Drept constituțional - Curs

Drept constitutional – Teoria constitutiei Anul I ( 2010 – 2011)

miercuri, 13 octombrie 2010

Capitolul I – Societate, stat, drept, politica si morala

Dreptul contitutional reprezinta una din ramurile dreptului public ocupandu-se cu analiza normelor juridice referitoare la stat, organizarea statului, raporturile dintre institutiile statale, drepturi fundamentale si reglementeaza relatiile sociale fundamentale care apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii.

Societateaeste o comunitate de oameni inzestrati cu ratiune si gandire. Societatea umana are la baza o serie de factori care o influenteaza (ideologici, economici, istorici, psihologici si de traditie, internationali etc.)

Statul este cea mai importanta institutie fiind analizat in dreptul constitutional din doua perspective:Prin stat este inteleasa suma a trei elemente

Teritoriu PopulatieSuveranitate (putere organizata statal – acceptiune strict juridica)

Prin stat se intelege forma organizata a puterii poporului – mecanismul sau aparatul statal (acceptiune strict juridica)

Dreptul este o creatie a statului find sustinut de catre acesta;Dreptul natural – face trimitere la conceptia filozofica, anumite norme avandu-si sursa in divinitate sau natura – in acest sens se apropie de morala sau cutuma.Dreptul are 2 acceptiuni:Dreptul obiectiv – totalitatea normelor juridice instituite si sanctionate de catre stat, ce exprima vointa poporului ridicata la rang de lege, norme (reguli de conduita) ce sunt aduse la indeplinire de buna voie sau prin forta de constrangere a statului. Dreptul obiectiv poate fi impartit in:

Dreptul public – normele juridice care privesc statul, colectivitatile publice si raportul lor cu persoanele particulare atunci cand aceste raporturi privesc prerogativele subiectelor de drept public. (raporturile dintre individ si stat sunt caracterizate prin inegalitate juridica.)

Dreptul privat – normele juridice aplicabile persoanelor particulare, fizice sau juridice si raporturilor dintre ele. (caracterizat prin egalitate intre subiecti)

Dreptul pozitiv – cuprinde totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat –impreuna cu partea pasivă a legislaţiei (acele norme juridice care şi-au încetat aplicabilitatea datorită abrogării sau căderii în desuetudine formează dreptul obiectiv.

Dreptul subiectiv – posibilitatea garantata de lege vointei unei persoane, in temeiul careia aceasta este in masura, in vederea valorificarii unui interes personal direct, sa desfasoare o conduita determinata sau sa ceara unui tert indeplinirea unei actiuni sau abtinerea de la o anumita activitate. (Are ca izvor dreptul obiectiv.)Drepturi pozitive – acele drepturi pentru a caror existenta statul trebuie sa se implice. (dreptul la invatatura).Drepturi negative – acele drepturi pentru a caror existenta statul nu trebuie sa se implice. (dreptul la gandire)

Politica un ansamblu de probleme care intereseaza statul din perspectiva conducerii sale. Politica e determinata in continutul sau de starea sociala a unei tari.

Morala forma a constiintei populare ce fixeaza diverse reguli / principii ce influenteaza comportamentul indivizilor. Exista o corelatie puternica intre societate, stat, drept, politica pe de o parte si morala (poate diferi de la un individ la altul) pe de alta parte.

Geamănă Ștefan Facultatea de Drept a Universitații din Bucureşti


Religiile au fost si sunt izvoarele izvoarelor juridice. Ele constituie un criteriu de clasificare a statelor in state laice si state religioase.

Capitolul II – Dreptul constitu ional românț

Notiunea de drept constitutional si notiunea de institutii politice

Dreptul romanesc cuprinde mai multe ramuri de drept, ramura principala fiind dreptul constitutional, care prin normele sale consacra si ocroteste cele mai importante valori economice, sociale si politice.Dreptul constitutional este acea ramura a dreptului unitar roman formata din normele juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii statale a puterii.Constitutia este doar o parte a dreptului constitutional; exista drept constitutional acolo unde nu exista constitutie, sfera sa normativa fiind mult mai larga decat cea a constitutiei.Prin institutie se intelege un grup de norme juridice, unite pe criteriul unui obiect comun de reglementare, obiect care ii asigura unitatea si permanenta.

Institutia juridica este o parte a unei ramuri de drept (institutia casatoriei, institutia proprietatii etc.)Institutiile politice sunt institutiile referitoare la puterea de stat, ele se refera la organele insarcinate sa realizeze puterea politica si normele privitoare la aceasta realizare (Presedintele Romaniei, primul-ministru, Parlamentul etc.)

Institutiile politice sunt avute in vedere intr-un sens foarte larg, expresia de institutii politice are la inceput un continut juridic, care ramane esential, ei ii se adauga un continut politic care apropie sensibil semnificatia sa de cea de “regimuri politice”. Se va avea in vedere deci, alaturi de institutiile oficiale stabilite prin Constitutie si institutiile de fapt, precum partidele politice si grupurile de presiune, in masura in care privesc exercitiul puterii politice.

Dreptul constitutional este deseori definit ca acea parte a dreptului ce reglementeaza institutiile politice ale statului.

Raportul juridic de drept constitutional. Specificul normelor de drept constitutional.

Divizarea dreptului in ramuri de drept se face dupa un criteriu determinat stiintific:obiectului reglementarii juridice (la acesta se pot adauga in caz de nevoie inca 2 criterii auxiliare:)

metoda reglementarii juridice interesul guvernantilor

acele relatii sociale care prin continutul lor sunt de natura constitutionala, sunt reglementate de catre normele dreptului constitutional; acele relatii sociale devin raporturi juridice de drept constitutional.

Relatiile sociale ce formeaza obiectul de reglementare al dreptului constitutional, au ca element comun procesul instaurarii, mentinerii si exercitari statale a puterii.

Teoria bivalentei (este respinsa in literatura juridica actuala – fiind sustinuta cu mai multi ani in urma)Lato sensu – dreptul constitutional ar cuprinde si alte ramuri de drept (drept administrativ. Drept penal etc)Stricto sensu – dreptul constitutional ar cuprinde norme care ar avea un obiect de reglementare limitat, un obiect propriu-zis;

EXP: relatii sociale reglementate de normele juridice din constitutie. (Fals – constitutia este doar parte a dreptului constitutional.)

La fel nu se poate admite nici ideea existentei mai multor drepturi constitutionale (drept constitutional politic, drept constitutional administrativ)Toate normele cuprinse in constitutie sunt norme de drept constitutionalObiectul de reglementare al dreptului constitutional cuprinde 2 categorii de relatii sociale

Relatiile cu o dubla natura juridica (relatii care sunt reglemetate in acelasi timp atat de alte ramuri de drept cat si de catre constitutie – devenind implicit raporturi de drept constitutional)Relatiile specifice de drept constitutional, care formeaza obiectul de reglementare numai pentru normele de drept constitutional.



Specificul normelor de drept constitutional.Normele dreptului constitutional reglementeaza conduita oamenilor in relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii mentinerii si exercitarii puterii. Aceste norme sunt cuprinse atat in constitutie cat si in alte acte normative care sunt izvoare de drept constitutional.Toate prevederile constitutionale contin norme juridice, insa structura logico-formala a unelor norme de drept constitutional nu sunt alcatuite dupa schema clasica (ipoteza, dispozitie, sanctiune). Se poate ajunge la concluzia ca pentru normele-principii, normele care stabilesc directii economice, norme referitoare la organizarea unei autoritati etc, nu exista nici o prevedere concreta care sa stabileasca sanctiunea in cazul nerespectarii dispozitiei; aceasta afirmatie este discutabila deoarece chiar daca spre deosebire de unele ramuri de drept in care sanctiunea este evidenta, in dreptul constitutional ea nu este atat de fatisa, dar exista. A afirma ca nu exista inseamna a pune sub semnul intrebarii insasi existenta normei de drept constitutional ca norma juridica.




Subiectele raporturilor de drept constitutionalParticipantii la raporturile juridice proprii dreptului constitutional, poarta denumirea de subiecte ale raporturilor de drept constitutional.Nu o sa avem niciodata raporturi de drept constitutional in care subiecte ale raporturilor sa fie doar persoanele fizice, in cadrul raporturilor de drept constitutional unul dintre subiecte este statul sau o institutie a statului. (spre deosebire de raporturile dreptului civil care se incheie intre parti aflate pe pozitie de egalitate juridica – persoane fizice si / sau juridice)

Ex: numirea guvernului – se realizeaza intre 2 autoritati ale statuluiSubiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt fie subiecte colective fie subiecte individuale.

In cadrul subiectelor individuale se inscriu de regula persoane: Cetatenii Strainii Apatrizii

In cadrul subiectelor colective se inscriu de regula colectivitati: Poporul Statul Autoritatile statului Partidele politice Unitatile administrativ teritoriale: teritoriul unui stat e impartit in unitati administrativ teritoriale

(comune orase si judete) Judetele fac legatura intre orase si comune, realizand un liant intre cele 2. Unitatile administrativ teritoriale sunt subiecte de drept constitutional conform unor autori. Unitatile administrativ teritoriale nu sunt subiecte ale drept constitutional – pentru ca

cetatenii si nu unitatea administrativ teritoriala sunt subiectele dreptului constitutional. Unitatile administrativ teritoriale au in vedere impartirea teritoriului in raport cu populatia

=> unitatile administrativ teritoriale pot fi subiecte ale raporturilor jurudice de drept constitutional in masura care aceste raporturi in care unitatile administrativ teritoriale intra, privesc puterea. Sunt subiecte de drept constitutional in cadrul alegerilor, cand au aceeasi intindere cu circumscriptiile electorale.

Subiecte colective ale raporturilor jurudice de drept constitutional:Poporul

Sunt autori care afirma ca poporul nu e subiect de drept al dreptului constitutional – poporul e alcatuit defapt din totalitatea indivizilor care traiesc la un moment dat pe teritoriul unui stat si care au o legatura permanenta cu acel stat=> in raporturi juridice de drept constitutional nu intra poporul ci persoanele care alcatuiesc poporul.Sunt autori care afirma ca poporul e subiect de drept al dreptului constitutional - numai in relatiile internationale.Poporul este subiect de drept al raporturilor jurudice de drept constitutional - in masura in care raporturile jurudice in care acesta intra, privesc fenomenul putere

InstaurareaMentinereaExercitarea puterii

Statul Statul intra ca subiect al raporturilor fie direct fie indirect (prin intermediul autoritatilor sale).

Direct EXP: vot in parlamentul european

Indirect EXP: acordarea cetateniei romane unei persoane straine. EXP: emiterea unei legi – se face doar de anumite institutii ale statului.



Autoritatile statului

sunt subiecte ale raporturilor de drept constitutional numai in situatia in care ele intra in raporturi ce privesec fenomenul putere.

Autoritatea judecatoreasca (la alegeri, participa si judecatori)parlamentul presedintelecurtea constitutionalacurtea de conturiconsiliile orasenesti / comunale etc

Partidele politicesunt forme de asociere ale cetatenilor, liber coinsimtite care contribuie la exprimarea si definirea vointei politice ale cetatenilorsunt subiecte ale raporturilor de drept constitutional atunci cand raporturile juridice in care intra privesc fenomenul putere.Nu toate raporturile juridice in care partidele politice intra, sunt raporturi de drept constitutional!

Subiecte individuale ale raporturilor jurudice de drept constitutional:Cetatenii

persoane individuale ce au cetatenia statului pe teritoriul caruia traiesc.Sunt in raport de drept constitutional atunci cand participa la una din formele instaurare mentinere si exercitare a puterii

Strainii

persoane care au cetatenia unui alt stat decat cea a statului pe teritoriul caruia locuiesc.Sunt cetateni ale altor state.Intra in raporturi de drept constitutional atunci cand acestia intra in raporturi jurudice ce privesc fenomenul putere

Exemplu: Cere cetateniea unui stat.Apatrizii

persoane care nu au nicio cetatenie.Intra in raporturi de drept constitutional atunci cand acestia intra in raporturi jurudice ce privesc fenomenul putere.

Izvoarele formale ale dreptului constitutional roman.

