Anulu VI. — Nr. 104. Pesta, domineca in 19/31 dec. 1871. Ese de dóue ori in septemana : Joi-a si Do­minec'a ; éra candu va pretinde importanti'a materieloru, va esi de trei séu de patru ori

in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune. pentru Austria ;

pe anu intregu 8 fl. v. a. , diumetate de anu . . . . 4 fl. v. a. ,, patrariu 2 fl. v. a.

p.ntru Romani', «i atr.inat.t. :

pe anu intregu . . . . ; . J.2 fl. v. a. . diumetate de anu . . . . i 6 fl. V. a.

ALBINA. Prenumeratiuni se facu la toti dd. coreapun-dinti ai nostri, si de-adreptulu la Redactiune Stat ionsgasse Nr. 1, unde sunt a se adresa ei corespondintiele, ce privescu Redactiunea, administratiunea seu kpeditur'a ; nâte vor fi neftancate, nu se vor primi, éra cele anonime

nu se vor publica.

—HXXH-

Pentru annncie si alte oomunicatiuni de in-(oresu privatu — se respunde oâte 7. or. de linia; repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului câte 80 cr. pentru una data

se anteeipa.

mei Invitare de prenumeratiune

„ A L B I NA," fóia politica natiunale pentru tóte inte­

resele romane.

Apropiandu - se anulu nou 1872, „AlMna" are sè intre in alu VII-lea periodu alu vietiei sale, luptandu BÍ mai departe pentru sustienerea intereseloru nóstre.

Deschidemu deci abonamentu nou, in conditiunile de pana acuma, adeca :

A) Pentru pàrtile austro-ungare : 8 fl. val. austr. pre anulu intregu, 4 fl. val. austr. pre V* de anu, 2 fl. val. austr. pre V* de anu. B) Pentru România si străinătate • 24 de lei nuoi séu franci pre anu, 12 lei nuoi séu franci pre */* de anu. Abonementele se facu séu la poste,

séu la cunoscuţii colectanti si corespun-dinti ai nostri, séu de a dreptulu prin epistole francate si prin asemnate poştali.

Rogàmu a nu uitá nici de fói'a umo-

Cu

Cu

ristica Priculiciu." Red.

Pesta, i n 18/30 d e c . 1871. Precum a n u n c i a s e r a m u in n u m e r u l u

t r e c u t u , j o i in 28 1. c. s'a c e t i t u c u v e n ­t u l u d e t r o n u , a m b e l e c a s e a l e p a r l a m e n ­t u l u i c e n t r a l e d i n Cislaifcania a d u n a n d u - -s e i n sal'a t r o n u l u i i m p e r i a l e , u n d e im­p e r a t u l u p r e s e n t a n d u - s e c u o s u i t a f o r t e s p l e n d i d a , a f o s t u s a l u t a t u c u v i v a t e e n -t u s i a s t i c e ; a s e m e n e a s i i m p e r a t é s ' a a f o s t u i n t e m p i n a t a c u e s c h i a m a t i u n i f r e ­n e t i c e . Cuventulu d e t r o n u a f o s t u b i n e -p r i m i t u , a d e s e o r i fiindu i n t r e r u p t u d e a p l a u s e , s i m a i c u d i s t i n g e r e s'a a p l a u -d a t u p a s u l u , u n d e s e d i c e cà — popo­r a l e a u s t r i a c e s u n t o b o s i t e d e j a d e c e r ­t e l e i n p r i v i n t i ' a d r e p t u l u i d e s t a t u s i d o r e s c u p a c e s i o r d i n e

Dupa c e t i r e a c u v e n t u l u i d e t r o n u i m p e r a t u l u s i i m p e r a t é s ' a p a r a s i n d u sal'a, d e n o u s e r e p e t i r a e s c h i a m a t i u n i l e e n -t u s i a s t i c e , s i c u a c e s t e a s'au finitu c e r e -m o n i e l e p o m p ó s e .

Dupa c e s'a finitu a c e s t u c e r e m o -n i a l u a l u c u v e n t u l u i d e t r o n u , m i n i ­s t e r i u l u c i s l a i t a n u n u m a i d e c â t u a p r e -s e n t a t u c a s e i r e p r é s e n t a t i v e a Reichsra-t h u l u u n u c e m a i reale, c a r e e i s v o r u l u d e v i é t i a a t u t u r o r u c o r p u r i l o r u d e s t a t u , a d e c a — b u g e t u l u p e a n u l u 1872 p e n ­t r u p a r t e a a p u s é n a a i m p e r i u l u i .

Din a c e s t u p r o i e c t u d e b u g e t u v e ­d e m u cà c b e l t u i e l e l e s t a t u l u i p e s t e t o t u r e ­p r é s e n t a o f r u m o s i c a s u m a d e 3 5 9.580,9 3 3 flór. é r a v e n i t u r i l e a b i a o s u m a d e 308.599,859 fi. p r i n u r m a r e — d e f i c i -tulu p e anulu 1872 s e u r c a l a r e s p e c t a ­bila s u m a d e 50.781,074 fl. Frumóse p r o s p e c t e — p e n t r u s p e c u l a n ţ i i d i n m a ­r e a u i a t i a d e b a n i , d e ó r e c e a c i e p r é e v i -d i n t e u n u n o u i m p r u m u t u d e s t a t u , u n u i m p r u m u t u c e s e s i a n u n c i a c a i n c e r c a t u d e o c a m d a t a n u m a i i n s u m ' a d e 20 m i l -Zione, s p e r a n d u d i u m i n i s t r u a u s t r i a c u d e finantie, c à v a fi i n s t a r e a a c o p e r i c e a l a l t ă p a r t e p r e a l t e c à i Intr'aceea 223Í72Ísteriulu c i s l a i t a n u a m a i a p u c a t u a

verniulu ; elementele si poporale neca- [ naţiune va fi in stare a dovedi destula gite si nemultiamite nu sunt de facia, si firmitate de caraoteru natiunale, destulu asia dnii nemţi si lesi lucra dupa draga de poterica resistintia natiunale contra vói'a loru ne-impedecati de nime. Astfe- legiloru si mesureloru reprimatórie ale liu se fericescu tierele si poporale in domniloru stepanitori, aceştia si de noi Austria !

De câtu de dragulu de elu, parlia-mentulu nemtiescu alu Austriei, multu mai multu ne interesédia opiniunea pu­blica la noi, de incercarile ce de trei-patru dile face diu ministru-presiedinte ungurescu contele M. Lonyay, pentru d'a complaná cu partit'a croata natiunale, diferintiele constitutiunali escate intre Ungaria si Croaţia.

Este lucru cunoscutu cà, partit'a natiunale din Croaţia, carea représenta poporulu si adeverateie interese ale a-celei tieri, n'a partecipatu la incheiarea pactului de uniune intre Croaţia si Un­garia, a acelui pactu, pre care l'a inche­iatu cu dnii magiari de la potere, o clica egoistica, redicata la valóre, prin fortiá si măiestria, chiar de insisi dnii magiari, ba cà acea partita natiunale, aflandu-se in minoritate, a parasitu cu protestu diet'a de atunci a Croaţiei, si s'a retrasu in passrvitate.

La alegerile nóue de estu-timpu, partit'a natiunale si-a incordatu tóte po­terile si prin lupte si sacrificia mari, a reesitu in mare rnaioritate. Contele An­drássy a crediutu a poté moiá si paralisá acésta rnaioritate prin amenarea repetita si nejustificabile a dietei ; in fine elu a parasitu terenulu, lasandu descurcarea inveninatei cestiuni — succesorului seu' c Lonyay. Acest'a, apucandu frenele gu- J verniului, a totu asteptatu ca dór' se

se vor apropia, si cu noi se vor impaca —ca frati adeverati. Acést'a este logic'a politica a lucruriloru ! —

Unu incidinte forte caracteristicu merita a fi insemnatu la acestu locu. Diu c. ministru-pres. Lonyay se candidase de deputatu in cerculu vacante de S. A. Ujhely, in loculu predecesoriului seu J Andrássy, dar — ce se védeti ! dupa tóta trud'a, influinti'a si cheltuiél'a, partisa-nii sei trebuira sè se convingă cà — nu erá sperantia d'a reesî. Ce face deci po-tericulu d. min.-presiedinte? Elu se a-dresà,firesce prin omenii sei, nemtiloru din Versietiu, unde asemenea loculu de ablegatu se aflá vacante si — pre ace­ştia indata ii gasi gafa, cari mai atra-gendu innparte-si si pre alegetorii şerbi coruptibili, peste nópte victori'a contelui Lonyay fù asecurata, elu deveni alesu cu mare rnaioritate !

Intr'aceea totu nu depusese speran­ti'a nici* pentru S, A. Ujhely ; candidatiu-nea sa fu sustienuta si aci si sfortiarile indoite, pentru cà — firesce triumfulu sè-i fia cu atâtu mai mare. Dar aci DSîi fece fiasco, re mase in minoritate, invin-gendu opositiunalulu Matolay. Diu Lo­nyay se numera intre cei modeşti, si asia va avé s'o mai patiésca adese ori.

si deplorabila stare in care se afla astadi Francia. —

In comissiunea iniţiativa a Aduna­rii natiunali din Francia, diu Thiers a tie­nutu unu lungu si memorabile discursu

Situatiunea in Spania — dice diur­nalulu „L' Argos" — e forte seriósa, cri­sea la puntulu de culminatiune. Dinasti'a e perduta — adauge moderatulu „Tiem-po" ; — monarchulu revolutiunariu nu e incungiuratu de nici unu elementu, ce i-ar poté aperá tronulu. — „Esperanza" eschiama: „Totine semtimu indemnati, a suatuí pre Don Amadeo (regelej, sè se intórca la Italia. Asemene limbagiu intre-buintiédia si celelalte foi spaniole, pana si foile italiane 'si sprima temerea, ca re­gele Amadeu a apucatu pre-o cale pericu-losa, si Ddieu scie ce sorte mai póté avé bietulu de elu.

