Embed Size (px)
Citation preview
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul IV•Numarul 181 (252) • 14 - 20 ianuarie • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Din ciclul “Dorele, ia fã mã chhhh...!”
Chiriþescu -calicul UCB
Dorel Chiriþescu, profesorul universitar care a vrut sãdovedeascã, la finalul anului trecut, cât este de spiritualoferind jurnaliºtilor dublu sumei pe care a auzit cã aceºtia oprimesc pentru a scrie despre Universitatea « ConstantinBrâncuºi », doar pentru a nu scrie despre el nu se aratã lafel de darnic atunci când este vorba sã-ºi plãteascãpropriile datorii. Tactica adoptatã de Chriþescu se manifestãpe douã direcþii: ori îºi ignorã obligaþiile, ori încearcã sãobþinã diverse beneficii folosindu-se de funcþia pe care odeþine în cadrul universitãþii ºi de trecerea de care sebucurã în faþa rectorului Adrian Gorun.
Pokeriºti înuniformã
Oraºul Tismana este deservit în prezent de un grup depoliþiºti cu apucãturi golãneºti mai mari decât ale infractorilordin localitate. Oamenii legii din oraº îºi ocupã timpul cu jocuri
de noroc, bãute prin baruri, unde primesc alcool gratis dincauza uniformei în care sunt îmbrãcaþi ºi intimidarea, în numele
funcþiei, a celor care într-un fel sau altul îi calcã pe bãtãturi.
Deþinutul narcoman,trimis în judecatã
Scandal de Gorj14 ianuarie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
Director
Redactor ºef
TehnoredactareClaudiu Rada
Marketing
Marilena Stã[email protected]
Redactori
www.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Str. Victoriei - zona centru, bloc 25, mezanin;Tel: 0353-401176; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Silviu Pãº[email protected]
Adrian [email protected]
Mihai [email protected]
Daniel [email protected]
Neli [email protected]
Claudiu [email protected]
Claudiu [email protected]
„UCB e de rahat! Nu ºtiu de ce se dau toþi drepþi acolo când ei sunt toþiniºte jigodii corupte!”, posta zilele trecute cineva un comentariu lamaterialul cu Dorel Chiriþescu de pe site-ul nostru. Astfel de comentarii sefac din ce în ce mai des auzite atunci când e vorba de Universitatea„Constantin Brâncuºi”, de a sa conducere ºi ai sãi profesori. Bineînþeles nutoate cadrele universitare de la UCB meritã o astfel de catalogare asprã,însã cei care se încadreazã perfect într-o astfel de descriere se pare cãsunt destui, iar oamenii s-au sãturat sã tot audã despre mãgãriile de launiversitate, fãrã ca cineva sã dea vreun semn cã ar vrea sã le stopeze.
Pe lângã faptul cã liniºtea imperiului Gorun nu e tulburatã de nimeni,oamenii acestuia ies în faþã cu tot felul de declaraþii sfidãtoare, cu toate cã,în ceea ce-i priveºte, cel mai indicat ar fi sã tacã. Unul dintre aceºtia estecu siguranþã Dorel Chiriþescu, un infatuat fãrã scrupule ce cãpuºeazã UCB-ul. Cei care au comentat articolul scris de noi în urmã cu ceva timp s-auexprimat în termeni ºi mai duri decât mine. Deºi Chiriþescu ºi Gorun se simtinvizibili în ilegalitãþile pe care le comit, studenþii ºtiu ce se întâmplã ºi îiînfiereazã:” Bãi, tatã! Ce moacã de puºcãriaº are ãsta! Lache vine sigur dela lacheu. Ãsta ºi Gorun sunt RUªINEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI SUPERIORGORJEAN!”
Studenþii se declarã scârbiþi ºi de viaþa privatã a lui Chiriþescu, atâta timpcât aceasta se desfãºoarã sub ochii lor fãrã nicio ruºine. Vor ca numeleamantei sale, cadru universitar ºi ea la UCB, sã fie fãcut public pentru casã se simtã un pic rãzbunaþi ºi pentru cã: „ Lorena Duduialã, bordelista luiChiriþescu e marea profesoarã care umblã ºi nepieptenatã prin ºcoalã ºi serãzbunã pe studentele cu adevãrat frumoase. Numai fiþe ºi figuri pe ea”.
Deci nu e de ajuns cã-l suportã pe Dorel, ci trebuie sã suporte ºifrustrãrile unei femei mãritate ce probabil nu se considerã suficient defrumoasã pentru amantul sãu ºi îºi varsã of-ul pe studente, poate în minteaei, niºte adversare de temut.
Comentarii negative ce vizeazã UCB nu sunt postate doar pe site-ulnostru ci se regãsesc ºi pe ale altor ziare care au scris de-a lungul timpuluidespre instituþia universitarã gorjeanã ºi conducerea acesteia.Universitatea ºi-a pierdut foarte mult din prestigiu ºi acest lucru sedatoreazã aproape total rectorului Gorun ºi unora ca ºi Chiriþescu, bufonulmediului universitar gorjean. Ce altceva putea ieºi din tandem-ul unui fostseducãtor în tinereþe cu un armãsar ieftin ºi vulgar care-ºi aratã virilitateachiar în faþa studenþilor? Doar un bordel cu iz erudit.
Jigodiile ºi bordelista
Cristian Tudor Popescu a
demisionat din fucţia de redactor
şef al Cotidianului Gândul.
Cristian Tudor Popescu s-a
născut la data de 1 octombrie 1956
în oraşul Bucureşti. A absolvit în
anul 1981 Facultatea de
Automatizări şi Calculatoare din
Bucureşti, obţinând diploma de
inginer.
Din anul 1991 este angajat al
cotidianului Adevărul, ca redactor
şef adjunct (1991-1996) şi apoi ca
redactor şef (1996-2005). De
asemenea, a fost redactor-şef al
săptămânalului Adevărul literar şi
artistic (1996-2000). În anul 2005,
demisionează de la cotidianul
Adevărul alături de alţi 81 de
jurnalişti şi împreună cu Mircea
Dinescu fondează ziarul Gândul.
A avut numeroase apariţii în
mass-media, îndeosebi în cadrul
unor incitante talk-show-uri, fiind
invitat permanent la emisiunile
televizate Cap şi Pajură (social-
politic), împreună cu Emil
Hurezeanu şi CineTePrinde (în
calitate de cinefil).
În martie 2003, a fost ales ca
preşedinte al Clubului Român de
Presă, demisionând din această
funcţie în noiembrie 2006, pe
motivul “mercenarilor din presa
românească”. În februarie 2007,
Cristian Tudor Popescu a candidat
la aceaşi funcţie pentru încă un an
şi a fost votat cu 113 voturi pentru,
16 împotriva şi 8 abţineri. Acesta s-
a mai remarcat şi ca un important
autor de proză SF.
