Doctrina mântuirii Doctrina mântuirii

sau sau

SoteriologieSoteriologie- partea 2 –- partea 2 –

creat de creat de

Nicu CrețuNicu Crețu

Doctrina mântuiriiDoctrina mântuirii

4. 4. Factorii implicaţi în ispăşireFactorii implicaţi în ispăşire

1. 1. Natura lui DumnezeuNatura lui Dumnezeu..

Ea constă în Ea constă în sfinţirea şi dragostea Sa perfectă şi sfinţirea şi dragostea Sa perfectă şi completă.completă. Astfel, păcatul fiind contrar naturii Sale divine Astfel, păcatul fiind contrar naturii Sale divine este respingător în ochii Lui.este respingător în ochii Lui.

2. 2. Statutul legii.Statutul legii.

Legea morală este o exprimare a persoanei şi voii Sale, Legea morală este o exprimare a persoanei şi voii Sale, este un fel de transcriere a naturii lui Dumnezeu. Legea este un fel de transcriere a naturii lui Dumnezeu. Legea trebuie înţeleasă ca un mijloc de raportare la un trebuie înţeleasă ca un mijloc de raportare la un Dumnezeu personalDumnezeu personal ( (Ezechiel 18:20Ezechiel 18:20; ; Rom. 6:23Rom. 6:23; ; Gal. Gal. 6:86:8).).

3. 3. Starea omului.Starea omului. Omul se află într-o stare de depravare totală, adică nu Omul se află într-o stare de depravare totală, adică nu

că este atât de rău pe cât poate fi, ci mai degrabă el este că este atât de rău pe cât poate fi, ci mai degrabă el este absolut incapabil să facă ceva ca să se salveze din starea de absolut incapabil să facă ceva ca să se salveze din starea de păcătoşenie. păcătoşenie.

4. 4. Hristos. Hristos. El este atât Dumnezeu cât şi om, la divinitatea Lui El este atât Dumnezeu cât şi om, la divinitatea Lui

Dumnezeu a adăugat umanitatea Sa.Dumnezeu a adăugat umanitatea Sa.Astfel că moartea Sa ispăşitoare este valabilă pentru Astfel că moartea Sa ispăşitoare este valabilă pentru

fiinţele umane, să le răscumpere (Gal. 4: 4,5). El a acceptat fiinţele umane, să le răscumpere (Gal. 4: 4,5). El a acceptat atât natura fizică, cât şi pe cea psihică a umanităţii.atât natura fizică, cât şi pe cea psihică a umanităţii. Moartea Moartea Lui are o valoare suficient de mare pentru a servi ca ispăşire Lui are o valoare suficient de mare pentru a servi ca ispăşire pentru întraga rasă umană, deoarece El a fost fără păcat.pentru întraga rasă umană, deoarece El a fost fără păcat.

5. 5. Sistemul sacrifical al Vechiului Testament.Sistemul sacrifical al Vechiului Testament. În Israel jertfele erau oferite regulat pentru păcatele În Israel jertfele erau oferite regulat pentru păcatele

comise, dar ele n-aveau puterea să-l transforme şi nici să-l comise, dar ele n-aveau puterea să-l transforme şi nici să-l oprească pe păcătos de la săvârşirea păcatelor.oprească pe păcătos de la săvârşirea păcatelor.

Cuvântul ebraic folosit în Vechiul Testament pentru Cuvântul ebraic folosit în Vechiul Testament pentru diversele tipuri de ispăşire este diversele tipuri de ispăşire este „„kkafarafar”” şi înseamnă literar şi înseamnă literar „„a acoperia acoperi”. Cel care păcătuia era scutit de pedeapsă prin ”. Cel care păcătuia era scutit de pedeapsă prin interpunerea jertfei între păcatul comis şi Dumnezeu.interpunerea jertfei între păcatul comis şi Dumnezeu.

Jertfele aveau un efect obiectiv: să-L împace pe Jertfele aveau un efect obiectiv: să-L împace pe Dumnezeu Dumnezeu ((Iov 42:8). De asemenea, jertfa era oferită în Iov 42:8). De asemenea, jertfa era oferită în locul păcătosului, ea purta vina păcătosului.locul păcătosului, ea purta vina păcătosului.