Cuventulu de tronu, cu carele MSa Imperatorele Austriei, joi-a

trecuta inaugura solenitatea deschiderei noului Senatu imperiale, intre impregiurarile de facia ale politicei austro-unguresci, are o însemnătate si merita o atenţiune si apretiuire desolinita.

CuventuLide tronu, desi se pronuncia prin gur'a Jjj§i |feá>ui, séu de a dreptulu in numela I^^^Plfu^^ar fiindu cà dupa spiri­tulu pajpU|^tariisfflnlui aoel'& jcuprinde pro-p r i a n û i ^ ^ N ^ n ^ a guverniului de 1» potere, eluTeste si cu' dreptu cuVentu trebue sè fia ob­ieptu alu criticei libere.

De aci deji|||>äbi foile guverniali si-au pronunciatu judedaVa, firesce in cela mai mare gradu laudatória si aprobatória — a supr'a di­scursului imperateseu de joi ; asemenea-foii© opositiunali déjà 'si fecera criticele' loru, unele mai multu, altele mai putienu line si atacatórie.

Venimu deci sl noi la rondulu nostru a ni implini a nóstra detorintia diaristica facia de amintitulu discursu de tronu, din alu nostru cunoscutu puntu de vedere, adeca din puntulu de vedere alu unei naţiuni indigene, stravechie, de preste trei milióne de suflete, carea este su­pusa la tóte sarcmele de statu in cea mai de­plina mesura, dar lipsita in fapta de tóte drep­turile si avantagiele natiunali, si prin intriga si sila, pretotindeniá dripita la pamentn.

Premitemu mai antaiu de tóte observa-tiunea nóstra, cà acestu cuventu de tronu s'a rostitu de Maiestate naintea unei adu­nări, medilocite prin cele mai nemorali si vio-

vor apropia de elu croaţii malcontenti, si vediendu cà nu se apropia, ca omu 1 in favorulu mutării guvernului la Parisu. intieleptu a luatu elu iniciativ'a si a in- j — Guiraud a combatutu propunerea lui vitatu de a dreptulu pre câţiva corifei Thiers afirmandu cà — dorere — cade-pentru consultatiuni la Viena, unde dupa ( rea Franciéi nu se pote impedeca prin mai multe intelniri si schimbări de opi- ' mutarea resiedintiei Néga apoi cà Adu-niuni, lucrulu sè fia ajunsu deja pana 1 narea natiunale in Parisu ar fi asecurata acolo, incâtu corifeii croaţi sè fia cerutu 1 contra rescolarii masseloru. Déca admi­şi primitu formale mandatu de la colegii nistratiunea in Versalia are a se lupta si consocii loru din Zagrabia pentru a [ cu multe dificultăţi, regimulu sè resiéda pacta, si — astadi-mane pactulu sè fia in Parisu. Adunarea insa sè remana in aprópe de incheiare chiar sub egid'a j Versalia. — Deputatulu Valvandy e con-MSale Imperatului | tra acestoru desfasiuràri si néga possibi-

Despre conditiuni cercula diverse litatea, d'a desparti adunarea natiunale versiuni, adeverulu genuinu insa nime de regimu. Buisson se alătura părerii an- j linti influintie oficiali, influintie ca si cari abiá nu-lu scie ; nóa ni ajunge atât'a : a) cà ] tevorbitoriului seu, in acelu intielesu in- s'au mai pomenitu candu-va in viéti'a parlia pactulu séu legea de uniune are sè su- 1 sa, ca regimulu si parlamentulu sè rema fere schimbàriin favoreanatiunei croato- j na in Versalia. înşira motivele cari sgu-serbe ; b) cà dnii magiari sunt gafa spre , duiescu încrederea in poporatiunea din acést'a si se toemeseu chiar cu acei bar- j Parisu, nu crede cà Parisulu, de candu bati ai Croaţiei, pre cari mai ieri ii nu- s'a facutu cetate, póté remané focariulu miau essaltati, si ii proscriau ca pre nisce ! vieţii politice. — Voisin este de opiniune agitatori criminali ! J contraria. Mai nainte de tóte — dice —

Multe, forte multe si folositórie trebue sè indreptàmu moral'a Parisieni-potu sè invetie din acestu eclatante t loru, acést'a insa se pote face numai prin essemplu bărbaţii nostri natiunali, si j essemplulu suveranului seu presinte, ade-adeca — atâtu cei-ce s'au ingagiatu in ' ca a Adunarii natiunali, si pledédia cu taber'a guvernamentale, câtu si cei-ce j multa energia pentru Parisulu periclitatu mai au inca tari'a de sufletu d'a apartie- ! in drepturile sale. né opositiunei natiunali. j Intr'aceea inflacaratulu si ingeniosu-

Pentru unu poporu nedreptatitu, ' lu patriotu Leone Gambetta, vediendu apesatu si desconsideratu, nu essiste J apucaturele, intrigele si tendintiele mo-modu de scăpare de câtu — prin resi- : narchistiloru, cari conspira cu maiorita-stintia, prin nutrirea spiritului de opo- i tea corupta a Adunarii natiunali pentru sitiune, prin respandirea nemultiamirei ' a reinstala fatal'a monarchia, — in sie­şi combaterea pre facia a mesureloru ' dinti'a din 26 dec. a clubului republicani -apesatórie. Cine acést'a nu pricepe, séu loru radicali, présenta o moţiune, confor-care poporu n'are resolutiunea si cura- ' mu căreia Adunarea natiunale sè se disól-

practisá acést i ' ve, depunendu-si deputaţii mandatele in acel'a este de lasatu ju- 'manele natiunei care ii-a alesu. Prin acé-

viétia si li- ! sta moţiune, motivata si recomendata prin ! unu discursu fulminante de marele ora-

pxesentá senatului imperiale si unele ce­reri de credite suplementari in suma de giulu d'a adopta si d'a gresie írei millióne, cu cari deficitulu se j resistintia, va urcá bine la 53 de millióne. Insa de- j gului, este perdutu pentru spre bugetulu cislaitanu vomu vorbi in j bertate ! nrulu viitoriu desclinitu. j Noi nu potemu de câtu sè ne bu- toru, ilustrulu patriotu vre sè prevină in-

Senatulu imperiale 'si continua ra- ' curàmu de o impacatiune sincera, fratié- famelorutendintiealeOrleanistiloru d'a re­pede activitatea sa pentru necesităţile ' sca, pre base solide, intre Ungaria si staurá monarchi'a cu ajutoriulu maioritatii guverniului; cu ajutoriuiu aristocratiloru Croaţia, si noi suntemu convinşi cà, demoralisate a parlamentului presinte, si poloni votédia in fuga tóte câte cere gu- ' succedendu acést'a, indata ce si a nóstra [ vre a scapá in fine biét'a tiéra din trist'a

mentarja, influintie si uneltiri oari, celu putienu dupa reporturile directe si genuine ce avemu din Bucovina, se asémena ca ou cu ou celoru ce s'au essercitatu de barbaristnulu ungurescu prin comitatele nóstre eu ocasiunea aJegeriloru municipali, cari mare parte nu fusera de câtu saandalóse caricature ale dreptului si libertatéi de alegere. Si asiá se vede, cà moral'a si ono­rabilitatea stepanitoriloru nostri, ou diu conte Andrássy a trecutu, s'a straplantatu sl din colo de Laita.

Sh vedemu acuma, in ce limba vorbesce MSa, parintele tuturoru popóraloru din Monar­chia, catra acea adunare; sè vedemu, pana in câtu cuvintele Monarchului corespundu adeve-rului tàptlcu, pana in eâtu domnii ce, din încre­derea Imperatului, punu în lucrare intentiunile acestuia sunt slugi credintióse séu mintiunóse si insielatórie ale stepanului préinaltu ! ?

Nu ne vomu opri la pasagiale putienu în­semnate,ma nici nu vomu atinge locurile co­mune, cari in tóte discursurile de tronu sunt totu acelea, cari atingu legelatiunea si admini­stratiunea ordinaria si nici nu sunt calificate d'a incaldi, nici d'a reci pre nimenea ; ci — ne vomu ocupá mai vertosu de cele ce ne atingu la inima si ni alarma atenţiunea si consciinti'a; acestora ni vomu permite a adauge reflessiu-nile nostre.

,,Petrunsu de dorintia-de-u cascigá pre tóte natiunalitàtile imperiului meu, pentru o

priiciósa partecipare la viéti'a comuna consti-tutiunale, de repetite ori m'am pronunciatu gat'a, d'a essaminá ori-ce pretensiune redi-cata cu bunavointia, mi-am pronunciatu pleca-tiunea, d'a acordá — C M consemtiulu Senatului imperiale — estremele coneessiuni, compatibili cu unitatea de statu ; dar n'am fostu in stare a introduce oftată pace interna."

Acestu pasagiu guvernamentalii ilu tienu de limpede si sublimu, — noi — cu mare do­rere ilu recunóscemu de o mistificare de cele mai tristei

Constitutiunea — din colo s'a octroatu prin nemţi, tóta in favórea loru eschisivu ; din cóci ea s'a croitu prin domnii magiari, numai pentru sine, si — ori ce si ori câte încercări ale popóraloru nedreptăţite pentru modificarea legiloru unilaterali, intru favórea loru, pre cale constitutiunale, au fostu pururiá respinse — din colo de germanismulu, din cóci de magia-rismulu, redicatu la potere prin măiestria si prin fortia fisica. Acestea sunt fapte cunoscute, nenegabili,si facia de acestea, frumósele cuvinte sie Monarchului se sbàrcescu la nimic'a, deve­nindu o ironia amara, calificata numai d'a amari si indigna inim'a bieteloru popora apesate ! De impacatiune, multiamire, supunere — intr'ast feliu de impregiuràri nu póte sè fia vorb'a. —

„Regimulu meu, compusu din bărbaţi pre cari încrederea mea i-a alesu din mediloculu DVóstre, recunósce de prim'a sa problema, a consolida statulu publicu de dreptu dupa con-stitutiune, si a cascigá legii supunere necondi-tiunata in tóte sferele vietiei publice. — Impli-nindu-si liniscitu oficiulu seu, elu va lucra, ca constitutiunea se prindă radecine poterice si prin continua desvoltare sè aducă frupte mânase.'1

Acestu pasagiu este celu mai aplaudatu de germanii centralisti si de duaZistii nostri. Firesce ; càci — dupa cum intr'adeveru stau lucrurile, ce alt'a cuprinde elu, de câtu coman­d'a de la ináltimea tronului cà —»toti cetatié­nu si tóte poporale au sè se supună, macar sè se franga, sub despotismulu — din colo nem-tiescu, din cóci magiaru, octroatu si austienutu cu tóta poterea Monarcbiei !

