Dragul meu ABECEDARPrima carte de şcolar !Cărticica mea de drag ,Cu fereastră şi cerdacŞi cu foşnet de copac...

Îţi aminteşti ? La început ,Ce greu a fost !Atâtea semneParcă fără rost :Ovale , zale , bice , bastonele ,Priveam nedumerit la ele .Acum le stăpânesc pe fiecare ;Prietene îmi sunt ,Iar eu - un mândru ciobănaşîmi pasc cu grijă , turma de mioare ,Cum mă învaţă Buna Învăţătoare .

Literele ştiu câte o povesteCât Neghiniţă sau cât o alunăPe care , numai o dată în an ,Vin să ne-o spună .

1

Hai , cântă ciobănaş ,Din fluieraş !Să joace munţiiBlânzii uriaşiPotecile să-şi pună licuriciCu felinare miciPentru pitici ;Să vie păsările-n zborŞi mieii cei cu mers uşor ,Arici ţepoşi cu paşii miciŞi cârdurile de furniciŞi cu bunici şi cu nepoţi ,Să vie la serbare toţi !Povestea literelor începe !Ne înclinăm , Alfabetule - mărite ,Ascultându-ţi , pe rând , fiicele .Înşiră-te , mărgăritare !

A fost odată , a fost cândvaUn moş bătrân cu baba sa ;Uitaţi de lume ei trăiauîntr-o căsuţă , undeva ,Cu toate basmele în ea .Acul coseaFusul torcea ,Băbuţa mică împleteaCovor cu stele argintiiDin care se cerneau pe searăPoveştile către copii .

2

A

Berzele-au făcut cuibarCât o roată de la car ,Colo sus , lângă un nor ,La poarta bunicilor ,între ramuri şi frunziş ,Cerul li-i acoperiş .Şi de-alaltăieri , din zori ,Berzele au puişori .îi întreabă :

- Vreţi halva ?Iar ei dau din cap că „da" !

Casa , când o faci , îi puiLemne , cărămizi şi-un cui…Ba mai multe cuie-mi pare ,Că şi casa este mare ;Nu e cât a lui AzorFără geamuri şi pridvor ,Fără coş înalt spre cer ,Fără pat şi frigider .Casa , când o faci , tu vreiSă dureze... e-he-hei !Şi să-ţi placă , nu-i aşa ?Fiindcă este casa ta !

B

C

3

Două dude dintr-un dudDimineaţa nu aud ,Pe la prânz aud niţel ,Cât o urmă de viţel .Seara , când se bat pe drumTaurii cu nori de fum ,Două dude dintr-un dudCic-aud şi ce n-aud...Baba Cloanţa , când le-audeAre ochii ca de dude .

Elefantul - uriaşulClatină , de vrea , oraşul .Şi , de vrea , adeseori ,îşi trimite nasu-n nori ;Şi prin pomi cotrobăie ,De adună frunzele .La o masă... e de furcă...Cu un pom nici nu se-ncurcă.Şi mai are nişte colţi ,Uite-aşa... de câţiva coţi ,Şi urechi ca nişte roţi .Dar e blând cât e de mareŞi mă duce în spinare.

D

E

4

Furnicuţa - bunicuţaŞi Furnicul de bunicu'Au un nepoţelCare vrea...altfel :Când e de culcare ,El vrea la plimbare ,Când e să mănânce ,Lui îi vine-a plânge ,Când e noapte-afară ,Cântă la vioarăŞi când e soareVrea un nor mai mare...Ce-o să se facă, drăguţa,Bunicuta-FurnicutaŞi Bunelul-FurnicelulCu-n nepot… puţin mai altfel?

Ghi-ga-ga şi ga-ga-ga !Gâştele au pornit, aşa,Ca bărcuţele argintiiCu lopeţi portocalii.Şi bărcuţele mai mici,Ba încolo , ba aici ,Cu albastru se adapăCiupind soarele din apăE mălai sau altceva ?Ghi-ga-ga şi ga-ga-ga !

F

G

5

Hai la joc cu fulgi albaştriNinşi din ape , ninşi din munţiHai la joc când se coboarăHaina serii peste punţi !Hai la joc cu mic, cu mareŞi cu iarba din cărare ,Şi cu stele şi cu vise ,Cu căpşuni şi cu caise.Hai la joc,Că-i cu noroc !