Amos News
Cristian TudorPopescu ademisionatde la Gândul
Scandal de Gorj14 ianuarie 3
Dorel Chiriþescu, profesorul universitarcare a vrut sã dovedeascã, la finalul anului
trecut, cât este de spiritual oferindjurnaliºtilor dublu sumei pe care a auzit cã
aceºtia o primesc pentru a scrie despreUniversitatea « Constantin Brâncuºi », doar
pentru a nu scrie despre el nu se aratã lafel de darnic atunci când este vorba sã-ºi
plãteascã propriile datorii. Tactica adoptatãde Chriþescu se manifestã pe douã direcþii:
ori îºi ignorã obligaþiile, ori încearcã sãobþinã diverse beneficii folosindu-se de
funcþia pe care o deþine în cadruluniversitãþii ºi de trecerea de care se
bucurã în faþa rectorului Adrian Gorun.
Tencuialãcontra studenþie
Rămas burlac după ce
între el şi soţia lui a
intervenit divorţul,
Chiriţescu s-a apucat să-şi
construiască o casă la Ursaţi,
unde de multe ori a
supravegheat lucrările
împreună cu „una bună”,
după cum se exprimă cei
care li s-au aflat în preajmă
în acea perioadă. Pentru a
nu cheltui pe construcţie cât
cheltuieşte un muritor de
rând, profesorul universitar
s-a descurcat cum bine ştie:
folosindu-se de funcţia pe
care o deţine la UCB. Pe
meseriaşii care au lucrat la
el a încercat să-i determine
să devină studenţi pe
sistemul: „liceul să-l ai că
student te fac eu imediat”.
Şmenul i-a ieşit cu cel care s-
a ocupat de acoperiş şi
tencuieli, omul având un
nepot, cam paralel cu
învăţătura, care voia
neapărat să se bucure de
statutul de student. Aşa că
meseriaşul a făcut troc cu
profesorul universitar – el
nu a încasat nici un ban
pentru prestaţia de la vila
din Ursaţi, iar nepotul a pus
mâna pe mult doritul carnet
de student. Până când a
început anul universitar şi s-
a terminat prima sesiune,
omul a terminat lucrările,
aşa că Chiriţescu n-a mai
avut nici un fel de interes să-l
ajute pe nepot să-şi termine
facultatea începută. Pentru
că nu s-a putut descurca prin
propriile forţe, studentul a
abandonat studiile, iar
unchiul său n-a mai primit
nici un ban pentru munca
făcută pe domeniul lui
Chiriţescu.
Cu cel care a construit
gardul proprietăţii, Dorel
Chiriţescu a încercat aceeaşi
şmecherie, numai că de data
asta n-a mers şi a trebuit să
plătească. Meseriaşul şi-a
scos banii foarte greu de la
marele profesor universitar.
I-a primit cu ţârâita într-o
perioadă mare de timp şi
încă mai are să recupereze
nouă milioane de lei vechi.
Chiriþescu datorºi la universitate
La fel de greu îşi
recuperează şi universitatea
banii de la cel care iese în
faţa opiniei publice să ţină
lecţii de morală ziariştilor.
După ce a încasat sume
imense pentru că a avut,
scriptic, 17 norme la
universitate, Dorel
Chiriţescu trebuie să dea
înapoi banii încasaţi ilegal.
Cu toate că nu e vorba de o
sumă mare, 32 de milioane
de lei vechi, aceasta încă n-a
fost recuperată. Recent, s-a
mai ivit încă o belea.
Iresponsabil cum se pare că
e, dacă-i judeci atitudinea,
universitarul a depăşit cu
mult prea mult suma pe care
universitatea o plăteşte
pentru factura telefonică a
fiecărui individ din staff-ul
său. Deşi avea voie se
vorbească doar de 80 de
euro, Chiriţescu a dat-o
înainte cu logoreea până
când factura telefonică a
atins aproape 100 de
milioane de lei vechi. Acum
calicul speră că, şeful şi
protectorul său, Adrian
Gorun se va milostivi şi va
găsi o modalitate prin care
UCB să plătească oalele
sparte ale protejatului său.
Înainte de a face asta,
Gorun îşi poate aminti de o
declaraţie a sa dată acum
ceva timp înainte de a pune
mâna pe rectoratul UCB: „
Din ciclul “Dorele, ia fã mã chhhh...!”
Chiriþescu - calicul UCB
Ne vom implica în salvarea
universităţii. Este păcat
după cât am investit în ea
pentru a o lăsa de
izbelişte.” Dacă pentru
rector salvarea universităţii
înseamnă îmbuibarea unor
căpuşe gen Dorel
Chiriţescu, zilele instituţiei
universitare sunt deja
numărate.
Adrian [email protected]
Scandal de Gorj14 ianuarie4
Oraºul Tismana este deservit în prezentde un grup de poliþiºti cu apucãturi
golãneºti mai mari decât ale infractorilor dinlocalitate. Oamenii legii din oraº îºi ocupã
timpul cu jocuri de noroc, bãute prin baruri,unde primesc alcool gratis din cauza
uniformei în care sunt îmbrãcaþi ºiintimidarea, în numele funcþiei, a celor care
într-un fel sau altul îi calcã pe bãtãturi.
Pokeriºti în uniformã
Neli [email protected]
La poker cu organulÎn oraş, respectul pentru
organul statului nu mai
există demult pentru că
oricine se poate trage de
şireturi cu poliţiştii la o
sticlă de bere şi o partidă de
poker sau rummy pe bani.
Afacerile ilegale cu lemne,
foarte înfloritoare în zonă,
sunt şi ele protejate de către
poliţie, nu demult existând
un scandal din cauza
faptului că un prosper
afacerist din regiune îşi
securiza transporturile cu
ajutorul şefului de post care
le însoţea. Acelaşi şef de
post, scms. Ion Mirulescu,
care, ocupat cu altele, şi-a
scăpat din mână toţi
subalternii.
Titu Băltărete este
cunoscut în zonă ca un
mare împătimit al jocurilor
de noroc. Nu se poate
abţine să facă o partidă
chiar şi atunci când e
strâmtorat cu banii, lucru pe
care îl rezolvă foarte simplu
folosindu-se de statutul său
de poliţist. Cei prezenţi în
bar când Băltărete se află în
focul jocului sunt nevoiţi să-
i împrumute bani, pe care
nu-i mai văd niciodată
returnaţi. Aceeaşi indivizi
trebuie să-i ude gâtul
poliţistului obişnuit să
ceară, pe lângă bani, să i se
ofere şi de băut. Când
resursele financiare se
epuizează, poliţistul iese să
colecteze din zonă, a ajuns
să îndatoreze şi la o staţie
peco din localitate,
bineînţeles fără să mai dea
banii înapoi.
De multe ori partidele de
poker sau rummy sunt
urmărite cu interes şi de
către şeful de post care îşi
pierde timpul prin baruri
cot la cot cu subordonaţii
săi.
Cornel Popescu, un alt
poliţist din localitate
obişnuieşte des să frece
uniforma statului pe mesele
barurilor din oraş, de
acelaşi păcat suferind şi
Berci, un alt „demn” poliţist
din localitate.
Băltărete şi colegii săi,
Berci, Cornel Popescu şi
chiar Mirulescu, au şi
metehne comune – ies în
mijlocul străzii îmbrăcaţi în
civil şi opresc maşini pentru
controlul rutier. Toată lumea
ştie că unii poliţişti închid
ochii la încălcarea legislaţiei
rutiere atunci când şoferul
le înmânează, odată cu
actele, şi câte o bancnotă.
