniune, pe lângă cele2 despărţăminte ce are deja.

Nainte ou 4 ani, când s’a înfiinţat reuniunea n'avea nici o para ca fond al se u .1 Azi, după 4 ani, ea are o avere în bani gata de 4187' coroane 34 bani.

Singur în anul 1901, averea le-a crescut cu lOl.Z; cor. 16 bani.

A dat ajutoare la familiile alor 15 membri morţi, în suma de 1478 coroane50 bani.

De tot dela înfiinţare reuniunea a plătit 39, caşuri, ou: peste *3700 cor.

paoă , vom t deschide şi despărţă­mântul .al 31ea, ea va merge înflorind şi joati tare. .. îp fiinţa ti Reuniuni de înmormentare î

SFATURI.Curăţirea pomilor nu e un lucru

secundar, cum cred unii, ci foarte în­semnat. Numai să avem grije să nu tăiem prea mult. Vom tăia toate oren- gile prea apropiate şi încrucişate; toate crengile uscate, scoarţa ru p tă ; vom curăfi tot muşchiul şi toate văscurile.

M âni crepate. Luăm 125 grame ceară albă, o amestecăm cu puţin uleu de mandule şi farero o alifie din ea.

*Cu aceasta ne ungem în fifcare seară mânile pe cari le ţinem noaptea în mă­nuşi. După o scurtă folosire a aceBtei alifii se vindecă crepăturile. Ungerea cu gliţerină înainta de culcare are ace­laşi efect.

Apă de gâlgâit. Doctorul Kohl- m*nn recomandă la umflarea gâlcilor gâlgâitul cu un amestec de teiu de muşeţăl şi ceva miere şi oţăt de mere.

Ştiri economice, comerc. industr. jurid.B ăncile noastre au începutsă-’şi

publice bilanţurile. »Cai>sa de pă­strare* din Saeca-montană (anul VI) are un fond de reservă de 9028 cor. d ep u n n i 142 568, venitul curat 13030 coroane.

»Cordiana«, Fofeldea (anul IV.) fond de reservă 3576.68 cor., depunerile 61998 cciofne, venitul curat 7539 co­

roana.* Luceafărul«, Verşcţ (anul VIL),

fond de reservă 27.r 42 cor., depunerile 438.933 coroane, venitul curat 21,836.06 coroane.

>Mercur*, Năcăud fond de reservă 3205 cor., depunerile 155.035 cor , venitul curat 16.138 cor.

>FaUia*, B!tj, (8nul XVI), fond de reservă 255.638 cor. depuneri 1 milion 326 219 cort ane, venit curat 50.391 co­roane.

iP lvgam î*, Sfctâdale (anul' VI.) fond de reservă 2310, depuneri 32.443 venit curat 154194 cor.

»Sentinela«, Satul nou (anul VI.) fond de reservă 30.312, depuneri, 251.562 venitul curat, 22.696 cor.

»Zarar>deana«, BSiţa, fond de re­servă 1924 cor. depuneri 92.175, venit curat 6972 cor.

Z estrea femeii. Curia din Buda­pesta a stabilit într’un caB conoret ur­mătoarea jurisprudenţă: Zestrea ră­mâne şi în decuriul căsătoriei propietatea femeii şi bărbatul n’are decât drep­tul de a o administra. De aici urmează că aceea nu aparţine lăsământului băr­batului, ci dacă este de faţă în natură trebue să se libereze femeii, ear’ dacă nn, trebue să se plătească din lăsămân- tul băi băţului înainte de ori-ce altă o- bligaţiune. _____

E ap o rtu l şi im portu l galiţelor. Ce comoară zace !n cultura galiţelor ne -dovedesc datele statistice despre espor­tul şi iţnportul lor în anul 1900i Din ; Ungaria i ’au vândut în străinătate 6 mi*. lioane 400.000 găini în preţ de ,6. mii.

800.000 cor., 202.000 gâşte în de p re ţ d e r830.000 cor., 476.0001™ ţe în preţ 9 0 5 .0 0 ^ ’

•cor. Afară de acestea sau mai e^pp**"tat şi alte galiţe, precum şi de cel® tft.- iate gata, apoi 420.897 m.. m̂ ;. ou# î » preţ de 341/» mii. cor., 29 060 m. m, pen© ' în preţ de 10 mi), cor. etc. Scoţând r e - - nitul eşit din acest ram al e c o n o m i e *

căpătăm suma de 67 milioane co ro an e" încassate de cei-ce se ocupă ou c u ltu ra galiţelor.

A rm ăsarii co m ita tu lu i S ib iiu - Dela comisiunea comitatensă pentru p r ă ­sirea de cai se face cunosut, că p e n tru anul curent tunt plasaţi armăsari d e p răsilă : la Alţina cinci armăsari (to ţ£ cinci cu taxa de ci»te 4 cor), la B r a d doi armăsari (taxa 4 cor.), la H osm an doi armăsari (taxa 6 cor.), la Ş u ra m ică doi armăsari (taxa 4 cor.), Ia Marpod p a - tiu armăsari (taxa 4 cor.), la Apoldul- superior (Apoldul mare) trei a rm ăsarr (taxa 4 cor.), la Sibiiu cinci a rm ăsari (taxa: trei câte 4 cor. unul 6 coroane, unul 20 coroane — armăsarul >Csat- I6s« —), Şelimbăr doi armăsari ( ta x a . . cor.), Săfciori doi armăsari (taxa .. co r.) , Sebeşu!-«ăsesc doi armăsari (tfţxa 6 co ­roane), Slimnic trei armăsari (tbxa 6 c o ­roane şi unul 2 coroane), Nocrich tre i armăsari (texa 4 eoroane unul 6 co r.) Vurpăr trei armăsari (taxa 4 coroane) Jina trei armăsari (taxa 2 coroane), şi Gârbova doi armăsari (taxa 4 co­roane).