Ion avea o pălărieîntinsă aşa ca o tipsieŞi-a pierdut-o( nu ştiu cum );Marin ar fi găsit-o-n drum...Şi-a pus-o, deci , pe cap, MarinŞi a pornit la drum senin.Acum, să vezi ce ghinion :Marin se crede a fi Ion ,Ion are şi el un spin :Că e Marin sau nu-i Marin .O codobatură , spre han ,De sub o frunză de lipan,Strigă senin chimion:- Eu sunt Marin !- Eu sunt Ion !

H

I

6

Învăţătoarei îi spun , cu fală ,Iubitei mame de la şcoală.Stăpâna basmelor frumoase,A literelor graţioase,A cifrelor puse-n probleme,Stăpână peste atâtea teme.,învăţătoare-ţi spun, cu fală,Iubită mamă de la şcoală !Eu sfatul ţi-1 urmez cuminte,Tot ce mă-nveţi eu iau aminte,Iţi simt ocrotitoarea mână,învăţătoare , zână bună !

Joi , trecut-a pe la noiJupâneasa VulpişoarăCu jupanul ei Vulpoi.Jupâneasa graţioasăCa pe jar şedea: vai, vai !Răsucind un evantai,Sorbind sucul cu un pai.-Vai !- zice jupan Vulpoi(Când serveşte o cafea )Nu ştiu ce au unii cu noi ,Zău aşa !-Rea e lumea, soro dragă ,Zice dânsa cu dispreţ .- Noi mâncăm doar fân din luncă.(Dar cu ochii spre coteţ...)

Î

J

7

Kilogramele de mereCu obrajii de vopsele ,Vesele şi răsfăţate ,în sacoşă , s-au găsit ,Cu cartoful bosumflat ,Supărat ,În haina luiDe culoarea drumului.- Ce ai , mărule , matale?- Ori îţi plouă în sandale ?Dar un morcov furios ,Cu mustăţile zbârlite ,Zice-ncet , cu glasul gros :- Domnişoare ionatane ,Nu cunoaşteţi , of , of , of ,Un cartof ?

Lebăda, din zori de zi,Stă la sfat cu nuferii,Mândră-n pene de ninsoare.Argintii şi lucitoare.Şi prinţesa graţioasăŞtie bine că-i frumoasă ;Când uşor-uşor pluteşteChipu-n lac îşi oglindeşteŞi se-ntreabă :- Eu sunt oare ?Sau pe lac e-o albă floare ?

K

L

8

Mamă, zână bună , ţieîţi spun prima poezie ,Tot aşa cum ţi-am spusDe-un dinte ce s-a dus ,Şi de-o febră, de-un necaz ,Şi de mărul din obraz ,Şi de-o notă mică, mare ,Şi , din lecţii de-o-ntrebare…Mamă dragă , mama bună ,Prima mea învăţătoare !

Nuca este căsuţaCe se dă uţaPe-o creangă de nuc .Când cântă un cuc .Şi-n nucul din curte ,Căsuţe sunt multe ;Din dese frunzare ,Cad toamna-n cărare .Din casa cea mică ,Din lemn şi pitică ,Eu miezul adun ,Că-i dulce şi bun .

M

N

9

Oul este un palatVăruit şi curat :Fără uşă ,Fără scară ,Fără geam sau cutie poştală ,Fără scaune, masă…Prinţul va şti de acolo să iasă .

Pelicanul - năzdrăvanulPrinde peşte cu toptanulŞi-1 adună la un loc ,Lângă cioc , mai jos de cioc ,Într-o traistă-ncăpătoare ,S-aibă puii de mâncare .Puii lacomi se servescPan' ce traista o golesc.Şi din pelicanii micilată-i pelicani voinici !

O

P

10

Roata pune-n mişcareLumea cea mare .Oamenii toţiŞi-au făcut roţi ,La trăsuri , la maşini , la tractoare ;Şi toateMerg ca pe roate.Roata rostogolităŞi nepotolităAleargă , nu se-ncurcă ,Coboară , urcă,Abia se opreşteŞi iarăşi porneşte .De când e stăpân pe roata cea mare ,Omul odihnă nu are !