Poate acest fapt îi determină
şi pe poliţiştii de la Tismana
să muncească cu sârg chiar
dacă nu sunt în timpul
serviciului venind, la
„agăţat” în civil cu maşina
personală.
Şi cum sunt cei mai „tari”
din Tismana nu se pot înjosi
nici să-şi spele singuri
maşinile personale, aşa că
se folosesc de cei care
primesc ajutor social de la
primărie şi care în trecut au
avut probleme cu legea.
Oamenii prestează pentru
poliţişti nu dintr-un imens
respect faţă de haina
statului, ci pentru că tartorii
postului de poliţie îi
ameninţă că dacă nu se
supun vor avea din nou
belele.
Câtă importanţă are
Statutul poliţistului în faţa
organelor poliţieneşti de la
Tismana este simplu de
determinat, dar poate
trebuie amintit superiorilor
lor de la IJP Gorj că în art.
43 din respectivul statut îi
este interzis poliţistului să
folosească forţa, altfel decât
în condiţiile legii, iar art. 2,
alin. 2 precizează că
poliţistul nu poate să-şi
exercite funcţia în interes
personal.
Sunt multe articole în
ceea ce ar trebui să fie
Biblia oamenilor legii pe
care poliţiştii de la Tismana
le ignoră deliberat pentru că
ªeful Mirulescu supravegheazã jocurile de noroc
Poliþistu Berci în exerciþiul funcþiunii
Poliþistu Bãltãrete - fotograf de ocazie
Scandal de Gorj14 ianuarie 5
se simt stăpânii zonei. Capii
de la IJP cunosc situaţia de
la Tismana, dar încă nu este
nimeni dispus să
restabilească ordinea şi
disciplina în oraş.
Poliþiºtii se rãzbunãcu ajutorul
pompierilorÎn seara de Sf. Ion, 7
ianuarie a.c., la un bar din
localitate, pompierii din
zonă au chefuit de mama
focului în compania unor
dame. Cum consumaţia le
dădea impresia că
stăpânesc lumea s-au
supărat la culme când doi
cetăţeni au vrut să comande
o dedicaţie la lăutarii din
incintă. De aici n-a mai fost
decât un pas până la o
altercaţie între aceştia şi
pompieri care au ameninţat
că le incendiază maşina pe
care nu va mai avea cine o
stinge. Deşi spiritele erau
destul de încintate, în bar
nu s-au propus pagube mari,
doar la o masă rupându-se
un picior. Imediat la faţa
locului s-au prezentat
Băltărete şi Berci, ultimul
dintre ei conducând
ancheta ce s-a declanşat ad-
hoc. În timp ce Berci lua
declaraţii celor prezenţi într-
un separeu din bar,
Băltărete, îmbrăcat în civil
fotografia „scena crimei”
mai mult la intimidare,
decât ca să-şi facă meseria.
Unul dintre cei doi indivizi
implicaţi în scandalul cu
pompierii avea conflicte maivechi cu Băltărete şi acum
venise momentul să
plătească pentru toate
poliţele vechi, aşa că
poliţiştii şi-au dat toată
silinţa. Au determinat
lăutarii să declare că li s-au
spart sculele şi atunci când
aceştia nu se lăsau convinşi
îi agresau un pic fizic să le
vină mintea la cap.
Pentru că poliţiştii s-au
străduit cât au putut mai
bine s-a întocmit un dosar
penal care va prezenta
adevărul în varianta
poliţiştilor care au găsit un
moment propice să pună la
punct pe cei care cândva i-
au deranjat. Dacă şi IJP Gorj
îşi va permite să le
deranjeze şmenurile celor
care ar trebui să acţioneze
în slujba legii, poate la
Tismana se va sparge până
la urmă cloaca golanilor.
Spãlãtorii... ...maºinilor poliþiºtilor
La o bere cu Cornel
Cetăţenii care nu îşi
plătesc amenzile date de
poliţişti ar putea fi obligaţi
să muncească în folosul
comunităţii, o altă formă de
constrângere fiind aceea că
ei nu vor putea intra în
posesia unor documente
până nu îşi achită toate
debitele din sancţiuni
contravenţionale.
Şeful Direcţiei de
investigare a fraudelor din
Cetãþenii care nu îºi plãtescamenzile date de poliþiºti, obligaþisã lucreze în folosul comunitãþii
cadrul Inspectoratului
General al Poliţiei Române
(IGPR), comisarul-şef Dan
Bucur, a declarat că
Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative
(MIRA) are intenţia de a
modifica legea actuală, care
este destul de permisivă în
privinţa achitării amenzilor,
astfel că doar 50% dintre cei
sancţionaţi contravenţional
plătesc amenzile primite.
“În general, sancţiunile
contravenţionale nu îşi ating
scopul. În unele judeţe,
doar 10% din amenzi sunt
achitate, iar la nivel
naţional, doar 50% din cei
amendaţi de poliţişti îşi
achită amenzile. Avem în
intenţie modificarea legii cu
aplicare şi la domeniul
rutier. Vom promova un
cadru legislativ în care
măsurile să fie într-adevăr
aplicabile, iar sancţiunea să-
şi atingă scopul atât
corectiv, cât şi preventiv. O
persoană care nu îşi
plăteşte amenda, ar putea fi
obligată la muncă în folosul
comunităţii, sau va fi
constrânsă să le plătească
prin imposibilitatea de
obţinere a unor documente
cum ar fi cele pentru
construcţii sau de atestare a
situaţiei fiscale. Vom cere
ca, prin lege, să se prevadă
ca aceste documente să nu
poată fi obţinute fără
achitarea debitelor
restante. În prezent,
singura constrângere este
declanşarea procedurilor
de executare silită, dar de
multe ori nu ai ce să
execuţi sau procedurile
sunt întârziate datorită
numărului mare de
situaţii”. Mediafax
Scandal de Gorj14 ianuarie6
Silviu Pãº[email protected]
Starea SNLOdegenereazãcontinuu
Ionel Manţog,
preşedintele PDL Gorj, a
atras din nou atenţia, în
cadrul unei conferinţe de
presă, asupra situaţiei
dezastruoase în care a ajuns
SNLO şi a confuziei generale
ce s-a instalat în societate,
confuzie de care profită
grupurile de interese: „ Este
o confuzie generalizată,
voită de cei interesaţi să-şi
facă de cap. Este o
diversiune pusă la cale de
grupurile de interese”.
Manţog consideră că SNLO
va fi distrusă de către
incompetenţa conducerii
dar şi de dezorientarea
Ministerului Economiei.
Preşedintele PDL consideră
că este inadmisibil ca până
acum să nu fi fost stabilite
bugetele de venituri şi
cheltuieli şi nici planul de
achiziţii publice. El este de
părere că acest lucru va
avea un impact negativ
asupra activităţii companiei,
iar anul 2008 va fi cu mult
mai greu decât anul trecut.
Staff tehnic format din zecepersoane la Pandurii Târgu Jiu
Antrenorul principal al
echipei Pandurii Târgu Jiu,
Joaquim Teixeira, va avea un
staff format din zece
persoane, pe care le-a
prezentat jucătorilor înaintea
primului antrenament din
cantonamentul din
Portugalia.
