Documents.tips 38732927 Referat Purificarea Substantelor

8/18/2019 Documents.tips 38732927 Referat Purificarea Substantelor

1/12

Chimie – anul I. Referat nr. 1.

Purificarea substanţelor

Cristalizarea

Purificarea prin cristalizare se bazează pe proprietatea cristalelor de a nu include substanţe străine,

în momentul formării lor.Astfel heaţa care se formează la solidificarea parţială prin răcire a apei sărate !de e". a apei demare# sau a unei soluţii diluate de alcool !cum este $inul# este apă solidă curată.%a dizol$area unei subsanţe impure într&un sol$ent, sau la topirea unei asemenea substanţe,impurităţile fie nu se dizol$ă sau nu se topesc !a'a că pot fi îndepărtate prin filtrare sau decantare#,fie răm(n în soluţia !lichidul mumă# sau în topitura reziduală, după depunerea cristalelor substanţei purificate. )epararea cristalelor substanţei, de lichidele reziduale, se face prin filtrare saudecantare.

CRI)*A%I+ARA este operaţia prin care dintr&un sistem omoen !soluţie sau topitură# se separă,sub formă de cristale, unul sau mai mulţi componenţi.

)copul cristalizării- purificarea unei substanţe prin dizol$ări 'i cristalizări repetate

recuperarea unui component dintr&o soluţie

obţinerea unui produs într&o formă comercializabilă !îndeplinind condiţiile impuse asupraformei, aspectului 'i mărimii cristalelor#.

Condiţia necesară cristalizării- soluţia să fie suprasaturată. /radul de suprasaturare reprezintăraportul dintre concentraţia reală a solutului 'i concentraţia sa de saturaţie. )olubilitatea depinde detemperatură.

o Procesul de cristalizare cuprinde doua etape-

0ormarea ermenilor !centrelor de cristalizare# 23C%A*IA

Cresterea cristalelor.Cinetica procesului de cristalizare

1 – curba de solubilitate4 – curba de suprasaturatie

5eclansarea cristalizarii-

o Inoculare de cristale

o 0ormarea spontana de centre de cristalizare

o 0ramentarea cristalelor e"istente prin lo$ire sau aitare

o Actiunea indusa a cristalelor e"istente

o

)uprasaturari locale !in apropierea peretilor raciti#Cinetica procesului de cristalizare

o 2umarul centrelor de cristalizare influenteaza 06R7A si 7ARI7A cristalelor.

o 2umar mare de centre- cristale multe, cu fete subdez$oltate, dimensiuni microscopice, subforma de placi sau ace.

o 2umar mic de centre- cristale mari, cu fete bine dez$oltate, usor filtrabile.Cresterea cristalelor

Pa 1 189:94818


2/12


o Reprezinta efectul a doua fenomene diferite, care decur simultan-

*ransferul de masa !difuzional si con$ecti$# din solutie catre fata cristalelor-

5epunerea din solutie a fazei solide pe cristal-Metode de cristalizare

o Cristalizare I+6*R7A !prin e$aporarea sol$entului#

o Cristalizare I+6;I5RICA !prin racirea solutiei#

o Cristalizarea prin )A%0IR

o Cristalizarea prin RAC*II C;I7IC !prin precipitare#

o Cristalizarea 0RAC*I62A*A-

Prin recristalizare simpla

Prin recristalizare repetata

Prin recristalizare cu contact multiplu in contracurent

Cristalizatoare

o Clasificare: 5upa modul de functionare-

• In sar


3/12


Cristalizatoare cu racire si aitareo A$anta


4/12


Cristalizatoare cu racire si aitare

Cristalizatoare !asculante

o 0unctionare continuao )olutia se deplaseaz in zi&za datorita sicanelor din &? t94? h pt. % 1: m

o )e pot $aria conditiile de lucru- forma


5/12


Cristalizator cu aitator elicoidalo Aitarea lenta, fa$orabila obtinerii cristalelor uniforme se datoreaza aitatorului elicoidal

!4 rpm#

Cristalizator tu!ular rotati"

Pa : 189:94818


6/12


Cristalizator tu!ular rotati"1 – tambur rotati$ 4 – manta de racire > – bride ? – banda


7/12


o Producti$itatea-

dimensiunile utila


8/12


Cristalizatoare la "idCRI)*A%I+A*6R 5I)C62*I233-1 – $as cu aitare4 – racord alimentare sol. fierbinte> – racord spre condensator? – racord olire suspensie.

Cristalizatoare cu strat fluidizat

Pa B 189:94818


9/12


o *recerea solutiei suprasaturate printr&un strat de cristale in stare fluidizata

o Cristalele cresc si se sorteaza dupa dimensiuni pe inaltimea stratului

o )e obtin cristale independente, cu colturi si muchii rotun


10/12


'orme de )*M si )*S*I:

&echipament de protectie !halat,carpa de laborator# &eticheta sticlei cu substanta se tine in palma &substantele nu se tra cu ura &accesul persoanelor straine in laborator este interzisa

&nu se bea sin u se mananca in laborator.

Tehnica topirii zonale

Topirea zonarao )istemul este initial solid, sub forma de bara

o In zona de topire impuritatile se concentreaza in topitura inca nesolidificata care a$anseaza

spre capatul barei

o Pentru purificari inaintate procesul se poate repeta

o =iteza de inaintare a topiturii- 18 – 488 mm9h.