Soarele e un Făt-FrumosLuminos.Ziua întreagă,într-o caleaşca de foc, pe boltă, aleargă.Seara, e obosit tareŞi coboară încet la culcare.Peste palatele-ntinseVisul se lasăŞi soarele nu ştie cum îl cautăLuna-fată frumoasă.

R

S

11

Şapte şoapte şi-un şoptit ,De cu zori , s-au întâlnit .Şoaptele şoptesc în lege ,Dar şoptitul nu-nţelege .- Ce-ai , măi frate, ce te doare ?Ori eşti de urechi cam tare ?(Că şi cu-n şoptit în ciorbăTot nu este vorba-vorbă).Nu vezi că se face noapte ?Dă-le mâţelor de şoapte !

Toc-toc-toc!în orice loc.Toacă toată ziua tareO ciocănitoare-vrăjitoare.Toacă fân ?Toacă mărar ?Când mai des ...Şi când mai rar...De ascultă , e cu-n scop :Are dânsa stetoscop.Şi consultă fără stopPăr cu nuc şi măr cu plop.Mamă, mamă , să mă-mpiedic.Uite, frate , ce mai medic !

Ş

T

12

Ţara cât este de mare ?Cât un munte cu cărare ?Cât un munte şi-o câmpie ?Cât un deal cu pomi şi vie ?Ţara-s munţii-n horă prinşi ,Cu argint pe frunte ninşi ,Dealurile-n valuri lineŞi cu pivniţele pline ;Sânt câmpiile cu grâu ,Pe la brâu cu-albastru râu .Şi e mare ,Că ne arePe noi toţi :Strămoşi , nepoţi .

Ursul umblă furios ,Mormăind în sus şi-n jos .- Ce-ai , măi urse - frăţioare ?Ce te doare ?Oare vreiMiere din ştiubei ?Suc de zmeură să bei ?îngheţată de agrişeSau plăcintă de măcrişe ?Poate vrei să-ţi dau o prună ,Moşule cu blana brună ?De nimic nu-mi este dor ,C-am un ghimpe în picior .Mor , mor , mor !

Ţ

U

13

Varza s-a-ntâlnit cu barzaLângă-o brazdă de mărar ;Şi acum calcă barza rarVarza-i spune :N-ai ca mineFuste multe... Ce ruşine !Barza i-a zâmbit de sus ,Şi-a luat zborul şi s-a dus .

Xenia are un pixŞi la ora şapte fixLasă pixul şi-un creionŞi cântă la xilofon .Exersează , exerseazăŞi pe toţi exasperează .Un dovleac a explodat ,Că n-a fost examinat ,Iar un iepure de-un cotSe exprimă prea de tot…Vai ! - exclamă un ţânţarEste extraordinar !

V

X

14

Zece zebre şi-un zebroiPasc pe câmpul de trifoi ;Şi cum stau aşa-nşirate ,îndungate şi-nvărgate ,Zici că Leana a spălatŞi întinse la uscat ,Agăţate , colo-n zare ,Parcă. ..zece pijamale !

Zilele săptămânii

Băbuţa săptămânaChiar şapte fete are ;Frumos se ţin de mânăŞi pleacă la plimbare ;Luni, marţi, miercuriSunt primele trei ,Mijlocie, apoi ,Este joi ,Vinerea şi sâmbătaŞi apoi, duminica .

Şapte fete cucuiete ,Şapte flori-şapte surori .

Băbuţa săptămânaChiar şapte fete are ;Frumos se ţin de mânăŞi pleacă la plimbare .

Z

15

ASunt harnic şi la toţi plac,Cu mine coşi şi sunt un…

BDe mă umfli-ndată zbor,Mă înalţ, rotund , uşor.Când mă sparg , ce ghinion...Aţi ghicit ? Sunt un…

CEu sunt plină de poveşti,Dacă ştii să mă citeşti.Dacă mă iubeşti...ai parte.Eu prieten sunt şi…

DŞtiu un căpăcel de fier,Acul nu trece prin el.Când Măria coase iar,Pune-n deget...

EEste mare, iute-n pas,Cu o trompă-n loc de nas...

FChiar de nu eşti croitoreasă,Tu mă ţii la tine-n casă.Tai hârtie , peteceŞi îmi zice ...

16

GIn grădina lui, VasileA săpat vreo două zile.Vrea pământul să-1 aşeze,Brazdele să le grebleze.Ce unealtă, aţi aflat,Foloseşte la greblat?