Lege si constitutiune este in Austro-Un­garia— nu ce se impare dreptu si bine popóra­loru, ci aceea ce au decretatu de sine si pen­tru stepanirea loru escbisiva domnii nemti si unguri ; acestei legi si constitutiuni supunere órba, acést'a este viéti'a legale si constitutiu­nale ce se ofere, nu, nu se ofere, ci se impune popóraloru ! Acést'a este dreptatea si libertatea nóstra l ! ! — Multiamimu pré frumosu ! !

MSa recunósce in faci'a lumei cà si-a alesu regimu dintr'o clasa si natiunalitate, din­tre nemţii dualisti-centralisti, cari sunt numai o minoritate in statu ; si totuşi acestu regimu are de prim'a problema, a cascigá legei supu­nere neconditiunata ! Acést'a sémena cu abso­lutismulu si terorismulu oligarchicu ca unu ou cu altulu ; si acést'a are sè aducă frupte ma-nóse ! ! !

Astfeliu consulta domnii stepanitori pre MSa, monarchulu nostru, părintele popóraloru, cbiamatu de provedintia d'a fi iubitoriu si dreptu catra toti de o potriva ! — Vai tie Aus­tria, la ce rea si nemorala dóga ai ajunsu ! ! —

„Intru câtu specialele referintie ale Ga-litiei receru o desclinita consideratiune in lege­latiune si ad/rmnistr atiune, regimulu meu este gat'a a dá mana de ajutoriu, ca dorintiele afir­mate in sinulu representantiei imperiale, intre marginile unitatei si potestatei întregului im­periu,sè se implinésca si astfeliu acésta cestiune sè se resolre definitivminte."

Este cunoscutu cà necorigibilii aristo­craţi poloni din Gralitia sunt virtuoşi intru ape-sarea poporului si celui polonu, si mai vertosu acelui ruténu, si intru tiener ea lui in orbia; nu­mai aristocrati'a magiara póte rivalisa cu aceia ; —acei aristocraţi galitieni pentru aceste „speci­ale referintie" trebue remuneraţi, firesce nu­mai pre câtu densii sunt unelte bune si neape-ratu trebuintióse ale centralistiloru nemti. O sè vedemu ce va sè se mai aléga si d'acésfa de atâtea ori procbiamata multia mire si compla-nare definitiva. —

De aci in coliá discursulu de tronu amin­tesce despre planulu d'a asecurá Senatului imperiale o deplina nedependi itia prin alegeri directe, despre tendiuti'a guverniului d'a pre­para càlile pentru întruparea ideiei austriace de statu, — dóra germanisàrei din colo de Laita, in tocmai precum se magiarisédia oblu din cóci. —

Vorbesce apoi despre instrucţiunea pu-'

blica, pe care o numesce „conditiunea esenţi­ale a inflorirei si prosperărei comune" ; — dar totu asemenea vorbescu si dnii stepanitori ai nostri de din coci, insa de o adeverata in­strucţiune si luminare publica, in propri'a lim­ba a popóraloru, — nu vor sè scia nemica ! Astfeliu are) sè fia probabilminte sl din colo ; celu putienu instrucţiunea, mai tóta germana, in Bucovina cea romana, si inca pre spesele fondului religiunariu romanu, detienutu cu for­tia fisica si fora totu dreptulu in servitutea nemtiloru din Viena, ni dă destula causa d'a crede acést'a. — Si apoi o astfeliu^ de Austria ni se proehiama ca statu de dreptu si de cul­tura ! Dómne apera si feresce pre tóta lumea de atare dreptate si cultura ! !

Celelalte se referesou la oomp lotar ea le­giloru private prin reforme, la bugetu si indemnitate, la îmbunătăţiri in armata si a sta-, rei clerului si functiunariloru subalterni etc.

In fine, MSa binevoiesce a-si sprime re­gretele sale pentru cà ,,o parte a poporatiunei re/wsa o pasi pre terenulu, pre carele singuru numai se póte efeptuî o contielegere. — "

„Poporale Austriei sunt obosite de cért'a pentru dreptulu de statu, ele insetosiédia dupa pace si ordine, pentru ca se se póta bucura de drepturile, ce \constituti-j,nea li dà tuturoru in mare mesura si spre acelu scopu, ca in conlu­crare fratiésca sè implinésca cu toţii marea missiune a Austriei. "

„Usteneleloru nóstre împreunate va suc­cede a completa marele opu, inceputu de pre­decesorii mei, alu unirei tuturoru, popóraloru Austriei! "

Multa ironia, si câte cuvinte, atâte loviri de mórte se cuprindu in aceste pasagia pentru bietele popóra negermane !

Nu scimu, déca MSa, candu a pronun­ciatu aceste cuvinte 'si va fi adusu a minte de — dulcile si parinteseile sale reounósceri, fă­cute acum câti-va ani natiunei romane din Transilvania, séu màcar de — acele recuno« sceri de adeveruri natiunale si morale, ce abiá câte-va luni mai npinte, cu atât'a marinimitate fece natiuniloru si tieriloru prin rescriptulu catra diet'a din Praga ! Ce cu totulu altu tonu rostiá atunci limb'a si inim'a părintelui popó­raloru ! !

Stàmu amorţiţi in faci'a acestei îndoite si indoiose morale. Domnilora, ni-ati furatu pre imperatulu ; dati-ne indcreptu pre Impe­ratulu, pre parintele nostru ! — Ce ati facutu din e lu?!! —

Éca discursulu de tronu. —

Politic'a magiara facia de na­tiunalitati.

Valurile, ce au pusu in mişcare in diari-stic'a magiara interpelatiunea si reflessiunile dlui Babesiu in privinti'a instructiunei publice a popóraloru nemagiare ale patriei, au fostu atâtu de multe si poterice, in câtu ar trebui pentru unu lungu timpu sè ni implemu tóte colonele Albinei spre a le poté reprodnce cu de ámenuntulu naintea publicului nostru. De aceea ni-am propusu a lua ounosciintia numai despre cele mai însemnate, din organele prin­cipali, si sl acést'a — unde se póte — pre-scurtandu.

Dupa-ce mai de unadi reproduseramu si glosaramu brut'a si putienu politicós'a vóce din „Ellenőr," venimu acum la „Pesti Napló," organulu lui Deák si alu partitei sale, si apoi pre seurtu si la „Hon", organulu mai moderatu alu stângei centrale. Aceste foi trecu de forte sobrie, de foi ce rumega bine ce dieu, si tocmai de aceea de — forte politicóse. Deci espepto-ratiunile loru merita eu atâtu mai multa aten­ţiune.

„Pesti Napló" din 21 dec. nr. 293 scrie intr'unu articlu capitale, precum urmédia :

„In politic'a Ungariei, de la contele Szé­chenyi in cóci, mereu a dominatu acea ideia cu deplina resolutiune, cà bas'a essistintiei, des-voltatiunei si prosperitatei acestui statu, nu póte fi altu-ceva, de câtu — natiunalitalea ma­giara, care a creatu Uugaria si a sustienut'o aprópe unu restimpu de un'a mfia de ani. Con­tele Széchenyi adese ori a acoentuatu cu carac­ter i s tic'a sa pasiune — in celebrele sale opuri agitatórie — acelu principiu fundamentale, cà noi nainte de tóte trebue sè mantuimu si sè asiguràmu multu periclitata essistintia natiu­nale a rasei magiare, de óre ce — precum di-cea — libertatea perdata ér se pote cascigá,

natiunalitatea perduta insa — nici odată. *) Acésta convicţiune s'a intiparitu pré ndencu in inhnele milióneloru de cetatieni si a ser-vitu de indreptariu tuturoru acelor'a, cari si-au cousacratu viéti'a pentru idei'a statului ma­giaru, individualminte apartienendu ei dupa limba ori-carei natiunalitati.

Càci toti au fostu petrunsi de unulu si acelaşi consemtiementu, cà in acesta patria nu­mai sub devis'a acést'a se póíe invinge, *) si cà insesi celelalte natiunalitati convietiuitórie in acésta patria, déca ar înceta se conlucre in in­teresulu patriei comune, sub natural'a egemo-nia a natiunei magiare, carea nu li suprime viéti'a loru individuale-speciale, in casulu celu mai bunu ar servi de atomi fora de viétia unui nou corpu de statu ce s'ar forrná, ér spre for­marea unui statu separatu pentru fie-care, — ele nu sunt capabili. 3)

Carapterulu politicei magiare , remar-catu prin cele amintite mai susu, o parte a bar­batiloru politici magiari numai de atunci au inceputu sè-lu nege, de candu si au pusu de principal'a tendintia a luptei loru orbe : c a se atace mereu pactulu legatu cu Austria.

De la pactulu din 1867 in cóce intempi-nàmu acea enigma neesplicabile, cà ras'a ma­giara, care si fora de acést'a nu e numerósa, s'a sfasiatu in dóue partide, si o mare parte, despartindu-se de fruntea natiunei, 'si perde timpulu cu atacarea partei celeialalte.

