DRAGI ELEVI DIN CLASAA 6-A Sper · 2017-05-11 · Orientului Antic! Ce înt,elegem prin sistem de irigat,ie? Ce fel de plante s-au cultivat în acest mod în Orientul Antic? Ce fel

Sper°m c°, în clasa a 5-a, at,i reu£it s° îndr°git,i istoria. Amdori ca nici în acest an £colar s° nu v° plictisit,i de aceast°materie, ci s° v° încânte chiar £i mai mult!

Ne-am propus s° scriem manualul pentru clasa a 6-a în a£a fel, încât s° nu cont,in° numai date sau evenimenteistorice, adic° s° fie o istorie seac°, ci am inclus multe istori-siri £i povestiri interesante.

Vet,i putea citi, de exemplu, despre felul în care au tr°itoamenii £i copiii din Evul Mediu. Ce fel de haine se purtau £ice se mânca zi de zi sau de s°rb°tori? Cum a decurs un osp°t,regal? Ce fel de boli au f°cut ravagii printre diferitele popu-lat,ii? Cum s-au construit cet°t,ile? Ce fel de instrumente dem°surare s-au utilizat? Cum s-a c°l°torit pe mare £i pe uscat?Cum era viat,a pe vasele care str°b°teau apele oceanelor timpde mai multe luni £i de ce se temeau oamenii de pirat,i?

Vet,i g°si în manual dou° coloane. Coloana lat° cuprindemateria pe care trebuie s° o înv°t,at,i, iar coloana de pe marginea foii – tip°rit° pe fundal colorat – povestirile.Acestea, desigur, nu trebuie s° le înv°t,at,i, numai dac° v° cereprofesorul!

În aceast° carte – la fel ca £i în cea din clasa a 5-a – infor-mat,iile importante sunt scrise cu litere cursive, iar cea maiimportant° parte a lect,iei am marcat-o cu litere aldine.

În manualul vostru de anul trecut, expresiile, care meritaus° fie verificate în micul lexicon de la sfâr£itul manualului, v-au fost semnalate de c°tre un simbol solar. Acum am marcat lexicul de verificat cu o stelut,° (*), exact a£a cum seobi£nuie£te în c°rt,ile serioase £i £tiint,ifice de istorie.(Verificat,i-le chiar dac° considerat,i c° le cunoa£tet,i dejaînt,elesul. Poate c°, în a£a fel, o s° le ret,inet,i mai exact.)

Cu ajutorul tabelului cronologic de la sfâr£itul manualului,vet,i putea urm°ri ce s-a întâmplat în lume paralel cu eveni-mentele din istoria maghiarilor.

Pentru a u£ura folosirea manualului, am creat un indice denume £i termeni, pe care îl vet,i g°si la sfâr£itul volumului.Acesta v° va indica cu exactitate pagina pe care putet,i citidespre ideile £i personajele cele mai importante din aceast°carte.

V° dorim ca studierea istoriei medievale s° v° aduc° multebucurii £i note bune!

Horváth Péter Hámori Péter

DRAGI ELEVI DIN CLASA A 6-A

001-003 roman4 tord.qxd 7/9/09 6:54 Page 3

RECAPITULARE

I. S† NE JUC†M DE-A ISTORIA!

Din ce surse putem cunoa£te trecutul?Cum ne ajut° lingvistica în cercetarea trecutului?Povestit,i despre munca arheologului!

II. EPOCA PREISTORIC†

Cum s-a modificat structura corpului uman în intervalulepocii preistorice?Din ce materiale £i-a confect,ionat omul preistoric uneltele?Punet,i în ordine cronologic° – dup° aparit,ia lor – urm°toarele

instrumente: arc £i s°geat°, sulit,°, topor din piatr°!De ce a sculptat omul preistoric statuete £i de ce a pictat

peret,ii grotelor?Care este diferent,a dintre culegerea £i cultivarea plantelor?Care au fost primele me£te£uguri? Ce fel de metale a folosit

omul preistoric?

III. ORIENTUL ANTIC

Enumerat,i, de la est c°tre vest, fluviile cele mai mari aleOrientului Antic!Ce înt,elegem prin sistem de irigat,ie? Ce fel de plante s-au

cultivat în acest mod în Orientul Antic?Ce fel de cl°diri caracterizeaz° Mesopotamia £i Egiptul? Indicat,i pe hart° cele dou° imperii!Ce fel de £tiint,e s-au dezvoltat în Orientul Antic?Caracterizat,i religia indian°!Ce fel de invent,ii dator°m Chinei antice?De care zon° geografic° se leag° cea mai cunoscut° carte a

lumii, Biblia? Povestit,i câteva întâmpl°ri biblice!Cum s-a scris în Egiptul antic, Mesopotamia £i China?

IV. GRECIA ANTIC†

Unde s-a întins Grecia antic°? Caracterizat,i peisajul grecesc!Care este diferent,a principal° dintre Grecia £i imperiile studi-

ate pân° acum? (R°spunsul s° cont,in° cuvântul: polis.)Care au fost cele mai celebre polisuri?Cine „sunt” Zeus, Hera £i Atena?Povestit,i despre olimpiadele Greciei antice! Când a avut loc

prima olimpiad°?Ce diferent,e existau între Atena £i Sparta? (Comparat,i agri-

cultura, viat,a oamenilor £i artele!) Care erau relat,iile dintre cele dou° polisuri, în decursul

diferitelor perioade din istoria Greciei?Cu ce imperiu s-a luptat Grecia în secolul al V-lea î.Hr.? Care

au fost cele mai semnificative b°t°lii ale acestui r°zboi £icând au avut loc acestea? Cine a câ£tigat?

Sa ne jucam de-a istoria

Epoca preistorica

Orientul Antic

O C E A N U L PA C I F I C

ATLANTIC

INDIAN

AFR

I CA

AS I A

AU

ST

RA

LI A

EUROPA

Pasul-Olduvai

AM

E R I C A

C H I N A

I N D I A

EGIPT

MESO

PO

TAM

IA

Ni l

Ti g

r u

E u f r a t

Ya n g t zeFluviu

l Ga lbe

n

I n d

O C E A N U L -

OCEANUL-


Ce înseamn° cuvântul democrat,ie? C°ruia dintre polisuri îiera, mai ales, caracteristic° aceasta?