Izvoarele dreptului constitutional = formele prin care se exprima normele juridiceIzvoarele dreptului constitutional sunt adesea ierarhizate in functie de continutul lor normativ si de forta juridica



Hans Kelsen (filozof, jurist) – si-a imaginat sistemele de drept sub forma unei piramide – unde sunt clasificate

sistemele de drept dupa forta lor si in functie de emitent. Pe de o parte scade sfera de putere a actelor juridice, si pe de alta parte se restrange si sfera destinatarilor acesteia. (cobarand de la varf spre baza piramidei)

Constitutia si legile de modificare a ConstitutieiLEGEA FUNDAMENTALA a unui stat – legea cu forta juridica (forta juridica e data de continutul actului normativ respectiv si de emitentul actului) cea mai mare.In constitutie se gasesc reglementate principalele relatii sociale existente intr-un statConstitutiile sunt aprobate de regula de catre popor, poporul fiind considerat cel mai indreptatit sa aprobe un astfel de act normativ – deasupra poporului ne mai existatnd alcineva.

Legeastricto sensu – acte jurudice ale parlamentului. latto sensu – se intelege ori ce act normativ.Legea ca act al parlamentului reprezinta izvor de drept al dreptului constitutional.In legi regasim norme aplicabile relatiilor sociale care privesc puterea

EXP: Legea prind organizarea si functionarea guvernuluiEXP: Legea privind alegerea sefului de stat etc

Regulamente de organizare si functionare ale celor 2 camere ale parlamentului.Acte normative prin care se organizeaza activitatea interna a camerelor parlamentului.Avem 3 categorii de regulamente – acestea sunt izvoare ale dreptului constitutional. Ele nu pot fi inscrise la categoria legilor, au o alta natura juridica, aceea de hotarari ale parlamentului (hotarari privind regulamentele camerelor)

A senatuluiA camerei deputatilorA sedintelor comune ale celor 2 camere

Ordonantele guvernuluinu sunt un izvor de drept const deoarece acestea sunt pentru aplicarea legii; mai putin in situatia alegerilor.Acele acte cu valoare normativa emise de catre guvern

Ordonante simpleOrdonante de urgenta – acte emise de guvern oricand intervine o situatie de urgenta. – trebuie aprobate ulterior de parlament.

Tratatele internationaleTeorema moneista– pentru ca un tratat international sa devina parte a ordinii unui stat, e suficient ca un stat sa semneze, sa devina parte.Teorema dualista – pentru ca un tratat international sa intre in ordinea juridica a unui stat este nevoie ca el sa fie preluat de catre un act normativ national.



Tratatul trebuie sa fie licit – sa priveasca o situatie pe care partile o cunosc.Tratatul pentru a fi izvor de drept constitutional trebuie sa fie de aplicabilitate directa.Tratatul pentru a fi izvor de drept constitutional trebuie ratificat conform dispozitiilor nationale.Tratatul intarnational e izvor de drept constitutional daca cuprinde norme referitoare la fenomenul putere. Nu ori ce tratat international este izvor de drept constitutional.Toate conditiile de mai sus trebuie intalnite cumulativ pentru ca tratatul international sa fie izvor de drept constitutional.In categoria drepturilor fundamentale tratatele internationale se vor aplica peste legislatia interna daca aceste tratate sunt mult mai permisve decat legislatia interna.

Hotararile de guvernde principiu ele nu sunt izvoare ale dreptului constitutional pentru ca nu sunt acte normative ci sunt acte de punere in aplicare a unor legi (secundum legem)Pot fi izvoare de drept constitutional numai daca privesc fenomenul putere.

Cutuma / obiceiulSunt izvoare de drept constitutional numai in masura in care ea este recunoscuta ca atare de catre o norma juridica.In Romania putine cutume sunt izvoare de drept constitutional.

Deciziile interpretative ale curtii constitutionale




Locul si rolul dreptului constitutional in sistemul de drept.

Dreptul constitutional ocupa un loc prioritar in cadrul ramurilor publice de drept.Toate normele juridice din celelate ramuri de drept trebuie sa fie in conformitate cu normele juridice ale dreptului constitutional. Garantia acestei conformitati este data de controlul de constitutionalitate.Ori ce modificare facuta normelor drept constitutional duce la modificarea subsecventa a normelor celorlalte ramuri de drept.

Exp: modific in constitutie: arestarea prevenitva se prelungeste de la 30 la 60 de zile=> trebuiesc modificate si normele din codul de procedura penala.

In ultima perioada asistam la un proces de constitutionalizare a dreptului – introducerea normelor dreptului constitutional in celelalte ramuri de drept;

multa vreme legea a fost considerata sacra, asistam astazi la desacralizarea legii – legea se aplica tuturor, nu mai este vointa unei divinitati, ci legea reprezinta expresia vointei poporului.Expansiunea constitutionalismului – nu exista stat fara a avea o constitutie a sa.Raspandirea larga de drepturi si libertati fundamentale. – a produs fenomenul de constitutionalizare a dreptului.Extinderea si consolidarea jurisdictiilor constitutionale. – instante specializate prin care se verifica conformitatea normelor dreptului cu normele dreptului constitutional.Fenomenul de constitutionalizare a ramurilor dreptului se datoreaza:

Desacralizarii legii expansiunii constitutionalismului, extinderii fara precedent a drepturilor si a libertatilor fundamentale extinderii jurisdictiilor constitutionale

Efectul constitutionalizarii dreptului produce 2 consecinte Conformitatea tuturor normelor ramurilor dreptului cu normele din constitutie Modificarea oricaror norme din constitutie, are repercursiuni asupra celorlalte ramuri de drept.

Capitolul III – Teoria constitutiei

Notiunea de constitutie

Constitutia e un cuvant juridic vechi (CONSTITUTIO – la romani = lege fundamentala, lege de baza)Constitutiile ca legi fundamentale ale unui stat au aparut mult mai tarziu (sec XVII-XVIII) pe fundalul ingradirii puterii absolute a monarhului. Pana la aparitia constitutiei, monarhii erau intangibili, prin constitutie s-a ingradit activitatea acestora. Ingradirea activitatii monarhilor s-au facut in baza revolutiilor burgheze.Constitutia este un act juridic / politic extins.In constitutie se gasesc norme de principiu, nu de detaliu.In doctrina s-au incercat mai multe moduri de definire a notiunii de constitutie:

Definitii care enumera elementele constitutive ale constitutiei – constitutia este acea lege fundamentala care contine, reguli privitoare la puterile statului, reguli privitoare la libertati si drepturi fundamentale, la institutiile fundamentale ale statului, la raporturile dintre acestea si norme privitoare la modificarea sau abrogarea unei constitutii.Definitii care fac referire doar la notiunea de stat si de putere de stat – constitutia este acea lege fundamentala care reglementeaza ansamblul normelor cu privire la relatiile sociale referitoare la stat si la puterea de stat. “o norma care cuprinde principiile referitoare la organizarea statului si la raporturile de echilibru intre diferitele puteri ale statului” – Paul Negulescu.Defintii care se refera nu doar la puterea de stat ci si la administrarea si organizarea statului.



Toate constitutiile cuprind norme juridice referitoare la stat si la puterea de stat.Trasaturile constitutiei

Constitutia este baza juridica a intregii legislatii intr-un stat.Constitutia reglementeaza cu precadere puterea de stat (puterea de stat – esenta existentei unui stat.)Constitutia este o lege care reglementeaza acele relatii sociale fundamentale, care privesc instaurarea mentinerea si exercitarea puterii de stat.Constitutia are forta juridica suprema. Dintre toate actele normativa are forta juridica cea mai mare.

Forta e data de continut si de emitent.Constitutia e intalnita de regula in forma scrisa. (exista si constitutii nescrise sau cutumiare. )Constitutia presupune o forma solemna de adoptare – prin referendum. In parlament se adopta prin votul fiecarui membru al parlamentului. Procedura solemna este data si de modul in care o constitutie se adopta si se voteaza. Constitutiile au o forma sistematizata, pentru a fi intelese de orice cetatean.Stabilitatea in timpConstitutia este legea fundamentala a unui stat constituita din norme juridice investite cu forta juridica suprema ce reglementeaza relatiile sociale fundamentale care apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii.

Aparitia, adoptarea, modificarea, suspendarea si abrogarea constitutiei.

Aparitia constitutieiPrima constitutie aparuta e disputata intre englezi, francezi, polonezi, statele nordice din Europa si SUA (prima constitutie scrisa in totalitate este constitutia SUA - 1787)Constitutiile au aparut ca o necesitate a limitarii puterii absolute a conducatorilor.Constitutiile cutumiare (nescrise)

Sunt acele constitutii care cuprind mai multe tipuri de norme: Norme scrise Norme nescrise (precedente) Dreptul cutumiar (conventiile)

Exp: constitutia Marii Britanii Norme scrise – statute law Precedente (jurisprudenta) – common law Cutumele si conventiile - equity

Exp: constitutia IsraeluluiTeoria contractelor scrise – contractele au mult mai multa soliditate daca ele sunt scrise.



miercuri, 3 noiembrie 2010

Regimul juridic al constitutiei

Adoptarea constitutieiInitiativa adoptarii constitutiei apartine unei autoritati speciale, numita putere constituanta:

Putere constituanta originara Este acea putere care este investita sa adopte o constitutie pentru prima oara intr-un stat. In urma

unor transformari politice, sociale, economice majore. EXP puterea constituanta care a adoptat prima constitutie franceza, dupa revolutia de la

1848. EXP constitutia romana, primul act dat de FSN in’89 abroga vechea constitutie.

Putere constituanta derivata (instituita) Acea putere investita cu eleborarea si adoptarea unei constitutii, elaborare si adoptare facuta dupa

reguli deja inscrise in textul constitutional existent. Functioneaza conform principiului simetriei juridice – cel care are initiativa adoptarii unui act

normativ, poate avea si initiativa modificarii, suspendarii, sau abrogarii acelui act.

Moduri de adoptare a constitutieiModuri nedemocartice de adoptare a unei constitutii

Constitutiile acordate Constitutiile facute de catre monarhi, si date poporului

EXP: Const Japoniei 1889Constitutiile plebiscitare (constitutiile statut)

Constitutiile adoptate de monarh, dar ulterior supuse aprobarii poporului printr-un plebiscit. EXP: Constitutia lui Carol al II-lea 1938 ca urmare a inlaturarii partidelor politice din viata

politica romaneasca.Moduri democratice de adoptare a unei constitutii

Constitutiile pact (constitutiile intelegeri) Constitutii ce sunt rezultatul unei intelegeri intre seful statului si formatiunile politice ce

functioneaza pe scena politica. EXP: Constitutia romana de la 1866. Carol I

Constitutiile conventie Acele constitutii initiate si aprobate de catre niste entitati populare denumite conventii sau conventii

nationale. EXP: constitutia americana de la 1787.

Constitutia parlamentara Acele constitutii initiate si adoptate de catre parlamentele nationale.

EXP: Constitutia israeliana EXP: Constitutiile socialiste din perioada 1947-1989.

Constitutiile referendare sunt opera parlamentului dar pentru o democratizare a lor sunt supuse aprobarii votului popular prin referendum.

EXP: Constitutia din 1991.

Modificarea constitutieiReprezinta o schimbare a unor norme constitutionale cu altele. Modificarea este data de mai multe cauze:

Evolutia societatii in timp.Caderea in desuetudine a unor norme de drept.

In timp anumite norme de drept nu se mai pot aplica, deoarece nu mai exista relatia sociala pe care ele o reglementeaza.

Constitutionalizarea dreptului



Unele norme juridice de la rang de norme juridice obisnuite urca la rangul de norma juridica fundamentala (constitutionala).

Unele norme juridice de la rang de norme constitutionale decad la rangul de norma juridica obisnuita.

EXP: dreptul la replica – un drept obisnuit, a urcat la rangul de drept fundamental. EXP: prohibitia in constitutia SUA – interzicearea comercializarii bauturilor alcoolice, acest

amendament a fost anulat ne mai fiind astfel o norma fundamentala.Constitutii suple

Acele constitutii care pot fi modificate dupa regulile legilor obisnuite. EXP: constitutia engleza

Constituii rigide Acele constitutii care pot fi modificate dupa anumite reguli specifice. Procedurile difera de la stat la stat si de la o perioada istorica la alta.

