Only 2 Pages are Converted in the Unregistered Version

ACl'ORIl CAMI'ULUJ UNIVERSITAR: PERCEPTII $1 ATlTUDlNI

233

comunicare eu profesorul. Trebuie remarcat eli studentul, mai mult decat profesorul, este dependent de toate structurile campului universitar (management, institntil sociale, biblioteca, organe administrative).

Asadar, studentii se deosebesc atat ca grup de varsta, ttlt ~i ca grup profesional, ceea ce le confera 0 imagine specifics. Nu s-ar putea sustine ca la nivelul mentalului colectiv nu ar exista 0 atitudine diferitli fata de studenti in raport eu alti tineri, fiind puse in relief aspecte nu intordeauna majore. lata de ce consideram necesara 0 descriere succinta a tineretului universitar ca grup social; numai asrfel este posibila 0 lntelegere corecra a statutului studentilor ea agenti ai schimbarii.

Conturarea grupuJui studentesc este taeuta in raport cu agentii universitari i prin compararea cu tinerii de aceeasi varsti!. din afara campului universitar. Studenjii se definesc ca 0 realitate profesionala ~i socials in cadrul structurilor instimtionale ~i neinstnutionale in care ei sunt integrati.

1. Particularitiuile studenJilor ca grllp de varsta

Inainte de a fi un grup social studentii sunt tineri, deci plasati Intr-un interval de varsta, acesta fiind intre "19-23 (24) ani. Studentimea este alciiruitii msa i din persoane ce pot depasi varsta de 25 ani. Dupa anul 1989 atat in invll.Fimantui de stat cat, mai ales, in eel de fundatie exista un mare numar de studenti a carer varsta poate depai 40 de ani. Totusi, predomina tinerii absolventi de Iiceu.

Studentul continua pregatirea scolara la un nivel superior, spre deosebire de congenerii s/li incadrati in mund sau Iipsiti de posibilitatea angajarii in munclL Parcurgerea cursurilor universitare genereaza sentimenrul de a fi scolar, ucenic, dependent de un sistem formal de instructie \Ii de educatie. Reperul 11 reprezinta profesorul ~i toata activitatea studentului se desflioarli tn functie de relatia eu dascalul. Spre deosebire de liceu, unde elevul trebuie sa dea seama zilnic de nivelul de pregatire, in universitate, studentuJ are libertatea de a audia cursurile in modalitatea pe care 0 consideca necesara,

In plan psihologic, subiectiv, el traiete ea un adolescent, desi a depliit acest stadiu din evolutia lui. EI este un adolescent Intarziat, avand 0 anumita stabilitate a trairilor i reactiilor. Paraseste tncet lumea grupului de aceeasi virsta, in care, ca adolescent, se simjea co adevarat eJ tnsusi, departe de familie i ~coaIa. Nu renunt! la prezenta sa in grup, insa i~i alege companicnii pe alte criterii, dnnre care eel mai important 11 constituie includerea partenerului de sex opus. De fapt, participa la grupul unde poate Inehega relatii cu fete ~i bilieti cu afinitati pentru 0 activitace fie universitara, fie ~tiintificli sau sociala.

Absorbiti Inainre de intrarea in facultate de pregatirea dura pentru examenul de admitere - pentru care fac un efort cu totul special in vederea reusitei - studentii traiesc dupa intrarea in facultate sentimentul nedefinit al zad1irniciei, acutizat acolo unde ei sunt primiti cu indiferenta sau eu exigente nea~teptate. Epuizarea data de examenul de admitere se prelunge~te apoi in primul an de studiu, cand ei se trezese in fata marilor profesori, nume cunoscute plhili acum doar din lectura carpI or. StiIul de predare, moduI de adresare, continutul cursurilor, al seminariilor Ie creeazii nu doar senzatia de nou, dar i sentimentuI unor dificultliti insurt:ltontabile.

La aceas[a vilrsrll, ranllrul are viala lui ~i deci probIemele lui. Se apropie de momentul . incheierii procesului de cre~tere fizica ~i biologica. Datoritli programului dezorganizat de Yia~, unii studenti sufera de boli de stomac. Un loc important iI ocupa consumul de bauturi alcoolice, ca ~i fumatul, ell 0 evidenta tendinlli. de cretere la studente. De~i nu dispunem de cercetari empjrice sistematice, se poate uor constata in rfmdul studentilor 0 anumita agresivitate, un comportament ce dovedete existen{a unor probleme de adaptare la mediu. Stresul caracterizeaza 0 bun!! par[e dintre studenp, daLOrat fiind multitudinii solicidirilor i !ipsei proiecteIor de via.