UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA’’ DIN SIBIU

Facultatea de Medicină ,,Victor Papilian’’

MASTER Management sanitar VIII

REFERAT LA DREPT ADMINISTRATIV

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFI

STUDENT MASTERAND

Sibiu 2009

SISTEMUL DE LUARE A DECIZIILOR DIN DISPENSARUL TBC TG-MURES, ŢINÂND CONT DE PRINCIPIILE DIN PROGRAMUL DE GUVERNARE

APROBAT CONFORM HOTARARII PARLAMENTULUI ROMANIEI NR. 31/2008, PUBLICATĂ ÎN M. OF. AL

ROMÂNIEI PARTEA I, NR. 869/2008

I. Introducere

Programul de guvernare 2009 – 2012, a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea

I nr. 869 din 22/12/2008 şi cuprinde 29 de capitole, cu un prim capitol în care se

urmăreşte stoparea crizei globale extinsă şi în România, iar capitolul 6 vizează sănătatea.

Se prevede asigurarea a 6% din PIB pentru Sănătate până în 2012, garantarea accesului la

servicii de sănătate de calitate pentru toţi oamenii, dezvoltarea asistenţei în mediul rural ,

creşterea salariilor personalului din sistemul sanitar, şi implicarea administraţiei locale în

managementul spitalelor.

Programul de guvernare a fost scris de Gheorghe Pogea, Andreea Vass şi Cătălin Vatafu,

pe baza consultărilor comisiilor de specialitate din cele doua partide, PD-L şi PSD,

afirmă surse apropiate noului guvern. El a fost negociat din partea PSD de Constantin

Niţă.

Programul de guvernare este elaborat într-un context internaţional caracterizat

printr-o profundă criză financiară şi economică globală. Efectele crizei financiare sunt

resimţite puternic în statele europene dezvoltate, care se confruntă deja cu încetiniri

semnificative ale ritmului de creştere economică sau chiar cu recesiune economică.

II. Prezentarea unităţii

2

Dispensarul TBC Tg-Mureş se află pe un amplasament cu suprafaţă construită

desfăşurată de 2920 mp în Tg-Mureş, pe str.Gh. Marinescu nr.5 şi funcţionează într-o

clădire care a fost construită –la fel ca şi Clinica Pneumoftiziologie, clădirea vecină,

aflată în aceeaşi curte- în anii 1904. Ca şi arhitectură clădirea se încadrează în stilul vechi

din acea perioadă, fiind lipsită de unele structuri funcţionale cerute de standardele

actuale.

Dispensarul TBC (Ambulatorul de specialitate al Clinicii) deserveşte zona de

urban (tot oraşul Tg. Mureş) şi cea mai mare zonă de rural din Judeţ şi are activitate

independentă de monitorizare a bolnavilor de TBC şi a bolilor cronice din ambulator ca şi

diagnosticul şi tratamentul ambulator al bolilor respirator, asigură prin serviciile sale

asistenţă medicală complexă, curativă, preventivă, şi de recuperare a pacienţilor ,cu

respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale. Clădirea este

amplasată în partea de nord-est a municiului Tîrgu Mureş, locaţia fiind bine deservită de

mai multe linii de transport în comun. Construcţia este prevăzută cu 3 cabinete, sală de

tratament,compartiment statistică prevăzut cu calculatoare,vestiar, şi grupuri sanitare.

Spitalul are în structura sa115 paturi, farmacie cu circuit închis, sterilizare, laborator

radiologie,compartiment explorări funcţionale, laborator analize medicale, punct recoltare

spută, fişier şi statistică medicală.

Pentru desfăşurarea activităţii dispensarului în condiţii optime de eficienţă, unităţii

i-a fost repartizat un număr de 13 posturi cu următoarea structură:

-medici specialişti:3

-asistente medicale:8

-îngrijitoare:1

-tehnician:1

III. Implementarea obiectivelor de guvernare la Dispensarul TBC Tg-Mureş

1. Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii în condiţiile

compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană.