Instituirea unei perioade de timp in care o constitutie sa nu poata fi modificata. Constitutia americana de la 1787 prevedea ca prezenta nu putea fi modificata pe o perioada

de 21 ani. Instituirea in constitutie a unei reguli potrivit careia anumite institutii nu pot fi modificate sub nici o

forma. EXP: dupa revolutia franceza, costitutia adoptata la 1791 prevedea ca nu se vor putea

propune modificari ale nici unui articol constitutioanal in legislatura viitoare. Instituirea interdictiei de a modifica anumite valori constitutionale

Caracterul limbii nationale, al imnului national etc. Instituirea in constitutii a unor proceduri extrem de greoaie de modificare a constitutiei

EXP: constitutia româna de la 1866 – pentru a modifica constitutia e nevoie ca parlamentul sa faca un proiect de revizuire. Acesta trebuie citit de 3 ori consecutiv din 15 in 15 zile, apoi se trece la dizolvarea parlamentului, urmau alegeri, noul parlament urmand sa adopte noul text constitutional. etc

Incetarea provizorie a efectelor juridice ale normelor constitutionale si abrogarea constitutiei Suspendarea constitutiei in timp. (incetarea constitutiei)

Aceasta trebuie sa fie limitata in timpMasura incetarii normelor constitutionale trebuie sa fie institutite proportional cu situatia aparuta.

E posibil ca la un moment dat anumite dispozitii constitutionale sa cunoasca o incetare provizorie pe o perioada limitata de timp. (cand statul se afla in razboi) Abrogarea constitutiei

Abrogarea reprezinta scoaterea din vigoare a unui text normativ.Pe principiul simetriei juridice, cel care are initiativa adoptarii constitutiei, are si initiativa abrogarii acesteia (puterea constituanta)Abrogariile constitutiilor nu sunt recomandate deoarece prin abrogarea unei constitutii se creaza un vid legislativ.Abrogarile de constitutii se petrec de regula atunci cand o constitutie este inlocuita cu o alta.Abrogarile sunt de 2 feluri:

Abrogari exprese Acel tip de abrogare in care noua constitutie prevede modular abrogarea vechii constitutii.

EXP: art 153 din constitutie: prezenta constitutie intra in vigoare la data aprobarii ei. La acea data vechea constitutie din 1965 este si ramane in intregime abrogata.

Abrogari tacite Acel tip de abrogare care este instituita in mod indirect prin noul text constitutional, fata de

vechiul text constitutional.



EXP: Toate dispozitiile contrare prezentei constitutii sunt abrogate de drept la data intrarii in vigoare constitutiei de fapt.

EXP: decretul lege 2/ 1989.O alta clasificare a abrogarii constitutiilor tine de intinderea dispozitiilor constitutionale abrogate.

Abrogare partiala Noua constitutie abroga doar anumite parti din constitutia veche, constitutia veche

ramanand in continuare partial in vigoare. Abrogare totala

Intreaga constitutie este abrogata.




Continutul normativ al constitutiei

Intr-o constitutie regasimAcele relatii sociale care privesc puterea (tehnica guvernarii)Acele relatii sociale din afara sferei puterii

Reguli care privesc anumite particularitati ale statului. EXP: Sunt reglementate unele institutii religioase - constitutiile statelor musulmane fac

conexiuni intre drept si Coran. Reguli care reflecta specificul statului la un moment dat

EXP: preambulul constitutiei franceze. – se face referire la declaratia drepturilor omului si catateanului de la 1789

EXP: Fosta constitutie elvetiana facea referie la producerea si comercializarea absintului. EXP: Actuala constitutie elvetiana are in continutul sau norme ce reglementeaza dezvoltarea

cinematografiei.Normele privitoare la drepturile si libertatile fundamentale

Unele constitutii (constitutia franceza) nu au un capitol referitor la drepturile fundamentale, dar are in preambul trimiterea la declaratia drepturilor omului si catateanului de la 1789.

Alte constitutii si-au dezvoltat acest capitol pe baza normelor religioase (statele islamice).Continutul normativ al unei constitutii, reglementeaza asadar acele relatii sociale care privesc puterea (tehnica guvernarii), acele relatii sociale din afara sferei puterii si drepturile si libertatile fundamentale – se poate vedea si din modul de structurare logico - juridica al constitutiei.

Orice constitutie are o structura logico-juridica astfel incat orice cetatean sa poata usor consulta textul constitutional.

Constitutie in sens formal (de la forma pe care o imbraca)Totalitatea normelor juridice cuprinse in textul unei constitutii.

Constitutie in sens materialToate normele cu valoare constitutionala, indiferent de locul sau actul normativ in care ele se regasesc.

EXP: Constitutiile nescrise (cutumiare). EXP: Dreptul la replica. – nu il gasim in constitutie, dar este un drept fundamental. EXP: In periada 89-91 nu am avut o constitutie dar am avut mai multe acte cu valoare constitutionala

=> constitutie in sens material.

Suprematia constitutiei

Conceptul de suprematie a constitutieiPrin suprematia constitutiei se intelege defapt o valoare juridica suprema pe care o are textul constitutional.Suprematia este o notiune complexa, intrucat suprematia constitutiei produce consecinte nu doar in plan juridic ci si in alte planuri – politice, economice, sociale.Constitutia este o lege, dar spre deosebire de legi (organice sau ordinare) constitutia are cateva elemente specifice ce o diferentiaza de acestea:

Referitoare la adoptarea constitutiei – numai o putere constituanta poate initia adoptarea, modificarea, suspendarea, sau abrogarea unei constitutii.O constitutite este nu doar un act juridic, ci un act politico-juridic. O constitutie reflecta optiunea politica transpusa in plan juridic.Stabilitatea in timp – o constitutie este mai stabila in timp decat o lege – de unde se trage si suprematia constitutiei.

Suprematia constitutionala se bazeaza pe principiul legalitatii.Suprematia constitutionala se fundamenteaza pe continutul si pe forma acesteia.



Pe continut – constitutia e suprema intrucat ea cuprinde principalele norme juridice pe care se cladeste un stat.Pe forma – constitutia e adoptata prin anumite proceduri solemne.

Suprematia constitutiei are la baza ideea de democratism – ori ce constitutie reflecta vointa cetatenilor.

Fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutieiSuprematia constitutiei se fundamenteaza pe

Continutul si forma constitutieiPrincipiile de organizare si functionare a statuluiTrasaturile generale ale puterii de stat

Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei

Consecintele juridice privind adoptarea constitutieiadoptarea constitutiei

facuta de catre puterea constituanta

Consecintele juridice privind modificarea, suspendarea si abrogarea constitutieimodificare, suspendare, abrogarea const

tot puterea constituanta are acest drept.

Deosebirile dintre constitutie si legi, consecinte ale suprematiei constitutieidiferentiarea dintre constitutie si legi

diferentieri in ceea ce priveste initiatorul constitutia e legea fundamentala a statului, celelalte legi pot fi clasificate intre ordinare si organice. Din perspectiva destinatarului

Constitutia este aplicata tuturor O lege este aplicabila de regula doar cetatenilor acelei tari (nu si strainilor sau apatrizilor).

O constitutie este redactata pentru o perioada mare de timp, fiind ridigizata prin diferite moduri, spre deosebire de legi.

Conformitatea intregului drept cu constitutia, consecinta a suprematiei constitutieiconsecinte privind conformitatea intregului drept cu constitutia.

Intrgul drept trebuie sa fie in conformitate cu constitutia Toate actele normative dintr-un stat trebuie sa fie in conformitate cu constitutia. Din punct

de vedere juridic nu toate actele dintr-un stat sunt verificate din punct de vedere al constitutionalitatii. Controlul de constitutionalitate vizeaza doar legile sau actele cu forta echivalenta legii.

Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei garantiile juridice reflecta acele masuri impuse in vederea respectarii constitutiei ca lege fundamentala.

Controlul general al aplicarii constitutieiToate autoritatile staului sa aplice constitutia cu prioritate fata de celelalte acte normative

Controlul constitutional al legilorO activitate prevazuta de lege in conformitate cu care textul unui act normativ se verifica din punct de vedere a conformitatii lui cu textul constitutional.Controlul de contitutionalitate e o institutie juridica aparuta relativ recent; a aparut pe cale jurisprudentiala.




Controlul constitutionalitatii legilor. Teoria generala

Notiunea controlului constitutionalitatii legilor

Definitia controlului constitutionalitatii legilorControlul de constitutionalitate reprezinta un control de legalitate care inseamna o verificare din punct de vedere al conformitatii actelor normative, cu legea fundamentala (constitutia).Controlul de constitutionalitate reprezinta acea activitate organizata, de verificare a conformitatii legilor cu textul legii fundamentale, activitate care cuprinde reguli referitoare la:

Institutiile competente sa faca acest controlProcedura controluluiMasurile care se impun a fi luate dupa realizarea controlului

Obiectul controlului de constitutionalitateObiectul controlului de constitutionalitate il constituie legile.

Notiunea de lege are 2 acceptiuni Acceptiune restransa (stricto sensu) – lege = actul juridic al parlamentului Acceptiune larga (lato sensu) – lege = ori ce fel de act

Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie numai legile ca acte juridice ale parlamentului, pentru ca celelalte acte juridice subsecvente legii (cu forta juridica inferioare legilor), sunt acte de punere in executare ale unor legi, fiind date in temeiul si in conformitate cu o lege, ele fiind controlate din punct de vedere al legalitati (pe calea contenciosul administrativ) printr-un control al actelor administrative.

Obiectul controlului de constitutionalitate il reprezinta si actele juridice cu forta echivalenta legii = ordonantele guvernului (ordonante simple sau ordonante de urgenta).Obiectul controlului de constitutionalitate poate fi reprezentat si de alte acte – proiectele de lege – insa doar in unele sisteme de drept. In Romania se exercita controlul de constitutionalitate inclusiv asupra proiectelor de lege. Prin acesta se pot preveni, sau char indrepta unele greseli facute de legiuitor (parlament).

EXP: in Franta, pana in 2008, controlul de constitutionalitate se facea doar asupra proiectelor de lege. (control preventiv)

Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie si regulamentele de organizare si functionare a camerelor parlamentului.

Regulement organizare si functionare a camerei deputatilor Regulament de organizare si functionare a senatului Regulament de organizare si functionare al sedintelor comune

Regulamentele parlamentului sunt adevarate legi, insa spre deosebire de celelalte legi, acestea sunt aplicabile numai membrilor parlamentului. Prin acestea se instituie:

Modalitatea de organizarea si functionarea a camerelor Procedura de vot Drepturile si obligatiile pe care le au membrii parlamentului Imunitatile si incompatibilitatile pe care acestia le au

Controlul de constitutionalitate asupra regulamentelor camerelor este necesar deoarece aceste regulemnte sunt facute de catre parlament, pentru parlement, fiind astfel necesar si un control extern – controlul de constitutionalitate.

Hotararile de guvernAcestea fiind acte administrative, de regula nu sunt verificate din punct de vedere al constitutionalitatii, deoarece ele pot fi verificate din puct de vedere al legalitatii, fiind date in baza si in temeiul unei legi.In mod exceptional, au existat perioade istorice sau state in care s-a facut control de constitutioanlitate si asupra hotararilor de guvern.



Explicatia constand in locul si rolul pe care l-a avut guvernul la un moment dat in cadrul institutiilor statale.

EXP: hotararile consiliului de ministrii din Romania pana in 1989, echivalente astazi hotararilor de guvern, erau verificate din punct de vedere al constitutionalitatii. Controlul de constitutionalitate se facea de catre parlament (Marea adunare nationala). Acest control avea dublu rol – juridic si politic.

Hotararile judecatorestiHotararile judecatoresti nu pot fi supuse controlului de constitutionalitate, aplicand principiul separarii puterilor in stat, acestea nu pot fi invalidate de o institutie apartinand altei puteri.In mod exceptional, unele hotarari judecatoresti, pot fi verificate din punct de vedere al constitutionalitatii – doar in unele state.

EXP: in Spania se pot verifica hotararile judecatoresti ce tin de drepturile si libertatile fundamentale. EXP: in sistemul german exista asa numita plangere de neconstitutionalitate, ce da posibilitatea

contestarii oricaror acte in fata tribunalului constitutional german, daca acestea incalca drepturile si libertatile fundamentale. (este un filtru pentru ca statul german sa nu ajunga cu multe plageri in fata CEDO)

Functiile controlului de constitutioanlitatePosibilitatea opozitiei parlamentare de a se exprima in procedura de legiferare a parlamentului.Rezolvarea unor conflicte juridice sau chiar politice care se nasc la un moment dat intre institutiile statului.