Care au fost cele mai importante cl°diri ale Atenei? Care suntcaracteristicile arhitecturii grece£ti?

Ce fel de £tiint,e £i arte s-au dezvoltat în Grecia? Din cecauz°?

Cine a fost Alexandru cel Mare £i în ce secol a domnit?Ce mo£tenire ne-au l°sat grecii?

V. ROMA ANTIC†

Pe care peninsul° se afl° Roma? Indicat,i pe hart°! Prin cedifer° condit,iile geofizice ale acestei peninsule fat,° deGrecia?

Cine a întemeiat Roma, conform legendei? Dar în realitate?Cine au fost patricienii £i plebeii? În ce fel de relat,ii erau?Prezentat,i pe hart° etapele extinderii teritoriale romane, adic°

formarea imperiului! Care a fost cel mai cunoscut r°zboidin istoria Romei, care a durat aproape o sut° de ani? Cânda atins Imperiul Roman apogeul extinderii sale?

Ce este provincia? Indicat,i pe hart° cele mai importanteprovincii romane!

Ce fel de cauze au condus la criza Republicii romane? Cine afost Iulius Cezar £i cine a fost primul împ°rat roman?

Care este diferent,a dintre republic° £i imperiu?Care au fost cele mai importante cl°diri ale Romei?Care este diferent,a dintre cre£tinism, religia grecilor £i a

romanilor?De ce a avut Pannonia un rol deosebit în Imperiul Roman?Când £i din ce cauz° a c°zut Imperiul Roman de Apus?Ce mo£tenire ne-au l°sat romanii?

POPORUL MAGHIAR ÎN EPOCA PREISTORIC†

Povestit,i legenda lui Hunor £i Magor! Care sunt asem°n°riledintre aceast° legend° £i cele legate de întemeierea altorpopoare?

Ce sust,in legendele despre originea poporului maghiar £i cesust,ine lingvistica?

Ce este iurta?Indicat,i pe hart° etapele migr°rii poporului maghiar! Folosit,i

urm°torii termeni: „§ara de ba£tin°”, Levedia, Etelköz(„T, inutul dintre ape”)!

Caracterizat,i stilul de lupt° al str°mo£ilor maghiarilor! Ce felde arme foloseau ace£tia?

Cum s-au numit primii doi principi maghiari?De ce era Bazinul Carpatic un loc ideal pentru poporul

maghiar? Ce fel de popoare au tr°it aici înaintea maghiari-lor?

Când a început desc°lecatul? Ce fel de legend° se leag° deacest eveniment?

Cine sunt secuii?

Recapitulare 5

Grecia antica

Roma antica

Poporul maghiar în epoca preistorica

Olimp

Troia

Athena

Olimp

Sparta

C r e t a

Roma

Ri n

D u n a r e a

Nil

BAZINUL-

CARPATIC

ETELKÖZLEVÉD I A

TA R A

D u n a r e a

N i p r u

D o n

V o l g a

V o l g a

Ka m

a

DE BASTINA


1. NOUA IMAGINE A EUROPEI

Imperiul Roman alc°tuia un stat uniform £i bine organizat pe teri-toriile vaste ale Europei, Africii de Nord precum £i pe cele aleAsiei Mici. Dup° c°derea lui, îns°, a încetat aceast° unitate:

Europa s-a destr°mat în mai multe state (regate).

În clasa a 5-a, at, i înv°t,at c° Imperiul Roman s-a scindat lasfâr£itul Antichit°t, ii. Cum s-au numit cele dou° p°rt, i?

În clasa a 5-a, at, i înv°t,at despre huni. În ce fel au contribuitace£tia la c°derea Imperiului Roman de Apus?

De c°tre conduc°torul c°rui trib a fost învins ultimul împ°ratroman?

Perioada ce urmeaz° c°derii Imperiului Roman de Apus onumim Evul Mediu

Recapitulat, i! Când a avut loc c°derea Imperiului Roman de Apus?Sfâr£itul Evului Mediu este marcat de descoperirea Americii,

grat, ie lui Cristofor Columb. Când a avut loc acest eveniment? (Nueste nici o problem° dac° nu £tit, i r°spunsul, fiindc° vet, i înv°t,a despreaceste lucruri, mai multe, înc° în acest an £colar.)

GERMANII

Majoritatea barbarilor, care au invadat teritoriile ImperiuluiRoman de Apus, au fost de origine germanic°. Populat,iagermanic° a fost alc°tuit° din mai multe triburi. În frunteatribului, s-a aflat regele. (Regii erau u£or de identificat,fiindc° nu s-au tuns niciodat°. P°rul lor lung simboliza pute-rea £i autoritatea pe care o det,ineau.)

I. IMAGINI DIN VIAT,A EUROPEIMEDIEVALE

Iat° cum scria un episcop cre£tin despregermanii cuceritori: „Gloat° de pleto£i,(...) care î£i ung p°rul cu unt rânced £i puta ceap° £i a usturoi.”

Recapitulat, i! Cine este episcopul?

În asemenea sate au trait germanii. Case recon-struite, adica refacute. ■ Ce fel de materiale

s-au folosit la construirea caselor?

Unde ne aflam?

Roma

Constantinopol


La început, lupt°torii germani erau, îngeneral, egali. Campaniile lor militare aufost conduse ori de c°tre rege, ori de c°treoamenii de încredere ai acestuia. Cei dinurm° au devenit cei mai respectat,i soldat,iai tribului. P°mânturile ocupate au fostîmp°rt,ite în funct,ie de ranguri. Cea maimare parte revenea regelui. La început,conduc°torii primeau sclavi £i diferitecomori, în schimbul favorurilor. Mai târziuîns°, regele le-a d°ruit diferite domenii(propriet°t,i de p°mânt). ÎÎn EvulMediu, proprietatea de p°mânt era ceamai de seam° valoare. De aceea, EvulMediu mai este numit, conform cuvântu-lui latin ce desemna proprietatea dep°mânt, feudalism.

