Dr. Civil Curs 4

5/10/2018 Dr. Civil Curs 4 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/dr-civil-curs-4 1/7

miercuri, 26 octombrie 2011

contactul de arvuna.

Arvuna are 2 functii – de a garanta executarea contr de vanz principal

-de a permite uneia sau ambelor parti sa se dezica de contractul principal.

Ce se intampla cand contractul principal este executat?

Cel care a primit arvuna este obligat sa o restituie obligatia sa de restituire

intrucat are ca obiect bunul ce a constituit arvuna, un bun fungibil, se

poate compensa cu una din obligatiile izvorate din contractul principal cu

efectul reducerii intinderii acesteia din urma. Ex: in cazul in care

cumparatorul a dat vanzatorului arvuna la incheierea contr de vanzare,

obligatia vanzatorului de a o restitui se compenseaza cu obligatia

cumparatorului de a plati pretul. Atunci cand arvuna a avut ca obiect osuma de bani si in consecinta, cumparatorul va fi considerat a-si fi

executat obligatia de a plati pretul daca el plateste numai diferenta dintre

suma care constituie pretul si suma care a constituit arvuna, ex : va vand

noul cod civ pt 100 lei si imi dati arvuna 10 lei, la predare este necesar sa

se mai plateasca 90 lei, pretul este platit in totalitate 10 + 90.

Potr art 1546 arvuna se restituie de asemenea si atunci cand contractul

principal, nu se executa din cauze neimputabile vreuneia dintre parti. Cel

care a primit arvuna nu trebuie sa restituie dublul.

Arvuna permite uneia dintre partile contractului principal sau ambelor sadenunte unilateral acest contract. In literatura i s-a mai spus acestei

functii, de dezicere, de razgandire, poenitentiala(lat. Regret razgandire),

noul cod numeste aceasta arvuna „arvuna penalizatoare”. Potr art 1545

din noul cod daca in contract este stipulat expres dreptul uneia dintre parti

sau dreptul ambelor parti de a se dezice de contract, cel care denunta

contractul, pierde arvuna data sau dupa caz trebuie sa restituie dublul

celei primite. In aceasta situatie bunurile fungibile care alcatuiesc arvuna

constituie un pret al exercitarii dreptului de denuntare unilaterala a

contractului principal.

OBS : intrucat dreptul de razgandire, sau denuntare unilatereala a unui contract

este exceptional, atunci cand arvuna are rolul de a conferi un asemnea

drept acest rol trebuie sa rezulte neindoielnic din vointa partilor, daca

exista indoiala asupra rolului arvunei se va considera ca are functia de a

garanta executarea contractului principal iar nu functia de a se permite

razgandirea. Daca in legatura cu o suma de bani platita la incheierea unui

contract exista o indoiala cu privire la titlul cu care a fost predata acea

suma nu va fi considerata arvuna ci pana la inlaturarea indoielii va fi

considerata un avans din pret.

Obiectul contractului de vanzare



Noul cod civil aduce o noua metoda de interpretare a obiectului contr. Potr art

1225 ob contractului il reprezinta operatiunea juridica precum

vanzarea[...], convenita de parti astfel cum aceasta reiese din ansamblul

drepturilor si obligatiilor contractuale. => ob contr de vanzare este

vanzarea.

Alin. 2 obiectul contractului trebuie sa fie det si licit sub sanct nulitatii absolute.

Daca dintr o intelegere a unei parti dar nu rezulta ce bun si pt ce pret s a

vandut, obiectul contractului este determinat? Unii spun ca nu

Cerinta de validitate a obiectului vanzarii prin raportare la lucrul vandut care

face obiectul prestatiei ce reprezinta obiectul obligatiei de a transfera

proprietatea care face ob prestatiei ce constituie ob obligatiei de a plati

pretul.

Lucrul trebuie sa fie in comert, sa existe , sa fie determinat sau cel putin

determinabil si sa fie licit si posibil.

- Sa fie in comert : in legatura cu fiecare contract aceasta conditie este

indeplinita, in masura in care legea nu exclude bunul ce face obiectul

contractului de la aplicarea prevederilor care guverneaza respectivul

contract. Drepturile patrimoniale sunt alienabile si de aceea ele pot face

obiectul unui contract de instrainare, vanzare. Prin exceptie legea poate sa

interzica vanzarea de bunuri in considerarea calitatii acelor bunuri, aceste

interdictii se numesc inalienabilitati. Inalienabilitatile legale pot fi

absolute atunci cand bunul nu poate fi transferat sau relative cand

bunul poate fi transferat numai cu respectarea anumitor conditiisuplimentare fata de dreptul comun. Inalienabilitatile absolute sunt

permanente sau temporare. Este o inalienabilitate legala absoluta si

permanenta, ce a bunurilor proprietate publica. Art 861 al. 1.