In mediul politic, inevitabil se nasc o serie de conflicte ce pot denatura in conflicte juridice EXP: blocarea activitatii parlamentare EXP: blocarea unor institutii ale statului

„noi nu mai punem niciun prim-ministru :))”Protejeaza drepturile si libertatile fundamentale ale omuluiAsigura pacificarea legii politice

Mediaza conflictele aparute intre institutiile statului

Aparitia controlului constitutionalitatii legilorAparitia controlului de constitutioanlitate este relativ recenta (200 ani)A aprut pentru prima data pe cale jurisprudentiala (pretoriana)

Nu a fost institutit pentru prima oara printr-o norma juridica.A aparut prin insusirea de catre o autoritate a statului a activitatii de verificare a conformitatii legilor cu constitutia.A aparut pentru prima data in SUA

EXP: cauza Madison impotriva lui Marlbury In 1800 – alegeri SUA; vechea putere a pierdut => s-a instalat noua putere. Vechea puterea a numit

in functia de judecator de pace o anume persoana din anturajul apropiat. Acea persoana putea intra in atributii in momentul in care secretarul de stat consimtea numirea facuta de presedintele statului. Noua putere a pus in functie un nou secretar de stat, iar acesa a refuzat sa emita acest act => judecatorul nu a putut profesa => William Marlbury (judecatorul numit de fosta putere) l-a dat in judecata pe James Madison (noul secretar de stat, numit de noua putere). Conflictul a ajuns la Curtea Suprema de Justitie. = Curtea a spus ca nu are nimeni dreptate si ca legea de organizare judecatoreasca e neconstitutionala. (1803)

Modul in care a aparut controlul de constitutionalitate in Romania.Romania a fost una din tarile care a preluat relativ rapid controlul de constitutionalitate dupa modelul SUA, in 1912 s-a institutit tot pe cale jurisprudentiala, controlul de constitutionalitate a legilor in Romania.

EXP: in 1909 a fost elaborata o lege de expropiere a proprietarilor de teren pe terenul carora urmau sa treaca liniile de tramvai din Bucuresti. Legea prevedea ca cei expropiati urmau sa devina actionari ai unei noi societati (societatea tramvaielor) Bucuresti. In 1911 pe fondul schimbarilor politice (au pierdut liberalii, au venit conservatorii), inclusiv Primaria Bucurestilor a fost castigata de conservatori, s-a dat o noua lege conform careia proprietarii de terenuri fusesera expropiati nu mai



primeau actiuni la societatea tramvaielor. Asa s-a ajus la un conflict juridic la Tribunaul Bucuresti, intre ministerul de interne – ca actionar al societatii tramvaielor, Primaria Bucuresti si asociatia de fosti proprietarii de pamnturi. Tribunalul Bucuresti nu a dat castig de cauza nici unora, spunand ca legea noua nu respecta textul constitutional.

Prin constitutia din 1923, controlul constitutional intra strict sub atributiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Acest tip de control ramane in Romania pana in 1946 prin legea 63/1947 cand se schimba forma de guvernamant din monarhie in republica si sub regimul constitutiei romane din 1948 si a celui din 1952 nu se mai instituie nici un fel de control de constitutionalitate.Prin constitutia din 1965 controlul de constitutionalitate se facea de catre Marea Adunare Nationala, care ramane pana in 1989.Avem o perioada de interimat in perioada 1989 – 1991 cand controlul de constitutionalitate e facut de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.Din 1991 controlul de constitutionalitate se face de catre Curtea Constitutonala.

Cauzele aparitiei controlului constitutionalitatii legilorRigiditatea exagerata a unor constitutii

Constitutia nu permitea modificarea sa decat prin anumite proceduri specificeContradictiile care apar la un moment dat intr-o societate, in mod special intre raporturile dintre autoritatile statale.

EXP: aparitia controlului de constitutionalitate in SUA si in Romania, cand un conflict politic a degenerat intr-un conflict juridic. (atat Curtea Suprema de justitie a SUA cat si Tribunalul Bucuresti, au recurs la modificarea textelor legale, pentru a fi conforme cu constitutia)

Neobservarea / trecerea peste / nerespectarea unelor proceduri de legiferareNu poti lasa o lege sa intre in vigoare fiind viciata procedural

Uniformizarea intereselor dintre statele federale si statele federateIn statele federale exista doua randuri de organe centrale de stat, ale statului federal si ale statului federat

EXP: guvernul federal / federat EXP: parlamentul federal / federat etc.

Raporturile intre statele federale si cele federate se regleaza prin textul constitutional, fiind asigurate prin controlul de constitutionalitate,

EXP: ce atributii pot fi transferate de la nivel federal la nivel federat, si care atributii sunt strict federale etc.

Clasificarea controlului constitutionalitatii legilor

Criteriul inscrierii in constitutieInscrierea in textul constitutional a controlului de constitutionalitate a legilor:

Control explicit (daca este prevazut expres in textul constitutiei) EXP: controlul prevazut in constitutia actuala a Romaniei este un control explict, fiind reglementat de

constitutie.Control implicit (daca nu este prevazut expres in textul constitutiei)

EXP: Controlul de constitutionalitate exercitat in Romania in perioada 1866-1923, e un control implicit, pentru ca in textul constitutiei de la 1866 nu se prevede nimic cu privire la controlul de constitutionalitate, desi acesta aparuse in 1912, constitutia de la 1866 fiind modificata dupa aceasta data, insa nu a fost introdus controlul de constitutionalitate.

Criteriul organului competent sa efectueze controlulOrganul competent in a executa controlul de constitutionalitate

Control politic Cel exercitat de catre autoritati politice (parlament in mod special)

EXP: controlul exercitat in Romania in perioada 1965 – 1989, de Marea Adunare Nationala.Control judecatoresc



Controlul exercitat de instantele de judecata Controlul din SUA

Control al opiniei publice Mai rar intalnit, dar a fost prevazut in cateva randuri

In Franta in timpul celei de-a 3-a republici. Cetatenii aveau posibilitatea sa consteste o lege aprobata.

In practica nu a putut fi niciodata pus in aplicareControl parlamentar

Nu neaparat controlul realizat de parlament ci control realizat de catre o autoritate din subordinea parlamentului.

Controlul de constitutionalitate, facut in momentul actulal in China unde comisia juridica a parlamentului chinez are si atributia controlului de constitutionalitate a legilor.

Controlul politico-jurisdictional Se aseamana cu controlul politic fiind realizat de catre Parlament sau o alta autoritate politica.

EXP: in Franta controlul constitutionalitatii e exercitat de catre consiliul constitutional fracez, alcatuit din 9 judecatori (3 alesi de seful statului, 3 de catre senat, 3 de catre camera deputatilor) si de fostii presedinti ai Frantei.

Controlul jurisdictional Controlul exercitat de catre o autoritate in afara de cele 3 puteri ale statului (legislativa, executiva,

judecatoreasca) dar care autoritate are atributii jurisdictionale (atributii de judecata) - curtile constitutionale care exista in momentul de fata in mod special in Europa, dar si in statele africane si asiatice

In Romania in momentul de fata intalnim un control de constitutionalitate jurisdictional.

Criteriul temporalControl apriorii (anterior intrarii unei legi in vigoare)Control aposteorii (posterior intrarii unei legi in vigoare)

In SUA controlul de constitutionalitate este doar aposteorii In Romania avem atat un control anterior cat si unul posteriorIn Franta pana in 2008 aveam doar un control anterior, dupa revizuirea constitutionala din 2008 intalnim atat un control anterior cat si unul posterior.

Criteriul procedurii de realizare a controluluiDupa procedura de actiune

Control ofensiv Control pe calea actiunii (obiectie de neconstitutionalitate) Controlul realizat asupra unui act normativ inainte ca acesta sa isi produca efectele. ( = control

anterior din clasificarea pe criteriul temporal) Daca este declarata neconstitutionala, legea respectiva nu va mai intra in vigoare

Control defensiv Control pe cale de exceptie (exceptie de neconstitutionalitate) Se realizeaza asupra unui act normativ ce si-a produs deja efectele (controlul posterior din

clasificarea pe criteriul temporal) Pentru a putea ridica exceptia de neconstitutionalitate, trebuie ca legea sa priveasca direct litigiul

tau. Daca e declarata neconstitutionala, lege respectiva ramane in vigoare dar nu isi va mai produce

efectele.

Criteriul sistemicCriteriul sistemic (dupa sistemul controlului de constitutionalitate)



Sistemul american se caracterizeaza prin: Este efectuat de instantele de judecata – este facut de judecatori specializati. Este un control concret la o speta bine determinata (este un control defensiv – nu se poata ataca un

act normativ daca acesta nu se aplica la speta in cauza) E un control care are efecte doar intre partile care apar in litigiu (INTER PARTES LITIGANTES) Controlul se face doar pe cale de exceptie

Sistemul european Este realizat de catre o institutie specializata, denumita de regula tribunal sau curte constitutionala. A fost promovat de catre Hans Kelsen Aparut pentru prima data in Europa pe la inceputul anilor 1920 E un control abstract, generic, care produce efecte ERGA OMNES = ce se rasfrang asupra tuturor

cetatenilor. Controlul se poate face atat pe cale de actiune cat si pe cale de exceptie.

Justitia constitutionala – asigura suprematia constitutiei prin proceduri si metode

Constitutionalizarea dreptuluiFenomen juridic complex, ce afecteaza in ansamblul sau un sistem juridic, prin interactiunea care se stabileste intre normele juridice ale legii fundamentale, si celelalte norme juridice de rang inferior constitutiei.Este un proces general ce presupune o anumita durata de timp, inceput odata cu adoptarea constitutiei, si continuat in special sub controlul jurisdictiei constitutionale, special creata chiar de legea fundamentala pentru garantarea suprematiei sale, proces care afecteaza treptat toate ramurile sistemului juridic.Interpretarea progresiva a normelor din constitutie si a celor inferioare constitutiei se manifesta prin existenta a doua fenomene:

Unul ascendent, de sporire cantitativa a normelor constitutionale Se realizeaza prin colectarea de catre legea fundamentala a normelor si principiilor specifice altor

ramuri de drept, carora le acorda valoare constitutionala. Se realizeaza prin interpretarea textelor constitutiei de catre jurisdictia constitutionala, care poate

deduce din dispozitiile exprese ale constitutiei noi principii cu valoare constitutionala.Altul descendent, de aprofundare a normelor constitutionale

Se realizeaza prin impregnarea ramurilor de drept cu norme constitutionale direct aplicabile, care tin seama de specificitatea domeniului la care sunt aplicate, dar care tind sa impuna standarde cu o forta juridica mai mare.




Constitutiile române

Cateva consideratii privind aparitia constitutiei in RomaniaConstitutia in Romania a aparut mult mai tarziu decat in tarile europene de vest (Franta, Germania, Italia) deoarece dezvoltarea tehnica, economica, sociala si culturala a inceput in Romania mult mai tarziu datorita indelungatei dominatii otomane.Perioada premergatoare aparitiei constitutiei s-a caracterizat prin puternice framantari si miscari care au fost forma de manifestare a luptei pentru infaptuirea unitatii de stat a poporului roman.Un loc deosebit in cadrul premiselor istorice ale primei constitutii il ocupa unirea Munteniei si Moldovei sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Statutul devoltator al Conventiei de la ParisIn 1859 ca urmare a razboiului ruso-turc s-a proclamat Conventia de la Paris prin care principatele romane capatau o oarecare independenta fata de puterea suzerana a curtii.Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris impreuna cu legea electorala, formeaza prima constitutie a Romaniei, fiind supuse plebiscitului in 1864.

Chiar daca Statutul nu stabileste ansamblul principiilor organizarii sociale si de stat si nu prevede drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, ci stabileste numai modul de organizare si functionare a puterii legiuitoare si a puterii executive, nu consideram ca lipsa unei institutii din constitutie ar putea duce la transformarea acestuia intr-un simplu act constitutional.

EXP: constitutia SUA – 1787 nu continea in textul initial dispozitii privitoare la drepturile si libertatile fundamentale. Nimeni nu a pus la indoiala insa ca aceasta este o constitutie.