De asemenea, animalul jertfit trebuia să fie fără pată, De asemenea, animalul jertfit trebuia să fie fără pată, iar cel care îl aducea trebuia să-şi pună mâinile pe capul iar cel care îl aducea trebuia să-şi pună mâinile pe capul animalului (Lev. 1:3,4)animalului (Lev. 1:3,4). A. Acest gest simboliza un transfer al cest gest simboliza un transfer al păcatului de la păcătos la victimă.păcatului de la păcătos la victimă.

Pasajele profetice, mai mult, stabilesc legătura dintre Pasajele profetice, mai mult, stabilesc legătura dintre jertfele Vechiului Testament şi moartea lui Hristos (Isaia jertfele Vechiului Testament şi moartea lui Hristos (Isaia 53:6), el era Robul care suferă.53:6), el era Robul care suferă.

Doctrina mântuiriiDoctrina mântuirii5. 5. Semnificaţia de bază a ispăşiriiSemnificaţia de bază a ispăşirii

1. 1. JerJerttfafaReferiri bogate la faptul că Hristos a fost rânduit să fie jertfa Referiri bogate la faptul că Hristos a fost rânduit să fie jertfa

de ispăşire pentru omenire (Isaia 53; Ps. 20; Evanghelii, scrierile de ispăşire pentru omenire (Isaia 53; Ps. 20; Evanghelii, scrierile apostolului Pavel). apostolului Pavel).

În Epistola către Evrei 9:6-15, lucrarea lui Hristos este În Epistola către Evrei 9:6-15, lucrarea lui Hristos este asemănată cu Ziua ispăşirii: Hristos este marele preot care a intrat asemănată cu Ziua ispăşirii: Hristos este marele preot care a intrat în Locul preasfânt ca să aducă jertfă. El a intrat cu propriul Lui în Locul preasfânt ca să aducă jertfă. El a intrat cu propriul Lui sânge asigurându-ne o răscumpărare veşnică (v.12). jertfirea sânge asigurându-ne o răscumpărare veşnică (v.12). jertfirea animalelor avea un efect limitat, moartea lui Hristos are un efect animalelor avea un efect limitat, moartea lui Hristos are un efect veşnic, adusă odată pentru totdeauna (v. 28).veşnic, adusă odată pentru totdeauna (v. 28).

Evrei 10:5-18. În locul arderilor de tot a fost jertfit trupul lui Evrei 10:5-18. În locul arderilor de tot a fost jertfit trupul lui Hristos.Hristos.

Evrei 13. Hristos a murit ca să-i sfinţească pe oameni prin Evrei 13. Hristos a murit ca să-i sfinţească pe oameni prin sângele Său (10,13).sângele Său (10,13).

Ceea ce este unic în jertfa lui Hristos este faptul că El este Ceea ce este unic în jertfa lui Hristos este faptul că El este atât victima, cât şi preotul care aduce jertfa, iar astăzi El mijloceşte atât victima, cât şi preotul care aduce jertfa, iar astăzi El mijloceşte ca Mare Preot pentru oameni.ca Mare Preot pentru oameni.

2. 2. SubstituireaSubstituireaHristos, prin moartea Sa pe cruce, a luat locul celor păcătoşi. Hristos, prin moartea Sa pe cruce, a luat locul celor păcătoşi.

Isaia 53:6, 12b: “a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a Isaia 53:6, 12b: “a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.” purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.”

Ioan 1:28: Ioan Botezătorul a spus :”Iată Mielul lui Ioan 1:28: Ioan Botezătorul a spus :”Iată Mielul lui Dumnezeu”.Dumnezeu”.

Gal. 3:3: Pavel a afirmat: “pe Cel ce n-a cunoscut nici un Gal. 3:3: Pavel a afirmat: “pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.” Dumnezeu în El.”

Evrei 9:28: “Hristos S-a adus jertfă o singură dată ca să poarte Evrei 9:28: “Hristos S-a adus jertfă o singură dată ca să poarte păcatele multora"”păcatele multora"”

I Petru 2:24: “El a purtat păcatele noastre în trupul Său pe I Petru 2:24: “El a purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn...” lemn...”

Ideea generală este că păcatele oamenilor au fost puse asupra Ideea generală este că păcatele oamenilor au fost puse asupra lui Isus (au fost transferate de la cei păcătoşi.). Pentru că El a devenit lui Isus (au fost transferate de la cei păcătoşi.). Pentru că El a devenit păcat, noi am încetat - prin credinţa în El - să mai fim priviţi ca păcat, noi am încetat - prin credinţa în El - să mai fim priviţi ca păcătoşi.păcătoşi.