F E L U R IM I.O biserică d in tr ’u n lem n se a flă

în Santa Clara, California (America).In anul 1853 au ţinut baptiştii din ţ in u ­tul acela primul serviciu bisericeso s u b un stejar. Când au ,vrut să-'şi facă b i ­serică, au hotârit să o zideatcă rh iar p e locul unde era stejarul. Ac^st uriaş a l pădurii, oare acoperea cu umbra lui o jumătate de jugăr, a fost tăiat la o înălţime de 25 urme. Trunchiul ’l-au soobit şi ’l-au lăsat ca turn. Şi ceealaltă parte a bisericei a fost făcută în treag ă , din lemnul stejarului. Edificiul întreg* are o lungime de 70 urme şi o lărg im e de 30 urme.

*

V ieaţa casnică a Ţ aru lu i. P u te r­nicul Ţar al Rusiei nu-’şi prea iubeşte meseria, căci pe deplin fericit se află numai în cercul familiei lui.. Deja ca moştenitor al tronului zicea: »Un dom ­nitor nu se prea poate lăud8 cu ferici— rea. Sunt atâtea ocup^ţiuni mai plă- I cute ca stăpânirea supuşilor, înoât eu nu prea doresc să devin Ţar«. P o r- neala spre căinicîe a Ţarului se dove­deşte şi., în purtarea lui cu servitorii. Când observă, că vre-unul din e i,eobor fit, numai decât îi jsice: »Eşti bolnav^, ceea-ce-’mi pare rău, odihneşte-te !* Ser­vitorul .capătă un concediu. In odaia celor patru fetiţe, şle Ţarului acesta s e joacă foarte, adese-ori cu ele. Fericirea casnică ’i-o completează nevasta luir .

. împărăteasa, .care încă află mai m ultă plăcere in vieaţa sţrîas familiară, decât.. în : petrecerile curţii. _ ,

F O A I A P O P O R U L U IPag. 57

CRONICĂ;Intra mărirea Ini D-zeu. Urmă­

to rii credincioşi au donat la «fânta noa­s tră biserică gr.-oat din Teleahi Recea i M aria Socol din Berivoiu a donat 140 -coroane; eară pentru clopot a do­na t Bart. Visioli 20 cor. D-şoara Iulia’ Darvaşi învăţ. 2 oor., George Ţiest9a 2 °or., Şofron Prună învăţ. 1 cor., Navin Lungooiu 140 fii., Ioan Apati 1 cor., lo- sif Ionaso Boer 1 cor.. Alesandru Pestesi ;3 cor., Maria Radeş 2 cor., Ana I. Boer2 cor., George V. Niţurad 1 cor., George Zagan 2 cor. Dumitru Boer 1\ cor., Ion T. Costea 1 cor., Niculae Marou 1 oor., Doamna Maria Florea 10 cor., Ioan-Maraş1 cor., Ilie Vi». Boer 2 cor., Ioan I. Boer2 cor., Staicu Niţ trad 1 cor. Eară pen­tru o cădelniţa au contribuit : B a rt Vi­sioli 8 cor., George Ţestea 1 cor. Pentru clopot a mai donat d-şoara Fechete, poştăriţa, 2 cor. Tuturor aoestora li se esprimă mulţumite. Dintre aceşti cre­dincioşi au răposat Maria Soool diir Be­ri voi şi N. ’Lungdoiu, înv. D-zeu îi odih- neasoă. 2?., Visioli, înv. şi burator I.,

Giurfălean Vasilie şi Masaroş Va% silie, odăiesi în otarul Turdei, au cum­părat pe teama sfintei biserici din Boos un rînd de vesminte de coloare neagră ou toate apartinenţele in preţ de 90 co­roane ; Mesaroş Vasilie a mai cumpărat un prapor de coloare rofie cu. 20 cor., şi Pop Teodor Ghica alt prapor tpţ de coloare roşie ou 18 coroane.

Credinciosul Ioan Ittu, comerciant in Şoroşlin cu soţia sa Maria, au cum­părat pe seama sfintei biserici o cruce de metal suflată ou argint, dimpreună ou un stihariu frumos în preţ de 16 coroane şi a promis pe mai departe un ajutor mai însemnat pentru terminarea bisericei. , , r

Ioan Vandor Capoi cu soţia sa Sa- veta locuitori în Blăjel, au cumpărat pentru biserică pe sfintele sărbători ale Naşterei Dlui un rînd de vesminte preo­ţeşti ou toate cele de lipsă în preţ de 90 de cor. ♦

Biblioteoă rom ânească. La Ge­neva (Şviţera) s'a format o bibliotecă ro m â n ă , oare poartă graţiosul nume al pseudonimului M. S. Reginei României; Biblioteoă era de mult- aşteptată de stu- denţii români, oăci ea va întreţine în tru câtva entusiasmul şi dragostea de ţeară p r in publicaţiile şijZiareleoese vor ceti şi pe cari nu-’şi-le pot prooura fiecare în parte.

P ro d u c ţiu n ea publică a »Reu- niunii sodalilor români din Sibiiu, de­spre oare luasem aot în un număr an­terior — precum aflăm, se va ţină Duminecă la 23 Februarie 1 n. c. în sala oea mare dela >Gesellsohafthaus<. La această producţiune, ce va fi îm­p re u n a tă cu cântări, declamaţiuni şi joo ’şi-au promis binevoitorul concurs sti­mabilele d-şoare: Olivia Bardoşi, Le• niţ* Cunţan şi Geni Simonescu. Pro­g ra m u l îi vom da în un număr proxim;

Com baterea alcoolism ului (beţiei) în Belgia. Ministrul de finance al Bel­giei a depus un proieot de lege prin oare se sporeşte tare taxa de lioenţâ, sa se ia dela oâreîmari. Acei oari erau soutiţi vor plăti 50 la sută în 1901—1902 ■i vor plăti taxa întreagă în 1903 Câr- oîmele in cari nu se vinde aloool — vezi sunt cârcîme unde nu se vinde ra o h îu , nu ca la noi, unde rachiul se vinde şi în alte prăvălii — vor fi scu­tite de dreptul de licenţă. Frauda va fi pedepsită cu amendă şi cu închisoare, confiscarea mobilierului de esploatare şi băuturilor din pivniţă.

M oartea n n u i postitor. Deună zi a' murit la Ostanda un original, cunosout pentru lungile lui poituri. El treoea zilele de post fără să atingă vre un ali­ment şi bând o mare eantitate de ' apă. In oursul anului se hrănea ou pâne şi ou apă.