Secundul lui Teixeira va
fi Frederico Nombrerosa,
fost internaţional portughez
care a jucat la Benfica,
Boavista Porto, Vitoria
Guimaraes şi Estrela
Amadora şi cu care
principalul Pandurilor a mai
lucrat şi în trecut. Al doilea
secund este Florin Bejinaru,
care a făcut parte şi din
staff-ul condus de Eugen
Neagoe şi despre care
Teixeira spune ca va asigura
legatura între el şi echipă.
“Va fi persoana pe care o
voi consulta cel mai mult în
privinţa adversarilor noştri.
Sper ca în curând să ne
cunoaştem mai bine şi să-l
pot considera la fel de
apropiat ca şi pe ceilalţi
membri ai echipei tehnice.
Şi sper să învăţ şi eu câteva
cuvinte în limba română”, a
spus Teixeira.
Antrenor cu portarii la
Pandurii va fi Alfredo Castro,
fost internaţional portughez
care şi-a petrecut la Boavista
Porto cea mai mare parte a
carierei, pe care a încheiat-o la
36 de ani. Al patrulea membru
al staff-ului este profesorul
Jose Vilaca, preparator fizic cu
multă experienţă, care a lucrat
la mai multe cluburi din prima
ligă portugheză, cum ar fi
Boavista, Estrela Amadora sau
Naval. “Este o persoană
competentă. În acest moment
îşi face doctoratul şi va deveni
o persoană foarte importantă
în fotbal”, a spus Teixeira
despre Vilaca.
Echipa medicală va fi
condusă în continuare de Ion
Şerban şi va mai cuprinde un
asistent medical, doi masori
români şi unul portughez.
Preparator fizic va fi românul
Gabriel Mucea, care a lucrat
numai la echipe din
Portugalia şi care este şi
translatorul personal al
antrenorului Teixeira.
Mediafax
Scandal de Gorj14 ianuarie 7
Dara [email protected]
Deþinutulnarcoman,trimis înjudecatã
Deþinuþii de la Penitenciarul deMaximã Siguranþã din Târgu Jiu,
asupra cãrora au fost gãsite doze dedroguri, despre care ziarul nostru a
scris, în urmã cu o lunã, au ajuns pemâna judecãtorilor. Alãturi cei doi
deþinuþi narcomani mai sunt judecatedouã tinere, care mijloceau pãtrunderea
în puºcãrie a substanþelor interzise.
Doi deţinuţi de la
Penitenciarul din Târgu Jiu
au fost anchetaţi de
procurorii gorjeni, pentru
consum şi trafic de droguri.
Unul dintre aceştia riscă să
se aleagă cu ani buni în plus,
la pedeapsa pe care deja o
are de executat, el fiind
capul afacerii. Fane Rupa era
cunoscut ca un consumator
mai vechi de droguri. Ambii
deţinuţi erau condamnaţi
pentru infracţiuni de tâlhărie
şi furt şi au fost încarceraţi în
Penitenciarul Giurgiu. Nu cu
mult timp în urmă, cei doi
fuseseră transferaţi la
Penitenciarul din Târgu Jiu.
Aici, tinerii au fost vizitaţi de
“prietenele” lor, două
bucureştence pe care le-au
cunoscut în perioada în care
se aflau în spatele gratiilor.
Fetele serveau drept mijloc
de transport al substanţelor
halucinogene. Ele aduceau
marfa de la “sursă”, de unde
o luau cu bani cash.
Doze de heroinã,în ceapã
Tinerele urmau
instrucţiunile lui Fane Rupa,
care le făcuse legătura cu
un “dealer” din Bucureşti,
pe care deţinuţii îl
cunoşteau de mai multă
vreme. Cunoscut sub
numele de cod “Piticu’”,
acesta le vindea tinerelor
intermediare diferite doze
de substanţe, în funcţie de
“comanda” pe care o
primea prin telefon, de la
deţinuţi. Fetele mergeau
apoi în vizită la prietenii lor
de la Penitenciarul din
Târgu Jiu, cărora le duceau
heroina, pe care o
ascundeau în mâncare.
Dozele învelite în staniol,
erau introduse în ceapă şi
treceau neobservate de
agenţii de pază. Asupra lui
Fane Rupa au fost găsite trei
grame de heroină, în 12
doze. Pentru cele 12 doze,
dealerul bucureştean a
primit 720 de lei. Acesta este
şi el cercetat de procurorii
bucureşteni, după ce cauza
a fost disjunsă din dosarul
deţinuţilor de la Târgu Jiu.
Cu seringape mânecã
Asupra uneia dintre
tinere, organele de anchetă
au găsit o seringă, pe care
încerca să o paseze
deţinutului pe care îl vizita.
Fata avea ascunsă seringa pe
mânecă şi urma să o dea
prietenului ei, în timp ce se
îmbrăţişau. Tinerele I-au
ajutat pe cei doi deţinuţi să
ţină legătura cu persoane din
exteriorul unităţii, cu
ajutorul mobile, ele
aducându-le cartele
telefonice.
Deşi au existat
numeroase alte semnale,
acesta este primul caz de
consum şi trafic de droguri,
din Penitenciarul Târgu Jiu,
în care autorii au ajuns pe
mâna justiţiei.
Directorul
Penitenciarului Târgu Jiu,
Eugen Simescu, spune că
cei doi deţinuţi sunt strict
supravegheaţi, în prezent:
“Măsurile s-au înăsprit faţă
de ei, nu mai au dreptul la
anumite vizite. Noi nu avem
aparatură, ca să depistăm
droguri, dar când găsim
substanţe care ni se par
suspecte, sesizăm organele
competente”, a afirmat şeful
penitenciarului.
Scandal de Gorj14 ianuarie8
La sfârşitul primului an de la
aderarea României la Uniunea
Europeană, cred că era normal,
stimaţi cititori, să evaluăm această
perioadă, pornind de la o analiză
succintă a unor aspecte care au
marcat acest 2007, pentru a surprinde
paşii semnificativi şi necesari parcurşi
în desfăşurarea procesului de
integrare, dar în mod surprinzător,
constatăm cu stupoare că la ora
bilanţului preconizat avem doar
tabloul unei perioade extrem de
confuze şi de controversate pe scena
vieţii politice, cu dispute sterile parcă
interminabile care au excelat prin
violenţa limbajului, într-un climat
social şi cultural care acutizează
confuzia valorilor şi care ne situează
pe un loc stânjenitor în topul
corupţilor europeni! Până la urmă,
cred că ne interesează tot ce e valoros
şi autentic românesc, tot ce a rămas
intact sub vremuri, tot ce poartă
pecetea de calitate a tradiţiei, mai
puţin accesele unei crize politice
interminabile, cu parfum de târg
provincial şi de iarmaroc politicianist!