- Serviciile Dispensarul TBC răspund nevoilor comunităţii asigurând servicii de calitate

în ambulator

3

- Accesibilitatea serviciilor oferite - este singura unitate de profil din judeţul Mureş, for

metodologic pentru judeţele din jur ce nu au Clinici universitare şi de consult interclinic

pentru alte Clinici din oraş sau spitale din alte judeţe; Zona de adresabilitate s-a extins

constant de la înfiinţare şi până în prezent, ajungându-se astăzi ca,să apeleze la serviciile

clinicii şi dispensarului, atât pacienţi din judetele limitrofe , cât şi din alte judeţe din ţară .

-Creşterea calităţii serviciilor medicale şi diversificarea serviciilor oferite

pacienţilor- creşterea competenţei şi calităţii actului medical precum si posibilităţi de

dezvoltare pe care le poate deschide „turismul” medical,prin integrarea în UE cu consecinţe

benefice în domeniul sănătăţii şi economic pentru locuitorii judeţului si municipiului

- Pentru încadrarea clădirii Dispensarului TBC în standardele impuse de destinaţie şi de

normele de igienă a mediului, precum şi pentru obţinerea avizului de funcţionare sunt

necesare lucrări de consolidare şi reparaţii capitale, de îmbunătăţire a confortului, igienei

şi de respectare a circuitelor interioare precum şi modernizare conform normelor impuse

de DSS, reabilitarea la nivelul normelor de funcţionare şi dotare din Uniunea Europeană.

- Creşterea capacităţii operaţionale prin îmbunătăţirea fluxurilor operaţionale: încheierea unor

protocoale de colaborare cu clinicile de profil medical, chirurgie, etc.

2. Aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioadă

de minimum 8 ani.

- În România s-au făcut în ultimii ani progrese remarcabile în domeniul controlului

tuberculozei prin implementarea Programului Naţional de Control al Tuberculozei 2001-

2005. Totuşi, experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii notau, în cadrul procesului de

evaluare a PNCT din anul 2005, că nu există intervenţii sistematice şi coerente de

informare-educare-comunicare în cadrul PNCT şi recomandau elaborarea unei strategii

naţionale pentru controlul tuberculozei, ca şi planificarea şi implementarea de intervenţii

de comunicare pentru schimbarea comportamentelor adresate populaţiei din comunităţile

sărace, grupurilor vulnerabile, precum şi pacienţilor cu tuberculoză, pentru creşterea

aderenţei la tratament.

Acest proiect presupune realizarea intervenţiilor recomandate de către experţii OMS şi

anume elaborarea unei strategii pentru controlul tuberculozei, elaborarea şi tipărirea de

materiale educaţionale (materiale cu impact major audio-vizual şi tipărituri) pentru

bolnavii de tuberculoză şi pentru grupurile vulnerabile - materiale care vor fi distribuite

4

beneficiarilor la nivel naţional, desfăşurarea de activităţi de informare-educare-

comunicare în comunităţile sărace şi vulnerabile precum şi în rândul pacienţilor cu

tuberculoză, pentru creşterea aderenţei la tratament. Sesiunile de informare vor fi

susţinute de către experţi locali, supervizaţi de personalul din cadrul proiectului şi îşi

propun să atingă aproximativ 8600 de persoane, prin organizarea a 82 de caravane în

Bucureşti şi alte 10-12 judeţe. Fiecare caravană va cuprinde câte 3 sesiuni de informare,

organizate în trei localităţi diferite, propunându-şi o audienţă medie de 35 de persoane pe

sesiune.

3. Creşterea graduală a resurselor alocate, pentru asigurarea unui sistem de

sănătate la nivel european.

-Evaluarea spitalului de către o comisie de acreditare din punct de vedere al serviciilor

medicale în raport de capacitatea resurselor dotării cu aparatură in vederea elaborării

programului de reorganizare .

-Dezvoltarea unui sistem de identificare a problemelor privind activitatea la nivelul

fiecărei secţii sau compartiment al spitalului.