Stéu'a conducetória de mai nainte a po­liticei nóstre, idei'a natiunalitatei magiare, de atunci in cóce forte multu s'a intunecatu.4) Cestiunea principale a politicei opositiunali (a stângei) nu e aceea : ce e utilu, ce e daunosu pentru naţiune, ci aceea : ce póte ajuta parti­dei din stang'a ca sè vina la potere si ce póte strica partidei din drépt'a f Acésta întunecare a consciintiei magiare in partea stânga, mereu ni presinta direptiunile cele mai selbatice. Nu­mai acésta orbire a partidei din stang'a ni póte esplîca aceea, cà opositiunea magiara a potutu sè aplaude acea vorbire a lui Alessandru Mo­cioni, in carea cu ocasiunea desbaterei causei municipialoru, cu multa energia, cu mare des-teritate a atacatu pana in fundamentu unitatea nóstra parliamentăria din puntulu de vedere reaotiunariu natiunalu-federalisticu6}

„Numai passiunea de partida a opositiu-nei, care respinge patriotismulu, ne-a potutu face sè intielegemu, cum s'a potutu intemplà aceea, cà opositiunea magiara a invitatu pe partid'a lui Strossmayer si Mraaovics sè se presinte in diet'a magiara, ca unindu-se la o-lalta sè trentésca acelu guverniu, care a redes-eeptatu essistinti'a de statu a Ungariei din ago-ni'a morţii. Numai déca vomu avé in vedere, cà centruludin stang'a si-a pardutu totu instinc-

l ) Acést'a pre scurtu va sè dica : pre terito­riulu coronei unguresci, nu póte fi nici vorba de alta natiunalitate, limba, cultura, de câtu numai de cea macara ; tóte celelalte popóra au sè deservésca acesteia spre redicare si în­tărire. Adeca: aci magiarulu este domnu, ceia 1 lti sunt supuşii lui, slavii lui. Bed.

a ) O falsifieare ooloaale a istoriei, prin carea tindu astadi domnii a amăgi lumea si specialu pre poporale nemagiare. Adeverat'a istoria ni arèta, cà—nici nu s'a fundatu, nici n'a essistatu in Ungaria statu magiaru si naţiune magiara ; ci s'a fundatu si a custatu aprópe 900 de ani o Ungaria aristocratica, carea adese ori atâtu de putienu erá natiunale, in câtu cei de frunte ma­tadori ai ei nici nu sciau limb'a magiara, ér de cultivatu n'o cultiva nimenea. Concedemu de­ci cà aristocrati'a, cà despotismulu, cà dreptulu pumnului sunt istorice la noi ; — déca vreţi, concedemu sl aceea cà, acelu despotismu si brutalismu a intemeiatu si sustienutu pana astadi tiér'a — in jugu si orbia : nici candu insa cà — natiunalitatea magiara ar fi creatu si conservatu Ungaria. Red.

3) O fabula ungurésca, fora de nici unu in­tielesu, séu de celu mai miserabilu intielesu, tocmai casi cum ni-ar dice dnii magiari: voi nu sunteţi buni de alt'a de câtu sè ni serviţi nóa si sè üti mistuiţi de noi ! — Este pentru ca se ni insufle misieletatea d'a nici nu mai încerca sè ne aperàmu. Tare insa se insiéla domnii magiari. Red.

4) Oblu esu dnii pre facia cu recunosciinti'a cà, pactulu dualisticu cu Austria este de a drep­tulu spre »pesarea si impedecarea culturei si desvoltatiunei natiuniloru nemagiare. De aci imputatiunile cele grele stângei cà — cum de nu pricepe ea acést'a, candu corifeii popóraloru o pricepu atâtu de bine 1 — R e d .

b) Ai auditu, lume draga : demoorati'a cea adeverata, pre care dd. magiari pana mai ieri o portau in gura eu atât'a ostentatiune, acum de candu ei se fecera stepanitori despoti, de o data deveni „puntu de vedere reactiunariu-natiunalu-federalisticu! — Oh, oh, ce ciar­latani ! ! — R e d .

tulu pentru interesele natiunalitatei magiare, nu mai atunnia vomu pricepe, cum a potutu sè salu­te cu ostentatiune planurile lui Hohenwart si ar­ticlu fundamentali ai boemiloru, cari cu secu­ritate matematica trebuiau sè conducă la sfasiarea statului magiaru si la nimicirea stàrei actuali a rasei magiare.8)

Déca am poté discuta seriosu cu passiu­nea de partida si cu cei-oe sunt aprinşi de do­rulu ferbinte de-a veni ou ori ce pretiu la po­tere, am întreba pre oonducetorii opositiunei magiare : óre ce am pecatuitu noi, de voi ne priviţi pre noi, si numai pre noi de inamici ai patriei f Si óre n'aveti ochi de a vedé si ure -chi de a audi cà, — déca pre noi ne eredeti atâtu de depravaţi — sè observaţi si aceea, cà acésta patria si naţiune mai are inca si alti in­amici, adeoa inamici de aceia, cari n'au de eugetu sè lege unu pactu onorificu cu diuasti'a si Austria pentru asecurarea essistintiei statului ci déca li-ar fi cu potintia, la momentu ar voi sè impartiésca in bucàti pamentulu din care au formatu strămoşii nostri acésta tiéra, si li-ar placé sè dee strainiloru mosi'a lui Arpad, a lui Ludovicu celu mare si a Corviniloru.7)

Partid'a drépta a comitatului Pesta, in proclamatiunea sa, intre altele a atrasu aten­ţiunea alegetoriloru sl la aoeea, ca sè intrebe pre corifeii din stang'a : „óre in care parte ocupa locu Babesii, Mileticii si toti ceialalti contrari ai essistintiei nóstre natiunali?!'6)

Ce a respunsu la acést'a partid'a stânga ? Departe de a respinge solidaritatea morale cu Mileticescii si cu Babesiescii, tocmai din con­tra in principalulu ioru diariu „Hon," din cu­ventu in cuventu diou cà : „Aceia nu sunt con­trarii essistintiei nóstre natiunali, ci ai guver­niului. Serbii, romanii, croaţii etc. pré bucu-rosu ar fi in frăţietate cu noi, déca ar poté avé acea sperantia, ca pe langa politic'a guverniu­lui actuale e possibile o asemenea frăţietate cu noi. Déca guverniulu ar fi in stare sè li per­mită o asemene possibilitate, atunci de siguru Miletioescii si Babesiescii ar ocupa locu aoolo in drépt'a. Guverniului insa i mai place sè ai­ba în intrulu monarchiei Sântului Stefanu ina­mici, decâtu frati." 9 )

Suntemu de acea firma convinctiune cà, la cetirea acestoru orduri, mulţi dintre oposi-tiunalii magiarii, caror'a inca nu li-a amortitu consciinti'a natiunale prin spiritulu passiunei de partida, vor clătina din capu.

Acesta fraternisare cu agitatorii remar­caţi, acesta atietiare a natiunaliloru esagerati in contra guverniului, celu putienu e forte sus-pioiósa. Serbii, romanii (se intielege cà cei esaltati10), de óre ce numai despre aceştia e vorb'a) dupa cum ni spune „Hon," pro bucu-rosu ar fi in frăţietate cu noi, déca ar poté sperá, cà pe langa politic'a guverniului ar fi possibile o asemene frăţietate. Óre cugetat'au cei de la „Hon" cu tóta seriositatee a sup'ra acelei între­bări, cà — de ce nu e possibile, ca pe langa politic'a guverniului actuale sè ni fia frati serbii si romanii cei esaltati $

„Ore intr'adeveru crede, cà guverniulu atâtu de straordinariu e batutu cu leuc'a intr'o urechia, cà — in contr'a datinei tuturoru guver-

6 ) Mai chiaru nu se póte vorbi. Adeca: inte­resulu magiaru de essistintia, nu pate suferi dreptate pentru celelalte popóra, ci pretinde chiar mortea acelor'a ! Si apoi magiarii vréu sè aiba viitoriu ? ! — Vai de viitoriulu loru / —

R e d .

Aoésta frumósa si gentila calumnia se fa­ce barbatiloru natiunali, credintiosi sângelui seu, pentru cà nu se pléca sè si-lu vinda, ci lucra a-lu salva de vampirii magiari !— Red.

8 ) Éca omenia, morala, patriotismu, sincera-tate si seriositate magiara BÍ guvernementale Ba­besiu de atâtea ori li-a spusu curatu si limpede, precum a nume li-a tocanit'o la discusiunea a supr'a Franciéi Mei domni magiari, dar cu multu mai sinoeru si intimu mi iubescu naţiunea mea, de câtu sè nu fiu ingrigitu da naţiunea ma­giara, fora de carea oea romana tocmai asia de sicuru este perduta, ca sl cea magiara fora de cea romana ! Dar mai ómeni buni tocmai de aceea romanii buni atâtu de multu se turbura si so indigna de pe catele vóstre càci vi vede aler­garea spre perire, ce este oea mat mare neferi cire pentru romani ! — Astfeliu cugeta si vor­bescu contrarii de mórte ai essistintiei magiare ! !

Red. 9 ) Sè bagàmu sém'a, c i dreptu si intielep-

tiesce a vorbitu atunci „fio»," ooasiunalminte, candu i-a venitu astfeliu la soootéla, si — ce infamu se s prima ér ocattiunaliáinke, alta datat

Bed. 1 0 ) Adeca : cei ce cu seriositate si sinceritate

'si iubescu sângele si se lupta pentru drepturile egali. Renegaţii sunt fiintie — despectate, dar bine suferite si remunerate. R e d .