În linii mari, se poate constata la tot
pasul că respectul autohton pentru
ceea ce a însemnat desfăşurarea
sărbătorilor de iarnă depăşeşte cu
mult media europeană, din punct de
vedere material, deoarece se
consideră că numai pentru ceea ce a
pus pe masă, românul mediu a
cheltuit între 130 şi 140 de euro, în
timp ce media europeană nu
depăşeşte 100 de euro, potrivit datelor
UE, dincolo de vanitatea unui motiv
de relativă mulţumire! Aruncând o
scurtă privire pe scena vieţii politice
din ţara noastră, însă, putem afirma,
fără teama de a greşi, că stânga
românească s-a dovedit uşor derutată,
dar capabilă de a ieşi în scurtă vreme
de sub regimul isteriilor colective, pe
când imaginea dreptei pare a fi a unei
femei de serviciu care ţine cu tot
dinadinsul să-şi menţină slujba cu
atribute de sinecură de la Palatul
Cotroceni!
De bine, de rău, suntem cetăţeni ai
Europei, iar în această calitate, ne
fascinează şi ne seduce tot ceea ce ne
îmbogăţeşte spiritual într-un moment
în care doar bogăţia materială pare a
avea preţ, iar la momentul adevărului
şi al comparaţiilor, de multe ori, parcă
ne frământă şi ne siderează când vrem
să aflăm tot ce are România de oferit
Europei şi lumii întregi, aşa cum ne
preocupă să ştim cu lux de amănunte,
cam tot ceea ce ne face să mergem
înainte şi în acest 2008!
Deseori, oscilăm între păstrarea
minunatelor noastre tradiţii şi marea
ispită a modernizării, apelând la tot
ceea ce ne ajută să aflăm cine suntem,
aşa cum ne trezim dis-de-dimineaţă,
parcă mai plini de ideile generoase şi
de faptele remarcabile care
înnobilează existenţa noastră efemeră
şi alină suferinţa oamenilor, aşa cum
ne învaţă frumoasele noastre colinde
ale căror ecouri încă se mai aud, ca să
nu mai amintim de proverbele şi
zicătorile păstrate din moşi-strămoşi,
din care izvorăşte atâta înţelepciune.
De bună seamă, originea colindelor
noastre româneşti se pierde în negura
vremii, dar bucuria colindului este
mereu proaspătă şi dătătoare de suflu
nou în pridvorul caselor primitoare şi
împodobite cu bunătatea Duhului
Sfânt, ca un prilej de bucurie, pace şi
linişte spirituală, pentru că s-a păstrat,
iată, până la începutul veacului al XXI-
lea creştin, tot ceea ce ţine de tradiţia
colindatului, ca formă de manifestare
majoră, marcând din Ajun de Crăciun
viaţa spirituală a comunităţii, pentru a
se continua de la Anul Nou până la
Bobotează şi Sf.Ion!
În colindatul românesc s-a păstrat o
interesantă formulă de împletire a
elementelor pre-creştine, considerate
păgâne, cu cele creştine, fără să
înregistrăm forme de sincretism
antagonic, deoarece se etalează
superbe cântări, colinde de bătrâni,
colinde de gazdă, colinde dedicate
agricultorilor, pescarilor, vânătorilor,
evocându-se o pertinentă deschidere
mai avem şi atâţia colindători fără
noimă, despre care nu avem ce le
spune copiilor! Iar, colindători fără
noimă sunt politicienii care
manipulează spectacolul zilnic al
circului de două parale, iluzioniştii
electoratului, sarabanda politică ce te
ţine cu respiraţia la gură mai ceva ca o
telenovelă asociată cu capriciile
vremii, ca o groapă proaspătă în
caldarâmul străzii sau disconfortul
caniculei din timpul verii, despre care
ne informează televizorul şi ziarele,
scandalurile ce se ţin lanţ, recepţii şi
cocteiluri cu locaţia „Golden Blitz”,
înecate în şampanie călduţă şi
dulceagă a cărei marcă e ascunsă abil
de prosopul barmanului, într-un
cuvânt, meandrele concretului,
exhibiţiile care supralicitează „cearta
dintre palate”, colorate ca şi afişele
electorale de la referendumurile
pentru suspendarea preşedintelui şi
pentru votul uninominal, aceste două
examene electorale ratate, la care
putem adăuga regruparea forţelor
politice interne în urma alegerilor
europarlamentare!
Tocmai de aceea, stimaţi cititori, nu
mă surprinde, câtuşi de puţin,
aprecierea doamnei Smaranda Enache,
Preşedintele Ligii „Pro Europa”, fost
ambasador al României în Finlanda,
care a afirmat, la finele lui 2007, că
preşedintele Traian Băsescu este un
exemplu prost pentru democraţie,
deoarece “comportamentul public al
preşedintelui este un element
disturbant în democraţia românească,
şeful statului dovedindu-se rasist,
sexist, dornic să intimideze presa şi
societatea civilă”, pe fondul unor
calificative jignitoare, al unor atacuri şi
insulte incalificabile ale unui şef de stat
la adresa unor ziarişti! Personal, mi se
pare o apreciere întemeiată din partea
respectabilei doamne, despre întâiul
colindător fără noimă al ţării!
Oricum, timpul ne va arăta că
mentalităţile care pun omul în conflict
cu natura umană, în care individul se
dovedeşte doar un cuceritor şi un
consumator iraţional de resurse, nu
au viitor, iar dacă a trăi într-o oarecare
armonie cu mediul social şi politic sau
a merge alături de natura umană şi în
concordanţă cu exigenţele acesteia,
înseamnă a te întoarce la origini,
atunci, cred că în 2008 avem nevoie de
colindători politici cu noimă, capabili
să ne convingă că trebuie să ne
întoarcem la tradiţii şi la valorile
îndelung verificate istoric, aşa cum
sunt colindele noastre româneşti!
către înţelegerea muncii omului, nu
numai ca o activitate de efort, dar şi
ca o expresie a rugăciunii. Tocmai de
aceea, colinda este o cântare de
încântare către Dumnezeu, este
cântare pentru munca omului, este
concretizare verbală a tot ce ţine de
nivelul, de speranţele oamenilor,
pentru că în ecourile unei colinde
cerurile se deschid când Însuşi
Bunul Dumnezeu aude rugăciunea
omului, aude sufletul curat care s-a
purificat în perioada postului, iar la
sărbători are şansa de a cere cu
onestitate Lui Dumnezeu iertare
pentru viaţa de zi cu zi, sprijin pentru
împlinirea dorinţelor, prin manifestări
păstrătoare de simboluri arhaice,
adevărate giuvaere de spiritualitate
străveche, păstrate cu sfinţenie peste
trecerea timpului.
Colindele sunt aurul, smirna şi
tămâia zilelor noastre, daruri
accesibile pe care orice creştin le
poate aduce Pruncului Născut din
Fecioară şi aproapelui, pentru că în
colindele lor, românii îl socotesc pe
Pruncul Iisus ca pe propriul lor
copil, învăluindu-l cu o rară duioşie în
dragostea lor părintească.
Colindele româneşti nu inventează
dogme noi, dar reliefează adevărurile
credinţei creştine şi au o semnificaţie
creştină, deoarece în ele regăsim
adevărurile de credinţă ale Bisericii,
iar mesajul divin trece dincolo de
zidurile bisericilor în sufletul
oamenilor. Colindele sunt o sinteză
superioară între eternitate şi
vremelnicie, între viziunea creştină a
lumii şi experienţa ancestrală de viaţă
a neamului care le-a zămislit, fiind
linia melodică a cântecului nostru
strămoşesc şi una dintre cele mai
vechi forme de manifestare a
folclorului religios românesc.