Inalienabilitatile absolute pot fi temporare atunci cand legiuitorul le a

instituit in considerarea unor ratiuni sociale care nu erau aplicate decat

intr un moment istoric determinat. Ex: inalienabilitatea locuintelor

dobandite de fostii chiriasi in temeiul legii 12/95, inalienabilitate prev de

art 9 al 8, abrogat de noul cod civ, inalienabilitatea terenurilor asupra

carora s-a constituit dreptul de proprietate al tinerilor si intelectualilor care

isi desfasurau activitatea in mediul rural in temeiul art 32 din legea 18/’91.In prezent abrgat prin intrarea in vig a ncc. Inalienabilitatile legale

relative pentru ele sunt integral valabile dispozitiile tratatului de francisc

deak. Subst stupefiante, arme munitii si altele. A caror vanzare este

supusa unor conditii si autorizatii administrative specifice prevazute de

reglementarile speciale.

- Inalienabilitatea conventionala.

O limita a dr de proprietate a prerog dreptului de dispozitie, instituita

prin conventie, intrucat aceasta limita contravine principiului libertatii

circulatiei juridice a bunurilor, nu mai respecta cond art 627, cond caresunt de stricta interp si aplicare. Admisa numai pe cale de exceptie. Potr



art o clauza de inalien este valabila numai daca este justificata printr un

interes serios si legitim daca are o durata de cel mult 49 ani de la data

dobandirii bunului de catre cel tinut sa o respecte. Din modul in care se

calculeaza acest termen se poate deduce ca o clauza de inalienabilitate

poate fi in principiu introdusa numai in contractele translative de

proprietate intrucat numai pentru acelea se poate stabili data dobandirii

bunului de la care trebuie calculat termenul. Interesul serios si legitim care

justifica introducerea clauzei poate inceta si inainte de durata prevazuta in

clauza ori poate fi depasit de un interes superior. Daca dobanditorul

dovedeste una din aceste imprejurari, adica fie incetarea interesului, fie

depasirea lui printr un alt interes legitim atunci el poate fi autorizat de

catre instanta sa dispuna de bun, chiar inainte de expirarea duratei pentru

care s a prevazut initial inalienabilitatea. Este foarte greu de calculat

interesele. A ii doneaza lui b un bun cu sarcina pentru b de a nu l instraina

timp de 4 ani si de a-l pune la dispozitia lui c nepotul lui a, pe perioada

studiilor acestora.

In cazul in care nu este justificata printr un interes serios si legitim clauza

este lovita de nulitate. In principiu aceasta nulitatea afecteaza numai

clauza iar nu si contractul in care a fost introdusa. Daca se dovedeste ca

inalienabilitatea a fost determinanta pentru consimtamantul la acel

contract nulitatea va fi totala. Inalienabilitatea se prezuma determinanta

daca a fost stipulata intr un contract cu titlu oneros. In amele tipuri de

inalienabilitatea nulitatea este absoluta intrucat ocroteste interesul public

al lbera circulatie a bunurilor. Chiar daca nu a fost prevazuta expres clauza

este subinteleasa in conv care au ca obiect transmiterea in viitor aproprietatii unui bun. In cazul in care vizeaza bunuri imobile clauza de

inalienabilitate devine opozabila tertilor prin notare in cartea funciara. In

schimb daca are ca obiect bunuri mobile ea nu poate fi opusa decat

tertilor subdobanditori care au cunoscut o in concret la data incheierii

actului de subdobandire. In cazul in care nu au cunoscut clauza tertii

subdobanditori pot considera ca ea le este inopozabila in aceleasi conditii

in care ei ar putea dobandi proprietatea bunului imobil respectiv prin

posesia de buna credinta. Art 937.