3. Reconcilierea3. Reconcilierea

Este actul lui Dumnezeu prin care El acceptă Este actul lui Dumnezeu prin care El acceptă ca lumea să aibă parte de bunăvoinţa Lui şi de ca lumea să aibă parte de bunăvoinţa Lui şi de preocuparea Lui specială.preocuparea Lui specială.

Dumnezeu joacă rolul activ în reconciliere, Dumnezeu joacă rolul activ în reconciliere, deşi omul este cel vinovat (la fel ca în cazul când deşi omul este cel vinovat (la fel ca în cazul când fratele tău are împotriva ta ceva eşti îndemnat tu să fratele tău are împotriva ta ceva eşti îndemnat tu să te duci să te împaci, Matei 5:23,24).te duci să te împaci, Matei 5:23,24).

Reconcilierea lumii cu Dumnezeu este acum Reconcilierea lumii cu Dumnezeu este acum posibilă datorită lepădării iudeilor (act în care tot posibilă datorită lepădării iudeilor (act în care tot Dumnezeu joacă rolul principal).Dumnezeu joacă rolul principal).

Doctrina mântuiriiDoctrina mântuirii6. 6. Aspecte subiective ale mântuiriiAspecte subiective ale mântuirii

1. 1. Convertirea Convertirea EEste actul prin care întoarcem spatele păcatului prin ste actul prin care întoarcem spatele păcatului prin

pocăinţă şi ne întoarcem cu faţa spre Hristos, prin credinţă pocăinţă şi ne întoarcem cu faţa spre Hristos, prin credinţă ( Ezec. 18:30-32; 33:7-11; Efes.5:14; Fapte 3:19).( Ezec. 18:30-32; 33:7-11; Efes.5:14; Fapte 3:19).

Biblia nu specifică durata convertirii. Uneori poate Biblia nu specifică durata convertirii. Uneori poate fi o decizie radicală, într-o clipă (cei convertiţi la fi o decizie radicală, într-o clipă (cei convertiţi la Cincizecime), alteori convertirea apare ca un proces Cincizecime), alteori convertirea apare ca un proces (Nicodim). (Nicodim).

Convertirea este un moment major în viaţă care are Convertirea este un moment major în viaţă care are loc o singură dată, când omul se întoarce spre Hristos. Se loc o singură dată, când omul se întoarce spre Hristos. Se poate ca să existe momente când credincioşii trebuie să poate ca să existe momente când credincioşii trebuie să abandoneze o anumită practică, însă acele momente sunt abandoneze o anumită practică, însă acele momente sunt secundare. secundare.

Convertirea cuprinde:Convertirea cuprinde:a. a. PocăinţaPocăinţa

Este mâhnirea plină de evlavie cauzată de propriul păcat Este mâhnirea plină de evlavie cauzată de propriul păcat împreună cu decizia de a ne întoarce de la el. împreună cu decizia de a ne întoarce de la el. ÎÎn limba ebraicăn limba ebraică „„nahamnaham””, un cuvânt onomatopeic care înseamnă , un cuvânt onomatopeic care înseamnă „„a gâfâia gâfâi, , a gemea geme”. ”. Termenul folosit în legătură cu alte persoane înseamnă compasiune, Termenul folosit în legătură cu alte persoane înseamnă compasiune, simpatie, în legătură cu propria fiinţă înseamnă regret, pocăinţă simpatie, în legătură cu propria fiinţă înseamnă regret, pocăinţă (Gen. 6:6; Ex. 32:14; Iov 42:5. 6).(Gen. 6:6; Ex. 32:14; Iov 42:5. 6).

Termenul ebr. Termenul ebr. „„șșuvuv”” este folosit pentru chemarea oamenilor este folosit pentru chemarea oamenilor înapoi la Domnul, de către profeţi. El accentuează importanţa unei înapoi la Domnul, de către profeţi. El accentuează importanţa unei separări morale ( 2 Cron.7:14). separări morale ( 2 Cron.7:14).