HHoria, la şcoală ,vineîmbrăcat cum se cuvine.Şi nu este nici o tainaEl îşi perie, cu grijă,Zilnic îngrijita-i...

IFuge , chiar la deal mai bineŞi se teme de oricine.Este mic şi drăgălaşŞi se cheamă...Ne învaţă lucruri multe.Cine n-ar vrea s-o asculte?Eu cu drag i-aduc o floare,Că e doamna.

JMaşinuţe, păpuşele,Trenuleţe, mingi zglobii,Toate sunt , într-un cuvânt.Nişte...

17

KDe e zahăr, de-i orez,Când le cumpăr, să le am,Le măsor c-o unitateCe se cheamă...

LPe cerul nopţii e doar unaŞi se numeşte...

ME rotund şi roşuBun într-adevăr,Îl muşc cu plăcereŞi se cheamă...

NAre coajă , are miezŞi e bun când se usucă.Este fruct crescut de nuc.Cum se cheamă , oare ?

OE un animal cuminteNu prea-i place însă ploaia,Paşte-n turmă şi dă lapte,Dă şi lână şi e...

18

POmul seamănă-n ogor,Boabe, grâul roditor;Şi udat şi îngrijitRodul iese însutit.Boabele duse la moarăFac făina albişoară.Din făină , până mâine.Mama face bună..

RNegre şi-albe-s peneleCoada parcă ar fi un V.Pleacă de la noi din ţară,Primăvara vine iară.Zboară iute , este micăŞi se cheamă...

SStă pe viţă brobonatŞi e dulce la mâncat.Să fie un ciucure ?Fugi de-aici , că-i...

ŞCenuşiu şi tare micMi se teme de pisic.Stă pitit , deoareceSe numeşte...

TAre floare mândră tareCu parfum şi cu culoare.Te înţepi când rupi un firCă e fir de…

19

ŢAre coarne şi bărbiţă,Merge lângă o căpriţă.Ştiu că este tare-n capCum se cheamă oare .

UO deschidem negreşit,Dacă ploaia s-a pornit.Şi ne apără de ploaie,Chiar de plouă în şiroaie.

VSare iute prin crenguţe Cu alune în lăbuţe.Şi roşcată e blăniţaCin-să fie…

XŞi-a făcut , mai ieri , GheorghiţăDouă beţe şi-o scăriţă,Vrea să cânte-n orice ton,Fiindcă are…

ZCând îl trag încet de sfoară,Vântul bate şi el zboară.Mi 1-am meşterit chiar euŞi sunt mândru c-am un.

20

Numărăm până la 10

0ZERO e clădirea goalăFără nici un ţânc în şcoală ,Colivia ce o ţiiFără vrăbii şi scatii;Este - acvariul fără peşteŞi balonul ce pocneşteGol - goluţ ciupit de-un cleşte,însă numerele toateFac ce fac,Că de-l pun la dreapta lor,Cresc precum un cozonac.

1UNU e un cârligelŞi e singur-singurel.Una este numai Luna,Unu-i Soarele din zare,Una e măicuţa-buna,Una-i tara noastră mare.

2DOI e lebăda frumoasăPrintre trestii graţioasă,Doi ochi sunt şi două mâini,Două mâini, două picioare,Două feţe luna are.Câte doi sunt buni amici,Doi părinţiŞi doi bunici.

21

3TREI a fost un colăcel,Dar Gigei,Muşcând din el,Jumătate 1-a mâncat,Jumătate 1-a lăsat.Trei sunt iezii mititei,Purceluşii sunt tot trei,Trei sunt date de-ncercatŞi trei fete de-mpărat.

4PATRU e un scăunelRăsturnat de Costăchel.Anul, cât este de marePatru anotimpuri are.Carul are patru roti,Fără patru nici ca poţi.Şi picioare, calul are,Ca şi ursul din pădure,Câte patru fiecare.Dar ca notă-n catalogZău că nu e bun deloc.

5CINCI e semnul de-ntrebareRăsturnat de nu ştiu care,E o seceră de mânăPusă-n cui de o bătrână.Cinci la mână-s degete,Harnicele, frumuşeleŞi unite împreunăCa să facă treabă bună.