Puterea legislativa era data unei reprezentante nationale alcatuita din adunarea electiva si corp ponderator, dar si domnului ca sef al statului.

Legea electorala a lui Cuza prevedea un sistem bazat pe colegii electorale (nu toate persoanele aveau drept de vot, doar acele persoane care faceau parte din unul dintre cele 4 colegii – acestea erau ierarhizate pe avere)

Primul colegiu era pt cei cu avere mare , acestia fiind mai putini la numar decat cei din colegiul 4, unde se incadrau cei cu averi mai scazute

Constitutia romana adoptata la 29 iunie 1866

Premisele istoriceIn anul 1866 Alexandru Ioan Cuza este obligat sa abdice, dupa ce infaptuise reformele agrara, politica, administrativa si militara, pe tronul tarii find adus un principe strain.La 1 iulie 1866, noul domn, Carol I, a doptat Constitutia Romaniei edictata de catre o putere constituanta dupa modelul constitutiei Belgiene de la 1831.

Continutul Constitutiei si modificarile ce i s-au adus.Este o constitutie pact intre seful de stat Carol I si partidele politice de pe scena politica romaneasca, fiind un model al constitutiei belgiene.Continut

Art 1 „ Principatele Unite Romane constituie un singur stat indivizibil sub denumirea de Romania.Sunt reglementate drepturile fundamentale ale cetatenilorO deosebita grija este acordata proprietatii care este declarata sacra si inviolabila (art 19), nicio lege neputand infinta pedeapsa confiscarii averilor (art 17)Art 128 interzicea posibilitatea suspendarii constitutiei, iar art 129 interzicea revizuirea constitutieiA suferit o serie de modificari, fiind astfel revizuite

In 1879 dispozitiile privitoare la drepturile politice



In 1884 dizpozitiile privitoare la domn, presa, sistemul electoral si pamanturile rurale In 1917 dispozitiile privitoare la garantarea dreptului de proprietate si cele privitoare la dreptul de

vot.Puterea legiuitoare era exercitata colectiv de catre reprezentanta nationala si rege

Prevedea un parlament (reprezentanta nationala) bicameral, pastrand modul de alegere al parlamentarilor prin colegii:

Senatul Era impartit in doua colegii, dupa avere.

Doua dintre conditii, pentru a putea fi ales in senat erau „un venit de orice natura de 800 de galbani” si varsta de 40 ani.

Adunarea deputatilor Era aleasa pe sistemul colegiilor pe avere

Colegiul 4 era cel mai numeros, aici intrand toti care aveau o contributie oricat de mica catre stat, acestia alegeau indirect cel mai mic numar de deputati.

Puterea executiva apartinea domnitorului, constitutia stabilind regula monarhiei straine.

Constitutia Romaniei din 29 martie 1923

Premisele istoriceIn perioada 1866-1923 au avut loc mai multe evenimente ce au dus la adoptarea constitutiei din 1923.

Transformari de ordin economic 1867 – se infinteaza sistemul monetar national si apar institutiile bancare de credit. 1873 – se desfinteaza sistemul breslelor. 1921 – se realizeaza reforma agrara

Transformari de ordin social si politic 1877 – razboiul de independenta, care a dus la recunoasterea independentei de stat a Romaniei 1917 – 1918 – unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania, ce a desavarsit statul

national roman unitar. 1918 - prin reforma electorala s-a introdus votul universal, egal, direct, secret si obligatoriu.

Continutul constitutieiUnii autori sustin ca aceasta a fost doar o revizuire a constitutiei din 1866, insa ea reprezinta o veritabila constitutie, facand cateva modificari substantiale ce au ca fundament viata sociala romaneasca.Constitutia din 1923 este proiectul partidului liberal, adoptarea ei fiind considerata nelegala deoarece nu s-au respectat intru totul regulile de revizuire a constitutiei, stabilite in constitutia din 1866.Constitutia proclama drepturi si libertati fundamentale pentru toti.Pastreaza reglementarile ce garanteaza proprietatea privata si conform carora averile nu pot fi confiscate.Puterea legislativa este deasemenea exercitata colectiv de catre rege si reprezentanta nationala.Reprezentanta natioanal – Parlamentul - este bicamerala,cele doua camere fiind alese de aceasta data prin vot universal, egal, direct, secret si obligatoriu.

Adunarea deputatilorSenat

Senatul cuprindea si senatori de drept, iar pentru a fi ales senator se cerea varsta de 40 ani impliniti.Puterea executiva apartinea regelui si era exercitata prin guvern.Infinteaza Consiliul legislativ.Consfinteste controlul de constitutionalitate

Doar Inalta Curte de Casatie are posibilitatea sa judece in aceasta materiePastreaza caracterul rigid al constitutiei - interzice posibilitatea suspendarii acesteia.



Constitutia Romaniei din 28 februarie 1938

Premisele istoriceIn 1938 regele Carol al II-lea instaureaza dictatura personala. Consacrarea juridica a acesteia facandu-se prin constitutia din 1938.Constitutia este adoptata prin plebiscit.

Continutul constitutieiA ramas in istorie ca o constitutie mult mai putin democratica

Consacra dictatura regala si constrange drepturile si libertatile democraticeInterzice propovaduirea schimbarii formei de guvernamant, impartirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite si lupta de clasaApara proprietatea asemeni constitutiilor precedente.Puterile statului sunt concetrare in mainile regelui, declarat capul statului

Regele exercita puterea legislativa, el avand initiativa legislativa si initiativa revizuirii constitutiei, el sanctiona si promulga legile, putea emite decrete cu putere de lege, putea declara razboiul si incheia pacea etc.

Regele exercita puterea executiva, fiind inviolabil,raspunderea pentru actele emise revenind ministrilor care erau obligati sa contrasemneze actele de stat ale regelui.

Desfinteaza partidele politice, instittuind partidul unicSe reintroduce votul prin colegii

Votul universal e inlocuit de sistemul colegiilor pe profesiuni.Pentru a fi alesi in adunarea deputatilor, cetatenii trebuiau sa aiba varsta de minim 30 ani.Senatul e format din 3 categorii de senatori

Senatori numiti de rege Senatori de drept Senatori alesi

Constitutia nu rezista decat 2 ani

Suspendarea constitutiei din 28 februarie 1938In 1940 regele este obligat sa abdice in favoare fiului sau, ceea ce are ca urmari:

Suspendarea constitutieiCorpurile legiuitoare sunt dizolvateSe reduc perogativele regale si este investit cu puteri depline presedintele Consiliului de Ministrii.

Dezvoltarea constitutionala a Romaniei in perioada 1944 pana la adoptarea constitutiei din 1948

Intre anii 1940 – 1944 nu avem o constitutieSe revine la o viata constitutionala dupa al 2-lea razboi mondial

In 1944 se repune in vigoare constitutia de la 1923 cu unele modificari.S-au elaborat si unele acte cu caracter constitutional

prin care s-au formulat principii constitutionale ce se vor regasi mai tarziu in constitutiile din 1948, 1952, 1965.

Aceste acte au avut un caracter tranzitoriu.

Decretul nr. 1626 din 1944 pentru „fixarea drepturilor Romanilor in cadrele constitutiunii din 1866 si cu modificarile Constitutiunii din 29 martie 1923”

Este primul act cu valoare constitutionalaSe repune in vigoare constit de la 1866 cu modificarile ei din 1923Consiliul de ministrii este transformat intr-un organ suprem de stat, care concetra in mainile sale intreaga putere statala.



Decretul nr. 1849 din 1944 pentru „Adaugire de alineat nou la finele art IV din Inaltul Decret Regal nr. 1626 din 31 august 1944”

Acest decret se referea la urmarirea si sanctionarea tuturor care se faceau sanctionati de ororile razboiuluiInfinteaza tribunale extraordinare pentru pedepsirea celor ce se facusera vinovatiAcest decret va pune bazele confiscarii averii, stand la baza colectivizarii.

Leagea nr. 86 din febroarie 1945 pentru Statutul Nationalitatilor MinoritarePrevedea utilizarea limbii materne in invatamant.Proclama libertatea cultelor religioase recunoscuta de catre stat in Romania.

Legea nr. 187 din 23 martie 1945 pentru infaptuirea reformei agrareEste data in oglinda cu decretul 1849 fiind legea de improprietarire a unor persoane.Prin dispozitiile sale formuleaza un inportant principiu constitutional:

Pamantul apartine celor ce il muncesc.

Decretul nr. 2218 din 13 iulie 1946 privind exercitarea puterii legislativeMomentul in care parlamentul trece de la structura bicamerala la o structura unicamerala.Prin el e institutita universalitatea votului.Prevedea ca puterea legiuitoare e exercitata de catre lege si reprezentanta nationala deopotriva.

Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947, Pentru constitutirea Statului Roman in Republica Populara RomanaLegea prin care se schimba forma de guvernamant a statului

E abolita monarhia si instituita republica

Constitutia din 13 aprilie 1948

Premisele istoriceEste prima constitutie socialista.A fost elaborata dupa abolirea monarhiei si proclamarea republicii populare.Puterea constituanta a fost Marea Adunare Nationala, infintata dupa autodizolvarea Adunarii Deputatilor.

Continutul ConstitutieiConsacra existenta statului roman ca stat popular, unitar, independent si suveran, stat ce a luat fiinta prin lupta poporului impotriva fascismului, reactiunii si imperialismuluiCreaza cadrul juridic pentru viitoarele nationalizariAdopta principiul conform caruia pamantul apartine celor ce-l muncesc, statul protejand proprietatea taraneasca. Incurajand si sprijinind cooperatia sateasca.Se statorniceste principiul planificarii economiei nationale.Este inscris principiul egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie, sau grad de cultura.Obliga la revizuirea tutror codurilor si legilor existente, pentru a fi puse in acord cu constitutia.

Constitutia din 24 septembrie 1952

Premisele istoriceEste a2-a constitutie socialistaRomania a fost fortata sa se dezvolte economic si social dupa adoptarea constitutiei din 1948 in consens cu parametri impusi prin ocupatia militara straina, rezultat al celui de-al doilea razboi mondial, si al politicii dictate de statele coalitiei antihitleriste, state care au negrijat interesele Romaniei si contributia sa militara.

Continutul ConstitutieiDesfinteaza pluralismul politic institutind partidul unicMentine si dezvolta principiile constitutionale afirmate prin constitutia din 1948



Contine reglementari specifice privind puterea de stat si economia nationala cu cele 3 formatiuni social economice:SocialistaMica productie de marfuriParticular-capitalista

La baza sistemului statal stau Marea Adunare Nationala si sfaturile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct si secret.Aparatul de stat este contruit pe principiul centralismului

Constitutia din 21 august 1965

Premisele istoriceeste a3-a constitutie socialistain campania electorala din 1961 s-a lansat initiativa elaborarii unei noi constitutii.Marea adunare aleasa in 1965a ales o noua comisie pentru redactarea proiectului de constitutie, proiect adoptat la 21 august 1965.

Premise constitutieiRepublica Populara capata denumirea de Republica Socialista.Este consacrata forma republicana a statului, suveranitatea si independenta, indivizibilitatea si inalienabiletatea teritoriului.Titularul puterii se afirma ca este poporulSe mentine principiul partidului unicOrganele de stat sunt structurate in 4 mari categorii:

Organele puterii de stat Marea Adunare Nationala Consiliul de Stat Presedintele Republicii Consiliile populare

Organele administratiei de stat Consiliul de Ministrii Ministere, comitete etc

Organele judecatoresti Tribunalul suprem Tribunalele judetene Judecatoriile Tribunalele militare.

Organele procuraturii Procurorul general Procuratura generala Procuraturile judetene Organele locale de procuratura Procuraturile militare

Regimul constitutional din Romania, stabilit dupa Revolutia din decembrie 1989In perioada 1989-1991 nu avem o constitutie, edictandu-se mai multe acte cu valoare constitutionala.

Decretul lege 1/89 abroga partial constitutia din 1965 Mai putin capitolul de drepturi si libertati fundamentale

Decretullege 2/89 pune in loc institutiile statale abrogate prin decretul lege 1/89. Se constituie Consiliul Frontul Salvarii Nationale

Presedintele Consiliului Frontului Salvarii Nationale care joaca rol de sef al statului.



Biroul executiv al Consiliului FSN care are rol de guvern.Decretul lege 8/89 este actul care reinstituie pluralismul politic.