Distilarea

)epararea prin distilare se bazează pe diferenţele dintre presiunile de $apori ale lichidelor cecompun un amestc. )ubstanţele ale căror presiuni de $apori sunt mai mari, fierb la temperaturi mai


11/12


potrivit.Separarea şi purificarea lichidelor prin distilare se bazează pe diferentade volatiliate a diferitelor lichide dintr un amestec şi pe faptul ca in timpul distilarii‐unei substante pure, temperatura de distilare ramane constanta, dacă presiuneanu variază.Eficacitatea unei distilari depinde de o serie de factori care pot fidiferenta presiunii vaporilor componentelor amestecului lichid, volumul probei dedistilare, aparatul folosit, precum si posibilitatea de formare a unor amestecuri

azeotrope. !a distilarea unui amestec de lichide cu diferite vaporii de deasupra lor sunt mai bogati in componenta mai volatilă, fapt pentru care printr o distilare‐oişnuita, simpla, nu se poate ajunge la o separare conpletă a două sau mai multecomponente volatile. "ceasta problemă se poate rezolva numai printr o diatilare‐fractionata.Distilarea simplaDistilarea simplă se utilizeaza in cazul in care practic contin o singuracomponenta volatila care trebuie pacestuia cu o substanta nevolatila.#n timpul distilarii unei substante ce contine mici cantitati de impuritatilichide, la inceput temperatura de distilare creste mai rapid sau mai incet $din cauzadistilarii impuritatilor mai volatile), pana ce atinge un punct la care se mentineconstanta si unde trece majoritatea substantei pure. "poi se observa din nou ocrestere a temperaturii, ceea ce indica faptul ca distilarea componentei principales a terminat, urmand‐ distilarea impuritatilor cu puncte de fierbere mai ridicate(mai putin volatile).

"paratura utilizata pentru distilarea simpla se compune din% sursa de incalzire, care se alege in functie‐de temperatura de fierbere a lichidului& balonul 'urtz, prevazut cu un termometru,‐al carui rezervor de mercur trebuie sa fie cu aproimativ .* cmmai jos decat nivelul tubului laterar al balonului. #n loculbalonului 'urtz se poate folosi orice balon cu fundul rotund lacare se adapteaza diferite dispozitive de distilare+ sistemul de racire pentru condensarea‐vaporilor, care se alege in functie de temperatura vaporilor. "stfel pentru lichide cu punct de fierbere pana la %- sefoloseste un refrigerent cu apa descendent, iar pentru lichidelecu punct de fierbere peste %/- se foloseste un refrigerent cuaer descendent.

Bibliografie

C.5. 2eniţescu- Chimie /enerală, p. I&a – Introducere, structura substanţelor, d. 5idactică 'iPedaoică, Ducure'ti, 1.

Aliajele prezintă o importanţă practică mai maredecât a metalelor pure deoarece au proprietăţi îmbunătăţite în comparaţie cu cele ale metalului de bază(în practică rare sunt metalele utilizate în stare pură ).ALIAJE- substanţe solideMetalele prezintă proprietatea de a orma soluţii solide ! numite alia"e. Alia"ele se obţin #- $rin topirea amestecului celor două sau mai multe metale %

- $rin adău&area unuia dintre componenţii la topirea celuilalt (de re&ulă în procesul te'nolo&ic deobţinere a topiturii metalului care se &ăsete în cantitatea mai mare ) i răcirea topiturii.enumirea de soluţii solide este îndreptăţită #- totdeauna ! într-un alia" ! unul dintre componente se &ăsete în cantitate preponderentă (se *orbetedespre alia"ul metalului + cu alte elemente) %- alia"ele sunt sisteme omo&ene întocmai ca soluţiile lic'ide.,unt unele cazuri ! când două metale sunt perect solubile în topitură (topitura este omo&enă )! darsolidul ! obţinut prin răcirea topiturii ! nu mai prezintă omo&enitate # nu mai este o soluţie solidă. $rinrăcirea unor astel de topituri se separă *eritabili compui c'imici între metale ! aa numiţii compui

Pa 11 189:94818

http://void%280%29/http://void%280%29/


12/12


intermediari.Alia"ele prezintă o importanţă practică mai mare decât a metalelor pure deoarece au proprietăţi îmbunătăţite în comparaţie cu cele ale metalului de bază (în practică rare sunt metalele utilizate înstare pură ).Astel ! în &eneral ! temperatura de topire a alia"ului este mai "oasă decât a componentului cu cel maicoborât punct de topire ! duritatea i rezistenţa mecanică i c'imică mai mari.

Alia"ele speciale constituie cele ale mercurului cu metale ! numite amal&ame.Amal&amele se obţin prin #- adău&area mercurului la metalul topit (la metalele alcaline) %- reacţii de sc'imb dublu cu amal&amul de sodiu.Amal&amul de sodiu se ormează la electroliza soluţiei de clorură de sodiu cu catod de mercur.Alia"ele au o lar&ă i oarte di*ersă utilizare în te'nică. Iată câte*a din utilizările unor alia"e caredemonstrează importanţa lor deosebită pentrutehnică.

eutectic

E(T+CTIC, -, eutectici, -ce, ad