-supravegherea şi evaluarea continuă, la scară locală şi naţională, a gradului de

implementare a fiecărei activităţi antituberculoase

-Dotarea cu echipamente informatice şi a unui soft specific pentru întocmirea şi crearea

bazelor de date şi a unei reţele informatice în clinică şi între clinici, farmacii şi casa de

asigurãri de sãnãtate (Mures) ceea ce va uşura sistemul în luarea deciziilor (rapiditate şi

eficienţă

-atragerea de noi resurse financiare de la Consiliul Local pentru dotări cu echipamente şi

pentru procurarea de aparatură de înalta performanţă

- implementarea asigurărilor private de sănătate, care are ca o consecinţă benefică,

degrevarea sistemului social de povara crescândă şi presiunea tot mai mare la care este supus

din partea asiguraţilor.

- efortul autorităţilor locale de a implementa un proiect de planificare strategică în domeniul

sănătăţii

- posibilitatea atragerii de fonduri prin sponsorizări, donaţii

4. Oferirea şi garantarea accesului tuturor cetăţenilor la servicii de sănătate de

înaltă calitate.

5

- Creşterea accesibilităţii la serviciile medicale pentru grupele defavorizate ale

societăţii

- Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra riscului de îmbolnăvire prin TB

- Creşterea nivelului de cunoştinţe referitoare la TB

- Creşterea nivelului de adresabilitate la asistenţa medicală primară şi de specialitate

- Reducerea stigmatizării şi demarginalizării sociale faţă de persoanele bolnave de TB

- Creşterea gradului de vizibilitate / expunere în mass-media a subiectului tuberculoză, abordând aspecte legate de impactul socio-economic al acesteia - Schimbarea percepţiei pacienţilor asupra modalităţii de asigurarea a îngrijirilor medicale

5. Dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor.

- Scopul strategiei naţionale este de a promova adoptarea unui comportament preventiv şi responsabil faţă de tuberculoză în rândul grupurilor de populaţie vulnerabilă din România. Durata sa de aplicare este 2008-2010, pentru a se alinia şi integra Strategiei Naţionale pentru Controlul Tuberculozei(TB).

Obiectivele strategiei sunt: (1) Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra riscului de îmbolnăvire prin TB; (2) Creşterea nivelului de cunoştinţe referitoare la TB(3) Creşterea nivelului de adresabilitate la asistenţa medicală primară şi de specialitate; (4) Reducerea stigmatizării şi marginalizării sociale faţă de persoanele bolnave de TB;

6

(5) Creşterea gradului de vizibilitate / expunere în mass-media a subiectului tuberculoză, abordând aspecte legate de impactul socio-economic al acesteia.6. Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale din mediul rural.

- tratarea bolnavilor cu tuberculoză

-îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin creşterea accesului la servicii medicale

a populaţiei din zonele defavorizate

- efectuarea de testări screening clinico-biologic în vederea depistării precoce a bolilor

cronice respiratorii si în primul rând a tuberculozei

-implicarea medicilor de familie în supravegherea şi administrarea medicaţiei bolnavilor cu

tuberculoză

7. Creşterea veniturilor salariale ale personalului din sistemul sanitar.

- Modalităţi de recompensă pentru personalul cu performanţe

- Satisfacerea nevoilor şi valorilor individuale ale angajaţilor (asigurarea unor spaţii de lucru

şi facilităţi adecvate) încurajarea cooperării- programe de formare şi instruire ale

responsabililor judeţeni de program, ale statisticienilor judeţeni şi a altor categorii de

personal

8. Participarea personalului sanitar la un program de educaţie continuă garantat de

către stat.

- Participarea susţinută a personalului la programe educaţionale

- Existenţa unei reţele şi a unui program soft în vederea unei bune informatizări.