Da posibilitatea reinfintari partidelor politiceDecretul lege 81/90 care pune bazele asa numitului parlement al celor 100 zile

Instituie Consiliu provizoriu de Uniune Nationala - a functionat 100 zile, avand rolul de Parlament. FSN alcatuit din cei ce au obtinut puterea in 89, acupa jumatate din locurile consiliului

provizoriu, cealalta jumatate fiind distribuita celorlalte partide.Decretul lege 92/1990 instituia regulile de alegere pentru parlament si seful statului

Institutie un parlament bicameral format din Camera deputatilor Senat

Parlamentul a jucat dublu rol Organ legiuitor Adunare constituanta

Seful statului ales prin vot universal in baza acestui decretIn 8 decembrie 1991 a intrat in vigoare noua (actuala) constitutie a statului

Rodul unei adunari constituante ce a functionat din mai 1990 pana in decembrie 1991 (parlamentul care atunci cand lucra in sedinte comune reprezenta adunarea constituanta)A fost supusa si aprobata prin referendum

Capitolul IV – Cetatenia romana

Notiunea de cetatenie

Sensurile notiunii de cetatenieEste o institutie juridicaEste o condtie juridica a persoanei,

Conditia persoanei face parte din capacitatea juridica a persoaneiPrin capacitatea juridica se intelege acea aptitudine a persoanei de a fi subiect de drept si de a-si asuma drepturi si obligatii.

Cetatenia este un concept multidisciplinarAre relevanta in dreptu civilDreptul familiei etc.Este un concept juridic aplicabil si persoanei juridice

Definitia cetateniei romaneCetatenia poate fi definita in dreptul constitutional drept acea calitate a pers fizice care exprima relatii permanente, social economice, politice si juridice intre o persoana fizica si statul care-i acorda aceasta calitate de catatean. In baza acestei calitati de cetatenie, persoana fizica respectiva va avea posibilitatea de a fi titulara tuturor drepturilor si indatoririlor prevazute de legislatia in cauza.

Precizari terminologiceInitial cetatenia a fost desemnata prin termenul „nationalitate”.S-a renuntat in timp la acest termen deoarece nationalitatea este o categorie politica, ea indica apartenenta la o natiune, asadar pentru a se evita confuziile si mai ales speculatiile posibile, din punct de vedere juridic s-a preferat termenul de cetatenie, el exprimand un anumit statut juridic al omului.

Natura juridica a cetateniei

Natura juridica a cetateniei – inscrierea cetateniei in conceptele juridice prestabilite de TGD



Incercari de definitii in doctrina Cetatenia este un statut personal

Prea vag, ce fel de statut? Un contract tacit sinalagmatic

Tacit pentru ca se dobandeste la nastere fara sa iti exprimi vointa sinalagmatic pentru ca creaza drepturi si obligatii atat pentru cetatean cat si pentru stat. Cetatenia insa nu poate fi privita ca un raport contractual

Reprezinta un act unilateral de vointa, facut din partea statului Nu poate fi un raport unilateral din partea statului fiindca cetateanul intra in diferite

raporturi si in afara statului. Cetatenia e un raport contractual

Cetatenia nu presupune doar relatii contractuale Cetatenia ar fi un raport juridic de supusenie

Cetateanu este un element al statului si nu un instrument de manevreare al statului. Parte a capacitatii juridice a persoanei

Definitie apropiata de adevar Acea parte a posibilitatii unei persoane de a fi subiect de drept si de a fi titulara unor

drepturi si obligatii.

Regimul juridic al cetateniei romane

Cetatenia romana este reglementata deConstitutie (reglementare constitutionala)Legea cadru privind cetatenia romana legea 21/1991 (Reglementarea legala)Conventia europeana privind cetatenia ratifica de Romania

Principiile cetateniei romaneNumai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute de catre constitutie si lege

Numai cetatenii romani au posibilitatea dreptului de votNumai cetatenii romani au dreptul de a candida in alegeriNumai cetatenii romani au posibilitatea de a fi titulari de terenuri in Romania

Strainii si apatrizii pot totusi deveni titulari de terenuri fie: In conditiile rezultate din aderarea Romaniei la UE si la alte tratate internationale la care

Romania este parte. In conditiile prezavute de o lege organica Prin mostenire legala

Numai cetatenii romani nu pot fi extradati sau expulzati din Romania Derogari

Ca exceptie de la regula generala, intre statele membre ale UE si numai intre ele, pot fi extradati ceteni europeni proprii unui stat membru, in alt stat membru.

Numai catatenii romani se bucura de protectia statului roman pe teritoriul altui stat.Numai cetateanii sunt tinuti sa indeplineasca toate obligatiile prevazute de catre constitutie si lege

Numai catatenii au datoria de fidelitate fata de taraNumai cetatenii au obligatia de plata asupra taxelor si impozitelorNumai cetatenii au obligatia indeplinirii stagiului militar.

Cetatenii sunt egali in drepturi si obligatiiToti cetatenii sunt egali in drepturi si in indatoriri

Cetatenia reprezinta o problema de statCetatenia nu este un drept, ea esta acordata doar daca vrea statul

Cetatenia nu produce efecte asupra casatoriei



Casatoria nu produce efecte asupra cetatenieiIndiferent daca o persoana se casatoreste cu un cetatean strain, sau renunta la cetatenie fiind casatorita cu un cetatean roman, nu afecteaza statutul juridic.



miercuri, 8 decembrie 2010

Modurile de dobandire si modurile de pierdere ale cetateniei Moduri de dobandire ale cetateniei

Moduri originale de dobandire a cetatenieiPrin dreptul IUS SANGUINIS – dreptul sangelui – cel putin unul din parinti este cetatean – nu conteaza locul nasterii – acesta este principalul mod de dobandire a cetateniei romane, statuat in legea 21/91 republicata in 2010

EXP: persoana nascuta in Ungaria dar cu parinti romani dobandeste cetatenia romana prin nastere intrucat cel putin unul dintre parinti este cetatean roman – art 5 din legea 21/91.

Copii nascuti pe teritoriul Romaniei din parinti cetateni romani, sunt cetateni romani Sunt cetateni romani copii nascuti pe teritoriul Romaniei care au cel putin un parinte roman

Copii nascuti in afara Romaniei dar cu cel putin un parinte cetatean roman, va dobandi cetatenia romana.

Prin dreptul IUS LOCI – dreptul teritoriului – conteaza locul nasterii. nu este recunoscut de leagea cetateniei romane

EXCEPTIE: Copilul gasit pe teritoriul Romaniei este considerat cetatean roman, pana la proba contrarie daca niciunul dintre parinti nu este cunoscut.

Copii nascuti pe teritoriul unui stat ce acorda cetatenia dupa principiul IUS LOCI, dar cu parinti dintr-un stat ce acorda cetatenia dupa principiul IUS SANGVINIS, pot avea dubla cetatenie.

Moduri derivate de dobandire a cetatenieiPrin adoptie

In cazul in care un copil este cetatean strain sau fara cetenie se contureaza doua acceptiuni In cazul in care adoptatul este minor, acesta dobandeste cetatenia parintilor fara a-si da

acordul. Daca ambii adoptatori sunt cetateni romani, minorul dobandeste cetatenia romana. Daca doar unul dintre adoptatori este cetatean roman, cetenia minorului se

stabileste prin acordul adoptatorilor. Daca acestia nu se inteleg instanta va hotar asupra cetateniei tinandu-se

cont de interesele minorului. Daca minorul a implinit varsta de 14 ani este nevoie de

consimtamantul minorului. Acest consimtamant trebuie sa fie exprimat printr-o declaratie autentica data la notar sau in fata sefului misiunii diplomatice romane din statul respectiv.

Daca adoptia este realizata de un singur adoptator, cetatean roman, minorul va deveni cetatean roman.

In cazul in care adoptatul este major, trebuie ca acesta sa isi exprime acordul cu privire la dobandirea cetateniei.

Acordarea cetateniei la cerere Dobandirea cetateniei

Un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie (apatrid) poate cere cetatenia romana daca sunt dobandite anumite conditii – art 8, Legea 21/91 (7 conditii)

Daca s-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritorul Romaniei, sau desi nu s-a nascut domiciliaza la data cererii de cel putin 8 ani pe teritoriul Romaniei, sau in cazul in care este casatorit cu un cetatean roman de cel putin 5 ani de la data casatoriei.

Perioadele acestea se pot reduce la jumatate in 4 situatii: Daca este o personalitate recunoscuta pe plan international Daca a obtinut statutul de refugiat pe teritoriul Romaniei



Daca este cetatean al unui stat membru UE Daca a investit in Romania > 1 000 000 Eur.

Daca cetateanul strain sau persoana fara cetatenie care a solicitat sa i se acorde cetatenia romana se afla in afara teritoriului statului roman, pentru mai mult de 6 luni / an, anul respectiv nu se ia in calcul.

Daca dovedeste, prin comportament, actiuni si atitudine, loialitate fata de statul roman si sa nu fi intreprins actiuni indreptate impotriva ordinii de drept sau a securitatii nationale

Este major Are asigurate mijloacele de existenta decenta in Romania. Este cunoscut ca avand o buna comportare, si nu este condamnat in tara sau in

strainatate pentru o infractiune care sa il faca nedemn sa devina cetatean roman. Stie limba romana si are elemente de cultura si civilizatie romaneasca astfel incat sa

se poate integra in societatea romaneasca. Stie imnul national si constitutia.

Leguitorul a precizat ca in cazul in care cetatenia se solicita si pentru copii minori, acestia dobandesc cetatenia odata cu parintii fara a fi nevoie de vreun demers separat.

Redobandirea cetateniei romane Cetatenia se poate acorda si persoanelor care au pierdut-o (straini / apatrizi) chiar si

descendentilor lor pana la gradul 2 - aceasta se poate face cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau pastrarea domiciliului din strainatate (conditiile 2, 3, 4, 5; trebuiesc indeplinite)

Redobandirea cetateniei de catre unul din soti, nu are nicio consecinta asupra cetateniei celuilalt sot, acesta din urma putand cere acordarea cetateniei romane in conditiile prezentei legi.

Repatrierea (art 11) consta in redobandirea (pentru fostii cetateni ce au dobandit cetatenia prin nastere sau prin adoptie si au pierdut-o din motive neimputabile lor) sau acordarea cetateniei (descendentilor acestor persoane pana la gr 3) - aceasta se poate face cu pastrarea cetateniei straine sau cu pastrarea domiciliului din strainatate (conditiile 2, 3, 5 trebuie indeplinite)

Procedura de acordareCererea de acordare / redobandire se depune personal sau prin mandatar cu procura autentica si speciala, la sediul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, fiind adresata Comisiei pentru cetatenie;

mai pot fi deasemenea depuse cererile pentru redobandire / acordare (pentru descendenti) in cazul repatrierii la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romaniei, urmand sa fie trimise tot Comisiei pentru cetatenie din cadrul Autoritatii Nationala pentru Cetatenie.

Dupa depunerea cererii urmeaza mai multe etape in cadrul ANC Comisia va face cercetari cu privire la persoana care a depus cererea pentru indeplinirea conditiilor,

putand fi cerute completari persoanei respective. Daca in 6 luni (2 luni in cadrul repatrierii) dosarul nu e completat, cererea e respunsa ca

nesustinuta. Dupa 6 luni din momentul respingerii o noua cerere poate fi introdusa. Persoana care a depus cererea va fi chemata la interviu, unde se verifica cunostiintele de limba etc. In baza unui nou raport al comisiei se emite ordinul presedintelui ANC de acordare / redobandire a

cetatenie romana. Fiecare persoana este instiintata personal prin recomandata de ordinul presedintelui ANC cu

privire la dobandirea / redobandirea cetateniei. (ordin ce poate fi pro sau contra) Contestatia se face la Curtea de apel Bucuresti in termen de 15 zile de la comunicare, iar

hotararea curtii de apel poate fi atacata cu recurs la Inalta Curte.



In termen de 3 luni de la primirea ordinului presedintelui, trebuie depus juramantul de credinta. Juramantul se depune in fata presedintelui ANC

Dupa depunearea juramantului se elibereaza un certificat prin care se dovedeste ca el a obtinut cetatenia romana

Persoanele care nu au apucat sa depuna juramantul (persoana decedeaza), vor avea cetatenia de la data primirii ordinului daca urmasii fac o cerere in termen de un an de la data luarii la cunostiinta a termenului de depunerea juramantului de credinta

Dovada cetatenieiSe face cu bi / ci, pasaport sau certificatul de cetatenie.