Aoest regim nu 'l-a împodeoat de altfel de a trăi sănătos şi sdravăn până la vârstă de 70 ani.

A dunarea generală a .Reuniunii femeilor române gr.-cat. din Făgăraş şi jur< — oum ni-se aorie — s’a ţinut Du- mineoă în 26 Ianuarie n. a. c. la 3 ore p. m. în locuinţa d-nei presidente. ;

La 6ra anunţată d-na presidentă Zinca Roman salută adunarea prin câ­teva cuvinte calde şi simpatice, şi de-'- clară adunarea deschisă. ,

La ordinea zilei dl Ioan Cint8a, no­tarul reuniunii, dă oetire protocolului adunării generale anterioare, oare se verifică.

D-na Ana Chisierean, catsara ‘ reu-' niunii, presentă adunării raţiociniul, pe anul trecut -1901. Din acesta se vede oă averea reuniunii în deoursul anului s'a, sporit cu 605 cor. 28 bani; parte ca ia-, terese capitalisate, parte oa taxe dela. membre şi dăruiri, Cu finea anului.1900 averea reuniunii fâcea 7100 coroane21 bani, ear’ cu finea anului 1901 face 7705 coroane 49 bani. Raţiociniul se primeşte şi d-nei cassare ’i-se dă ab­solutoriii. .

Dl I. Cintea ceteşte raportul de-, spre activitatea reuniunii în anul 1901. Se constată o sporire în şirul membre­lor, şi în averea reuniunii prin urmă­toarele: d-na Ana Filip din Abrud a dăruit reuniunii 20 cor.; şi d-na Luisa Făgărăşan 10 cor. preţul de resaum- părare de cununi pe sicriul regretatului I. Ţepeş.

D-na presidentă Zinca Roman a dat 4 oor. şi domnul I. Cintea 3 cor. 85 bani ca răscumpărare a felicitărilor de Anul Nou.

Ni se mai spune în raport, că bi­roul reuniunii a trimis un apel pa la mai mulţi fruntaşi ai neamului nostru spre a contribui cu oferte cât de mo­deste, dar’ la acest apel singur vener. domn Oeorge Pop de Băseşti ne-a îm­bucurat cu ofertul seu;

. Primindu se raportul, ee întregeşte comitetul alegendu-se membra funda­toare d-na văd. Maria Cernea şi membra ordinară Pompilia Toflea.

Cu aceste şedinţa se înohide, prin o cuvântare a presidentei.

M onarchul în Budapesta. Maie­statea Sa monarchul a sosit az>, în 5 Februarie n. în Budapesta. In 11 Fe­bruarie se va da un bal de ourte în pa­latul din Budapesta.*

U n can to n ie r în rochie. Un inci­dent din cale afară hazliu s’a petrecut zilele aoestea la staţiunea Bogat a oăi- lor ferate ungare. Nevasta oantonieru* lui era lehuză, ceea - ce n’&r fi fost vre-o nenorocire, dar’ întreaga familie se hrănea ou lapte dela o oapră, ear’ capra nu stătea la muls, decât la ne-, j vasta cantonierului. Ce era de făout?In casă era nevoie de lapte. Cantonie- : rul, om iscoditor, se apucă şi îmbracă i rochia nevestei, ear’ în oap pune o oa- j sincă (năframă). Deghisat în acest mod, ̂se duce la capră, oare crezând, că e fe- < meea, ’l-a lăsat să o mulgă. In timpul s acesta însă, eată că vine şi trenul. Oan- < tonierul pune şuştarul la o parte şi j aleargă repede la linie. Cantonierul ou ?rochia se în ţe le g e , oă a primit o amenda ^uşoară pentru uniforma-’i nereglemen- ?tară, dar’ şeful şi întreg corpul de funo* ?ţionari au rîs ou hohot de aceasta in- |tâmplare. |

. M anevre de iarnă. In Rusia, mi­nisterul de răsboiu a dispus ca! toate re­gimentele să esecute în timp de iarnă şi pe distanţe mari marşuri de" forţă, pentru oa astfel să se obiţnuiasoă soldaţii cu marşuri în timpul iernei.

•-Pene de cocoş. Gendarmii cam

au obiceiul să iee de pe pălăriile flăcăi­lor penele de cocoţ, fiind că acelea sunt semnele corpului gendarmereso. Ficiorii dela sate nu prea etiu de asta şi-’şi poartă portul cum ’l-au pomenit Un oonfiioţ, ou sfîrş't Bâniţ^ros, s’a întâm­plat zilele trecute între gendarmi şi ficiori în Vidolm (Turda Arieş). O pa­trulă de gendarmi a voit *6 ipe penele* de coooş de pe pălăria ficiorilor Todea Gavrilă, Todea Todea şi Ioan Hudrea^ cari fireşte că nu ’şi-au lăsat penele. In oursul certei comandantul de post a străpuns în spate pj Todea Gavrilă. »Magyar Polgâr«, de.unde luăm ştirea,, zice, că Todea Gavrilă ,a prins cureaua puştii comandantului, la oe aoesta ’şi-a smâncit înapoi puşoa şi »a dat să îm­pungă pe Todea la braţ, dar’ ’l a nime-, rit în spate«. Mă apăr de cineva faţă în faţă şi totuşi îi înfing baioneta în spate! Rana lui Todea îi grea.

, Cum se sporeso Evreii? Con­form anuarului statintic oficial al Vjenqi* în 1890 erau în Viena 12 000 de Evrei, Cu zece ani mai târziu, '1900 această cifră se urcase deja la 146.136 Evreii din Viena s’au sporit deci în zece ani ou 34,000 de suflete (de trei ori mai mare spor decât la poporaţia creştină). In 1896 freoventau gimnasiile din Viena 1483 copîi evrei; în 1899 deja 1810, — şi totuşi liga israelită sbiară în gura mare, oă Evreii sunt persecutaţi în ca­pitala austriacă. '

•

Dar- In«titutul de Credit şi eoo- nomîi »Arieşana* din Turda la distri­buirea sumelor votate pentru scopuri culturale şi de binefaceri având în va-* dere starea miseră a unor şcoale gr.- cat. din protopopiatul Arieşului, a bine­voit a contribui 50 coroane, cu . oarei sumă proourându se manuale şcolastice* acelea V au împărţit la şcoalele din Ba- gin, Varfalău, Şomfalău, Poiana-Arieşu- lui şi Ghiriş. Pentru aoeaBtă jertfă ge­neroasă în numele senatelor şoolastioft competente subsorisul aduce şi pe acea­stă oale mulţumită * cordială onor. direc­ţiuni a băncii »Arieşana«. Luna, 30 Ia­nuarie 1902. Simeon Pop, protopopul Arieşului. ̂ , .