"•lïèjojf— P e teritorialii tierei mai maWvoie-sce s alba inamici, de câtu frati ? i

gè binevoiéaea a crede díariuhfoHon" áj wrwciiiniu nu e atâtu deseurtu U vederi, ! nioi nu e statu de neegoiatu, ea ié ou v éda ucunsu inmiltirea numerului adsritiloru sei a parSda. lœa déoa ar binevoi sè /ùgete ni-«lu mai cu sîriositate, s í onerabil/ln nostru »legaar pot* pr icepe cà, pe láitfa politic'a {uveTiiului evitaţii natiunali d aceea nu ptn i in frcţietate cu noi, penf1 cà aceştia % pr&iulu fntietatei pretindu astfeliu de tmctsimi, cur; tunt incompatibil eu politic'a purtiài din diép'a. " ) De ar 4 numai par-tid'a din drépfi jjlu) JVIileticia Voivodina ser­bésca, éra lvL\Babesiu si eonsotiloru Daco-Romania, u) anei firesce aï ar fi cei mai bani amici ; si éca pe lang» tóte acestea to-i'twî n« ar votis ou partid'a gnverniale, caus'a

Íar fi numai íeea, cà — nu ar mai fi Zocit, uade sè votisee dommii »cestia impreuna cu mi, ne mai esi>ndu unaparlamentu magiaru.

fartid'a fn drépt'a forte bine scie — si noi nu ne, ftoimu a o mărturisi — cà, da,

intrfà™ s a e caus'a> pentru care s e ßilu, ca esaltatii natiunali sè ocup'tm drépta. Pré bine scio par­t in i ce le fracţiuni s'ar potéeaaèiga p r j D ite concessiuni ; insa de ore ce

acésC6 politica e identica cu des-

m G n p r i u l u i tierei, partid'a din drép­t'a r>'a imitatu cochetarea viciósa a

0 p 0 9 ces t e eleminte periculose. 1 3 ) ea , pentru ca sè-si intarésea

t a D e 3 n t r u ca sè mai slsbésca partid'a "/ din itdeun'a a uimatu o tactica con­

trari S U M Í neamicii essistintiei nőstre nativi guverniului," — acést'a li-a foşti devis'a, prin careas'a nisuitu sè araoisciinti'a magiara a. aderintiloru loru- " )

ii natiunali firesce au risu la acétfisu de Debuni'a opositiunei ma-giarius», cari nu pré avemu gustu sè se p.despre noi atât'a nebunia, forte ne irediendu acea lipsa de eonsciintia poIi<se denmstra in atitudinea oposi-tiurc politic'a destruotiva a corifeiloru naf'i î)

t/i acestea ni vor reflecta spre a ne corparcea opositiunale, cà opositiunei i eA* sè cochetedie cu matadorii na-t i u r e ce chiar pentru cà e opositiune, nm in acea situatiune, ca sè fia silita a-i. Da,dien, insa dvóstre ati uitatu a-cefantiele nutrite prin atitudinea du-bi<ftre, din dia in dia se mai marescu, si itadi e numai sperantia, mane pote fi <une politica, poimane éra unu ta-ciudietoriu, care pote fi aruncata de mi nnujj Erostratu dreptu pe sacrulu edpatribi nóstre! 1 6)

iuïtu mărturisire ? Naţiune roai<i-naîsa si pan' la Marea-négra, audi ce

î nafe dà organulu guverniului magiaru ta romani antelupt'afpri, pre cari ii nusaltati?! Eca egoismulu siambitiu-neitulu lui Babesiu, Mooioni, Borlea,-etc Red.

é se demasca ciarlatanii si ''flanum-ciaicnosi. Program'a partidei natiuna­le JUui deputatiloru uatiunaîi, este pré bÍBCuta, si in aueea nu se afla urma si unvr'i „ Voivodina" si de vr'o „Daco-Rc, fcunt insa precisate ne-aperatele co. de essis^ntia sl desvoloatiune na-tiure Janga cari tocmai ar încape tóte naítiejpei intr'unulu si acelaşi parlia-maQ&$ţbiar ungurescu. Dar domnii ste-paprecum se aretà mai susu, tocmai coie de viétia si de desvoltare natiunale le popóraloru nemagiare ! Red.

i acea recunoseiintia si satisfactiune si denunciatiuae si calumni,a miserabile.

Red. nobleti'a loru denuncia pre insisi ai

loitea natiunei loru. Frumoşi ómeni ! Bed.

ibuesé spunemu cà—tóte acestea insi-nuunt nisce imaginatiuni fora cea mai pu-tieitate. Nid o data de aprópe cinci an/, panatiunale n'a pactatu cu opositiunea mai centrului. Ne cunóscemu pré bine; „A de o suta de ori a doveditu acést'a. Si andu „P. Napló" vorbesce atât'a de-ípljucru ce n'a essistatu si nu essiste, caută nußsiune de a-si usiurá inim'a vulnerata priesiuuile lui Babesiu. — R e d .

acesta cumplita temere in spinare, di ^iari totu mai credu intr'unu viitoriu aţ>an si-natiunei loru ? ! O spunemu cu­rs s temerea e o míntiuna, séu credinti'a serai'a loru in viitoriu e o nebunianég>-a; i Jtu ;asulu insa portarea loru facia de noi «riaj colosale ! Red.

Dvóstre uitaţi aceea, eà tóta agitatiu nea din sperantie, si numai iia acestea 'si ié nutrimentulu séu nedesecabilu ; uitaţi cà o im­posibilii a îndestuli fracţiunile ultraiste din tiéra si a asecurá liniscea in tiéra, pana candu respectivii vor fi totu de acea credintia, cà de la dvóstre, vor poté capetá ceva mai multu, de câtu li póte dá partid'a drépta pe langa sustie-nerea intregitatei tierei."11) — "

Atât'a „Pesti Napló". Pré destulu—cre­demu, pentru ca totu omulu cu minte sè Iu pricépa si sè se ingrozésca de cinismulu lui.

In nrulu viitoriu vomu aduce pre scurtu — demnulu resunetu, ee-i dede „Hon," demnu de ambele partide e.'nulatórie in iesuitismu. —

Caus'a numire! de archimandriti, specialu a archimandritului

archidiecesei Intre manuscrisele primito ca restantie de

la Redactiunea de mai nainte a Albinei, se afla unu plicu câtu de grosu, referitoriu la acesta* cestiune, cu însemnarea : „polémia încheiata."

Am privit'o si noi deci de atare. Dar nu incetara a ni sosi provocatiuni din mai multe parti, ca-, sè urmàmu a lamuri acésta causa — intru interesulu adeverului si chiar alu viito-riulu-i chiamatu d'a o decide. Noi insa nu no-am potutu tiené îndreptăţiţi a deschide o polémia ce s'a fostu pronunciatu o data de „încheiata."

Si ce se vedi ? ! De unu timpu in cóci începură a ne bombarda pana sl unii din taber'a contraria,, spunendu-nî jcuratu, cà nici indignatiunea si invectivele celoru de la „Tele-grafulu Romaiţfi" xm i-a convinsu, dar nici cri­tic'a celoru „mai multi" din nrulu 80 alu „Al­binei" si nici reflessiunile mai multu dilatorie ale Redactiunei acestui diuariu — nu i-a orien-tatu deplinu ; si astfeliu ei, desi plecaţi a crede <*à cei de la „Telegrafulu„ si „Metropolia" nu vor fi parasitu bas'a dreptului, totuşi prin cele aduse in „Albina" li s'a bagatu si li-a remasu in inima unu „spinu aht dubietate" carele ii nepaeiuesce ; róga deci sl aceştia, a continua lămurirea causai.

Astfeliu fiindu lucrulu, ni tienemu de de-torintia, a deschide pliculu inchisu si a scóte din elu si a dá publicităţii mai antaiu de tóte unu sini de articli ce ni s'au tramisu prin cei d'antei sulevatori ai eestiunei, si apoi —- de ar mai fi de lipsa, a face sè* urme sl mai alţii din alte parti.

Hihiiu, 12/24 novembre 1871. (I. „Telegrafulu Romanu" si amicii lui.) De unu timpu in cóci „Teleg. Rom." col­

căie si spumega, ca candu ar fi chiar unu vul­canu. Elu imprasoia in furia sa astfeliu de vor­be in câtu déca acelea ar fi lava, precum sunt de infocate, ar potopi si perjoli totu ce-i stà inainte. „Forbe in elu patim'a resbunarei, spro a càrei indestulire intrebuintiédia si cele mai detestabile medilóce.

Cine vré sè se convingă despre adeverulu acestoru dise, binevoiésca a ceti numerü 86, 87, 88 si 89, si dandu in aceia peste imensnlu matériáin de resbunare, sè nu-si pregete, a căuta mai antaiu cu noi dimpreună — dupa caus'a, carea a produsu in amicii „Telegrafului Romanu" acele friguri inferbentate, apoi a face o revisiune a supr'a fapteloru si diseloru con-cerninţi. —

-ţîe a datu ansa amiciloru „Telegrafului Roma%á*f la desvoltarea si versarea nemăsura­ta cuantitati de veninu ?

£ Eta ce. 'I S'au aflatu unii omeni, cari cutesara sè

cugeti cà tóte faptele fiintieloru cuventatorie, ale cetátienüoru unui statu de ori ce conditiune si destinatiune, devinu obieptu alu dejudeca-reijpublicului, < âtu se comitu acelea in publicu si au jr^e-o roferintia catra publicu, si cà stà apoi in voi'a publicului, a-si asprime séu prin sengurati^i, séu prin mai multi, părerea sa de­spre validitatea seu nevalitatea, despre legalitatea seu ilegalitatea aceloru fapte ; cà prin urmare ori ce actu publicu póte fi obieptu alu criticei publice. S'au aflatu unii din publicu, carii con

vinsi despre adeverulu celoru susu dise, au indresnitu — precum aréta nr. 80 alu „Albi­nei" de estu timpu, a trage sub critica unu actu publicu, si adeca : chirotesirea unei numi­te persone ,,de archimandritu alu archidiecesei transilvane" si amesteculu „parintiloru epi-scopi din diecesele sufragane in afacerile curatu proprie ale archiepiscopiei nóstre autonome." O facura ei pe temeiulu celoru ce dise „ Tele-grafulu Romanu" in nr. 76, cà adeca numit'a persona „s'a chirotesitu — de archiman­dritu alu archidiecesei transilvane" in urm'a conclusului sinochlui anualu archiereeseu din anulu acest'a, aretandu, cà dupa institutiunile nostre bisericesci, nici vorba nu póte sè fia de „archimandritu alu archidiecesei", si cà ame­stecul» parintiloru archierei din diecesele su­fragane in afacerile archidiecesei involva ilega­litate.