La minori (sub 14 ani) dovada se face cu certificatul de nastere si un act al parintelui.

Moduri de pierdere ale cetatenieiretragerea cetateniei romane persoanei care:

Aflata in strainatate, savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statuli roman sau lezeaza prestigiul Romaniei.

Aflata in strainatate, se inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice, sau cu care este in stare de razboi.

A obtinut cetatenia romana prin mijloace frauduloase Este cunoscuta ca avand legaturi cu grupari teroriste sau le-a sprijinit, sub orice forma, ori a savarsit

alte fapte ce pun in pericol siguranta nationala.Cetatenia romana nu poate fi retrasa persoanei care a dobandit-o prin nastere.

Aprobarea renuntarii la cetatenia romana persoanei care a implinit varsta de 18 ani si care: Nu este invinuita sau inculpata intr-o cauza penala ori nu are de executat o pedeapsa penala; Nu este urmarita pentru debite catre stat, persoane fizice sau juridice din tara sau, avand astfel de

debite, le achita ori prezinta garantii corespunzatoare pentru achitarea lor; A dobandit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobandi o alta cetatenie.

Pierderea cetateniei romane prin aprobarea renuntarii nu produce niciun efect asupra cetateniei sotului sau copiilor minori.

Cu toate acestea, in cazul in care ambii parinti obtin aprobarea renuntarii la cetatenia romana, iar copilul minor se afla impreuna cu ei in strainatate ori paraseste impreuna cu ei tara, minorul pierde cetatenia romana odata cu parintii sai, iar daca acestia au pierdut cetatenia romana la date diferite, pe ultima dintre aceste date.

Copilul minor care, pentru a domicilia in strainatate, paraseste tara dupa ce ambii parinti au pierdut cetatenia romana pierde cetatenia romana pe data plecarii sale din tara.

Copilul minor, incredintat prin hotarare judecatoreasca parintelui care are domiciliul in strainatate si care renunta la cetatenie, pierde cetatenia romana pe aceeasi data cu parintele caruia i-a fost incredintat si la care locuieste, cu conditia obtinerii acordului celuilalt parinte, cetatean roman.

In oricare din situatiile de mai sus, copilului care a implinit varsta de 14 ani i se cere consimtamantul.Alete cazuri de pierdere a cetateniei

Prin adoptie Copilul minor, cetatean roman, adoptat de un cetatean strain, pierde cetatenia romana, daca, la

cererea adoptatorului sau, dupa caz, a adoptatorilor, dobandeste cetatenia acestora in conditiile prevazute de legea straina. Minorului care a implinit varsta de 14 ani i se cere consimtamantul.

Prin stabilirea filiatiei copilului gasit pe teritoriul Romaniei Copilul gasit pierde cetatenia romana, daca pana la implinirea varstei de 18 ani i s-a stabilit filiatia

fata de ambii parinti, iar acestia sunt cetateni straini. Cetatenia romana se pierde si in cazul in care filiatia s-a stabilit numai fata de un parinte cetatean

strain, celalalt parinte ramanand necunoscut.Procedura de pierdere



Cererea de renuntare la cetatenia romana se depune la secretariatul tehnic al Comisiei sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale Romaniei din tara in care solicitantul isi are domiciliul sau resedinta. In cazul in care constata lipsa documentelor necesare solutionarii cererii, presedintele Comisiei solicita, prin rezolutie, completarea dosarului.

In cazul in care, in termen de cel mult 6 luni de la comunicare, nu sunt transmise actele necesare, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.

Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cetatenie dispune, prin ordin, aprobarea sau, dupa caz, respingerea cererii de renuntare la cetatenia romana, pe baza raportului Comisiei, prin care aceasta constata indeplinirea sau neindeplinirea conditiilor mai sus mentionate.

Ordinul se comunica solicitantului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Ordinul de respingere a cererii de renuntare la cetatenia romana poate fi atacat, in termen de 15 zile

de la data comunicarii, la Curtea de Apel Bucuresti. Hotararea curtii de apel este definitiva si este supusa recursului la Sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Pierderea cetateniei romane prin renuntare are loc la data eliberarii adeverintei de renuntare la cetatenia romana.

Dovada renuntarii la cetatenieDovada renuntarii la cetatenia romana se face cu adeverinta eliberata de secretariatul Comisiei, pentru persoanele cu domiciliul in Romania, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, pentru persoanele cu domiciliul sau resedinta in strainatate, in baza ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.

Sesizarea pentru retragerea cetateniei romane altei persoaneOrice autoritate sau persoana care are cunostinta de existenta unui motiv pentru retragerea cetateniei romane poate sesiza, in scris, Comisia, avand obligatia sa prezinte dovezile de care dispunePresedintele Comisiei stabileste, prin rezolutie, termenul la care se va dezbate sesizarea de retragere, dispunand totodata:

solicitarea punctului de vedere al autoritatilor competente cu privire la indeplinirea conditiilor legale privind retragerea cetateniei;

invitarea persoanei care a formulat sesizarea, precum si a oricarei persoane care ar putea da informatii utile solutionarii cererii;

citarea persoanei in cauza la domiciliul cunoscut sau, daca acesta nu se cunoaste, prin publicarea citatiei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.

Citarea persoanei are loc cu cel putin 6 luni inainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizarii.

La termenul stabilit pentru dezbaterea sesizarii, Comisia verifica indeplinirea conditiilor necesare retragerii cetateniei romane.

Lipsa persoanei legal citate nu impiedica desfasurarea procedurilor de retragere a cetateniei romane.

In cazul in care constata indeplinirea sau, dupa caz, neindeplinirea conditiilor legale de retragere a cetateniei romane, Comisia va propune presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, printr-un raport motivat, aprobarea retragerii cetateniei romane sau, dupa caz, respingerea sesizarii. Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, constatand indeplinite conditiile prevazute de lege, emite ordinul de retragere a cetateniei romane, respectiv de respingere a sesizarii de retragere a cetateniei, in cazul in care constata neindeplinirea conditiilor prevazute de lege.

Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie de admitere sau de respingere a sesizarii de retragere a cetateniei se comunica persoanei in cauza, precum si persoanei care a facut sesizarea, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Ordinul poate fi atacat, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la sectia de contencios administrativ a curtii de apel de la domiciliul sau, dupa caz, resedinta solicitantului.



Daca solicitantul nu are domiciliul sau resedinta in Romania, ordinul poate fi atacat, in acelasi termen, la Sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti.

Hotararea curtii de apel este definitiva si irevocabila. Pierderea cetateniei romane prin retragere are loc la data emiterii ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie de aprobare a retragerii cetateniei romane.

Cetatenia de onoareCetatenia romana cu titlu de „cetatenie de onoare” se poate acorda unor straini pentru servicii deosebite aduse tarii si natiunii romane, la propunerea Guvernului, fara nicio alta formalitate, de catre Parlamentul Romaniei.Persoanele care au dobandit cetatenia de onoare se bucura de toate drepturile civile si politice recunoscute cetatenilor romani, cu exceptia dreptului de a alege si de a fi ales si de a ocupa o functie publica.




Capitolul V - Drepturile libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor

Notiunea de drepturi si indatoriri fundamentale

Distinctia dintre drepturi si libertati in general si drepturile si libertatile fundamentale, consta in faptul ca acestea din urma sunt cele inscrise in textul constitutiei.

Gama drepturilor si libertatilor fundamentale difera de la un stat la altul.Notiunea de libertati si notiunea de drepturi

Notiunea de libertate De regula libertatile sunt drepturile cetatenilor legate indisolubil de fiinta umana. Libertatile sunt

acele drepturi naturale ale omului. Libertatea individuala. Libertatea constiintei.

Fiecare dintre oameni are posibilitatea de a gandi conform propriei constiinte, fara vreo contraprestatie din partea statului

Libertatea de exprimare. Libertatile fac parte din categoria drepturilor negative – nu e nevoie de nici o contraprestatie din

partea statului pentru existenta lor.Notiunea de drept

Notiunea de drept, mai degraba defineste dreptul obiectiv – totalitatea normelor juridice care reglementeaza posibilitati pe care le au indivizii in cadrul societatii.

Posibilitatea de a munci si de a fi plati Posibilitatea de a beneficia de asistenta medicala / sociala.

E nevoie de o contraprestatie din partea statului Drepturile fac parte din categoria drepturilor pozitive – cele pentru existenta carora e necesara o

contraprestatie din partea statului.Juridic vorbind nu exista nici o diferenta intre notiunea de drept si cea de libertate.

Notiunea de drepturi si libertari cetatenesti si notiunea de drepturi si libertati ale omuluiDrepturile cetatenilor se refera la drepturile pe care le au persoanele ce beneficiaza de cetatenie.Drepturile omului se refera la drepturile si libertatile pe care le au in general oamenii fara distinctie in ceea ce priveste calitatea lor in plan statal.

Drepturi si libertati ale omului si drepturi si libertati ale altor categorii (animale)Este o afirmatie criticabilaDreptul este o creatie umana, iar atunci cand vorbim de drept, vorbim de notiunea de drept care se aplica in societatea umana.

Din punct de vedere al evolutiei drepturilor si libertatilor, acestea a fost constanta in timp, iar dupa cel de-al 2-lea razboi mondial asistam in plan international la o adevarata explozie a reglementarilor in aceasta materie (majoritatea reglementarilor au aparut dupa 1944)

Declaratia drepturilor omului a fost proclamata de catre statele membre ale ONU din dorinta de a exista un set de drepturi si libertati comune tuturor indivizilor.

Unele constitutii fac trimitere directa la aceasta declaratie Art 20 din constit – drepturile si libertatile fundamentale prevazute in constitutie se

interpreteaza si se aplica in concordanta cu declaratia universala a drepturilor omului si cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte.



Avem in plan european Conventia Europeana privind drepturile omului, conventie care se aplica in momentul de fata, si care are si un gardian ce o apara – CEDO –Strasbourg.

Conventia europeana (instrumentul juridic) si Curtea Europeana (institutie juridica) functioneaza in cadrul Consiliului Europei – organizatie internationala regionala in plan european. ( nu e aceelasi lucru cu consiliul european – institutie a UE care intruneste sefii de state a statelor membre UE.)

In alte continente diferite instrumente juridice privind protectia drepturilor si a libertatilor In continentele americane

Declaratia Interamericana privind drepturile si libertatile Declaratie la nivel internationa regional ce protejeaza drepturile si libertatile

cetatenilor de pe cele doua continente americane. Pe continentul african

Carta africana Instrumentul juridic care rglementeaza drepturile si libertatile persoanelor care

traiesc in statele din AfricaTot pe plan international avem 2 pacte adoptate in 1966, Romania ratificandu-le printr-un decret in 1974.

pactul international cu privire la drepturile civile si politice pactul international cu privire la drepturile social economice si culturale

definitia drepturilor si libertatilor fundamentaleo prima definitie scoate in evidenta caracterul subiectiv al acestor drepturi si libertati

drepturile si libertatile fundamentale sunt drepturi subiective, adica, ele apartin fiintei umane ca subiect de drept.

Destinatarul vs beneficiarul unui drept Sunt drepturi ai caror beneficiari nu pot fi decat colectivitatile umane

EXP: drepturi de asociere – posibilitatea de a te strange alaturi de alte persoane si de a crea o entitate juridica

Destinatarul e individul Beneficiarul poate fi decat o colectivitate, un grup de persoane.

Destinatarul este intotdeauna omul ca persoana Sunt drepturi esentiale pentru cetatenii unui stat.

Sunt esentiale pentru ca insusi legiuitorul constituant le-a trecut in textul constitutiei, de unde si necesitatea existentei lor pentru acei cetateni.

Sunt inscrise in acte juridice cu valoare fundamentala (in constitutie)Drepturile si libertatile fundamentale pot fi definite ca acele drepturi subiective ale cetatenilor care sunt esentiale pentru viata, libertatea si demnitatea acestora, indispensabile pentru dezvoltarea libera a personalitatii umane, drepturi care sunt reglementate in constitutii si garantate de catre aceste constitutii si celelalte legi subsecvente.