Graţiaţi. Din prilejul căsătoriei nivohiducesei Elisabeta cu principele Wtn- disohgrătz, M-»j. Sa a graţiat cmoi oon- damnaţ! lâ moarte, schimbând pedeapsa cu închisoare pa viaţă. Toţi oinci gra­ţiaţii Bunt din Stiria. , * ^

4 copii: înecaţi. In 29 Ianuarie- auv r u t să se dee mai mulţi copii pe ghiaţ* canalului Franciso. îşi petreceau minu­nat, când 6 din ei ajunseră la o spăr, tură în ghiaţă. Patru s’au, înecat numai doi au putut să soape.

* • •N eruşinare r La o înmormântare

din Sibiiu un Ţigan s’a suit în carul mortului, după-oe ’l au 'l-aul pe aceste în» Ţiganul s'a schimonosii in Ier şt ih p S d să rîdă pe câliva to td .tt o nănură cu el. Fiind arătat la primă- riefaceasta 1-a pedep.U cu l ^ o n perH tru purtarea lui necuviincioasă. Mai ca prea puţină pedeapsă! : • •

3Pfcg. 58 F O A I A P O P O R U L U I Nr. &

U n monBtrn. La un ţăran iaa din Apoldul-mare 'i a fătat vaca un vi­ţi i ou două capete, patru ochi şi două guri. Odată suge ou o gură, altă-dată cu ceealaltă.

O mişelie. Zilele trecute a între­bat Sn Sibiiu o ţărancă română pe un »domn«, unde poate ichimba nişte bani. Intrebând-o, ce vrea să nohimbe, ţăranca *i-a dat un pachet cu 15 ruble de hâr­tie. Mişelul, oăci d’aoestia era, s’a uitat la baDi şi ’i-a spus, că nu-’i poate schimbe, d ar’ să meargă la zaraf. Când a ajuns acolo, a văzut, oă mai are nu* mei 9 ruble. Şase le fîşticise punga­şul. — Caşuri de acestea nu sunt rari. Noi dăm mai în fiecare număr cursul banilor şi cei ce vin la Sibiiu iă schimbe bani, meargă la banca românească «Al­bina*, unde pot schimba uşor şi bine.

•Lupii. Ni-se scrie: în luna trecută

2 copii mai mari din Racoviţa (comit. Sibiiului) erau cu o turmă de oapre la pădure. Atunoi au venit mai mulţi lupi asupra turmei . Băieţii au strigat în gura mare, dar’ înainte de a fugi lupii au rupt o oapră şi un câne.

•Apel. După-ce fondul bisericei ro­

mâne gr.-cat. din Telechi-Recea cu edi­ficarea nouei biserici s’a gătat, s’a fă­cut şi un împrumut de 1000 coroane, însă acum mai arend lipsă de un clo­pot mai mare fiindcă cel care este, e prea mic pentru biserioa cea nouă ou- ratoratul bisericei apelează la marinimo- sitatea P. T. domni şi doamne ca să bi- nevoiaică a ajuta după puterile fie­căruia, ca să se cumpere un clopot deo- bligându-se preotul looal. oa pentru P. T. donatori să celebreze 20 de intenţiuni (Sf. liturgie). Ofertele se vor publica pe oale ziaristică. Telechi-Recea (p. Vaj- darec*e, Făgăraş), în ziua Botezul dom­nului 1902. George Boieriu, paroch gr.- oatolic. Bartolomeiu Visioli, curator primar.

— De oarece la apelul societăţii de lectură »Andreiu Ş tguna« esmis încă In anul trecut câtrâ p. t. publio român spre a *§ abona la Almanaehul, ce nu­mita societate intenţionează a ’ f eda, un prea neînsemnat număr de aboneuţt s'au Insinuat.

Comitetul acest( i so ietăţi se vede îndemnat a reinoi acest apel şi a ruga respectuos întreg corpul preoţimei şi în­văţă torimei noastre şi pe toţi prietenii fi sprijinitorii ou)turei tinerimii, oari do- reso iă-’şi prooure aceit Almanach să binevoiasoă a se înainua prin o cores­pondenţă poştală adresată : Comitetului socii taţii de lectură >Andreiu Ş igutict',— de oare-ce, până când nu să va evă in , proşpeot un număr suficient de abo- nenţi, societatea nu poate puroede la ti­părirea lui.

Totodată p. t. domni, cari au pri init li*te de abonament, sânt rugaţi a le retrimite oât mai curând.

Preţul Almanachului de 2 coroane să poate espeda şi după primirea lui.

Sfintem în firma speranţă, că vorba fiind de a să sprijini şi încuraja presta- ţiuniîa literare ştienţifice ale fiitorilor conducători ai poporului nostru, ntot un Român ştiutor de carte nu va pregeta de a se prenumăra la acest op. Siibiu, în Februarie n. 1902. Pentru comitet: Ooorge Tulbure, preşedinte. D um itru Boreia, notar.

A senţările în com itatul Toronta- lului. In Chiohinda-mare vor fi pentru cer din oraş ajunşi la etatea miliţiei în 1» 3, 4 şi 5 Martie, pentru cei din cerc din 6—8. In Becea-tureeasoă din 10—15 Martie, în Părdâny din 17-20, în Mo- d o r in 22, 24-27, In Banlao 28,29Mar- s V • *Pr,lîe> In Alibunar în 4,

» prî ’ în Antalfalva 12 —18Apnhe, Panmova 21-25 Aprilie, Becî-

eherecul-mare 3—6, 8 şi 9 Aprilie pentru oero, 10, 12 şi 14 pentru oraş, Canija- turceaseă 17—19, 21 şi 22, Sân-Nicolaul- mare 24, 25, 27— 30 Aprilie, Jombolea1, 3, 4 - 7 Martie, Cena 10—13 Martie, Periamoş 14, 15, 17 şi 18 Martie.