- Adaptabilitatea la cererile de servicii din partea pacientilor

- Preocupare continua în asigurarea resurselor materiale şi umane pentru îngrijirea pacienţilor

-Evitarea producerii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale

-Implementarea Sistemului Integrat de Management al Calităţii, Mediului, Sănătate şi

Securitate în Muncă

- Activitatea medicală în specialitatea de pneumologie implică pentru întreg personalul

(de îngrijire, administraţie, dar mai ales pentru medici şi asistente care lucrează direct şi

nemijlocit cu bolnavul) riscul de îmbolnăvire profesională. Riscul poate fi mult diminuat

prin asigurarea circuitelor funcţionale, prin ameliorarea dotării clădirii şi reparaţii care ar

permite igienizarea corespunzătoare. - mentalitate în schimbare a personalului medical

7

- Intensificarea pregătirii profesionale pentru a face faţă schimbărilor din sistem

- Eforturi pentru insuşirea de “know-how” în utilizarea unor echipamente

9. Asigurarea transparenţei în cheltuirea banilor publici. - Toate deciziile tehnico-economice, organizatorice, adoptate la nivelul unităţii au drept

consecinţă afectarea echilibrului financiar existent şi fac necesar un nou echilibru,

angajând în acest scop modificari în nivelul şi structura necesarului de fonduri şi a

resurselor de finanţare a acestora. Realizarea noii calităţi a echilibrului financiar impune

fundamentarea pe un plan superior a indicatorilor financiari prin elaborarea bugetelor de

venituri si cheltuieli. În scopul realizarii unei gestiuni clare a patrimoniuluişi controlului

detaliat al alocarii resurselor se întocmesc o serie de documente care cuprind informaţii

amănunţite despre modificările elementelor . Indicatorii se raportează la Autoritatea de

Sănătate Publică Judeţeană după contabilizarea datelor culese,şi se raportează către

Institutul de Sănătate Publică.

- Indicatorii tehnici de exploatare în raportul statistic ne indică situaţia tehnică actuală a

unităţii în comparaţie cu datele anilor precedenţi. Unitatea întocmeşte rapoarte financiare

privind situaţia financiar-economică a unităţii pe parcursul unui an şi se obligă să le

prezinte organelor şi persoanelor abilitate cu dreptul de control.

- unităţile sanitare care derulează subprograme au obligaţia de a organiza evidenţa

bolnavilor care beneficiază de medicamente şi/sau materiale sanitare specifice prescrise şi

elaborate în cadrul subprogramelor, prin înregistrarea la nivel de pacient ,în format

electronic,a unui set minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu

subprogramul, medicul curant (cod parafă), medicamente eliberate, cantitatea şi valoarea

de decontat,conform schemei terapeutice prescrise,cu respectarea protocoalelor. Această

evidenţă,se realizează cu ajutorul aplicaţiei informatice WinPNS pusă la dispoziţie de

CNAS. Finanţarea lunară a Dispensarul TBC se face pe baza contractelor încheiate cu

casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin alocarea unor sume necesare derulării

programelor privind prevenirea , controlul şi tratamentul tuberculozei.

- asigurarea cu medicamente şi materiale sanitare specifice se face pe baza contractelor

între CAS şi furnizorii de medicamente suportate de către bugetul Fondului Naţional unic

de asigurări sociale de sănătate. Pentru coordonarea la nivel local al programului , se

desemnează un coordonator din cadrul Autorităţii de sănătate publică pentru

8

supraveghere epidemiologică şi unul de specialitate din cadrul reţelei de

pneumoftiziologie, care colaborează pentru realizarea programului la nivel local. CAS

analizează indicatorii prezentaţi prin decont , precum şi gradul şi modul de utilizare a

fondurilor puse la dispoziţie anterior şi decontează, în limita sumei prevăzute în contract ,

contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea sanitară.

- casele de asigurări de sănătate transmit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate lunar,

trimestrial şi anual sumele alocate de acestea pentru fiecare subprogram de

sănătate,sumele utilizate de unităţile sanitare precum şi indicatorii fizici şi de eficienţă.

- trimestrial şi anual, CNAS prin direcţiile de specialitate, şi casele de asigurări de sănătate,

realizează evaluarea derulării subprogramelor prin analiza comparativă a indicatorilor

prevăzuţi faţă de cei realizaţi.