Dupa mintea sanatos a se potea aştepta, «a amicii „Telegrafului Romanu", mai nu­mai bisericani, de la carii cu totu dreptulu ieci se pretinde cunosciinti'a institutiuni-bru nostre bisericesci, sè se vré apucá, si pe fcemeiulu acestor'a sè combată critic'a amin­tita, — déca li-a displacutu, si demonstrandu jritisatoriloru, cà nu au dreptu, sè îndrepte rtâtu pe aceştia, câtu si opiniunea publica, ^espandindu lumina despre adeverat'a stare a lucrului. De lucrau densii asiá, 'si impliniau mianiarea propria, si făceau publicului nostru jiserieescu unu servitiu de mare preti u.

Se vede insa cà acestoru parinti de la „Telegrafulu Romanu" li-a lipsitu totu medi-ocul'i aptu spre combaterea amintitei critice ; leníru cà in locu de a vorbi la lucru li a cautá iè sfarime critic'a cu argumente ţ^ide, densii si-au litatu refugiulu la esorbitantio, là'apuca-ture de acelea, cari sunt proprie numai ace­loru, ce desperandu a priori de succesu, se fe-rescu dt ori ce lupta onesta.

Rßunoscura — ce e drepte — insi-si ei in nr. 81 alu „Tel. Rom." cà, „s'ar fi convin­su* din insusi protocolulu sinodului archie­reeseu dn 1871,'^cà cutare „s'o promovatu de

j archimaűritu archiepiscopescu," prin urmare, cà ei im-si au dusu publiculu in retacire, candu, vebindu dara ne-adevej>alu, au publi-catu in a 76 alu „Telegr. Rom.", cà cutare „s'a chiro>.situ de archimandritu alu archidie­cesei tranlvane ;" se demintira adeca de o parte pe sae insi-si, ér de alta parte intarira din nou cis'a intemplatu amesteculu critisatu ; dar cu tótiacestea ei nu voira a merge pe ca­lea cea natrala, regretandu de essemplu erorea comisa si ovedindu-ni, cà intru adeveru s'a tienutu in atu anu „sinodu archiereeseu", cà se póte tien astfeliu de sinodu si in absenti'a celoru comptinti si cà amesteculu amintitu a

insusi lucrulu, si sè se dechiare actulu de sub cestiune de legalu. Dar nu reuşiră aceşti băr­baţi cu mintea ai cu inim'a la locu, ci intre stri­gatele celoru conduşi de patima : „sè nimicimu pe cei ce critisédia!11 s'a primitu, ca deohiara-tiunea cetita sè se mai netediedie putientelu, apoi purisata sè se tramita pe la membrii con­ferintiei ca sè o subscrie care va vré.

Lucrau — celu putienu in punctulu a-cest'a corectu părinţii intreprindietori, déca tra-miteau ei dechiaratiunea loru spre subscriere numai la membrii conferintiei amintite ; insa ce facura densii?

Tramisera éra pe famululu oleriou din cancelari'a archidiecesana cu cestiunat'a decbiaratiuno sl pe la de aceia romani din Si­biiu, carii numai cà nu s'au impartasitu la eonfe-rintia, dar nici cà au sciutu ceva despre totu lucrulu, si au induplecatu si pe unii dintre a-cestia la subscriere ; alţii insa — chiar si din­tre cei ce luaseră parte la conferintia — de-negară subscrierea.

Nu potemu aflá altu motivu alu colinda-rei acesteia pe la ne-membrii conferintiei, d« câtu acel'a: cà părinţii intreprindietori — séu au vrutu sè afle prin procedur'a acést'a pe cri-tisatori, celu putienu dupa óre-care verosimili-tudine, apoi sè dée in ei dupa modulu iesuiti-loru, sè-i nimicésca ou ori-ce arme, — séu au voitu sè véda cà, câti si cari romani din Sibiiu nu sunt de unu acordu cu densii, si dupa aceea sè-si faca planulu de operaţiune pentru viitoriu. Fia insa ori-care motivulu acestui faptu, pen­tru noi, — ba póte si pentru altii va remané elu o pasire — linu dicendu — necorecta.

Dar ce facmra mai departe părinţii pla-smuitori de asemenea dechiaratiune?

Vediendu cà numerulu subscrietoriloru, cascigati in modulu susu amintitu, e cam mi-cutiu, prin urmare nu asia de impunetoriu, pre­cum doriau densii ; apoi crediendu, cà li va veni ocasiunalminte succursu de la tiéra, au amenatu incheiarea subscrieriloru pe urmato-ri'a dia de tergu alu Sibiiului, in carea 'si pro­miteau densii, cà va veni aici o mulţime de romani din impregiurime, dintre cari vor poté recruta o sumetenia pentru subscrierea dechiara^iilniloru.

Deci fiindu marti in 12/24 ootomvre dia de tergu, aii esmisu părinţii de la „Telegr. Rom." éra din cancelari'a archidiecesana cur­sori pe la respandíi, in tóte unghiurile cetàtii, ca sè pandésca si sè alerge dupa cei ce au ve­nitu de la tiéra, dupa preoţi, notari, judi si alti romani ; sè li spuna, cà — de unde vint dechiaratiuuea, cà — cine ar dori ca sè o sub­scrie sí domnialoru, (!) si prin acést'a sè-ii in-duplice a o subscrie.

Alergară bieţii cursori prin piatie, prin concesu dup ^ lege, - ci tramisera ín ^ 10/22 , p r a v a l i i , prin cafenele, si prin ospătarii - vul octombra, inr'o domineca dupa prandiu, pe famululu clersu din cancelari'a archidiecesana, cu consemnară intiele£mtiloru do aici, fa;-uta si subscrisa d( celu maibetranu asesoru oon-sistorialu, — pe la acetia, si-ii conchiamara pe 5 óre ale aielei dile i o conferintia, in ca­rea — dupa dit'a loru —va avé a se desbate unu obieptu de mare inseinatate.

Obieptulu acest'a a fstu, dupa cam de­scoperi amintitulu părinte a»soru ca presiedinte alu conferintiei,— critica in ,,Albina," resp. o dechiaratiune, pe carea Oadusese unu altu părinte gat'a, si eetindu-o n^ai de câtu dupa deschiderea conferintiei, o prouge spre primire.

Situatiunea in carea s aflá o parte a membriloru conferintiei, nu rá nici câtu de iuvidiatu. Nu toti membrii aotei conferiitie J

go càrcime, si dandu de o mulţime de romani veniţi aici de la tiéra, li-a succesu sermàniloru a implini dorinti'a severiloru domni tramitia-tori, celu putienu intru câtu-va ; au datu de unii preoţi, notari, judi si proprietari romani, 9^—10 la numeru, cari crediendu cà totu ce vine din cancelari'a archidiecesana, trebue sè fia bunu, trebue sè fia de insusi metropolitulu bine rumegatu, — au subscrisu prin ospetarii, prin prăvălii, prin cafenele, pe unde adeca ii apucaseră cursorii, fora de a sei, cà ce a datu ansa Ia fabricarea acelei dechiaratiuni, fora de a-i cunósce mai de aprópe cuprinsulu si inten-tiunea, cu unu cuventu, fora de a pricepe cà propriamente despre ce se lucra.

Asiá si nu altmintrelea s'a plasmuitu si subscrisu faimos'a dechiaratiune din 12/24

erau conduşi de patima. Au *tu intre ei de j octomvre 1871, dechiaratiunea celoru 28 la aceia, cari '»i cunosceau chiuarea, stimau demnitatea de barbatu nepreociatu, si iubiau

; nu­meru, carea a esitu mai antaiu in nr. 85 alu

Albinei," apoi s'a improspetatu si in nrulu 86 adeverulu, carele insa aci un se jtea pré lesne j aiu „Telegr. Rom." cu adausulu unui subscrie-apune, fora de a se causa nóue f a c e r i chiar | toriu nou, si cu scopu, ca părinţii acestui diur-celoru ce medilocisCra — conferii'» ; ceea ce, i nalu sè aiba unde sè-si verse veninulu fora de pana und<î numai se póte, bucuros evita omu­lu. Cu tóte acestea acei bărbaţi r i a n ; liberi

nici o restringere si controla. Ne vomu mai intórce Ia acésta faimosa

1 1 ) Repetimu oà dnii de la „ P . Napló" mis­tifica reu si — dóra din adinsu. Noi de o suta de ori am spusu cà : partid'a stângei centrale inca mai putiene sperantie ni insufla de câtu chiar cea guvernementale. Nu pre vr'o partida magiara se basédia sperantiele nóstre, ci pre semtiulu si consciinti'a de dreptate a causei nó­stre; acestu semtiu sí acésta eonsciintia sunt cari ni dau potere in lupta, si cari nu ne vor paraşi, pre câtu timpu vomu crede intr'unulu Ddieu, mai potericu, mai intieleptu si mai dreptu de câtu toti domnii si tiranii lumei !

Red.

de patima si iubitori de adeverii, cautatu a j dechiaratiune. Pana atunci insa ierte-ne parin-salvá onórea conferintiei. Unii dţre ei au tii plasmuitori ai ei, ca sè ne adresàmu acum spusu presintelui redactore alu „Tel,-. R o m . « de o data numai catra densii, pentru cà, precum curatu in facia, cà elu insusi a datu Va, prin- bine sciu reverentiele loru cipala la amintit'^ critica, scriindu publi-candu ne-adeverulu, adeca : chirotesi^ Cuta-ruia „de archimandritu alu archidiece' tran­silvane;" éra altii au propusu conferin,^ e s . miterea unei comisiuni cu însărcinarea^^ a

combate, a ref range cu tóte posibilele arg\ent6

critic'a, pe temeiulu canóneloru, alu leg,^, alu institutiuniloru nóstre bisericesci, s é l e .