Imagini din viat,a Europei medievale 7

Ce era Forum Romanum?

Razboinic german ■ Remarcat,i armamentul sau!

Germanii. În triburile germanice a existat, de la început,con£tiint,a consangvinit°t,ii (rudenie). Germanii au tt,inut evident,astr°mo£ilor lor £i au povestit întâmpl°rile acestora £i generat,iilorviitoare. P°mânturile ocupate au fost considerate bunuricomune, îns° p°mântul era cultivat pe familii. Casa era simbolulunit°t,ii familiale. Familia nu era alc°tuit° numai din rude bio-logice. Slugile £i str°inii c°rora li se oferea ad°post erau consi-derat,i, la fel, membri ai familiei. Capul familiei î£i exercita drep-tul asupra fiec°rui membru din casa lui: avea dreptul s°-£i mus-tre familia, în cazuri grave recurgea chiar la izgonirea unora dincas°. Avea inclusiv dreptul de a-i ucide. În perioade critice (defoamete), £i-a vândut chiar £i copii. Capul familiei era respon-sabil pentru pacea intern° a casei sale, având £i datoria de a-£iproteja familia. Nimeni nu avea dreptul s° p°£easc° în interiorulcasei, f°r° acordul acestuia. La fel era £i obiceiul ca cei careintrau într-o cas° str°in°, s°-£i lase armele în fat,a u£ii. Casa eraprotejat° de diferite zeit°t,i £i de spiritele mort,ilor. De aceea, uniimembri ai familiei erau înmormântat,i sub pragul u£ii.

Recompensa. Dac° un r°zboinic german ucidea un alt german,era pedepsit, adic° trebuia s° pl°teasc°. M°rimea pedepsei variade la caz la caz. Dac° cel atacat era un nobil, suma de banicerut° era mai mare decât în cazul unui simplu r°zboinic. Dac°vinovatul nu pl°tea, era pur £i simplu ucis. A£adar, nu mai existaegalitatea dintre r°zboinici. (În cazul în care victima era unsclav, în locul celui mort se d°dea un alt sclav.)

Germanii £i romanii. Num°rul germanicilor, de obicei,reprezenta o £esime din locuitorii romani. (Unui singur germanîi reveneau cinci romani.) Germanii, de obicei, au folosit numaio treime din p°mânturile b°£tina£ilor. În acest fel, marii proprie-tari de p°mânt £i-au putut p°stra o bun° parte din mo£ie.Propriet°t,ile imperiale (sau statale) au revenit în totalitateregilor germani.

La început, era interzis° c°s°toria dintre germani £i romani,fiindc° aveau legi £i religii diferite. Cu timpul, cele dou° popu-lat,ii s-au amestecat. Aceasta îns° a cauzat popoarelor germanicesl°birea con£tiint,ei consangvinit°t,ii, contribuind £i la cre£tereadiferent,elor materiale.

DISPARIT, IA ORA¢ELOR ANTICE

Germanii, la început, au pustiit ora£ele romanilor. Au furataverea locuitorilor £i au transformat oamenii în sclavi. Maitârziu, îns°, £i-au dat seama de beneficiile £i comoditateaviet,ii romane. Au început s° foloseasc° cu pl°cere b°ile £ilocuint,ele romanilor.

În curând, pe alocuri s-au stabilit £i au tr°°it în pace culocuitorii ora£elor. În alte p°rt,i, îns°, au sosit triburi migra-toare noi, care au continuat jefuirea ora£elor. Astfel au disp°-rut, unul dup° altul, ora£ele Europei de Vest. Chiar £i fostacapital°, Roma, a devenit pustie. Forum Romanum, cândvamagnific, a ajuns s° fie acoperit de iarb° £i buruieni. Noapteanu era recomandat s° umbli pe str°zi: zonele p°r°site aleora£elor erau acum populate de lupi, care atacau frecventoamenii.

Barbarii. Sensul originar al acestui cuvântera: cei a c°ror limb° nu o înt,elegem. Alt,iiconsider° c° acest cuvânt provine din denumirea latin° a b°rbii (barba). Cu altecuvinte, barbarii purtau barb° £i mustat,°,ceea ce li se p°rea extrem de curiosromanilor b°rbierit,i.

Pe cine numeau grecii £i romanii bar-bari?

Azi pe cine numim barbari?


BIZANT, UL: MO¢TENITORUL IMPERIULUI ROMAN

Amenint,area triburilor germanice nu viza numai partea vestic°a Imperiului Roman. Imperiul r°s°ritean, îns°, a reu£it s°-iînfrunte cu succes. Constantinopolul era unul dintre cele maifrumoase locuri ale lumii, fiind nu numai capitala str°lucirii,datorit° fastului s°u, ci £i cel mai mare ora£ european.Locuitorii erau vorbitori de limba greac°, de aceea î£inumeau ora£ul, pe propria limb°, Bizant,.

Constantinopolul nu era doar un ora£ bogat £i puternic, ci £icentrul estic al cre£tinismului. Preotul ora£ului (patriarhul)era conduc°torul spiritual al întregului Imperiu Bizantin.Împ°rat,ii erau îns° £i mai puternici. Ace£tia au întrunit chiar£i sfaturi biserice£ti, adic° sinoade. Cu ocazia sinoadelor,s-au decis £i regulile spirituale ale conduitei cre£tine, adic°lucrurile în care trebuia s° cread° bunul cre£tin. Disputeleaprinse se încheiau prin decizia luat° de c°tre împ°rat.

Ce interes aveau împ°rat, ii în r°spândirea cre£tinismului?

ERETICII

Ereticii erau persoanele ale c°ror convingeri spirituale erauconsiderate false. Ereticii, erau a£adar, acei oameni carenu au fost de acord cu înv°t,°turile bisericii cre£tine.Ace£tia au fost nevoit,i s° fug° din imperiu, altfel riscau s° fieexecutat,i. Erezia, mai apoi, a creat probleme £i în sânul bisericii apusene.

Împ°rat,ii i-au sprijinit îndeosebi pe acei preot,i, care aupropov°duit cre£tinismul pe meleaguri îndep°rtate.