ÎÎn N.T. n N.T. apare termenul apare termenul „„metamelomaimetamelomai”” care înseamnă care înseamnă „„a fi a fi îngrijorat, preocupat sau a regretaîngrijorat, preocupat sau a regreta””; accentuează aspectul ; accentuează aspectul emoţional al pocăinţei, regret sau remuşcare pentru răul făcut emoţional al pocăinţei, regret sau remuşcare pentru răul făcut (Matei 21:29, 32; 27:3). (Matei 21:29, 32; 27:3). Al doilea termen este Al doilea termen este „„metanometanoia”ia” sau sau „„schimbare a minţiischimbare a minţii”( Matei 3:2; Fapte 2:38). ”( Matei 3:2; Fapte 2:38).

Pocăinţa este indispensabilă pentru mântuire , este parte Pocăinţa este indispensabilă pentru mântuire , este parte esenţială a Evangheliei la Ioan Botezătorul, la Isus, la apostoli, la esenţială a Evangheliei la Ioan Botezătorul, la Isus, la apostoli, la Pavel. Pavel. Ea trebuie să determine o schimbare profundă în om. Ea trebuie să determine o schimbare profundă în om.

b. b. Credinţa Credinţa Este mijlocul prin care ni se dă posibilitatea să Este mijlocul prin care ni se dă posibilitatea să

beneficiem de harul lui Dumnezeu. beneficiem de harul lui Dumnezeu. ÎÎn limba ebraică n limba ebraică „„emunahemunah”” din Hab. 2:4 este credincioşie (“cel din Hab. 2:4 este credincioşie (“cel neprihănit va trăi prin credinţă”). neprihănit va trăi prin credinţă”). Limba ebraică nu Limba ebraică nu are un substantiv pentru credinţă, dar exprimă ideea are un substantiv pentru credinţă, dar exprimă ideea de credinţă prin forme verbale. de credinţă prin forme verbale. Pentru evrei credinţa Pentru evrei credinţa era mai degrabă o activitate decât o calitate. era mai degrabă o activitate decât o calitate.

Verbul cel mai comun pentru desemnarea Verbul cel mai comun pentru desemnarea credinţei estecredinţei este „„amanaman”” ceea ce înseamnă ceea ce înseamnă „„a a considera ca fiind stabilit, adevărat, a crede”considera ca fiind stabilit, adevărat, a crede”.. Un alt Un alt termen este vtermen este verbul erbul „„batahbatah”, „”, „a se rezema pe, a se a se rezema pe, a se încrede în”. încrede în”.

ÎÎn N.T. avem verbul n N.T. avem verbul „„pisteupisteuo”o” împreună cu împreună cu substantivul substantivul „„pistipisti”” . Verbul are două semnificaţii de . Verbul are două semnificaţii de bază: întâi bază: întâi „„a crede ce spune cinevaa crede ce spune cineva” ( Matei 8:13; ” ( Matei 8:13; 9:28; Evrei 11:6; 1Ioan 4:1) şi 9:28; Evrei 11:6; 1Ioan 4:1) şi „„a crede în cineva, a a crede în cineva, a se încredese încrede” (Marcu 1:15” (Marcu 1:15; ; Matei 27:42; Ioan 1: 12; Matei 27:42; Ioan 1: 12; Fapte 10:43).Fapte 10:43).

2.2. Regenerarea Regenerarea Regenerarea este transformarea credincioşilor individuali, Regenerarea este transformarea credincioşilor individuali,

realizată de Dumnezeu, este vitalitatea şi direcţia spirituală nouă realizată de Dumnezeu, este vitalitatea şi direcţia spirituală nouă primită de cineva atunci când îl acceptă pe Hristos.primită de cineva atunci când îl acceptă pe Hristos.

Această lucrare indispensabilă pentru intrarea în împărăţia lui Această lucrare indispensabilă pentru intrarea în împărăţia lui Dumnezeu nu poate fi realizată prin efort omenesc, ci prin lucrarea Dumnezeu nu poate fi realizată prin efort omenesc, ci prin lucrarea supranaturală a Duhului Sfânt în viaţa omului (Ioan 1:12,13; Iacov supranaturală a Duhului Sfânt în viaţa omului (Ioan 1:12,13; Iacov 1:18; I Petru 1:3,23; I Ioan 2:29; 5:1,4; II Cor. 5:17; Tit 3:5). 1:18; I Petru 1:3,23; I Ioan 2:29; 5:1,4; II Cor. 5:17; Tit 3:5). Regenerarea implică o schimbare totală a tendinţelor naturale ale Regenerarea implică o schimbare totală a tendinţelor naturale ale omului, răstignirea firii pământeşti (Gal. 5:24,25; 2:20; 6:14; omului, răstignirea firii pământeşti (Gal. 5:24,25; 2:20; 6:14; Rom.6:1-11).Rom.6:1-11).