•A verea In i Rockefeller. Un ziar

din New-Yord dă cetitorilor sei lista esaotă şi completă a averii lui Rockefel­ler, supranumit «Regele petrolului*.

Capitalul acestui om se ridioă la suma de 1250 milioane de franci, adu­când un venit anual de 62 milioane şi jumătate.

Pe lângă aceasta mai are 200 de vapoare, 70.000 furgoane (oară) de ‘măr­furi şi 3500 vagoane de căi ferate. Are sub ordiniie sale 27500 oameni şi con­trolează venitul a 300.000 persoane, a căror avere variază între 25.000 franci şi 25 milioane. E proprietarul celei mai mari companii de căi ferate amerioane şi e interesat în toate celelalte. Po­sedă 300 mii chilometri de oonduote de petroleu,

•O statistică. Din ultimile date sta­

tistice se poato vedea, că în Ungaria în fiecare an câte 8—9 sute mame naso gemeni. Câte 3 copii naso pe an aproape 100 mame. Câte 4 copii au năs­cut în ultimii 10 ani numai 13 mame.

mSe deşteaptă Românii. După-oum

ni-se scrie din Sân-Nicolaul mare, Ro­mânii de acolo au arătat până bine de curând puţin interes faţă de "facerile oomunale. Aceasta mai ales din causa conducătorilor. La alegerile din urmă s’au întrămat în»ă şi mulţumită zelului preotului tinăr I. Popovici şi al învăţă­torilor ,A. Miuian şi A. Lipovan au is- butit să aleagă tot numai Români, în frunte primarul Traian Stioănescu. Lu­crul cel dintâiu va fi aoum Introduce­rea limbii protocolare române. Bravi Români!

In Sarafalva n’a vrut prim-preto- rul să pună în listă candidaţi români. Poporul s a resvoltat aşa, că alegerea nu s’a făcut.

In Cianadul serbase încă se mişoă Românii. Numai înainte!

C oroane eterne. Presidentul «Reu­niunii sodalilor români din Sibiiu», dl Victor Tordăşianu contribue la fondul văduvelor şi orfanilor meseriaşilor* ro­mâni, creat de Reuniunea amintită, întru eternisarea bunului seu prie­tin, mult regretatul Aleman Galea, fost învăţător şi cald sprijinitor al institu- ţiunilor noastre şi în deosebi neobosit muncitor pentru înfiinţarea «Reuniunii române de înmormântare din Răşinari*, decedat înainte de a fi fost aprobate statutele, suma de 2 cor.

' •Bal în Câneni. Inteligenţa din

Câneni (România), sub patronagiul dlui Victor Albini, şef de gară acolo, aran­jează la 9/22 Februarie a. c. un bal, în localul şcoalei, pentru scopul înfiinţării bibliotecii şcoalei din Câneni. Costul bi­letelor â 1 leu de persoană, .2 lei de fa­milie să se trimită până la 9/22 Febr. dlui I. Teodoru, oassarul şi iniţiatorul balului, în Câneni, judeţ. Vâlcea (Ro­mânia).

Fiind Cânenii comună din graniţă aproape de noi, ear’ comunicaţia trenu­lui cât tb poate de potrivită yi comoadă sperăm, oă mulţi Români de ai noştri de dincoace vor lua în considerare os­pitalitatea cunoscută a fraţilor din Câ­neni.

P oporaţiunea Londrei a fost după ultima conscriere de 4 milioane 586 mii 541 ̂între cari 135,377 străini. Două Ar- dealuri abia ar avi atâţia loouitori, câţi are oraşul Londra.

Sinucidere. Hornistul de batalioE* dela regimentul de inf. 31 staţionat Src* Sibiiu, Teodor Itoafă, cercetându-’şi î>tx~~ minecă după prânz iubita, oare era serviciu.la o cârtîmă din strada T u r - nul-Roşu, s’au certat. Pe la orele 4 sunară două detunături. Un glonţ a n i ­merit fata ou numele M aria Orleţan î&- partea stângă a pieptului, al doilea « Intrat pe sub barbă în oapul lui Itoafă*- Hornistul a fost transportat la spitalul» garnisoanei. Starea lui este îng rijitoare- Fata asemenea a fost dusă la spital, r â — nirea ei nu este mortală.

La fondul de 20 bani, întemeia fc- de «Reuniunea sodalilor noştri* p e n tru t cumpărarea unei case cu hală de ven - zare pe seama meseriaşilor români d in -: Sibiiu, au mai contribuit urm ătorii: d -n a Margareta Moldovan, Vasile M eştervS. M., loan Băilă, Nioolae Râdnean». loan Sorob, Iulian Pop., Eugenia T., A le­xandru Moldovan, Viotoria I., Victor" Tordăşian şi Dr. Vasile Dan, adv. fiecare** câte 20 bani. .

♦Necrolog. Iulia Rotariu n. DreghicS

ca fică, Pa vel Rotariu oa ginere fa m i­lia Antoniu Rana ou inimile întristate* de jale aduo la cunoştinţa tuturor am i- oilor şi cunoscuţilor adânc dureroasa d e - oedare a prea iubitei şi mult veneratei- lor mamă, respective — soacre, bunică şi străbună Ecaterina Dreg hi ci n. Gruia%■ văduva decedatului protopop orth.-rom. al Timişorii, care In 30 Ian. n. la o ra7 dim. după un morb îndelungat, în e ta te de 83 ani, primind sfânta cuminecătură ’şi-a dat Creatorului blândul şi nobilul seu suflet. înmormântarea după ritu l sfintei biserioi,’ gr.-or. române, s’a fă o u t azi, Sâmbătă 1 Februarie n. la ora 2 d . m. în cripta familiară din oimiterul gr.-or- al cetăţii. Fie-’i ţărîna u şo ară !