8 Imagini din viat,a Europei medievale

Care sunt cele dou° p°rt, i în care s-adestr°mat Imperiul Roman? Unde î£i aveaucapitalele?

Bizant,ul cel bogat. Domnitorii bizantinisust,ineau c° doar ei sunt demni de a folosititlul de împ°rat, mo£tenit din Antichitate.Ace£tia au urmat stilul roman, atât înîmbr°c°minte, cât £i în arhitectur°. Supu£iilor se îmbog°t,eau în principal datorit°comert,ului. Ace£tia transportau, înEuropa, m°rfurile din Orientul Îndep°rtat.Astfel, în târgurile lor imense, se g°seau:piper, scort,i£oar°, m°tase, arme minut,ioslucrate, vase scumpe, bijuterii din aur.

Împaratul judeca eretici.■ Remarcat,i pozit,ia cor-

pului celui condamnat!

Bizant,Roma

Unde ne aflam?


ÎNCERCAREA DE REFACERE A IMPERIULUI ROMAN

Iustinian a fost unul dintre cei mai puternici împ°rat,i bizan-tini. Acesta £i-a propus s° domneasc° pe teritorii la fel devaste ca £i împ°rat,ii romani. A pornit campanii militare desucces, inclusiv c°tre vest. A reu£it chiar s° cucereasc° £i s°anexeze imperiului, pentru o perioad° scurt°, £i fosta capital°, Roma. A construit un palat imens £i o biseric° £i maimare. Dup° moartea sa, imperiul a pierdut toate teritoriilecucerite. Imperiul Bizantin a r°mas, îns°, pentru o perioad°îndelungat°, invincibil. Cor°biile sale au st°pânit apele M°riiMediterane. Curtea împ°ratului bizantin a servit ca modelpentru viitorii domnitori europeni.


Numit, i cât, iva împ°rat, i romani!

Caracterul lui Iustinian. „Nu era niciprea înalt, nici prea scund, (...) nu era niciusc°t,iv, ci put,in gras, cu fat,a rotund° £ideloc urât°; fat,a lui avea ro£eat,°, chiar £idup° dou° zile de post. (...) era un omipocrit £i te puteai a£tepta la orice de la el.Simula diferite convingeri cu talentul unuiartist, lacrimile nu îi curgeau din pricinadurerii sau a bucuriei, ci din interes, dac°momentul £i conjunctura o cereau.”

(Procopius despre împ°rat)

Imaginea împaratului Iustinian ■ Ce va sugereaza fat,a si îmbracamintea

acestuia?

Maria si Iisus pe mozaicul celei mai cunoscutebiserici din Ravenna ■ Cum este reprezentatcopilul Iisus de catre artist? ■ Cautat,i orasul

Ravenna pe harta istorica!

1. Ce am înv°t,at despre germani?2. Care este cealalt° denumire a Evului Mediu? De ce?3. De ce s-au distrus majoritatea ora£elor antice la începutul

Evului Mediu? 4. De ce a supraviet,uit £i s-a dezvoltat Constantinopolul, capita-

la Bizant,ului?5. Cine sunt ereticii?6. De ce este vestit împ°ratul Iustinian?

Noua imagine a EuropeiPopoare noi pe teritoriul Imperiului Roman.

Germanii – regate Bizant,ul (Constantinopol) nu este distrus(ca £i celelalte ora£e).Epoca de aur a Bizant,ului.

Centrul p°rt,ilor estice.Centrul cre£tinismului r°s°ritean.Persecutarea ereticilor.


2. DOMENIUL FEUDAL

În Evul Mediu, poporul se afla sub st°pânirea unor domni feudali. În centrul domeniului feudal se afla cetatea, care punea

în evident,° supremat, ia nobilului, adic° a seniorului. În jurulcet°t,ii se aflau p°mânturile arabile, p°durile, p°£unile, precum £i

casele t,°ranilor. S° vedem cum s-a format acest sistem!

SATUL

Num°rul celor care locuiau la ora£ nu a sc°zut doar din prici-na atacurilor provocate de c°tre noile populat,ii migratoare. ÎnAntichitate, mult,i oameni tr°iau în ora£e. De hrana lor s-auîngrijit funct,ionarii imperiali. Dup° c°derea imperiului, numai era cine s° poarte grija acestor locuitori. Oameniiînfometat,i au fost nevoit,i s° se mute în locuri în care £i-auputut procura hran°. Au ap°rut astfel din ce în ce mai multesate.

FORMAREA IOB†GIEI

În Imperiul Roman, p°mânturile au fost lucrate de c°tresclavi. Ace£tia primeau din recolt° doar atât, cât s° nu moar°de foame. De aceea, munca lor nu avea mare valoare. În plus,la sfâr£itul Antichit°t,ii, când imperiul abia mai ie£eaînving°tor în lupte, nu mai erau suficient,i sclavi. Mult,iagricultori au fost eliberat,i. Ace£tia au putut p°stra o partedin recolt°, a£adar interesul lor era ca recolta s° fie cât maibogat°, pentru c°, în acest fel, le r°mânea mai mult.

Printre agricultorii t,°rani, se num°rau, în afara sclavilor, £ioameni liberi, cum era £i cazul germanilor care au cucerit maimulte p°mânturi. R°zboinicul german, în caz c° nu aveaslugi, era nevoit s°-£i cultive p°mântul de unul singur. În timpde r°zboi, î£i lua armele £i mergea în lupt°. P°mânturile saler°mâneau nesem°nate, iar familia lui, înfometat°. Unica lui£ans° pentru supraviet,uire era de a-£i oferi serviciile £i pro-prietatea unui nobil mo£ier, senior. Acesta îi d°ruia undomeniu mai mare, care nu mai era proprietatea lui, ci îlprimea doar în folosint,°. Acesta îi era suficient pentru a tr°i,în schimb trebuia s° recunoasc° supremat,ia nobilului. Nu maiera om liber. A devenit iobag, iar p°mântul s°u a fost numitsesie. La procesul lung de formare a iob°giei au contribuitfo£tii sclavi £i militarii s°r°cit,i. Ace£tia prestau muncile agricole în Evul Mediu.