IV. Concluzii

În ultimii ani, contribuţia sistemelor de sănătate la starea de sănătate a fost

reevaluată şi actualizată. Sistemele de sănătate trebuie să fie eficiente, să răspundă

cererilor şi să fie echitabile: eficiente prin contribuţia la îmbunătăţirea stării de sănătate la

nivelul întregii populaţii, să răspundă aşteptărilor oamenilor, nevoilor specifice şi

vulnerabilităţilor tuturor grupelor de populaţie şi să fie echitabile în modul în care

persoanele contribuie la finanţarea sistemului, astfel încât fiecare să aibă acces la

serviciile disponibile.  

Sistemele de sănătate se confruntă cu probleme noi, întrucât costul furnizării

serviciilor de sănătate este în creştere în termeni reali, oamenii de azi sunt mai bine

informaţi, au aşteptări mai mari de la sistemele de sănătate şi sunt din ce în ce mai mobili,

la care se adaugă îmbătrânirea populaţiei.

Sistemul sanitar răspunde în continuare ineficient problemelor majore de sănătate ale românilor, modelul actual punând accentul pe asistenţă curativă şi preponderent pe cea spitalicească, în defavoarea celei ambulatorii şi de asistenţă primară.

9

Pentru a remedia disfuncţiile din sistemul serviciilor de asistenţă medicală este

necesară modificarea paradigmei de funcţionare a sistemului de sănătate prin remodelarea

lui, şi anume prin situarea pacientului în centrul sistemului. Pentru realizarea acestui demers, toate măsurile propuse au în vedere responsabilizarea celor implicaţi în luarea deciziilor, de la personalul administrativ de la toate nivelurile până la personalul medical. În urma acestor intervenţii sistemul de sănătate din România va trebui să prezinte îmbunătăţirea permanentă a stării

de sănătate a populaţiei;

V.Bibliografie

1. Dincă I., Didilescu C, Ştefan M, Andrei M.- Strategia naţională de informare –educare-comunicare pentru controlul tuberculozei,Bucureşti 2008

2. Stoicescu, E. - EMC în contextul integrării europene, în Revista Management în

Sănătate, nr.1, ianuarie2002

3. Vladescu C (coordanator)- Managementul serviciilor de sănătate, Ed. Uranus,

Bucureşti, 2000

4. Vlădescu C., Predescu M, .Stoicescu E– Sănătate publică şi management sanitar,

Ed.Exclus srl, Bucureşti, 2002

5. xxx Hotărârea Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale

de sănătate în anul 2008, Norme metodologice de organizare, finanţare şi

monitorizare a programelor, subprogramelor şi intervenţiilor de sănătate finanţate

din bugetul de stat, raportarea şi controlul indicatorilor specifici, în anul 2008

6. xxx Institutul Naţional de Statistică- Anuarul Naţional de Statistică al României-Bucureşti 2007 xxx Identificarea nevoii de pregătire a personalului medical pentru implementarea strategiei naţionale DOTS –

10

Raport final” – Institutul de Pneumologie “Marius Nasta”- Unitatea de implementare a componentei de control a tuberculozei, 2004

7. xxx ORDIN nr. 1100/14.10.2005 privind introducerea decontului de cheltuieli ce

se eliberează pacientului pentru serviciile medicale primite,

8. xxx Ordin nr.1137-475 din 27 iunie 2007 privind introducerea sistemului

informatic de calcul şi raportare a indicatorilor de management, publicat în MO

nr.451 din 4 iulie 2007

9. xxx Legea nr 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul

sănătăţii,publicată în MO nr 372 din 28.04.2006

10. xxx Sistemul de clasificare în grupe de diagnostice (Diagnosis Related Grups-

DRG),www.drg.ro

11. xxx Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului-Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice din România,Bucureşti,2008

12. www.euroticket.ro/legislatie/program_guvernare_2009_2012.php

11