Ia rn ă în prim ăvară. Profesorul Dr. H ellm an a declarat, la societatea meteorologică din Polsdam, că von» avea iernă grea cu puţin timp înainte de Paşti, la sfîrşitul lui Martie st. n .„ sau la începutul lunei Aprilie.

•

Zăpadă şi frig te rib il în Spania. O mare cantitate de zdpadă a căzut zi­lele acedte în Nordul Spaniei, întreru­pând circulaţia trenurilor şi cea m ai mare parte din liniile telegrafioe şi te­lefonice. Qerul este teribil, cu furtuni mari.

P artid e le Ini A lexiu Pop, fost advocat în Cluj, sânt rugate, ca pentru preluarea aotelor, eventual pentru alte disposiţiuni să se adreseze oătră advo­catul Dr. Georgiu llea in Cluj (Deăk: Ferencz u. nr. 18), oa cătră curatorul num it

Om or. In Boldva (Bănat) au fost aflaţi ţăranul I. Magyar şi soţia ucişi. Ei erau zdrobiţi aproape de tot ou lo­vituri de topoară. Uoigaşii n’au fost. prinşi până acum, se oreda însă oă au fost nişte Ţigani oortorari, cari au je­fuit şi omorit pe cei doi, oând se întor­ceau dela tîrg.

S triv iţi de păm ent. In comuna Sebeşul-mio (com. Hunedoarei) sâpaut doi oameni un mormânt pentru nevasta moartă a inginerului dela cariera de peatră de-acolo. Când au fost aproape-

f

?ata, s’a surpatpământul peste ei şi ’i-a năbuşit. In loo de o înmormântare au

fost tre i*

Băile dela M ehadia. La băile aoe- stea au fost anul trecut 10,660 oaspeţi între cari 6933 din Ungaria şi Transil­vania şi 3733 din afară. Intre străini att fost 1482 din România. Soldaţi au fost. 525, bolnavi săraci 77ft

I

F O A I A P O P O R U L U I Pag. 59

M ulţum ită publică. La petrece­r e a aranjată la Bobotează în favorul <fooalei din Finteuşel au intrat din vân­z a re a biletelor 39 cor. 10 bani, pe lângă «ari au mai donat d-nii Va«iliu Dragoş, advocat în Şomouta 2 cor., Qavriil Dra-

notar ceroual 1 cor. şi Ioan Coamabani, ţi a ţa de tot a foat venit de

“S2 oor. 70 bani, din care aubtragându-ae ■pesele de 13 cor. 86 bani a rămas un ^ e n it curat de 28 cor. 84 bani, oare aumă ■ a predat aenatulni şcolastic. Fondul •şcolar e aoum de 280 cor. Tuturor b i­nevoitorilor contribuitori li-se esprimă

•cele mai călduroase mulţumite. I. Belbe învăţător. •

C ăsuţi d in tn rn . In oomuna Mi- «ula chiar se înmormânta unul din cei

^nai bogaţi locuitori, din care oauaă s 'au ~traa toate clopotele. Câţiva şcolari 'i-au •ajutat olopotarului. Aoesta a coborît din •turn, dar’ băieţii s’au apucat să prindă 'porumbi, cari îşi aveau cuiburile în soa- n n u l turnului. Patru dintre ei s’au suit in fereastră, de unde au căzut în adun- •oime, rămânând morţi.

*H oţi de gazete. Tot mai dese sânt

'plângerile, oe ie primim dela abonenţii 'noştri dela ţeară, că unii nu-’şi capătă foa ia de Ioc, alţii la 2—3 zile şi şi atunci cu fâşia ruptă. Sunt unii, oari oeteso traouros, dar’ de pe pielea altuia. Fapta aoeasta să pedepseşte aspru prin lege, >de aceea rugăm pe abonenţii noştri, că tadată-ce au prins pe cineva cu mâţa an sac să ne faoă aretaro subscrisă şi de doi martori, ca re putem da pe vi­novaţi pe mâna direcţiunii poştale.

¥Petreceri. Corpul învăţătoreso dela

fooala poporală gr.-or. din Tilişoa aran­je a z ă Sâmbătă în 2/15 Februarie 1902 cu elevii şooalei o producţiune musi- cală-teatrală împreunată ou joo în edi­ficiul şoolar din Tilişoa. începutul la

ore aeara. Venitul curat se va de­stina fondului şcolar şi biblioteoei şco­lare în părţi egale. Contribuţiuni bene­vole să primeso cu mulţumită şi se vor cuita pe oale ziaristică.

— Corpul învăţătoreso dela şooala rom ână gr.-or. din Gurarîului aranjează în SO Ianuarie a. c. st. v. (Trei Sfinţi — H ram ul şcoalei) în edificiul şoolar din

<Qurarîului o producţiune şoolară. înce­putul la 71/» ore seara. Preţul de per­soană: locul I. 1 cor. 60 bani, locul II.

.1 oor., locul III. 60 bani. Venitul curat• destinat pentru biblioteca şcolară.

mF alsificatori de banonote. In

Deva au fost arestaţi în ziua de 26 Ian. iBaranyai Balâzs şi Szălnljr Gâbor din comitatul Murăş-Turda, ia cari s’au găsit câteva sute de hârtii falsificate de câte sece florini. m

De frica c&tăniei. Din Sân.-Iaoo- b u l - Câmpiei ni-se scrie; Un Ţigan şi un Român au fugit de frica cătdniei dela căsarma din MurăşOşorheiu. Ajun­gând în pădurea Bandului s’au hotârît în prostia lor, ca să-’şi taie fiecare câteva degete dela mână, oa să nu mai fie buni >de miliţie. Când ’i-a tăiat Ţiganul de­getele Românului, aoesta a ameţit de durere. Ţiganul crezând, oă e mort, « şters-o şi s’a v îrît în tr’o grămadă de tul&i *vo'nd Vă'’şi dea foo. Când asim-

jtit în«£ căldura focului nu ’i-a plăout şi V a dus acasă, unde a fost prins de gen- earffli şi dus în temniţa dela Cluj.

& petrecere de copif in N ăsead. Sâm bătă seara, 1 Februarie c. corpul didaotio dela şooala normală de băieţi «i fetiţe din Năsăud a aranjat în spa­

ţ io a sa şcoală de gimnastioă dela gimna­z iu J n favorul elevilor săraci dela aoeea

şooală, o petrecere ou joo pentru copii împreunată ou o representaţie teatrală şi pe oât de morală, pe atât de inatruo- tivă în felul ei. La urmă s’a aranjat şi o tombolă.