SESIA

Sesia era alc°tuit° din mai multe p°rt,i. Fiecare iobag primeaun loc de construit cas°, în care t,inea uneltele necesare cul-tiv°rii p°mântului £i o parte din recolta sa. Casa avea £i oograd°, unde s-au cultivat tot felul de legume sau fructe,necesare familiei. La hotarul satului, fiecare iobag avea obucat° de teren arabil, în care, de obicei, s-au sem°nat cereale(secar°, orz, grâu). Aceste p°mânturi erau egale, iar proprie-tatea lor era decis°, la fiecare început de an, prin tragere la


În Imperiul Roman, existau numeroaseora£e. Enumerat,i câteva ora£e din provinciaPannonia!

Cum £i-au ob•inut hrana (cereale) oameniis°raci din Roma?

Recapitulat,i! Din ce cauz° a sl°bit ImperiulRoman?

Explicat,i motivul pentru care iobagul eramai interesat în a avea recolta bogat° decâtsclavul!


sort,i, aceasta pentru ca tot,i s° aib° parte, în mod egal, deterenuri bogate £i s°race. Cu tot,ii cultivau acelea£i plante, înacela£i timp. Acest fapt era hot°rât de c°tre ob£tea t,°r°neasc°.Satul avea £i p°mânturi comune, cum ar fi p°durile, din carese aduceau lemne £i se mânau porcii la jir*(adic°, se scoteaula ghind°), p°£uni, precum £i locuri de pescuit pe marginealacurilor sau apelor curg°toare.


Imaginea domeniului feudal si a agriculturii tradit,ionale din Evul Mediu. Fit,i atent,i la cerealele verzi de toamna, la terenurileproaspat arate si la ogoarele necultivate! Se pot observa gradinile de lânga case, pasunile comune, padurea si moara ■

Din ce part,i era alcatuit domeniul feudal?

Interesat,i-v° £i verificat,i! De ce sem°nau £isecerau tot, i oamenii în acela£i timp?


ST†PÂNUL DOMENIULUI, MO¢IERUL

Iobagii erau supu£i mo£ierului. P°mânturile satuluiapart,ineau în totalitate acestuia. În schimbul sesiei, t,°ranii aufost silit,i s° presteze anumite servicii. În fiecare an, oameniist°pânului colectau o zecime din recolta p°mânturiloriob°ge£ti. Acestea erau obligat,iile în natur° ale iobagului.Cu toate acestea, familia iobagului putea supraviet,ui dinrecolta r°mas°.

O parte a p°mânturilor nu erau împ°rt,ite iobagilor, ci erauret,inute de c°tre nobil, pentru folosul s°u propriu. Aici se cultiva hrana necesar° pentru familia £i slugile nobilului.Acesta era numit alodiu. Alodiul era lucrat de c°tre iobagigratuit, prin robot°. ( În robot° intra £i obligat,ia de a trans-porta recolta.)

În disputele £i litigiile iobagilor, judecata era f°cut° dec°tre nobil.

În disputele juridice ale nobililor, regele era cel care luahot°rârile. Deseori, între nobili începeau adev°rate lupte, dincauza verdictului regal. Slugile participau £i ele, în modobligatoriu, la aceste lupte.

ASOLAMENTUL BIENAL ¢I TRIENAL

Atâta timp cât satele erau populate de put,ini iobagi, p°mân-turile erau folosite pân° când nu mai d°deau roade. Dac°p°mântul se epuiza, oamenii se mutau în alte locuri, unde î£icreau noi terenuri arabile, prin defri£area p°durilor £i extir-parea buruienilor. Dup° un timp, nu se mai g°seau p°mânturilibere. Oamenii au g°sit o alt° metod° pentru obt,inerea dep°mânturi fertile.

Ei au împ°rt,it p°mânturile lor arabile în dou° p°rt,i. Oparte au sem°nat-o, iar cealalt° au l°sat-o liber°. Aceastadin urm° s-a numit pârloag° £i servea drept p°£une pentruanimale, care, între timp, au £i îngr°£at p°mântul. Acest tip deagricultur° îl numim asolament bienal. Deoarece au folositanual doar jum°tate din terenurile arabile, iar recolta eraput,in°, acolo, unde condit,iile climatice erau favorabile, s-aintrodus asolamentul trienal. O treime a p°mânturilor erasem°nat° cu cereale de prim°var°, una cu cereale de toamn°,iar cea de-a treia era l°sat° în pârloag°. Terenurile se schim-bau anual.

HAMUL

Iobagii lucrau cu ajutorul animalelor, folosind mai ales boii.La început, animalele erau legate la gât cu un ham*, cu aju-torul c°ruia tr°geau c°rut,a sau plugul. Dac° efortul era preamare, animalele riscau s° se sufoce. Cu timpul, îns°, agricul-torii au descoperit c° animalele trag mai bine dac° hamul estea£ezat pe pieptul boului, adic° pe spat°. Cu ajutorul nouluiham, animalele aveau fort,°° mai mare.


Observat, i asolamentul trienal din imagineade pe pagina 11!

Nu trebuie s° ne imagin°m domeniul feu-dal ca o mo£ie modern°, care const°dintr-o singur° zon° imens° cultivat° cucereale. Aceste p°mânturi erau împr°£tiateîn diferite colt,uri ale t,°rii. Alodiul nobiliarera £i el împr°£tiat printre loturile iobagi-lor. A£a se putea lucra £i acesta mai u£or,dar, de la regulile ob£tei t,°r°ne£ti, nicinobilul nu putea face except,ie.

Care este diferent,a dintre p°mânturile pro-prii £i cele date în folosint,°?

Agricultor ■ Observat,i uneltele sale! Ce fel deplug este în imaginea de mai sus? ■ În spate, seobserva o cetate imensa. Oare cine locuia acolo?

Justificat, i avantajele asolamentului trienalfat,° de cel bienal!

De ce trebuiau schimbate culturile de peterenuri?

gâtar

colac deham


Aceast° nou° tehnic° de înh°mare a f°cut posibil° utilizareaplugului greu. Seceri£ul îns° s-a realizat, înc° mult,i ani, dec°tre omul aplecat, cu secera.