Regenerarea este restaurarea naturii umane la ceea ce a fost eaRegenerarea este restaurarea naturii umane la ceea ce a fost ea creată creată să fie, înainte de intrarea păcatului în lume. Regenerarea este să fie, înainte de intrarea păcatului în lume. Regenerarea este instantanee, este un act şi nu proces. După ce aceasta a avut loc, instantanee, este un act şi nu proces. După ce aceasta a avut loc, urmează procesul de creştere care continuă de-a lungul vieţii (Efes. urmează procesul de creştere care continuă de-a lungul vieţii (Efes. 2:10; Filip. 1:6).2:10; Filip. 1:6).

Mântuirea a fost plănuită de Tatăl, realizată de Fiul şi aplicată Mântuirea a fost plănuită de Tatăl, realizată de Fiul şi aplicată la viaţa credinciosului prin Duhul Sfânt.la viaţa credinciosului prin Duhul Sfânt.

Doctrina mântuiriiDoctrina mântuirii7. 7. Aspecte Aspecte obiectiveobiective ale mântuirii ale mântuirii

1. 1. Unirea cu HristosUnirea cu HristosBiblia prezintă referiri la faptul că credinciosul este Biblia prezintă referiri la faptul că credinciosul este

în Hristos (II Cor. 5:17; Efes. 1:3,4,6-8; 2:10; II Cor. 1:45; în Hristos (II Cor. 5:17; Efes. 1:3,4,6-8; 2:10; II Cor. 1:45; I Tes. 4:16; I Cor. 15:22), dar şi că Hristos este în I Tes. 4:16; I Cor. 15:22), dar şi că Hristos este în credincios (Colos. 1:27; Galat. 2:20; Ioan 15:4,5) şi cu cel credincios (Colos. 1:27; Galat. 2:20; Ioan 15:4,5) şi cu cel credincios (Mat. 28:20; Ioan 14:23).credincios (Mat. 28:20; Ioan 14:23).

Această unire cu Hristos Această unire cu Hristos nu este metafizică nu este metafizică (conceptul panteist afirmă că oamenii sunt una în esenţă (conceptul panteist afirmă că oamenii sunt una în esenţă cu Dumnezeu), nici cu Dumnezeu), nici misticămistică (credinciosul îşi pierde (credinciosul îşi pierde efectiv propria sa individualitate, personalitatea este efectiv propria sa individualitate, personalitatea este anihilată), nici anihilată), nici una simpatetică una simpatetică (legătura de prietenie (legătura de prietenie dintre doi oameni) şi nici dintre doi oameni) şi nici sacramentală sacramentală (participând la (participând la Cina Domnului, consumând trupul Lui şi sângele Lui îl Cina Domnului, consumând trupul Lui şi sângele Lui îl primeşti pe El in tine). primeşti pe El in tine).

Caracteristicile unirii cu HristosCaracteristicile unirii cu Hristos

a. a. Unirea cu Hristos Unirea cu Hristos are o natură juridică.are o natură juridică.

ÎÎn faţa lui Dumnezeu, din punct de n faţa lui Dumnezeu, din punct de vedere legal, noi suntem una cu Hristos vedere legal, noi suntem una cu Hristos şi suntem evaluaţi împreună.şi suntem evaluaţi împreună.

b. b. Unirea cu Hristos Unirea cu Hristos este spiritualăeste spirituală

Este Este realizată de Duhul Sfânt, care realizată de Duhul Sfânt, care dă o nouă vitalitate celui credincios (I dă o nouă vitalitate celui credincios (I Cor. 12:3;Rom. 8:9-11).Cor. 12:3;Rom. 8:9-11).

c. c. Unirea cu Hristos Unirea cu Hristos este vitalăeste vitală..

Viaţa Lui curge efectiv în viaţa Viaţa Lui curge efectiv în viaţa noastră, reînnoind viaţa noastră noastră, reînnoind viaţa noastră lăuntrică (Rom. 12:2; II Cor 4:16).lăuntrică (Rom. 12:2; II Cor 4:16).