S’a juoat prin 14 eleve ale şooalei normale de fetiţe piesa teatrală »în im - perăţia adeverului«, comedie în 3 aote tradusă din germână şi localisată de oătră stimata doamnă Angela Pletos, vecîaio amabilă şi ou tragere de inimă pentru soartea oelor năcăjiţi.

Inteligenţa româneasoă din Nâsă- ud şi jur, până şi fruntaşi de ai noştri de pe valea Bistriţei, Rodna şi Bărgău au ţinut să fie de faţă la aoeastă mo­destă, dar’ interesantă şi ori-şi-oum unică în felul ei petrecere, al cărui nobil scop era: Ajutorarea ou oărţ<, reouisite de scris, haine etc. a copiilor săraci dela şooala normală, astfel încât vasta sală de gimnastioă părea oareşi-oum mioă, ne- înoăpătoare pentru publicul adunat

Am asistat seara la aoeastă petre­cere şi mărturisesc, oă n’am ştiut ce să admir mai mult: destoinicia şi abilita­tea drăgălaşelor eleve, uşoare şi sprin­tene, oari în aplausele repetate ale pu­blicului mare, se achitau în mod sur­prinzător de micile roluri ce li-s’au dat, ori doară să admir şi mai mult zelul şi bunăvoinţa, ou oare amabilele domni­şoare : Otilia Filipan, Emilia Mischinger, Luoreţia Moisil, Letiţa Murăşan, Iuliana, MurSşan şi Cornelia Petri, cari prin ini­ţiativa luată pentru aranjarea acestei tombole s’au pus în serviciul unui scop atât de nobil şi măreţ: ajutorarea copii­lor săraoi dela şodala normală din Nă- săud, şooală româneasoă ou un trecut atât de glorios. Deoi laude şi cinste stimate domnişoare.

Laudă şi reounoştinţă să ouvine la aoest loc, în p^ima linie stimatei d-ne Angela Pletos, oare a dovedit şi ou acea­stă ocasiune cum — oa nime altul —ştie a se însufleţi pentru scopuri umanitare filantropice. , ̂ t

Nu e mirare dar’ că-între astfel de împrejurări favorabile şi după-atâta în­sufleţire şi atâtea saorifioii aduse do da­mele, d-şoarele şi peste tot de inteli­genţa română din Năsăud şi jur, resul- tatul şi moral şi material al aoestei pe­treceri a întreout şi cele mai optimiste prevederi.

Seara la cassă a incurs din taxa de întrare şi tombolă peste 400 coroane, resultând, în favorul copiilor săraoi, un venit ourat de peste 3 0 0 coroane.

Un asistent.9 '

Ştiri m Srnnte. Trei eăteni şi o femeie din eomuna Dumbrăveni (România) an fo it atacaţi în drnm de o haită de lnpL Abia aa scăpat, dar* aa fost răniţi.

— In mina de cărbuni Ooahnila (Mexioo) s’a întâmplat o teribilă esplosie, în vreme oa IM de oameni lucrau In adâncimea minei.

Se pare că toţi lucrătorii aa m urit Aa fost scoase 75 de cadavre carbonisate.

Ştiri din piaţa.Sibiiu. Grâu hl. 13—1410, săoarfl

8—9, orz 7.60 -8.20, ovăs 4.80—5 40, cu­curuz 780—8 60 cor.; 10 ouă 58—68 b.

Pin fa banilor din Sibiiu. Galbi- nul 11.25; 20 lei (hârtie) 18.90; 20 lei (ar­gint) 1872, lira turceasoă 21.40, lira en­gleză 23.84; 20 maree germane 23.36; napoleonul 18.98; rubla (hârtie) 252; rubla (argint) 2.43 cor.

Bursa din Budapesta. Grâu, 50 chlgr., 945—9.90, seoară 7.70—7.95; o ri6.10—6.75, ovăs 7.35—7.50, cucuruz 4.80—5 oinoantin 5.90—6 oor.

POSTA REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI.Dlui Ariton Oprineo, M. Ciueta. -Adre-

aează-te dlui P. P. |Oarp, deputat în BacureştLDlui M. Ungur, înv. «Studii practice pen*

tra teoria musicală de E. F. şi A. Richter, trad. de Oonst. M. Oordonean. Bucureşti 1892<. Se capătă cu 8 lei la adm. «României musicale*, revistă, care apare in Bucureşti.

Âb. 5642. E destul »L'ga culturală» Bu­cureşti Dl Dulf e profesor şi la asilul »E leni Doamna».

Dlui Toma, ab. 792. Daci ai pătruns cât decât gramatica Iui Muller — mai bună e cea de Dr. Crişian şi N. Putnoky care costă 1 fl. la librăria archidiecesană din Sibiiu — ia cărţi de cetire pentru şsoalele primare şi ce­teşte on ajutorul dicţionarului. De nn vei avea prilej să şi vorbeşti, nu faci scofală.

Dluî Ioan Parascan, Sasz-Enciu. Gând e vorba de ochi, nu cerca cu leacuri namai aşa, ci te du la un medic bun la oraş. Ochelari sa pot folosi ear’ numai după sfatul medicului

Dlui Ioan Popa Numai folosind viţfi americană. In nutnerul acesta spunem, cana se altoesc.

Dlui Simion Bălan, Bânat-Comlof. I» numărul trecut am dat o adresă. Oearcă şi la reuniunea de agricultură a comitatului, despre oare întreabă pe preot, înv. sau pe notar.

Pentru redacţie ţi edituri responsabil: Viotor Lazăr. Proprietar: Pentru »Tiţ>oprafia«, societate p*

acţiuni; Insif Mantnbaif.

Franzbranntwein-ullui

B R Â Z A Y ,cel m ai răspândit

şi mii ne&scepţionabil mijloc de cură in casiSe e sp e d e a z ă d ela fa b ric a lu i

Coloman Brâzay,Budapesta, IV., Hnienm-ktfnit nr. SS.