Sanctiunile nerespectarii clauzei de inalienabilitate valabila.

o Rezolutiunii contractului in care a fost introdusa clauza de

inalienabilitate, atunci cand clauza a fst incalcata prin instrainarea

bunului. Daca in contr dintre a si b s a introd o clauza de

inalienabilitate iar b nu a respectat clauza a poate cere

rezolutiunea. Atunci cand clauza ii este opoz si tertului benefciarul

poate cere deasemenea anularea contractului de subdobandire. A ii

vinde lui b cu cl de inali 3 ani iar b il vinde lui c, care stia sau trebuia

sa stie de clauza, a poate cere anularea contractului dintre b si c,

proprietatea se intoarce la a.

Bunul sa existe.



Conditia ridica probleme cu prvire la lucrul pierit si cel viitor la data inch contr.

Lucrul pierit: 659 dca in mom vanz unui bun individ determ acesta pierise in

intregime contractul nu produce niciun efect, in acest caz contr este lovit de

nulitate abs pentru lipsa ob unueia dintre obl principale. Daca bunul pierise

numai in fapte, cump care nu stia acest lucru poate cere fie anularea vanzarii fiereducerea corespunzatoare a pretului. Eroare esentiala asupra obiectului

conventiei. Consideram ca anularea nu va putea fi ceruta decat daca

dobanditorul demonstreaza ca nu ar fi cumparat bunul daca ar fi cunoscut

dimensiunea pieirii lui.

In cazul in care vanz cunoscuse ca bunul este pierit partial si nu i a comunicat

cumparatorului acest aspect vanzatorul datoreaza despagubiri pentru dol din

reticenta. Daca atat vanz si cump au cunoscut ca exista riscul pieirii bunului

atunci contractul are caracter aleatoriu cumparatorul are posib de a castiga in

cazul in care bnul nu a pierit iar vanzatorul avand sansa de a castiga daca bunul

a pierit. Pieire = trebuie sa se inteeaga si lipsirea de folosinta normala a

bunului. Ex daca am o masina care ramane fara motor, se va discuta de o pieire

totala chiar daca bunul exista.

Bunurile viitoare pot face obiectul vanzarii cump urmand sa

dobandeasca proprietatea bunului la data la care acesta se realizeaza.

Realizarea este la data la care bunul devine apt de a fi folosit potrivit destinatiei

in vederea careia a fost incheiat contractul ori daca o asemenea destinatie nu a

fost convenita potrvit destinatiei decurgand din natura bunului. In cazul in care

bunul viitor nu se realizeaza vanzarea nu produce niciun efect. Totusi daca

nerealizarea este determinata de culpa vanzatorului atunci acesta este tinut deplata catre cumparator de daune interese pentru prejudiciul pe care i l-a cauzat

nerealizarea bunului. Daca bunul se realizeaza numai partial, cumparatorul are

alegerea de a cere desfiintarea vanzarii fie de a pretinde reducerea

corespunzatoare a pretului. Aceasta alegere nu trebuie sa fie exercitata abuziv.

a)in cazul in care partea nerealizata din bun este minora cumparatorul nu ar

putea sa opteze pentru desfiintarea vanzarii daca nu dovedeste ca scopul pentru

care a contractat ar putea fi atins numai daca acea parte ar fi fost realizata. b) si

in cazul realizarii partiale a bunului daca este imputabila vanz acesta datoreaza

daune interese pentru repararea prej cauzat cumparatorului. Prin exceptie de la

toate aceste reguli cumparatorul isi poate asuma expres riscul nerealizariibunului. In acest caz daca bunul nu se realizeaza din cauze neimputabile

vanzatorului cumparatorul ramane tinut sa plateasca pretul. Daca asumarea

riscului nerealizarii bunului de catre cumparator este motivul principal pentru

care partie au contractat vanzarea este in aceasta ipoteza aleatorie. Chiar si in

cazul vanzarii aleatorii insa vanzatorul este tinut sa faca tot ce depinde de el

pentru ca bunul sa se realizeze, urmand ca in caz contrar sa raspunda cu daune

interese sau chiar cu rezolutiunea vanzarii. Ex vand recolta de struguri din 2012,

daca este stipulat doar atat, iar in 2012 cade o grindina care distruge toti

strugurii, contr nu produce niciun efect. Daca se asuma riscul neproducerii

strugurilor de catre cumparator, acesta va fi obligat sa plateasca pretul, dar daca



vanz nu a executat obl pentru realizarea productiei cump va putea cere

daune interese si nu va plati pretul.

Bunul sa fie determinat sau cel putin determinabil. Lucrul vandut se

considera determinabil atunci cand desi partile nu l au indicat in individualitatea

sa ele au prevazut totusi suficiente criterii incat pe baza lor sa se poate stabiliobiectul obligatiei de a transmite proprietatea la data la care aceasta va deveni

scadenta.