, partea cea mai mare a subscrietoriloru,—venindu la subscriere ca Pilatu in credeu, nici cà sciá de ce e vorb'a, — si sè li apunemu :

cà, pentru aceea am repetitu noi, cà re­verentiele loru au operatu prin omeni ai can­celariei arehidiecesane, pentru cà acésta im-gregiuraro ni spune curatu cà, carii sunt cei-ce nu se potu aperá pre sine prin sine ; carii sunt

primindu-se acést'a, conchiamarea unei adi^i j c e i . c e a u U p s a de,conferintie si de dechiaratiu-mai mari, in carea sè se desbata obieptivnve j ni a[n p a r t e a a U o r ' a p m t r u a c o p r i r e a f a p t e i

loru, — si cà nici ccnferinti'a conchiamata de reverentieló loru, nici dechiaratiuea compusa de densii, nu se pote privi de unu actu sponta-neu alu tuturoru acelar'a, carii s'au impartasitu din ele ; — cà nu pricepcmu, cum de nu se sfiescu sl reverintiele loru a compromite prin esmisiuni de ómeni din numit'a cancelaria in asemene afaceri ale densiloru — nu numai o-ficiulu, dar chiar sl pe capulu clerului?! ; — cà vor trebui sè recunósca insesi reverintiele loru, cumca o culegere de subscriptîuni, ca ceea ce o medilocira densii in 12/24 octombre a. c. promovédia cumplitu coruptiunea si de-diosédia demnitatea ! — cà am auditu cu ure­chile nóstre, cum se caiau unii dintre subscrie-tori, càci au devenitu seduşi prin cursorii re-vcrintieloru loru, — si cà sunt destui de aceia, cari saltă de bucuria vediendu, ' à se mai afla câte cineva, care cutédia a — spune si reveren-tieloru loru adeverulu.

(Va urmá.)

Cernăuţi, ia 24 decembre 1871. (Tartid'a natiunale deşteptată, — unu

nou organu in intereaulu natiunale.) Desi cam tardíu, vinu a comunica, onorabilului publicu cetitoriu cà partid'a nóstra indepar.dinte natiu­nala din Diet'a tieri — 11 bărbaţi la numeru — a in«inuatu in siedinti'a d n 20 1. c. Dietei o „declaratiune", cà parasesüu adunarea fora de a mai participa la luotàrile ei, fiindu acésta Dieta illegala,si a nume, atâtu cu privire la re-scriptulu imperatescu adresatu dietei dasfiin-tiate, si care rescriptu inca nu e revocatu, câtu si din caus'a pré grosu urmatei influintiàri la alegerile deputatiloru, ba si urmateloru mai multe — illagalitàti la respectivele acte elec­tive. Si ce se vedi ! Diet'a, adeca maioritatea deputatiloru, ce-su parte esoamotati, parte sim­plii si ignoranţi tierani ruteni, vor inca se re-spunda la acea „declaratiune" fundata pe ade­veru in tota poterea cuventului.

Ca se faci, cine-e unélta órba, nici ruşi­nea — nu vede.

In contr'a nelegiuirilorn, cari se fia co-misu diu Pino, presiedintele tierei, la alegeri, si mai cu séma la alegerea cc-loru doi ablegati din curi'a I. a proprietariloru mari (fondulu religiunariu) si inca cu ajutoriulu mitropolia-bolnavului episcopu, so sl facura potrivitele re­curse la locurile supreme, si se sl aude déjà, cà nu fora suocsu, càci sè sl mérga bravulu Pino de aice la Salisburgu, unde va fi dóra mai in elementulu seu, ca urmasiu alu — ur-masiloru Loiolaieni.

Mai incolo e de insemuatu, cà s'a consti-tuitu in Cernăuţi unu comitetu de siepte băr­baţi patrioţi de ai nostri, bravi sí in intrég'a tiéra stimaţi, care comitetu sè redige cu me-diulu lunei viitóre unu diariu septemanale sl patrioţicu-natiunalu sub numele „Patriotului' dara de ocamdata in limb'a germana, si acést'a din cause parte redactiunali, parte pentru tan-dinti'a acestei foá, cà adeca sè póta sei sl aceia ce ar vré, cum se vede, sè neiee re noi locui­torii mosineni din Bucovina, de numai din gra-oi'a loru toleraţi in acésta tiera,.se scia dieu, si | aceia, ce vreu sè ne iee dejá sub „papucii" loru, ce dicemu, ce pretindemu, si pe ce drep­turi si garantie formali si positive ni basàmu noi acele ale nóstre pretensiuni in Bucovina. ,

Din aceste pretensiuni ale nostre, a locui- , toriloru adeca indigeni din tiéra, va cunosce . apoi lumea loialitatea si a nóstra a romaniloru si a dnieloru sale facia atâtu cu Bucovina, câtu si cu legile astadi principiali in Austria si chiar ' si cu insusi Tronulu imperatescu! j

a stá facia facisiu cu acusatoriulu nostru Bru­tus, *) aperandu-mo precum urmédia:

înainte de tóte trebue se spunu, cà nu este adeveratu cà D. Ormes s'a alesu de repré­sentante municipalu, cu consemtiementulu Na-dabaniloru. pentru cà nici colegulu meu Ef-timie n'au capetatu ni ci unu votu de la Na-dabani. —

Spre întărirea afirmatiunei mele provocu de martori 55 alegatori Nadabani, carii pe lan­ga tóte cà erá di de piatia, apoi tempu ne ' voritoriu si cale nespusu rea, totuşi au luaU parte la alegere, luptandu pentru triumfarea causei nostre sânte natiunale.

Insa sosindu Nadabanii la Cinteiu, spre a lupta peatru unulu si acelaşi scopu, fraţii (!) nostri din Cinteiu, in locu de a-ii aştepta cu braciele deschise, nu li-au fostu iertatu a se mesteca intre alegetorii Cinteieni, temendu-se nu cumva Nadabanii sè-ii cucerésca. Si intr-adeveru fric'a loru n'a fostu nebasata, pentru cà 55 Nadabani la înălţimea missiunei loru neci cu unu pretiu nu s'ar fi potutu corumps, pre candu 99 alegatori Cinteieni, chiamati nu la alege, o, ci la aldamusiu, — au atâte unelte órbe contrariloru nostri.

Éra ce se atinge de oficiositatea limbei

notariate, dintre cari doi sunt magiari seu ma­giaroni, cari au paralisatu câtu de bine — re­spective câtu de reu — tóte intentiunile bune ale dlui Stanescu si consociloru sei natiunali. Astfelu apoi pe scurtu amintindu, din cei 6 candidaţi romani — s'au alesu numai 5, éra alu 6-le e unu magiaru.

decursu alegerea la noi, — si în­chei' acea dorintia, ca sè dee Ddieu natiu-r " jBtre turnai astfeliu de renegaţi cum e diu

Stanescu, atunci de siguru câtu mai in gra-K.-3 vomu ajunge limannlu dorintieloru nóstre.

Vincentiu Biberea, docinte.

Var ie tă ţ i .

*"nSi unei scóle tractu a c e s preg iuru , a aflatu conexa totu pentru aci aduna câtu de ampla pe 2 óre va amédi in loca din Bu^ i a c a r e adunare acést'a -j aceia, pre cari mai din r ó p e cultur'a pp< manu d i a c e 8 t u pregiurui

B«tt 2 5 / 1 3 Mec. 18fl. Aî*eiu Machi mp.

>resiedinte. Constantinu 'jurbt

notariulu con

ss ii ii

= (Din Temisióra) ni se scrie cà in ur­marea raórtei reposatului protop. Avramu Ma-ximu parochi'a gr. at. din Fabricu-Temiaióra a devenitu vacante, si pentru ocuparea acestei staţiuni se vorbesce cà au se concurgă mai mulţi aspiranţi. Unii insa nu sunt pré consciin-tiosi in alegerea medilóceloru pentru ajungerea

fostu totu 8 C 0 P " ' m l ° r u j a uume despre ginerile răposatu­lui se dice, cà agita d<?já cu acea arma antina-tiunale, cà popopulu si parochi'a acést'a ar fi — slovaca séu ruténa ; lucru ne mai au-

insa cà in-tieleginti'a si poporulu respinge cu indig-natiune asemenea machinatiuni si doresoe ca sè aiba de sacerdote unu eruditu barbatu cu semtieminte natiunali. Alegerea sacerdotelui depinde de la orasiu ca paţronulu parochiei, atragemu dara atenţiunea tuturoru barbatiloru nostri intieleginti cari au vre-o^ influintia la n-cést'a, sè lucre si a i in interesulu nostru na tiunale, ca sè nu devina poporulu nostru pe manele strainiloru.

ţţ. (Beferitoriu la baluln junimei romane din Buda-Pesta.) Comitetulu alesu pentru a-raugiarea acestui baiu s'a constituitu déjà — definitivu, alegendu de presiedinte pre diu Tr. Pópescu, do secretariu pre dnulu G. Vuia, de

romane in cancelari'a mea notariale, — plaça „ „ í , . , • , . . i ditu. Cu bucuria intielegemu die B rutus a cautá ln protopretura si la tribu- s

nalu, si te vei eonvinge, ck trebile oficiose in cancelari'a mea curgu in limb'a romana.

Deci pe bas'a acestor'a, fiindu cà d. Bru­tus m'a atacatu pe nedreptu, a-si poté ceK de la Bupremulu tribunalu alu opiniunei pu­blice convincarea dsalo, in3a ferésca Ddieu, acést'a nn voiescu, ma ad ucu tributulu meu di recunoscinÀdlui Brutus, dorindu ca in totu an-ghiulu sè àromu individi resoluti, carii sc ven-tiledie asemene fapte prin publicitate, numai ast­feliu potendu spera alegerea neghinei din grâu.

Spre una totuşi rogu pre d. Brutus, ca in venitoriu pasindu cu ceva noutate in pu­blicitate, nisuésca a se informa mai eaotu de­spre lucru, căci numai asia 'si va ajinge sco-

, , . , i -, j 3 j c casăriu pre diu At. Barianu, in fine de contro pulu chiar si de dsa doritu, adeca : de a tace r > loru pre diu T. Nedelcu. In siedintiele sale de pana acuma intr'altele s'a decisu, ca balulu sè

serviţiu de interesu publicului catitoru. Georgiu Si da,

notariu com. in ladabu.

Jladrijesci, (cott. Aradului),20 dec. (Reminisciintie de la alegerile mnicipali.)