22

6Ochelarii lui TănaseNiţeluş s-au rupt şi-s 6;Şi acum îi pune elAşezaţi în chip şi fel ,Dar nu sunt ca ai lui tata,Că s-au rupt acum şi gata.

7ŞAPTE este ca o coasăAşezată după casă,Fâş prin iarba de mătase.Şapte sunt pitici,Şapte felinareŞi tot şapte zileSăptămâna are.

8OPT e împletit colacŞi cu miere şi cu mac;Mănânci mierea, mănânci macul.Despletind frumos colacul.Nu doar colăcelul copt,Chiar şi ochelarii-s opt,Ba şi bicicleta-mi pareC-ar avea asemănare.Opt e colăcelu-ntreg,Nu-l greşesc că-i greu să-l dreg.

23

9Nouă-i şase răsturnat,Dar cu-atât n-am terminat,Că din astă întâmplareS-a trezit cu trei mai mare.Când zici nouă, vezi, drăguţă,Şi o haină nou-nouţă.Dar şi nouă ca şi vouăMult ne place nota nouă.

10Uite, nu ştiu cum să zicDintr-un 1 şi nimicŞi prin nu ştiu ce-ntâmplareIese nota cea mai mare.lată-acum prin gând îmi treceSă fiu un copil de 10.

La şcoală

Sună clopoţeii toamnei,Şcoala-i un buchet de flori,Cerul scrie cu cernealăŞiruri duse de cocori.

Dumitrel duce ghiozdanulPin de sfaturi şi sfială.Cât îl sâcâie-ntrebarea:- Oare cum o fi la şcoală?

- Nu te teme, parc-ar spuneVrăbiuţa de pe ram;Am să-ţi ciripesc la geam,Ca să iei doar note bune.

24

Ce voi fi

- Ce voi fi ?- l-am întrebat pe tata,Care meserie să-mi aleg ?Tata a zâmbit, privindu-şi fataŞi mi-zis domol, să-l înţeleg:

- Multe meserii sunt inventate,Insă lucrul cel mai minunatE să-nveţi a fi întâi de toate,Ţine minte: om adevărat!

Vorba lui în gând mereu îmi sunăŞi mă-ntorc spre sfatul său mereu ;Zilnic am să fac o faptă bună,Ca s-ajung un om ca tatăl meu.

Învăţătoarei

Când am venit la şcoală-n toamnăEram un ţânc sfios şi mic ;M-aţi mângâiat pe creştet, Doamnă,Şi, parcă, m-am simţit voinic.

Nu aţi văzut în ochi de steleBobite calde de mărgele,Sau le-aţi văzut, acum ştiu clar,Dar le-aţi închis într-un sertar.

Ce caldă mână mi-aţi întins!Şi-am scris şi am citit cu spor;Nimic în viaţă nu-i uşor!Să fim destoinici ne-aţi pretins.

25

O dată, poate, aţi lipsit,Ce mult atunci ne-am necăjit,Că e uşoară truda noastrăDoar sub privirea dumneavoastră.

Şi în dulapuri ferecateSunt toate poznele-ncuiate,Le-aţi adunat ca pe mărgeleDar noi... am învăţat din ele.

Acum , când primul an s-a dusCa Soarele către apus,Pe când ne înălţăm c-o treaptă,Vă sărutăm mâna cea dreaptă,

Şi vă aducem Doamna noastrăTot cerul într-o floare-albastră!

Scrisoare

Bunico, scriu prima scrisoareAzi , pe adresa dumitale.

Ştiu alfabetul, scriu, citesc.Bunico, ce mult te iubesc!

Cu grijile, cu treburi multe,Îţi este greu, nu e aşa? Dar în curând va fi vacanţăŞi iarăşi ne-om îmbrăţişa.

Te-oi ajuta pe la grădină,Prin casă-ţi voi da ajutor,Să uiţi că n-am fost lângă tine,Să uiţi că nu ţi-a fost uşor.

26

Abia aştept să-ţi spun măcarPuţin din cât a fost de greuSă fiu în clasa-ntâi şcolar!Dar, de-ai avea o-nvăţătoareCum este buna doamnă-a mea,Ai vrea să vii şi tu la şcoală.Să-nveţi din nou, aşa ai vrea.

Te-mbrăţişez, dragă bunicăŞi-ţi desenez o floare mică.

27