Am auzit cândva, la un pictor de
biserici, expresia minunată, că „orice
lucru pe care-l faci, fă-l ca pentru
Dumnezeu”, din care am înţeles că în
fiecare dintre noi sălăşluieşte un
pictor de icoane ale sufletului, că
omul care sfinţeşte locul rămâne cel
care prin fericita îmbinare a culorilor
şi a expresivităţii chipului divin, pare
că ne face viaţa mai frumoasă, că
dincolo de banii câştigaţi şi de faima
meritată sunt oamenii dăruiţi cu har
pentru a veghea la sănătatea
semenilor, pentru a dovedi că ne
afectează dacă natura e bolnavă, ne
interesează tot ceea ce românii au şi
nu ştiu că e al lor, pentru că dincolo
de colindele adevărate, din păcate,
TOTUªI, 2007 A FOST UN AN CUMULÞI COLINDÃTORI FÃRÃ NOIMÃ!
prof. Vasile [email protected]
Scandal de Gorj14 ianuarie 9
Ping pong cu unbolnav de cancer
O târgujiancã cetrãieºte, de cinci ani
fãrã jumãtate din faþã,este pasatã între
autoritãþileadministrative ºi cele
sanitare, deoarecenimeni nu îºi asumã
responsabilitatearespectãrii normelor
elementare aledrepturilor omului.
Femeia de 55 de ani, pecare cancerul a
transformat-o într-unadevãrat monstru,
suportã dureri cumplite,zi de zi ºi îºi duce zilele
într-o sãrãcie lucie,pentru cã nu se gãseºteun loc disponibil pentru
a fi internatã ºi tratatãcorespunzãtor.
Dara [email protected]
O femeie de 54 de ani, din Târgu
Jiu, bolnavă de cancer, este nevoită
să-şi suporte suferinţa fără prea
multe medicamente şi într-o
bojdeucă de la periferia oraşului,
deoarece nu s-a găsit un loc, în care
să fie internată. Autorităţile sanitare
şi cele administratie îşi pasează
reciproc responsabilitatea, între
timp, femeia tratându-se cu banalul
algocalmin. Georgeta Bobu suferă de
cancer, boală care a mutilat-o pe
viaţă. Maladia i-a “mâncat” partea
superioară a capului şi a lăsat-o fără
vedere. Târgujianca îndură dureri
cumplite, în fiecare oră din zi şi din
noapte, din cauza rănii deschise pe
care boala i-a creat-o. Deşi cutia
craniană s-a măcinat atât de mult,
încât se pot observa zvâcnirire
vaselor de sânge care pulsează în
interior, Femeia este lucidă şi îşi
povesteşte amarul, cu o voce stinsă.
Calvarul Georgetei a început în
urmă cu cinci ani, iar femeia spune
că totul i se trage de la un neg, pe
care l-a rupt. De atunci, a mers la
spitale din Târgu Jiu, Craiova şi Cluj,
de unde a fost trimisă la capitală.
Situaţia materială precară nu i-a
permis să suporte costurile pentru
transporturi repetate la spital şi a
ajuns să zacă acasă. Într-o cameră
fără prea multă căldură, sub o
plapumă pe care o ţine deasupra
capului, târgujianca îndură suferinţe
care o fac să strige ca din gură de
şarpe. “De trei ani nu mai văd. Am
văzut cu un ochi, până acum doi ani,
dar de Crăciun am rămas şi fără
ochiul drept. Am avut un neg şi l-am
scos cu acul. Mi s-a infectat şi n-am
avut bani să mă duc la Bucureşti”,
povesteşte femeia.
Îngrijitã de fatasurdo-mutã
Târgujianca desfigurată de tumoră
este ocolită de toată lumea. Casa cu
două camere, în care trăieşte familia
Bobu, a devenit un adevărat tabu,
pentru rude şi vecinii. Oamenii nu
au mai venit s-o vadă, de ani buni,
de când imaginea femeii a început să
capete trăsături înfricoşătoare. Nici
copiii nu s-au mai interesat de soarta
mamei lor. Singura care a rămas
alături de Georgeta este fiica ei,
surdo-mută. Handicapul fetei face,
însă, ca strigătele de durere ale
mamei să nu fie auzite, iar
comunicarea dintre ele să se rezume
la câteva medicamente de care fata
ştie că cea care i-a dat viaţă are
nevoie şi pe care i le dă. “Nu mă mai
caută nimeni. Nici copiilor nu le mai
pasă. Am doi băieţi plecaţi şi nu au
mai venit să mă vadă şi pe mine.
Dacă mi s-a mâncat tot, nici nu văd
cine este, dacă vine cineva”,
povesteşte, printre vaiete, Georgeta.
Vecinii spun că le este teamă să
se apropie de locuinţa femeii şi
recunosc faptul că încearcă să stea la
distanţă chiar şi de membrii familiei
acesteia:
“Eu nu am mai văzut-o de vreo 2-3
ani, de când putea să vadă. Oamenii
din sat nu au curaj să se apropie.
Care vin să mai aducă câte ceva vin
până mai departe de casă. Ţi-e şi
frică”, spune Maria, vecina care
locuieşte la numai câteva zeci de
metri de casa bolnavei.
Soluþia: decesulaltei persoane
Cadrele medicale spun că acesta
este cel mai grav caz, pe care l-au
întâlnit, însă se declară neputincioşi
în faţa situaţiei: “Este primul caz din
toată cariera mea, în care restul
funcţiilor vitale suportă aşa ceva. Ea a
stat foarte mult timp acasă, a crezut
că ete o simplă bubă, . A stat ani de
zile, a vezut cum creşte şi a mers
destul de târziu la spital. Eu am tratat-
o cât am putut. Singura posibilitate ar
fi ca autorităţile ar putea să îi roage pe
cei de la centrele de la Dobriţa şi
Suseni, să o interneze”, a afirmat dr
Găvănescu, de la Secţia de Oncologie
a Spitalului Judeţean Gorj.
Autorităţile locale, spun însă, că
cele două unităţi, de la Suseni şi
Dobriţa, funcţionează la capacitate
maximă, neexistând niciun loc
disponibil pentru bolnava care
trăieşte într-o sărăcie lucie. Aceştia
spun că singura soluţie pentru
internarea femeii într-un centru unde
să fie ţinută într-un mediu steril este
eliberarea unui loc, după moartea
altui internat.
Scandal de Gorj14 ianuarie10
S.C. CRISROX PROD S.R.L., produce şi montează
tâmplărie PVC DECEUNINCK echipată cu geam LOW-E şi
feronerie germană AUBI.
Profilele noastre germane ELITE (cinci camere) şi
EVEREST MAX (patru camere), sunt profile de înaltă
calitate întrucât s-au impus prin funcţionalitate, estetică şi
fiabilitate extrem de apreciate de către clienţii din lumea
întreagă, oferind o protecţie acustică de înalt nivel
tehnologic, o izolare termică optimă şi o deosebită
stabilitate mecanică.
Profilele sunt adecvate pentru cele mai diferite
domenii de utilizare şi nivele de exigenţă.