Care este diferent,a dintre coas° £i secer°?

VIAT, A LA SAT

În anii în care recolta era bogat°, t,°ranul £i familia lui tr°iaulini£tit,i pe perioada iernii. Dac° aveau o recolt° medie,duceau lips°. Foametea, bolile £i epidemiile distrugeau sateîntregi. Printre victime, se num°rau mult,i copii. Viat,a îns° nuera dificil° doar din cauza alimentat,iei s°race.

La începutul Evului Mediu, iobagii tr°iau în semibordeie(case cufundate pe jum°tate în p°mânt). Fumul ie£ea din cas°pe u£°. Iarna, iobagii locuiau în cas° împreun° cu animalelelor. Casele de la suprafat,a p°mântului au ap°rut dup° maimulte secole. În aceste case, în locul vetrei deschise, s-auconstruit deja cuptoare. Îns°, anexa locuint,ei de azi, baia,lipsea. §°ranii, din prim°var° pân° în toamn°, se sp°lau înpâr°u, iarna îns° nic°ieri. Mult,i erau chinuit,i de parazit,i*. Deaceea, femeile din sat se ajutau p°duchindu-se £i purecân-du-se reciproc.


Obiceiurile culinare ale t,°ranilor dinEvul Mediu. Majoritatea plantelor cultivatede c°tre t,°rani erau cerealele, din care seputea obt,ine p°satul. (Din acestea, mai apoi,se preparau diferite mânc°ruri.) Se mai cultiva grâul £i secara, dar o mare parte aacestora trebuia dat° nobilului. Pe masaiobagului, pe lâng° p°satul fiert, se maiservea sup° £i bere, iar, de s°rb°tori, pâine £icozonac. Carne mâncau foarte rar. Cre£tereag°inilor, a gâ£telor sau a porcilor s-a extinsfoarte încet. Vân°toarea, în majoritateacazurilor, era permis° doar nobililor.

Pe parcursul Evului Mediu, s-a extins £iîn mediile t,°r°ne£ti obiceiul de a facepâine. Combustibilul, adic° lemnul, erafoarte scump. Din aceste motive, t,°raniif°ceau pâine foarte rar. Existau zone undese înc°lzea cuptorul – pentru a face pâine– doar de patru – cinci ori pe an. Pâineaînt°rit° era f°cut° buc°t,i cu baltagul.Pentru a le putea mânca, feliile trebuiauînmuiate în sup°.

Str°mo£ul fotbalului. În Evul Mediu,t,°ranii din Anglia obi£nuiau s° joace un felde fotbal, duminica. Ace£tia au încercat s°rostogoleasc°, de la hotarul satului pân° însatul vecin, o minge mare, din piele, umplut°cu paie. B°rbat,ii din cel°lalt sat încercau s°-i împiedice. „Poarta” era peretele bisericii(unica construct,ie înalt° a satului).

Roata de moara cu antrenare inferioara si superioara. Mecanismul de macinare era pus în funct,iune de catre apa. Laînceput, apa misca roata din partea de jos, astfel ea se scufunda în apa. Aceasta era roata cu antrenare inferioara. Maitârziu, oamenii au realizat ca este mai bine daca apa cade pe roata de sus; aceasta era roata cu antrenare superioara.Tehnica în sine nu a fost utilizata doar în cazul morilor, ci si la diferite mecanisme cum ar fi joagarul sau sfarâmatorul ori

barosul de minereu.


VIAT, A DIN CETATE

În Evul Mediu timpuriu, nici nobilii nu tr°iau mult mai binedecât iobagii lor. Init,al, castelul avea un singur turn. Acestaera £i locuint,a nobilului, motiv pentru care s-a numit donjon.La început, înc°perile nu puteau fi înc°lzite, astfel oamenii,iarna, se ap°rau de frig cu ajutorul bl°nurilor. Apoi au ap°rut£emineele. Pe vremuri, nu existau nici geamuri. Iarna,deschiz°turile erau acoperite cu buc°t,i mari de lemn. Înc°perile erau luminate cu f°clii. Donjonul a fost înconjurat,mai târziu, cu ziduri de ambrazur° £i alte turnuri, astfel auap°rut cet°t,ile medievale.


Viat,a în cetate ■

Enumerat,i cu ce seocupa cei din interior!

Armamentul cavalerului ■ Ce fel de funct,ii îndeplineau diferitele componente ale armamentului? ■ Cine se afla lânga cavaler?


GOSPOD†RIA AUTARHIC†

Majoritatea satelor urm°reau s° se aprovizioneze din interi-or. Uneltele agricole erau confect,ionate de c°tre fierarul satului, iar oalele de c°tre olar. Cerealele erau m°cinate lamoara satului. Aceasta era construit° de c°tre nobil, iar, pentru folosirea ei, iobagii pl°teau cu f°in°. Firul necesart,es°turilor era tors de femei din lâna oilor, iar t,esutul era totîndeletnicirea lor. La început, £i ora£ele £i-au produs singureo mare parte a alimentelor £i a ve£mintelor. Prima parte aEvului Mediu se caracterizeaz° prin gospod°rieautarhic°.

Explicat, i ce înt,elegem prin „gospod°rie autarhic°”!


Îmbracaminte caracte-ristica epocii medievale

1. Cum s-au format primele sate?2. Din ce structuri sociale s-a format

iob°gia?3. Ce este robota?4. Care este înt,elesul urm°toarelor

expresii: pârloag°, asolament bienal£i trienal?

5. Caracterizat, i via•a iobagului £i a no-bilului!

6. Cum s-a ridicat o cetate?

Domeniul feudal

Iob°gia: din sclavi eliberat,i, militaris°r°citt,i.Iobag: obligat,ii în natur°, robot°.Agricultur°: asolament mai întâi bienal,iar apoi trienal.Ridicarea cet°t,ilor: donjon → cetate.Gospod°rie autarhic°.

Segmente din viat,a cava-lerului: Dupa duel, cava-lerul primeste coronit,a deflori de la doamna inimiisale ■ De ce s-au organi-zat turnirurile? ■ Pecealalta imagine: ramasbun. Cavalerul înge-nuncheaza în fat,a aleseiinimii sale, care îi taie si îipastreaza, ca amintire, o

suvit,a din par.