Lucrul sa fie posibil si licit. Aceste doua cerinte se examineaza

impreuna deoarece liceitatea lucrului presupune posibilitatea din punct de

vedere juridic ca el sa faca obiectul unei vanzari. Din acest motiv aceasta cerinta

este foarte apropiata deoarece se suprapune cu cetinta ca lucrul sa fie in comert

totusi in jurisprudenta s a considerat ca vanzarea este nula pentru obiect ilicit

daca are ca obiect bunuri contrafacute. Titularul unui dr de prop intelectuala

poate sa inetrzica comerciantilor orice este in legatura cu bunurile lui. Vanzarea

unei candidaturi in franta un deputat a oferit unui partid o importanta suma de

bani in schimbul obligatiei din partea acelui partid de a-i asigura un loc pe listele

acelui partid. Acea persoana a actionat in instanta rezolutiunea pentru a primi

suma de bani oferita. (candidaturile nu pot constitui obiectul unei vanzari).

Clientela poate fi vanduta? Clientela este capacitatea de a atrage clienti si

concretizarea ei. Poate face obiectul unei vanzari. Clientela civila a medicilor,

avocatilor nu poate fi vanduta, o asemenea vanzare ar avea obiect ilicit.

Pretul.

Pretul trebuie sa intruneasca 4 cond : sa fie in bani; determinat sau cel ptndeterminabil; sincer; si serios.

In bani. Este definitoriu pentru vanzare ca acela care isi asuma obligatia

de a transfera propr unui drept sa se angajeze in considerarea obl celeilalte parti

de a da o suma de bani , daca obl este asumata in schimbul unei alte

contraprestatii decata a da o suma de bani contractul nu este de vanzare ci este

un alt contract special, astfel daca cealalta parte promite un alt bun, contractul

este de schimb, daca ea promite punerea la dispozitie a unui bun in scopul

folosirii acestuia, contractul este de locatiune. Daca cealalta parte promite o

lucrare contractul este de antrepriza, daca promite servicii de intretinere contr

este de intretinere samd. Numai daca cealalta parte promite o suma de bani este

de vanzare. Pretul vanzarii consta totdeauna intr o suma de bani.

Determinat sau cel ptn determinabil.

Este determinat atunci cand cuantumul sau a fost prevazut expres in

contractul de vanzare el este determinabil atunci cand cuantumul nu a fost

prevazut expres in cotnract insa partile au stabilit criterii prin aplicarea carora

cuantumul pretului sa poata fi determinat in mod univoc, la data cand pretul

trebuie platit fara a fi nevoie de un nou acord de vointa al partilor in acest sens.

Ex se vinde cc , peste 10 zile pentru un pret egal echivalent in lei 10eur la dataplatii. In practica comerciala exista multe moduri de a stabili un pret



determinabil. Clauza ofertei concurente reprezinta modalitatea de a determina

pretul ca fiind egal cu cel mai bun pret oferit de un alt clent al vanzatorului decat

cumparatorul. Clauza clientului celui mai favorizat modalitatea de determinare a

pretului ca fiind egal cu cel mai mic pret practicat de vanzator fata de un client al

sau altul decat cumparatorul. Pretul pe care trebuie sa l stabileasca un tert

desemnat prin acordul vanzatorului si al cumparatorului. Aceasta modalitatea de

determinare a pretului este regl de art 1662 iar pentru orice contract de art 1

232, [..]acesta este obligat sa actioneze corect diligent si echidistant, daca

persoana aleasa nu determina pretul in termenul stabilit de parti, in lipsa unei

astfel de conventii in termen de 6 luni d la inceierea contr oricare dintre parti

poate cere judecatoriei de la locul incheierii contractului sa desemneze de

urgenta, in camera de consiliu, printr o hotarare care este denumita incheiere si

care are caract deinitiv un expert pentru determinarea pretului. Onarariul

expertului este suportat in mod egal de catre parti. Daca pentru orice motiv

pretul nu a fost determinat, in termen de un an de la incheierea contractului si

partile nu au stabilit un criteriu subsidiar de determinare a pretului atuncicontractul este nul, absolut pentru lipsa obiectului. In anumite imrejurari pretul

este considerat determinabil, chiar si atunci cand partile nu au prevazut niciun

criteriu, pentru stabilirea lui ex art 1664 al 2 in contractul care are ca obiect

bunuri pe care vanzatorul le vinde in mod obisnuit se prezuma ca partile au avut

in vedere pretul practicat in mod obisnuit de catre vanzator. Deasemnea alin 3

spune ca in cazul in care bunul vandut este de natura celor pentru care exista un

pret stabilit pe o piata organizata, bursa de grau, actiuni etc. Se considera in

absenta unei alte conventii ca pretul vanzarii este pretul mediu practicat in ziua

incheierii contractului, pe piata cea mai apropiata de locul incheierii contractului.