Acum şi dumneavoastră puteţi beneficia de calitatea
lor:
- începând de la un discount de 35% pentru profilele
ELITE (cinci camere).
- începând de la un discount de 40% pentru profilele
EVEREST MAX (patru camere).
- termen de execuţie şi montaj maxim 10 zile
- măsurătoarea, transportul şi montajul GRATUIT.
Târgu-Jiu, str.Victoriei, nr. 168.Tel: 0766404712;
0788169348Motru,
tel.: 0253/410135;0788194669;0744539981.
UN PROFILSERIOS
Anul electoral 2008 se
anunţă a fi unul plin de
scandaluri politice pe plan
PRM vs. PSD
local dacă e să se ţină cont
de conflictele deja apărute
între organizaţiile judeţene
ale PRM şi PSD, după ce s-a
înregistrat un adevărat exod
politic în oraşul Motru.
Urmând exemplul
primarului Dorin Hanu,
viceprimarul Tudor Dobrică
părăseşte PRM-ul cel mai
probabil în favoarea PSD-
ului. Viceprimarul nu
părăseşte singur barca
senatorului Ilie Petrescu, ci
este urmat de către
consilierii locali, lucru ce l-a
înfuriat pe parlamentar. Cu
toate că Dobrică şi consilierii
nu s-a înregistrat oficial la
PSD, Petrescu s-a dezlănţuit
şi promite că va candida la
funcţia de preşedinte al
Consiliului Judeţean Gorj,
împotriva pesedistului Ion
Călinoiu, pentru a mai
recupera din pierdere.
Pentru acest post Petrescu îl
va avea contracandidat, pe
lângă Călinoiu, şi pe
vicepreşedintele Consiliului
Judeţean, Gheorghe Grivei,
ce şi-a anunţat recent
intenţia de a candida în
cazul în care parlamentarii
vor adopta votul uninominal
până la alegeri.
În privinţa primarului
Hanu, care a hotărât să
părăsească partidul pe
listele căruia a devenit edil,
Petrescu spune că este
foarte puţin probabil să mai
prindă un mandat
nemaifăcând parte din PRM.
Deşi există o tendinţă de
dezmembrare la nivel
naţional, senatorul spune că
nu acest lucru l-a determinat
pe Dorin Hanu să
demisioneze, ci faptul că a
cochetat cu altă formaţiune
politică, în speţă PSD-ul.
Hanu este cel de-al doilea
primar pe care PRM Gorj îl
pierde, după ce în urma
alegerilor europarlamentare
din noiembrie anul trecut
primarul oraşului Tismana,
Costel Buzianu, şi-a dat
demisia.
Silviu Pãº[email protected]
Peste 130 de elevi ai
şcolilor generale din toată
ţara, câştigători ai
Concursului Interjudeţean
de Matematică, aflat la cea
de-a VII- a ediţie au fost
premiaţi de către primarul
Neculai Onţanu în cadrul
festivităţii care a avut loc
duminică, la Primăria
Sectorului 2.
Timp de două zile, 750
de elevi din cele mai
renumite 131 de unităţi de
învăţământ preşcolar din
judeţele ţării, s-au întrecut
în dezlegarea celor mai
dificile probleme de
matematică alese special
pentru ei de către
organizatori, pentru a
Excelenþa ºi inteligenþaau fost premiate
dovedi înalta pregătire în
domeniul ştiinţelor exacte
dobândită de la profesorii
lor.
Rezultatele deosebite
obţinute de elevi s-au
concretizat astfel: premiul I a
fost obţinut de 16 elevi,
premiul II de 34 de elevi, iar
premiul III a fost adjudecat
de 37 de elevi. Totodată, au
mai fost date şi 45 de premii
speciale.
Potrivit comunicatului de
presă, fiecare premiant a
obţinut, pe lângă diplome şi
sume de bani pentru a-şi
achiziţionate manuale,
culegeri şi alte materiale
educative pentru
perfecţionarea cunoştinţelor:
asfel, pentru premiul I a fost
oferită suma de 120 de lei,
pentru premiul II, 80 de lei
şi pentru premiul III 60 de
lei,
Cei care au obţinut
premiul special au fost
răsplătiţi cu suma de 10 lei.
Una din componentele
importante ale conducerii
administraţiei publice locale
a sectorului 2 este cea
legată de aprecierea
constantă şi încurajarea
permanentă a elevilor care
obţin rezultate deosebite la
învăţătură în cadrul
concursurilor interne şi
internaţionale la care
participă frecvent.
Amos News
Scandal de Gorj14 ianuarie 11
Mapa profesionalã a Noricãi Nicolai(fostã Clinci) conþine informaþii despre
cele douã aspecte din activitateasenatorului PNL prezentate public de
Traian Bãsescu, documentele referitoarela acestea reprezentând o mare parte din
dosarul aflat în arhiva Ministerului Public.
Documente din mapa profesionalã a Noricãi Nicolaiconþin informaþiile fãcute publice de Bãsescu
Potrivit unei note din mapa
profesională, Norica Nicolai a
fost sancţionată de Procuratura
judeţeană Călăraşi, printr-un
ordin din 4 aprilie 1988, cu
“avertisment” pentru
nerespectarea unor dispoziţii
legale în soluţionarea unei
cauze penale. Contestaţia
acesteia a fost respinsă de
Procuratura Generală.
În concluziile referatului
Direcţiei a V-a din Procuratura
Generală, referitor la
contestaţia împotriva ordinului
de sancţionare pentru
“nerespectarea unor dispoziţii
legale şi lipsuri în activitate în
dosarul penal 831/P/1987 al
Procuraturii locale Olteniţa”, se
precizează că s-a “constatat că
procurorul Clinci Norica prin
rechizitoriul din 30 septembrie
1987 a dispus trimiterea în
judecată în lipsă şi în stare de
arest a inculpatului Ioniţă
Valerică, fiul lui Ion şi
Maghioala, născut la 16.04.1962
în comuna Vasilaţi, judeţul
Călăraşi, fără antecedente
penale, pentru furt calificat din
avutul obştesc, împreună cu
alţi 5 inculpaţi. Datele de stare
civilă au fost luate din dosarul
de ceretare al miliţiei şi din
referatul de terminare a
urmăririi penale. După
condamnarea tot în lipsă a
inculpatului la instanţa de fond,
organele de miliţie au prins pe
adevăratul făptuitor al
infracţiunii în persoana lui
Ioniţă Valerică, fiul lui Vasile şi
Hristina, născut la 3 martie
1960, recidivist şi l-au prezentat
procurorului Clinci Norica.
Aceasta a ascultat pe inculpat,
care a recunoscut fapta, dar nu
i-a luat interogator sau
declaraţie conform art. 46 din
Regulament. Fără a dispune
începerea urmăririi penale sau
punerea în mijşcare a acţiunii
penale şi întocmire a dosarului
penal procurorul Clinci Norica
a modificat mandatul de
arestare preventivă aflat în
posesia organului de miliţie şi a
dispus introducerea
inculpatului în arest, după care
a declarat recurs împotriva
sentinţei de condamnare
pentru starea de recidivă.
Consider că în modul arătat
mai sus procurorul a încălcat
prevederile art. 146 şi 150 din
Codul de procedură penală,
dispunând arestarea unei
persoane fără a fi pusă în
mişcare acţiunea penală şi făr a
fi audiată.