3. BISERICA MEDIEVAL†

În clasa a 5-a, at, i înv°t,at despre formarea £i r°spândirea cre£tinismului. Cultura £i viat,a cotidian° în Europa Evului Mediu

au fost influent,ate, în primul rând, de cre£tinism.

BISERICILE SATELOR

În Imperiul Roman, dup° r°spândirea cre£tinismului, fiecareora£ a avut cel put,in o biseric°. În biseric°, s-au t,inut cere-monii religioase adic° slujbe, în fiecare duminc°. Slujba afost celebrat° de c°tre prelat, cu ajutorul celorlalt,i preot,i.

Locuitorii regatelor formate pe teritoriul fostului imperiuerau, în majoritate, p°gâni. Ace£tia au crezut în existent,amai multor zei care tr°iau în izvoare, stânci, dar mai ales înstejari. Cu timpul, ace£ti p°gâni au f°cut cuno£tint,° cu religiacre£tin° £i s-au botezat. Au sosit printre ei preot,i cre£tini.Ace£tia doreau s° conving°, în special domnitorii, despre autenticitatea noii credint,e. Majoritatea popoarelorstabilite în Europa au devenit cre£tine. Aceste popoare, deobicei, nu locuiau în ora£e – precum în Roma antic° – astfelbisericile au fost construite în sate. Preot,ii lor au fost numit,iparohi (= preotul satului, din parohia respectiv°).


Care este cea mai semnificativ° diferent,°dintre religia cre£tin° £i religia grecilor £i aromanilor antici?

La început, cre£tinii au fost persecutat, i înImperiul Roman. De ce?

Care împ°rat roman a recunoscut oficialdreptul de practicare a cre£tinismului?

Stejarul t°iat. Conform legendei, SfântulBonifaciu a încercat în zadar s° cre£tinezep°gânii. La un moment dat, s-a înfuriat, aluat un topor £i a t°iat stejarul despre careoamenii au crezut c° este o zeitate p°gân°.Din lemnul stejarului a construit o biseri-c°. Puterea credint,ei sale i-a impresionatatât de profund pe lupt°torii germani, ast-fel încât s-au convertit la cre£tinism.

Iat° cum îl implora pe Dumnezeu unrege german: „ Dac° îmi vei d°rui victo-rie asupra du£manilor mei £i-t,i vei ar°taputerea, am s° cred în tine £i m° voiboteza. M-am rugat zeilor mei, dar se parec° ace£tia m-au p°r°sit.”

Ce credet, i, de ce se scrie în text cuvântulDumnezeu cu liter° mare, iar zeu cu liter°mic°?

Edictul unui împ°rat convertit lacre£tinism: „Dac° cineva nu ascult° depreotul s°u £i dac° nu va doborî stâlpiiridicat,i diavolului (zeit°t,ile p°gâne), atunci s° fie prins £i adus în fat,a noastr°.Noi vom decide în ce mod s° pedepsimvinovatul.” Asa s-au construit bisericile în stil roman. ■ Remarcat,i geamurile mici,

peret,ii grosi si scunzi!


Bisericile erau construite de c°tre nobili. O zecime din recol-ta iobagilor (dijma sau zeciuiala) era folosit° pentruîntret,inerea bisericii £i pentru plata parohului. Datoriapreotului era s° instruiasc° norodul £i s° t,in° ceremonii reli-gioase, biserice£ti. (Slujba era privit° de c°tre s°teni ca £i ogarant,ie a binecuvânt°rii divine asupra viet,ii £i activit°t,ii satului.) Preotul avea datoria s° verifice dac° tot satul eraprezent la slujba de duminic° £i de s°rb°tori £i s° interzic°lucrul în zilele de s°rb°toare.

SFINT, II ¢I MARTIRII

Biserica medieval° era caracterizat° prin cultul sfint,ilor.Cuvântul „sfânt” la origine însemna „proprietateaDomnului”. Cei despre care se credea c°, dup° moarte, vorajunge lângã Dumnezeu erau „sfint,i”.

La început, oamenii considerau c° doar martirii pot devenisfint,i. Martirii mai bine mureau, dar nu negau credint,acre£tin°. Mai târziu, au fost considerat,i sfint,i £i oamenii de£tiint,° £i înv°t,°torii cre£tini. Apoi, oamenii au numit sfint,i £ipersoanele virtuoase £i cinstite. Despre viat,a acestora s-auscris c°rt,i, pentru a servi drept înv°t,°tur° celorlalt,i.Povestirile despre viat,a sfint,ilor se numesc legende.Legendele cont,in multe elemente ireale, dar £i multeadev°ruri. Majoritatea lor sunt moralizatoare. (Vezi legendaSfântului Nicolae.)

Oamenii credeau despre r°m°£it,ele p°mânte£ti, hainelesau obiectele sfint,ilor c° au puteri magice £i le numeaurelicve. Cre£tinii p°strau asemenea relicve în altarele* biseri-cilor.


V° mai amintit, i de atacurile c°rui popor asalvat Papa, Roma?

Care împ°rat a fost încoronat de c°trePap°?

„Ceea ce este scrisul pentru cunosc°torulde carte, aceea este pictura pentru ceine£tiutori, tocmai pentru ca cei care nucunosc literele, s° citeasc° privind peret,iiceea ce nu pot s° citeasc° din codexuri” –afirma un Pap° celebru. (Grigore cel Mare[Nagy Szent Gergely], sfâr£itul secoluluial VI-lea.)

Ce important,° aveau pentru cre£tini pic-turile de pe peret, ii biserici?

Ce trebuia s° £tie un preot? S° boteze, s°cunune, s° învet,e oamenii despre ce e r°u£i ce e bine, s° t,in° slujbe, s° consolezebolnavii £i s° înmormânteze. Pentru aces-tea, trebuia s° cunoasc° literele £i s° £tie s°cânte.