2. 2. JustificareaJustificarea

Justificarea este acea acţiune a lui Justificarea este acea acţiune a lui Dumnezeu prin care îi consideră pe păcătoşi Dumnezeu prin care îi consideră pe păcătoşi drepţi înaintea Sa. Regenerarea anulează drepţi înaintea Sa. Regenerarea anulează corupţia şi degradarea omului, justificarea corupţia şi degradarea omului, justificarea anulează vina celui ce crede în Hristos.anulează vina celui ce crede în Hristos.

ÎÎn NT justificarea este un act declarativ al n NT justificarea este un act declarativ al lui Dumnezeu prin care, pe baza suficienţei lui Dumnezeu prin care, pe baza suficienţei morţii ispăşitoare a lui Hristos, El declară că morţii ispăşitoare a lui Hristos, El declară că credincioşii au îndeplinit toate condiţiile Legii credincioşii au îndeplinit toate condiţiile Legii care se referă la ei.care se referă la ei.

Oamenii sunt declaraţi drepţi nu pentru că Oamenii sunt declaraţi drepţi nu pentru că nu au călcat niciodată Legea lui Dumnezeu, ci nu au călcat niciodată Legea lui Dumnezeu, ci datorită faptului că Hristos a plătit pedeapsa datorită faptului că Hristos a plătit pedeapsa pentru păcat şi astfel cerinţele Legii au fost pentru păcat şi astfel cerinţele Legii au fost îndeplinite.îndeplinite.

3. 3. Adopţia Adopţia

Adopţia este transferul de la un statut de Adopţia este transferul de la un statut de înstrăinare şi ostilitate la unul caracterizat de înstrăinare şi ostilitate la unul caracterizat de acceptare şi favor în familia lui Dumnezeu (Ioan acceptare şi favor în familia lui Dumnezeu (Ioan 1:12; Efes. 1:5; Galat. 4:4,5).1:12; Efes. 1:5; Galat. 4:4,5).

Adopţia are loc simultan cu convertirea, Adopţia are loc simultan cu convertirea, regenerarea, justificarea şi unirea cu Hristos. în regenerarea, justificarea şi unirea cu Hristos. în adopţie există un aspect declarativ (modificarea adopţie există un aspect declarativ (modificarea statutului nostru legal), dar şi o experienţă reală, statutului nostru legal), dar şi o experienţă reală, ne bucurăm de un “spirit al înfierii”. Dumnezeu ne bucurăm de un “spirit al înfierii”. Dumnezeu este Tatăl nostru şi prin adopţie suntem repuşi în este Tatăl nostru şi prin adopţie suntem repuşi în relaţie cu El, relaţie pentru care am fost destinaţi relaţie cu El, relaţie pentru care am fost destinaţi (Evrei 12:5-9;Iac.1:17; Maleahi 2:10; I Ioan 3:1).(Evrei 12:5-9;Iac.1:17; Maleahi 2:10; I Ioan 3:1).

Beneficii ale adopţieiBeneficii ale adopţiei

a. a. IertareaIertarea (Efes.4:32; Rom. 5:1). Adoptarea noastră (Efes.4:32; Rom. 5:1). Adoptarea noastră arată că este o iertare continuă.arată că este o iertare continuă.

b. b. ReconciliereaReconcilierea (Rom. 5:8-10). Dumnezeu şi-a arătat (Rom. 5:8-10). Dumnezeu şi-a arătat dragostea pentru noi, iar noi am acceptat-o.dragostea pentru noi, iar noi am acceptat-o.

c. c. LibertateaLibertatea (Rom. 8:14-16; Galat. 3:10,11). (Rom. 8:14-16; Galat. 3:10,11). Libertatea nu înseamnă libertinaj (Ioan 14:15,21).Libertatea nu înseamnă libertinaj (Ioan 14:15,21).

d. d. Grija prietenească din partea lui DumnezeuGrija prietenească din partea lui Dumnezeu (Rom. (Rom. 8:16,17; Mat.6:25-34), disciplina (Evrei 12:5-11) şi 8:16,17; Mat.6:25-34), disciplina (Evrei 12:5-11) şi bunăvoinţa.bunăvoinţa.