Cu multu interesu am cetitu descrirea dnului Brutus in nrulu 100 alu acestui dfriu despre

se tiens in 10 fauru n. 1872, spre care scopu s'a si arendatu grandios'a si pompos'a sala din otelulu „Hungária" (Grand Hôtel). De ma-tron'a balului s'a alesn si invitatu ilustr'a Dna Elena de G. Mocioni, carea a si primitu invitatiunea. Invitatiunila la balu s'au tipa-

alegerile municipali din comitatulunostru, dar ' ritu dejá, si im ;.artirea loru va urmá dilele pre câtu ne-a multiamitu cele mai nulte apre- ] acestea. - Se spéra cà acestu balu érasi va fi ciari préjuste ala dsale, nu mai aitienu ne-a , u n u l u d i n t r e eele mai splendide baluri ce se intristatu unele apostrofări cara acre si nu po ! ™v arangiá in anulu acest'a in Buda-Pesta, de deplinu esacta cu privire la atitudseá barbati- | ó r e c e comitetulu arangiatori se silesce din tote loru nostri intieleginti facia eu intrescle nóstre I poterile spre acést'a , incuragiatu si spriginitu natiunali; deci pentru constatam adevărului, fiindu d i n P a r t e a P a c u l u i romanu din locu; si pentru ca nimenuia sè nu i-se fica vre-o im- s i speràmu cà din provincia asemenea vor con-putare nemeritata, cu permisiuiea onorabilei c u r g e m u l t i > venitulu balului fiindu destinatu redactiuni voiu face o mica rectifeare la cele ce P e n t r u S C 0 P " r i natiunali. - Biletele de intrare s'au scrisu despre alegerile din acestu tienutu. 8 9 P o t u P r o o u r á d e l a casariulu comitetului

Anume diu ccrespundiire intre altele «rang, diu At. Partant», juristu (Alte Postgass< dice, cà n'avemu ce ie mira cà in totu loculu j n r - u n d e 8 u n t a 8 6 a d r e s s a s l oontribuirile unde este vre unu lotariu, jurasorn séu alti marinimose. Pretiulu de intrare pentru una

oficianţi renegaţi, fjeura de reusara mai mul­ţi magiari,— si intri aceştia numerà si cerculu nostru Josasielu, mde — probalminte fiindu

familia 5 fl. ; pentru una persona 2 fl. v. a. (Rectificare.) Diu Josifu Olariu, invet.

in Domanu, (langa Resitia, cottulu Carasiului,) reu informatu — (tacă pe nedreptate onórea suspiciunatu fiindu cumca densulu ni-ar fi de-

scrisu serbarea iubileului seculariu din Resitia

Nadabu, in 20 dec. 1871. ! i

(Rectificare.) Din Chisiu-Ineu diu Brutus in ' nr. 100 alu acestui pretiuitu diurnalu, reportan-de despre resultatulu alegeriloru membriloru comitetului comitatensu aradanu, intre altele dice: cumca in Cinteiu, de care se tiene sl Na­dabu, comune curatu romanesci, cu notari ro­mani, fii alesu cu tóta solenitatea proto-judele magiaru Ormos; adauge apoi mai departe: cum- j ca notarii acestoru comune, tóte trebile oficióse ! comunale le ducu in limb'a magiara etc. etc. J

In câtu sunt, seu nu sunt esacte informa- 1

tiunile dlui Brutus despre comun'a Cinteiu, spe-ru cà fratele colegu Eftimie si parint. d. Jancu, ca intieleginti si conducetoriu in Cinteiu, vor esi póté in publicitate spre a se purifica déca vor avé motive pentru rectificare.

Ce se atinge insi de comun'a Nadabu, in numele aceleia éta vinu eu fora frica si temere

diui Josifu Stanscu, notariulu din Josasiu, lasandu-ne a cre£ cà dsa ar fi — unu rene-gatu. Noi insa ori auntemu^mai in apropiare, ilu cunóscemu fe diu Stanescu ca pre unu bravu intieliegite romanu, care la amintit'a alegere a mem/riloru municipali a lucratu ast­feliu, cà — to' alegatorii din notariatulu seu au votatu pdtru candidaţii nostri natiunali.

Noi aioin cerculu nostru am tienutu mai multe onferintie cu scopu de a ne con­sulta in priv^ti'a mesureloru necesarie pentru reesirea cu andidatii nostri, si in fine remaso-ramu pe laga desemnaţii din Aradu, a nume : G. Hornoi, M. B. Stanescu, Josifu Popoviciu, Josifu Bo'u, Josifu Stanescu si Teod. Poppu.

E ieveralu cà satutiele din cerculu Jo-sasielu snt locuite de romani, si cu totu drep­tulu tr#uiá sè alagemu numai romani, insa déca nus'a intemplatu acést'a, culp'a nu e a dlui Smescu, ci a altoru impregiuràri fatali, adeca ceea cà aici in cerculu nostru sunt trei

*) >lu Brutus si-a indreptatu dejá erórea co-misa'acia cu notariatulu Nadabu inca in nrulu treo'u ! cu tóte acestea pentru daplin'a rectifica­re ipraviloru romani din Nadabu, publicàmu si fésta pré justa rectificare. R e d .

a societăţii drumului de feru, — ni tramise o lunga „Desmintire," pe carea din lips'a de spaţiu n'o potemu publica. Ne marginimu deci a asecurá pre dnii interesaţi si „atacaţi," cà altulu si nu d. Josifu Ol&riu este tramitietoriulu corespundintiei respective, din carea noi am facutu unu estrasu intre „varietăţi/' iű nrulu 56 alu fóiei nóstre.

= (Principele Serbiei,) precum ni spune o scire electrica din Belgr adu, alalta-ieri a-da-tu o strălucita mesa in onórea nou denumitului représentante alu României.

= (JustitVa in confiniele militari.) Prin resolutiunea imperiale cu dat'a din 16 decem­bre 1872 s'a statoritii unu nou regulamentu in privinti'a judecatoriloru de pace, mai de­parte unu nou regulameütu de procedura ju-decatorésca pentru orasiele din confiniele mili­tari croato-slavone si ale Banatului timisianu. Acestea vor intrá in vigóre de lal.ianuariul872.

C o n v o c a r e . Conferinti'a intielegint iei romane

din giurulu Buteniloru, tienuta in Buteni in 10 decembre n. a. c. in meritulu in-

Publitiune de liciţi In urm'a oisului de mb Nr

emanatu in cai,, essecutiumla orf. com. din Ot l a , contra Bitces haiu Andrasiu F l e a , realităţii \m 368 a prot. cart. din O^ca lui Mihaiu Andrási botranu, «nsti casa, intravilanulu i4-rb sess.ïam via, pretiuite la 115 fl. pre Inga vadiului de 10 % pretiulu de ne, se vor vinde pt (jalea Utat ianuariu 1872 pantr^ a,t., -de estimatiune, si la 24': februariu U josu de pretiulu acel'a, totdeun'a n nainte da amédiadi, la aas'a comuna» Iaca, sub urmatóriele oonditiuni :

Licitantele celu mai multu apromil va avé de a depune diumetate din prêt cumporare indata la mamele judelui es e cealaltă diumetate insa in terminu de computate de la diu'a de licitare, la ti lulu de oomitatu alu Aradului ou 6°/0 ii

Cumperatoriulu va intrá in poss« faptica a realitatiloru cumperite indata depunerea ratei prime a pretiului de < rare, dreptulu do proprietate ilu va eted sa numai dupa dapurarea întregului prl cumperare prin transcriere in cart. fu numele seu.

Percentuarea timbrata pentru tr. erea possessiunei o va suporta singuri c ratoriulu.

Totu o data se face cuDOScutu tu creditoriloruipotecari, cari nulpouescu in séu in apropiarea acestui oficiu de cart cumca conformu §-lui 433 din prœ. civ denuméaca mandatari aici in locu si s fice numele aceator'a pana la vendiare provoca toui aceia, cari voieseu a-si lisa reclamatiunile loru de proprietat alte pretensiuni in privinti'a averiloru cu cumca conformu §. 466 din proc. civ. si sinueze acţiunile loru de recUmare in t leg/ilu.

Datu din siedinti'a scaunului ofici cart. fund. a comitatului Aradu, tierut] octobre 1871. ]

Oüciulu de cart.fm\ 3 — 3 alu comitatului Arid\

C o n c u r s u . ,

Pentru ocuparea postului de prtotl parochulu Joane Porumbu, carele iin unui morbu cumplitu a recesu de liii din beneficiulu parochialu si */ t aesúnűJ

Emolumintele sunt: diumetate di! si birulu de la 150 case, si diumetate I pamentu, fora cortelu si gradina, cari i< in beneficiulu eschisivu alu dlui psrochj bosu. Cei ce voiescu sè ocupe acestu p<| preotu, an a-si tramite recursele paia ia I de la prim'a publicare a acestui cmcirf dreptulu catra Comitetulu parochidu. |

Sipetu, la 10 decemvre 181.. f Iii» Istvani

presied. con. pareţ cu scirea si învoirea doi

Aleuandrv Joano\ — 3 protoprea alu Jeé

C o n c u r s u . Pentru ocuparea statinnei învoit)

la scól'a conféssiunala gr. orient, ronna comun'a Cuiasiu, cottulu Aradu, propji teratulu Totvaradiei, se escrie oonciaufi la 8 ianuariu v. 1872, ÍD care dia se \ flv. alegerea. u

Emolumintele sunt: in bani 1001.^ in naturalie, 10 meti grâu, 10 meti cuu 1 metiu mazăre, 10 centanaria de fêul orgii de lemne. ^

Doritorii de a ocupa postulu ace avisati a-si tramite recursele, instruatf cji mu Statutului organicu, catra oficiuh i , toralu de scóle alu cercului Totvaraia^ Giulitia. h

Tocu, 5/17 decemvre 1871. [, Comitetulu parohii

In contielegere cu: Vasiliu Belesni V

2 - 3 inspectore cerc. | i

! » IN TIPOGRAFI'A UJI Em. Bavtalits. CONDUCETORIU POLIT. Vincentiu Babesiu. REDACTOBU RKSPUNDIETOBIU Julianu Grozescu,