Sfântul Nicolae, conform legendei, eraepiscop. Când a aflat c° în ora£ul s°u sunttrei fete care nu se pot m°rita, fiindc° nuaveau zestre, tare s-a mai întristat. Dar ag°sit repede solut,ia. A aruncat fetelor pefereastra deschis°, o pung° cu bani, astfelc° tat°l a reu£it s°-£i m°rite fiicele.Desigur, nu £tim dac° într-adev°r s-aîntâmplat a£a, c°ci aceast° întâmplare s-anotat cu mult timp dup° moartea lui

Nicolae. Mesajul transmis de aceast° povestire îns° este unulautentic: chiar £i în situat,iile drastice bun°tatea te poate salva.De aici provine obiceiul din Germania (care, mai apoi, s-a extinsîn întreaga lume) de a d°rui copiilor, de ziua Sfântului Nicolae,diferite cadouri.

Cele mai importante s°rb°tori din Evul Mediu. Pe lâng° ziuade duminic°, s-a s°rb°torit pretutindeni Cr°ciunul £i Pa£tele. Erala fel de important s° se s°rb°toreasc° £i ziua sfântului al c°ruinume era purtat de biseric° £i ale c°rui relicve se aflau în altarulbisericii. În zi de s°rb°toare, nimeni nu lucra. În multe locuri,oamenii au pus în scen° povestea s°rb°torii respective. De aicivine £i obiceiul betlehemului în Ungaria.

Ce s°rb°torim la Cr°ciun, dar la Pa£ti?

Azi, prin cuvântul relicv°, nu înt,elegemnumai obiecte religioase. Ce numim de exemplu„relicv° de familie”?

Anul trecut at, i înv°t,at despre martiri. Cine aufost ace£tia?

PRELAT, II

Episcopii £i arhiepiscopii erau superiorii (conduc°torii)parohilor. Rangul de arhiepiscop era mai nobil decât cel deepiscop. Deasupra superiorilor se situa Papa de la Roma.Majoritatea clerului superior era numit de c°tre rege. Deaceea, printre candidat,i se aflau adesea prietenii sau protejat,iiregelui. Nu este de mirare c° mult,i clerici preferau vân°toareasau luptele în locul rug°ciunii neglijând astfel obligat,iile biserice£ti.


C†LUG†RII

În Evul Mediu, un rol important, pe lâng° prelat,i £i parohi, îlaveau c°lug°rii.

La început, siha£trii au fost cei care au ales singur°tatea£i lini£tea, stabilindu-se departe de locurile aglomerate.Ace£tia doreau s° nu fie perturbat,i de nimeni în timp ce serugau lui Dumnezeu. Mai târziu, oamenii care erau atra£ide viat,a spiritual° s-au grupat în mici comunit°t,i. Ace£tiasunt c°lug°rii, care tr°iau în m°n°stiri, sub conducerea unuiabate. Abatele a urm°rit cu atent,ie munca £i programul lorzilnic. Obligat,iile c°lug°rilor au fost chiar notate; acestea lenumim reguli. Cele mai importante cerint,e erau supunerea £is°r°cia. C°lug°rii au renunt,at £i la c°s°torie. Masa lor erasimpl°. În locul c°rnii scumpe, mâncau mâncarea s°racilor,pe£te £i brânz°. Datorit° lor, s-au înfiint,at multe hele£teie.

Sfântul Benedict era unul dintre cei mai cunoscut,i abat,i,precum £i autorul unui regulament c°lug°resc. Acesta a fostun om cu mult° r°bdare, care nu pretindea c°lug°rilor sacri-ficii imposibile. Mai apoi, adept,ii s°i, au fost numit,i c°lug°ribenedictini. Sfântul Benedict era indulgent chiar £i cu ceicare at,ipeau în timpul vegherii. A pretins îns° ca tot,ic°lug°rii s°i s° lucreze. C°lug°rii îngrijeau cu drag s°racii£i bolnavii neajutorat,i.

În Evul Mediu înc° nu s-a cunoscut tiparul. C°rt,ile scrisecu mâna, le numim codexuri. De regul°, acestea erau scrisede c°tre c°lug°ri.


Manastirea Sankt Galen. Manastirile deseorierau compuse din mai multe cladiri, în asa fel

încât aratau ca un mic oras

Când folosim expresia „conform regula-mentului”?

Calugari secerând. Imagine de altar din 1500 ■

Remarcat,i unealta cu care secera! Oare de ce se roaga unul dintre calugari?

Clopotele. Regulamentul prescria, la anu-mite intervale de timp, rug°ciune comun°.Clopotele care chemau la rug°ciune seputeau auzi pretutindeni. De aici £tia omuldin Evul Mediu cât este ceasul.

Clopotele au fost turnate din diferitemetale, de obicei bronz, iar turnarea lornecesita cuno£tint,e serioase. Clopotele nuchemau la rug°ciune numai c°lug°rii.Începând cu secolul al XVII-lea, aproapefiecare biseric° le folosea. Acestea atârnauori în turnul bisericii ori separat, lâng°biseric°, în clopotnit,°. Sunetul lor chemaoamenii la slujb°, vestea moartea cuiva(clopotele se tr°geau diferit dac° mortulera b°rbat, femeie, copil sau b°trân), £iconducea mortul pe ultimul s°u drum.Vizitatorii mai important,i au fost salutat,ide sunetul clopotului. În multe zone,clopotele vesteau £i pericolul, diferiteleatacuri, iar în alte locuri s-a crezut c° sune-tul clopotelor contracareaz° epidemiilesau catastrofele naturale. Exist° locuri undecolopotele se trag în momente speciale. ÎnSeghedin, de exemplu, clopotele bat timpde o or° pe data de 12 martie, ziuacomemorativ° a victimelor inundat,iei, dinsecolul al XIX-lea; în biserica din centrulPestei, în fiecare noapte la ora 3, se batclopotele pentru a aminti de epidemia decium°. Clopotele amut,esc cu câteva zileînainte de înviere. Se spune c°, în acestezile, clopotele merg la Roma.


Documents

DRAGI ELEVI DIN CLASAA 6-A Sper · 2017-05-11 · Orientului Antic! Ce înt,elegem prin sistem de irigat,ie? Ce fel de plante s-au cultivat în acest mod în Orientul Antic? Ce fel