documentatie - grafica computerizata

8/16/2019 documentatie - grafica computerizata

1/4

INSERTIA BITULUI MAI PUTIN SEMNIFICATIV

(LSB)

DefinireCuvantul Steganografie (steganography) (a nu se confunda cu stenografie)

vine din limba greaca unde steganos inseamna ascuns si graph inseamna scris. Amputea spune ca steganografia este stiinta sau arta de a scrie mesaje ascunse astfelincatexistenta lor sa fie cunoscuta numai de destinatar si expeditor.

In IT, steganografia repreinta metoda de a ascunde mesaje (fisiere) in altefisiere mai mari si anume in imagini de tip jpg, bmp, in fisiere audio (mp! sau "av)sau chiar video (avi) fara a exista posibilitatea ca o terta persoana sa stie sau saafle de existenta lor.

#isierul in care se va ascunde informatia dorita se numeste $cover%file$,fisierul care contine deja informatia secreta $stego%file$, iar fisierul ascuns in coverfile se numeste $embedded%file$ . Astfel& cover%file ' embedded%file stego%file.

Aceasta este cea mai comuna tehnica de steganografie, fiind utiliata ingeneral in fisiere in care unii biti sunt mult mai susceptibili la alterare decit altii. Caurmare, fisierele audio sau video repreinta tintele preferate pentru aceastatehnica. rin *+ sunt schimbati doar cei mai putin semnificativi biti din mediulrespectiv.

Insertia bitului mai putin semnificativ repreinta probabil cea mai cunoscuta

tehnica de steganografie in imagini. -ste o abordare comuna, simpla de codare ainformatiei in fisiere grafice. in nefericire este de asemenea vulnerabila atacurilorde orice fel, cum ar fi manipularea imaginii. / simpla conversie din formatul 0I#sau 1 intr%o comprimare (lossy) ca un 2-0 poate distruge informatia ascunsa inimagine.

Cand se aplica o astfel de tehnica (*+) fiecarui byte dintr%o imagine de 34biti, ! biti se pot coda in fiecare pixel. (deoarece fiecare pixel e repreentat de !bytes). /rice schimbare in bitii pixelului nu va putea fi sesiata de ochiul uman.+pre exemplu, litera A poate fi ascunsa in ! pixeli. aca se presupune ca cei ! pixelioriginali sunt repreentati de cele ! cuvinte de cate 34 biti de mai jos&

( 00100111 11101001 11001000 ) ( 00100111 11001000 11101001 )

( 11001000 00100111 11101001 )

In acest ca, valoarea binara a literei A e (56666655). Inserand valoareabinara a lui A in cei ! pixeli, incepand din stanga sus, se va obtine&7

( 00100111 11101000 11001000 ) ( 00100110 11001000 11101000 )

( 11001000 00100111 11101001 )


2/4

rincipalul avantaj al insertiei *+ este faptul ca informatia poate fi ascunsaatat in cel mai putin semnificativ bit cat si in cel de%al doilea mai putin semnificativbit, si tot nu va putea fi perceputa de ochiul uman.

In folosirea acestei tehnici pentru imagini de 8 biti, este necesara o mareatentie, deoarece acest tip de imagini nu reactioneaa la fel de indulgent laschimbarile de date cum o fac imaginile pe 34 biti. Trebuie selectata cu grijaimaginea de camuflaj, asa incat schimbarile de date san u fie viibile in imagineafinala.

Cand se modifica cei mai putin semnificativi biti intr%o imagine pe 8 biti,referintele la incepututrile fiecarei palete de culori se vor schimba. 1odificarile pot fide o asemenea factura incat sa faca treceri de genul celei de la albastru la rosu. /astfel de schimbare ar fi observata imediat pe imaginea afisata, asa ca nu poate fiacceptata. in acest motiv, expertii in ascunderea datelor recomanda folosirea depalete in tonuri de gri, unde diferentele dintre nuante nu sunt atat de pronuntate.

Modifcarea

celui

mai

puUin semnifcativ bit

aca fiecare pixel al unei imagini 9n tonuri de gri este repreentat pe 8 biti,imaginea poate fi 9mpartita 9n 8 planuri de biti. :n #igura ;., unde, 9n coltul st?nga sus, esteimaginea corespunatoare celui mai semnificativ plan de biti, iar, 9n coltul dreapta

jos, imaginea corespunatoare celui mai putin semnificativ plan de biti.

eoarece cel mai putin semnificativ plan de biti nu contine informatieviuala foarte importanta, poate fi 9nlocuit printr%o cantitate enorma de biti de"atermar@. :n #igura ;.8 sunt preentate patru exemple de ascundere a"atemar@%ului 9ntr%unul sau mai multe planuri de biti, unde imaginea din st?ngaeste imaginea gada iar cea din dreapta este "atermar@%ul.

-xista diferite variatii ale acestei metode. -xista 3 metode& prima

metoda 9nlocuieste cei mai putin semnificativi biti ai fiecarui pixel cu ungomot pseudo%aleator iar a doua 9nsumeaa o secventa pseudo%aleatoarela planul de biti cel mai putin semnificativ. / alta metoda de "atermar@ingcalculeaa o suma de verificare a imaginii originale si apoi o insereaa 9n cel maiputin semnificativ bit al unor pixeli alesi aleator.


3/4

+ =

Figura 9.6. Inserarea unui watermark vizibil

Figura 9.7. Planurile de biUi pentru imaginea Lena

Aceste tehnici de "atermar@ing nu sunt prea sigure si nici prea robuste latehnici de procesare, deoarece cel mai putin semnificativ plan de bitii poatefi usor 9nlocuit cu bitii aleatori, elimin?nd astfel eficient bitii "atermar@%ului.

Imaginile

originale Bitii

folositi:

1

Bitii

folositi:

4 Bitii

folositi:

7


4/4

Figura 9.8. nl!"uirea bitil!r mai putini semni#"ativi bitii ai imaginii din st$nga "u

bitii "ei mai semni#"ativi ai imaginii din dreapta

Bibliografe

https&prei.comdBoccv"flfvjsteganografie

http&""".math"[email protected]@exchangelin@s45B8%matlab%code%for%lsb%steganography

https&""".invata%online.roinfosecdata%securitysteganografie
https://prezi.com/d6occvwflfvj/steganografie/http://www.mathworks.com/matlabcentral/linkexchange/links/4168-matlab-code-for-lsb-steganographyhttp://www.mathworks.com/matlabcentral/linkexchange/links/4168-matlab-code-for-lsb-steganographyhttp://www.mathworks.com/matlabcentral/linkexchange/links/4168-matlab-code-for-lsb-steganographyhttp://www.mathworks.com/matlabcentral/linkexchange/links/4168-matlab-code-for-lsb-steganographyhttps://prezi.com/d6occvwflfvj/steganografie/

Documents

documentatie - grafica computerizata