Cădere» pârului. Franzbranntwein-ul e un mijloc escelent, pentru spălarea pfirului, căci întăreşte pielea şi rădăcinile perului, tmpedecând astfel căderea ace­stuia. In scopul acesta spălăm pârul bine cu el seara înainte de culcare şi dim i­neaţa după sculare. 2 26—52

W “ Feriţi-vă de imitaţiunl. “WiF iţi cu a ten ţiune la m arca de apărare.

Se oapită la arl-ee apeteoă şi îs oelelalte prăvăHI.

C a r t e aS t u p a r i l o r

s ă t e n ide

R a m u l Sima, învăţător.

Oi mal mult* Unstraţltml în tariEdita» fi proprietatea

ftaalassl ren tfa egrlsnltfri Aa •«■ftatel Slkllaia^

Preţol 70 baal plaa portal postai.

Reuniunea agricoli prin edarea aeestei cărţi folositoare a ompiat oa gol adâac simţit ta iiteratara stnpăritoloi. Broşară este seri** pe an fruntaş învăţător, stapar grieepat. Et tractează pe scort tot de ce are treboiaţă ai stapar. Se rocomaBdi ca deosebire ca premii pentru şcoalele noastre de tot scial.

Se viade iaXâbrăria W . K ra fft.

Pag. 60 F O A I A P O P O R U L U I

A n u n ţ ." V . T .Subsemnatul am onoare a face cu­

noscut d-lor preoţi şi curatori bisericeşti şi corrtercianţi, că am desellis « fabrică de Iubim de ceară albă şi galbină pentru biserici, precum flăcăi cu flori, roate, coardă şi de tot felul, pe cari le pot viu de cu preţurile cele mai mo­derate..

Trimit în ori-ce parte a ţării pa­chete poştale, şi cantităţi ' mai mari în lăzi pe calea ferată. Preţcurenturi şi probe se trimit la cerere, 13 1—3

Cu toată stima T V io o la e I . M o g a ,

comuna Poiana Sz?benmegye.

Casă cu prăvălie de închiriat.în comuna Răşinari (L Sibiiu) se

rdâ in chirie pe 3 sau 6 ani o casă cu următoarele despărţeminte: 4 încăperi,2 odăi mobilate pentru locuit, bucătărie de vară, pivniţă. în curte o şură cu

•2 grajduri, 2 poduri, grădină cu pomi. în casă e o boltiţă cu trafică de tăbac şi sare şi cu tot felul de mărfuri. Fiind casa situată la o posiţie foarte buna, în strada principală, un negustor harnic poate ave un frumos câştig.

• Cei-ce doresc a închiria cele espuse mai sus se se adreseze dlui N* agoe Hoadrea, comerciant în R6şinari, nr. câsii 623. ,2

Portretul. ini

; Dr, Cjregoriu Silaşi;lucrat după o fotografie, tipărit pe carton fin, tc mărime de 24X32 cm. !1 trimite francat

pentru 30 bani.soc. pe acjîGDl

J i i i m J p f i r a f i e r , soc. pe acfii înArghir şi Elena, o istorie frumoasă în versuri . . . cor.—.30Art. de lege XXI. şi XXIII. ex. 1886., Despre instrucţiuni şi ,

despre procedura disciplinară . . . . . .__» .50Art. de îege XXII. ex. 1886. Despre comune . . . » —.80 Aluaşiu Gavrilă, Societăţi de cumpătare, îndreptar pentru

înfiinţarea lor după modelul »Societăţei de cumpătare* » 1.— ,Brote Eugen, Ţinerea vitelor . . . . . » —.24

» » Trifoiul . . . . . . .__» 3 0Costan T., Aur, novelă . . . . _ „ ___ 4QDuică G. P., Savitri, povestire indică din Mahabarata . . * — .32EVers Georg, Homo sum, roman tradus de Mugur . . » 1.00îndreptar practic în economia rurală de mai mulţi preoţi . » 1.60Leonat şi Dorofata, vorbire de glume în versuri . -. » —.20Nordau Max, Naţionalitatea, studiu . . . . . » ___,40

» * Reprivire din Paradoxe sociologice. . . » —.40 Ordonanţele ministeriale pentru introducerea legii comunale

(Art. XXII. din 1886) . . , ,___________ » jqRussu-Şirianu I., Moara din vale, 8 novele . . . . > 1.40Simtion T., Păcate Domneşti, novelă orig. . . . . » __ .60Simu R., Monografia comunei Orlat . . . . . » __ 5 0Celor-ca cumperă u n ’nutner m ai mare de esemplare, ou deosebire librarilor

şi peste iot vânzătorilor, se dă rabatul cuvenit.Pf** Se afiă de vânzare !n librăria W. Krafft în Sibiiu.

MARGARETA MOLDOYÂS.

Din ~ ~ talneie

vieţii.

29 ds noyele şi schiţe.

Preţul 2 oor., plus 10 bani porto.3q po&to procura dela

Librăria W. Kraflt.

Bine apreciată ■Ş- de întreagă

presa noastră.

; ; m > wy*

\ V I > . f

j~ ...... ' - 'm * / ■■

p. t. pu-Fabrică de casse.

Subscrisul îmi ian voie s face atent blicul meu Ja .

easseie sigure de foc şi spargere,cari se fac în fabrica mea. La mine se fac casse numai din material bun şi tare. De aceea rog cu deosebire on. public, care caută casse, s6 binevoeascâ a fi ce atenţiune în lista preţurilor la greutatea şi mSsura indicată pentru-ca privindu-le numai pe din- afară se nu cufunde cu alte casse ce obvin în co- merciu, făcute din material slab şi uşor.

In fabrica mea se pregătesc (la comandă, după măsură, cu preţuri ieftine) casse şi tresort — e pan- ţerate din oţel absolut imposibile de a le găuri,

Pentrn biserici şl comnne casse după Înţelegere cn plătiră în rate.U «ta preţurilor gratia şl franeo

In sta lare de lu m in ă Atycelen.

Chistav Hoess,d e c a s s e în S ib i iu ,

strada PoplăoK-nara Nr. 8.

[2] 27—

Ptotra tipar responsabil Ioaif ■arschaH.

I