În ceea ce priveşte termenul
de emitere a ordinului nr. 7/
1988 al Procuraturii locale
Călăraşi, acesta a fost emis în
termenul prevăzut de lege.
Procurorul şef al judeţului a
luat la cunoştinţă de situaţia
expusă prin referatul nr. 764/
1988 întocmit de procurorul
inspector la 11 martie 1988, iar
ordinul nr. 7/1988 a fost emis la
4 aprilie 1988 şi comunicat în
scris persoanei sancţionate.
Apreciez că sancţiunea
aplicată este temeinică şi legală
şi proporţională cu abatereea
săvârşită.
S-a adus la cunoştinţa
procurorului Clinci Norica
rezultatul verificării, contestaţia
fiind neîntemeiată”, se arată în
referatul procurorului
inspector Toma Dobre.
În legătură cu
reprezentarea, cu procură, au
unui cetăţean străin într-un
proces de înfiere, într-o notă
explicativă din 19 iunie 1991,
procurorul Elisabeta Pucheanu
declară că a participat la
judecarea cauzei privind
înfierea unui minor, la care
procurorul Norica Nicolai a
pus concluzii pe baza unei
procuri în numele părinţilor
înfietori. Întrebată de ce nu l-a
informat pe procurorul şef al
judeţului despre această
situaţie, Pucheanu a răspuns că
nu a făcut acest lucrul
deoarece Nicolai i-a spus că se
ştie despre această situaţie.
Potrivit notei explicative
date de Norica Clinci, în 20
iunie 1991, aceasta declară că o
cunoştea pe Patricia Ellen Long
- din Cleveland Ohio SUA - care
a înfiat fetiţa. “În luna aprilie
1991 doamna Long a trimis o
procură prin care m-a autorizat
să îi reprezint interesele într-un
proces de adopţie. Actele au
fost pregătite de domnul Eugen
Man, avocat din Bucureşti iar
eu am participat la instanţa
Tribunalului Judeţean Călăraşi,
unde am pus concluzii în fond.
Nu am cunoscut că nu pot face
acest lucru, pe care l-am făcut
ca persoană particulară şi nu
ca procuror.
Am primit o invitaţie de la
doamna Long pentru a-i face o
vizită în SUA în cursul anului
1991, respectiv în luna iulie. Nu
am făcut acest lucru în scopul
de a obţine un folos material ci
din prietenie.
Invitaţia mi-a fost făcută de
doamna Long pentru a mă
sprijini în efectuarea unor
investigaţii întrucât sunt
bolnavă de ....”
Mapa profesională a Noricăi
Nicolae cuprinde, alături
documentele privind situaţiile
prezentate public de Traian
Băsescu, caracterizări făcute de
Direcţia de organizare, control,
personal şi învăţământ din
Procuratura Generală, note
privind solicitarea transferului
în judeţul Prahova pentru a fi
aproape de părinţi, fişe de
apreciere profesională,
Mapa mai conţine o cerere
adresată procurorului general,
în 1990, în care se considera
nedreptăţită de încadrarea
salarială, dar şi o contestaţie a
fişei de apreciere pe anul 1986.
Ca urmare, Biroul executiv al
Consiliului de conducere al
Procuraturii R S România a
admis contestaţia şi a schimbat
calificativul din “Bun” în
“Foarte Bun”.
Dosarul mai conţine copii
ale actelor de identitate şi de
studii, repartiţie şi jurământul
de procuror, precum şi
documente privind transferul
acesteia de la Procuratura
locală Olteniţa la SC
Agrotransport SA Olteniţa,
începând cu 15 august 1991,
pentru a fi încadrată în funcţia
de juristconsult.
Potrivit unui comunicat al
Preşedinţiei, de vineri seară,
“Norica Nicolai (fostă Norica
Clinci), procuror la Procuratura
locală Olteniţa, judeţul Călăraşi,
a instrumentat un dosar penal,
în urma căruia o persoană
nevinovată a fost condamnată
şi încarcerată. După
condamnare, poliţia a
descoperit adevăratul vinovat.
Persoana vinovată şi persoana
nevinovată aveau aceleaşi
nume şi prenume, dar restul
datelor de stare civilă erau
diferite. În loc să facă
demersuri pentru achitarea
primei persoane şi punerea
sub acuzare a celei de a doua
persoane, în condiţiile legii,
doamna Nicolai a modificat
mandatul de arestare al
persoanei nevinovate, fără să
declanşeze începerea urmăririi
penale şi un nou proces pentru
persoana vinovată. În acest
mod, făptuitorul real nu a mai
beneficiat de dreptul la
apărare, nefiind audiat şi
intrând direct în arest, în baza
mandatului modificat de
doamna Norica Nicolai. Pentru
această faptă, doamna procuror
a fost sancţionată disciplinar în
urma unor rapoarte succesive
de control efectuate de
inspectori ai Procuraturii locale
Olteniţa şi ai Procuraturii
Generale”, se arată în
comunicatul Preşedinţiei.
Sursa citată adauga că, după
Revoluţie, în anul 1991, deşi
avea calitatea de procuror pe
lângă Procuratura Locală
Olteniţa - judeţul Călăraşi,
Norica Nicolai, “încălcând
legea”, a reprezentat, în baza
unei procuri, un cetăţean
străin, într-un proces de înfiere
a unui copil din Bucureşti.
“Procesul a avut loc la
Tribunalul Călăraşi. Pentru a-şi
motiva fapta neconformă cu
statutul de procuror, doamna
Nicolai a invocat
necunoaşterea legii. La o lună
după acest incident, doamna
Nicolai a părăsit magistratura”,
se arată în comunicat.
“Faptele prezentate arată că
incidentul cu încercarea de
fraudare a votului din Senat
arată obişnuinţa doamnei
Nicolai de a dispreţui legea şi
aplicarea ei. Preşedintele
României, Traian Băsescu,
consideră că o astfel de
persoană nu îndeplineşte
criteriile legale pentru numirea
în funcţia de ministru al
Justiţiei”, precizează
Administraţia prezidenţială.
Norica Nicolae a respins
acuzaţiile preşedintelui şi l-a
acuzat de comportament
nedemn pentru un bărbat şi
abuziv pentru un şef de stat.
“În legătură cu incidentul
invocat de Traian Băsescu din
1987, este o minciună sfruntată.
Ca jurist afirm cu toată
responsabilitatea că, dacă
cineva în România ar fi făcut
aşa ceva, urma să fie judecat şi
condamnat pentru fals, uz de
fals şi abuz în serviciu. Nu am
fost niciodată condamnată. În
privinţa celui de-al doilea
argument pe care preşedintele
l-a invocat, am o singură
precizare: nu am încălcat
legea”, a spus senatorul PNL.
Dosarul profesional al
fostului procuror Norica Clinci
(Nicolai) se găseşte în arhiva
Ministerului Public, care
păstrează toate mapele
profesionale ale foştilor
procurori, cele ale
anchetatorilor în funcţie fiind
preluate din 2005, după
modificările legii, de Consiliului
Superior al Magistraturii.
Scandal de Gorj22 decembrie12