Pretul sa fie sincer.

Pretul este sincer daca la incheierea contractului partile au intentia reala

ca el sa fie platit. In caz contrat pretul este simulat sau fictiv. Atunci cand in

schimbul transmiterii unui drept dobanditorul se obliga in mod fictiv sa plateasca

un pret contractul este nul, ca vanzare dar poate fi valabil ca donatie deghizata,

in cazul in care transmitatorul a avut intentia de a-l gratifica pe dobanditor.

Aceasta nulitate este relativa intrucat ea se intemeiaza pe lipsa cauzei specifice

vanzarii pentru obligatia de a transfera proprietatea. In noul cod spre

deosebire de cel vechi lipsa cauzei atrage nulitatea relativa potrivit art

1238.

Pretul sa fie serios.

Pretul este serios atunci cand este suficient de mare pentru ca in mod

rezonabil sa constituie o cauza pentru obligatia vanzatorului de a transfera

dreptul vandut. Ex daca va vand un teren pt 3 lei, vanzarea este nula. Cand

pretul nu este serios el este derizoriu. In aceasta situatie contractul este nul ca

vanare si nulitatea este relativa intrucat pretul nu poate constitui in mod

rezonabil cauza obligatiei de a transfera proprietatea. Pretul derizoriu nu se

confunda cu pretul lezionar. Pretul lezionar a servit drept cauza pentruobligatia de a transfera dreptul vandut, dar valoarea sa a fost disproportionat de



mica in raport cu valoarea bunului transmis in schimb ceea ce poate justifica un

consimtamant viciat. 3 lei pentru un automobil este derizoriu, daca este nou

3000 euro pentru un automobil este lezionar. Leziunea are eficienta numai

pentru acele persoane pentru care nu este permis sa fie prea inteligente, ex

pentru minorii care nu au dreptul sa inchiei acte de administrare. Leziunea este

valabila doar pentru minor sau pentru cei care pot demonstra lipsa

discernamantului. Art 1221 al 3. Cu exceptia minorului actiunea in anulare

pentru leziune este admisibila daca[...].

EFECTELE VANZARII

in privinta efectelor :

interpretarea contractului de vanzare

obligatiile vanzatorului

obligatiile cumparatorului.

Interpretarea clauzelor vanzarii.

Vanzarea este supusa pric de interpretare a contractelor prevazute de dr

comun cu o singura exceptie care priveste regula conform careia clauzele

indoielnice se interpreteaza in facoarea debitorului. Prin derogare de la aceasta

regula potrivit art 1671 din noul cod clauzele indoielnice din contr de vanzare se

interpreteaza in favoarea cumparatorului. Aceasta inseamna ca si atunci cand

cumparatorul este debitor, si atunci cand cumparatorul este creditor clauza se

interpreteaza in toatea cazurile in favoarea lui. Se considera ca in principiuvanzatorul este cel care stabileste conditiile vanzarii, de regula el este

proprietarul lucrului vandut si el decide modul in care isi exercita dispozitia

juridica asupra lui. De aceea vanzatorul este dator sa stabileasca niste dispozitii

clare si toate nedeclaratiile ii sunt imputabile, de aceea daca nu sunt incidente

alte norme pentru clarificarea neclaritatilor, legiuitorul considera ca acestea pot

fi transate in defavoare celui care le-a produs si in favoarea celeilale parti.

Contractele incheiate cu consumatorii si cele de adeziune reprez o exceptie. In

asemnea contracte chiar daca consumatorul este vanzator, clauzele indoielnice

se vor interpreta tot in favoarea consumatorului. Contractul de vanzare este unul

de adeziune pentru vanzator si clauzele sale au fost integral stabilite decumparator fara posibilitatea vanzatorului de a le negocia atunci clauzele neclare

se vor interpreta in favoarea vanzatorului.

Documents

Dr. Civil Curs 4