Generatiile de drepturiDiscutia privind generatiile de drepturi o facem in contextul evolutiei istorice a acestora

Majoritatea reglementarilor au aparut dupa cel de-al 2-lea razboi mondial Datorita ororilor traite in acea perioada Dezvoltarea fara precedent a regulilor juridice in cadrul statelor

Dezvoltarea teoriei normativiste a lui Hans Kelsen Statele exista datorita unui set de reguli juridice care reglementeaza

conduita umana. Teoriile liberale (dereglementarea)

Oamenii se comporta intr-un anume fel si ca urmare a vointei societatii In antiteza cu teoria normativista.

Drepturile din generatia I sunt drepturile naturale - drepturi negative Dreptul la viata



Drepturile din generatia a II-a sunt drepturile pozitive Dreptul la invatatura Dreptul de a-si intemeia o familie Dreptul la munca

Avem reguli privitoare la timpul de lucru Reguli cu privire la salariul minim Reguli cu privire la concediu Reguli cu privire la protectia sociala a muncii

In anii 70-80 au aparut drepturi din a III-a generatie – drepturi de solidaritate Dreptul la un mediu sanatos Dreptul la un nivel de trai decent

Unii autorii vorbesc despre drepturi din a IV-a categorie – drepturi gigant (inglobeaza o serie de alte drepturi) Dreptul la privacy

Presupune un conglomerat de drepturi Drepturi la intimitate Drepturi la utilizarea datelor cu aspect personal Dreptul privind secretul corespondentei

Dezvoltarea statelor a impus aparitia unor drepturi noiDreptul la intimitateDreptul de a fi lasat in pace

Natura juridica a drepturilor si libertatilor fundamentale

A stabili natura juridica inseamna a inscrie acel concept intr-una din categoriile juridice prestabilite de catre TGD.Ca in toate ramurile dreptului si aici exista mai multe teorii

Teoria drepturilor naturale Drepturile si libertatile fundamentale sunt drepturi naturale ale omului ce deriva din calitatea

fiecaruia dntre noi de individ.Teoria individualista

Drepturile si libertatile fundamentale sunt totdeuna drepturi ale individului. Aceasta teorie exclude o alta teorie – teoria drepturile colective, in viziunea careia drepturile apartin nu numai unui individ ci si unei colectivitati.

Teoria drepturilor reflexe Drepturile si libertatile fundamentale sunt de fapt o reflexie a normelor juridice instituite de catre

stat. Statele sunt cele care retin puterea, si ca urmare a detinerii acestei puteri instituie regului pentru indivizi. O partea din acestea intra in categoria drepturilor si libertatilor fundamentala

Alti autori vorbesc despre drepturile si libertatile fundamentale ca drepturi subiective Posibilitati pe care indivizii le au de a avea o anumita conduita, sau de a pretinde o conduita

corespunzatoare din aprtea celorlatiDrepturile si libertaile fundamentale sunt parte a capacitatii de folosinta a persoanei

Drepturile nu sunt alceva decat posibilitati pe care indivizii le au de a se manifesta in cadrul capacitatii juridice pe care o au

Drepturile si libertatile fundamentale mai sunt considerate si parte a statutului juridic al unei persoane Drepturile si libertatile fundamentale sunt reglementate de catre legi.

Drepturile si libertatile fundamentale sunt drepturi subiective care apartin fiecari individ in parte si care dau posibilitatea fiecarei persoane de a se manifesta conform propriei sale vointe si in acord cu prescriptia juridica stabilita de lege.



Corelatia dintre reglementarile interne si cele internationale in materia drepturilor si libertatilor fundamentale

Fiecare tara si-a reglementat prin constitutie raporturile dintre legislatia interna si cea internationala in materia drepturilor omului

Sunt tari care dau intaietate reglementarilor internationaleSunt tari care prin normele lor interne dau doar partiala prioritate reglementarilor internationaleTeoria moneista si teoria dualista

Teoria moneista – tratatele internationale intra in ordinea juridica interna prin simpla acceptarea a unui stat a actului international.

In teoria moneista actul international este preluat ca atare Teoria dualista – pentru ca un act international sa intre in ordinea juridica interna, este necesar ca el

sa fie preluat in ordinea juridica interna printr-un act intern. In teoria dualista se pot face anumite trieri

In materia drepturilor omului dreptul romanesc prevede ca in cazul unor neconcordante intre reglementarile interne si cele internationale, vor avea prioritate reglementarile internationale.Reglementarile interne trebuie interpretate si aplicate in conformitate cu reglementarile internationaleDaca reglementarile internationale ce urmeaza a fi ratificate intra in contradictie cu cele constitutionale, atunci statul roman are obligatia sa modifice mai intai textul constitutional




Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale

Criterii de clasificare a drepturilor fundamentaleClasificarea nu trebuie interpretata ca o ierarhizare a drepturilor intrucat toate drepturile au aceeasi importanta si formeaza un tot unitar (sunt indivizibile – clasificarea nu urmareste divizarea lor).Pellegrino Rosi clasifica drepturile in 3 categorii

PrivatePublicePolitice

dupa natura lor, sau dupa cum exercitiul lor implica sau nu apartenenta la un colectiv, drepturile se mai clasifica in:Individuale

EXP: Dreptul de proprietate Libertatea constiintei

Declaratia Universala a Drepturilor Omului (1948) are in centru individul aparand drepturile acestuiaColective

EXP: Dreptul popoarelor la autodeterminare / eliberare de sub jugul colonial Dreptul de asociere in sindicate Egalitate intre sexe etc.

Proclamatia de la Teheran (1968) apara drepturile omului intr-o maniera colectivista.Dupa continutul lor distingem 5 categorii de drepturi

Inviolabilitatile Drepturi si libertati care, prin continutul lor, asigura

Viata posibilitatea de miscare libera siguranta fizica si psihica siguranta domiciliului

drepturile si libertatile social-economice si culturale Drepturi si libertati care, prin continutul lor, asigura

Conditiile sociale si materiale de viata Educatia Posibilitatea protectiei acestora

Drepturile exclusiv politice Drepturi care, prin continutul lor, pot fi exercitate de cetateni

numai pentru participarea la guvernare Drepturile si libertatile social-politice

Drepturi si libertati care, prin continutul lor, pot fi exercitate de cetateni la alegere Pentru rezolvarea unor probleme sociale si spirituale

Aceste drepturi si libertati asigura posibilitatea de exprimare a gandurilor si opiniilor, fapt pentru care deseori sunt numite libertati de opinie

Pentru participarea la guvernare Drepturile garantii

Drepturi si libertati care, prin continutul lor, joaca rolul de garantii constitutionale EXP:

Dreptul de petitionare Dreptul persoanei vatamate de catre o autoritate publica



Aceasta clasificare cuprinde drepturile si libertatile nominalizate prin constitutia Romaniei, care apartin cetatenilor romani

De aceea nu includem dreptul de azi si drepturile exclusiv politice ale cetatenilor europeniEgalitatea in drepturi a cetatenilor o consideram ca fiind un principiu fundamental pentru intreg domeniul examinat, ca atare nu este inclusa in clasificare

Principiile generale ale drepturilor fundamentaleUniversalitatea drepturilor, libertăţilor şi indatoririlor fundamentale;

Se refera atat la sfera drepturilor cat si la titularii acestora Fiecare cetatean al statului se bucura de toate drepturile si libertatile Toti cetatenii unui stat se pot bucura de aceste drepturi

Neretroactivitatea legii ;Conform acestui principiu lega isi produce efectele doar pentru viitorExceptii de la acest principiu

Aplicarea legii penale si contraventionale mai favorabile Legile interpretative au caracter retroactiv

Egalitatea în drepturi a cetăţenilor;Cetatenii romani fara deosebire de rasa, nationalitate, limba, religie, sex, avere etc se pot folosii in mod egal de toate drepturile prevazute in constitutie si legi.

Funcţiile şi demnităţile publice pot fi ocupate numai de persoane care au numai cetăţenie română şi domiciliul în ţară ;

Accesul la autoritatile publice se poate face doar indeplinind aceasta conditieProtecţia cetăţenilor români în străinătate şi obligaţiile lor;

Cetatenia romana este legatura politica si juridica dintre cetatean si stat In temeiul acesteia cetatenii romani care se afla in strainatate au dreptul sa apeleze la protectia

autoritatilor romane.Cetăţenii străini şi apatrizii se bucură în România de protecţie juridică;

Azilul este prin excelenta un drept care apartine strainilor si apatrizilor Persoanele ce beneficiaza de azil nu pot fi extradate

Cetăţenii români nu pot fi expulzaţi sau extrădăti din România;Extradarea este institutia juridica ce permite unui stat sa ceara altui stat pe teritoriul caruia s-a refugiat unul din cetatenii sai sa i-l predeaExpulzarea este institutia juridica ce permite autoritatilor publice dintr-un stat, sa oblige o persoana, cetatean strain sau apatrid, sa paraseasca tara, punand capat in mod silit sederii acestei persoane pe teritoriul sau.

Prioritatea reglementărilor internaţionale ;Fiecare tara si-a reglementat prin constitutie raporturile dintre legislatia interna si cea internationala in materia drepturilor omului

Sunt tari care dau intaietate reglementarilor internationale Sunt tari care prin normele lor interne dau doar partiala prioritate reglementarilor internationale Teoria moneista si teoria dualista

Teoria moneista – tratatele internationale intra in ordinea juridica interna prin simpla acceptarea a unui stat a actului international.

In teoria moneista actul international este preluat ca atare Teoria dualista – pentru ca un act international sa intre in ordinea juridica interna, este

necesar ca el sa fie preluat in ordinea juridica interna printr-un act intern. In teoria dualista se pot face anumite trieri

In materia drepturilor omului dreptul romanesc prevede ca in cazul unor neconcordante intre reglementarile interne si cele internationale, vor avea prioritate reglementarile internationale.



Reglementarile interne trebuie interpretate si aplicate in conformitate cu reglementarile internationaleDaca reglementarile internationale ce urmeaza a fi ratificate intra in contradictie cu cele constitutionale, atunci statul roman are obligatia sa modifice mai intai textul constitutional

Accesul liber la justiţie ;Se aplica atat in cazul cetatenilor cat si al strainilor sau apatrizilorAsigura accesul la justitie pentru apararea oricarui drept, libertate sau interes legitim indiferent daca acestea din urma reies din constitutie sau din alte legi.

Caracterul legitim sau nelegitim al pretentiilor formulate in actiunea in justitie va rezulta numai in urma judecatii fiind constatat printr-o hotarare judecatoreasca.

Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui dreptDin cadrul Conventiei europene a Drepturilor Omului au fost preluate doua coordonate esentiale pentru protectia drepturilor omului.

Dreptul partilor la un proces echitabil Solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

Caracterul de excepţie al restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Constitutia permite restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, numai

Cu titlu de exceptie Conditionat Prin lege

Legea poate face acest lucur numai pentru apararea Securitatii nationale Ordinii publice Sanatatii sau moralei publice Drepturilor si libertatilor cetatenilor

Daca e necesara intr-o societate democratica Conditie adaugata dupa revizuirea constitutiei, valorificand prevederile documentelor

nationale in materie. Daca sanctiunea e proportionala cu fapta si e aplica nediscriminatoriu



miercuri, 5 ianuarie 2011

Categoria inviolabilitatilorAcele drepturi care protejeaza posibilitatea fintei umane de a se manifesta in raporturile sale cu ceilalti membrii ai societatii sau cu autoritatea statala.Statul trebuie sa se abtina in a interveni, astfel fiind mai bine respectate drepturile inviolabilePoate fi o categorie foarte larga reglementata diferit in constitutiile diverselor state

La noi dreptul la viata este separat de dreptul la libertate individuala, in alte state aceste drepturi si altele, sunt amalgamate.

Dreptul la viata, dreptul la integritate fizica, dreptul la integritate psihica (implica interzicerea torturii sau a altor pedepse si tratamente crude, inumane sau degradante )

Dreptul la viata Cel mai mare drept natural al omului Nimeni nu poate fi privat de viata sa in mod arbitrar

Prin constitutie este interzisa pedeapsa cu moartea Dreptul la integritatea fizica

Consacrat in constitutie in acelasi articol cu dreptul la viata Obligatia de a-l asigura revine autoritatilor publice Exceptiile se instituie numai prin lege in conditiile art 53 din Constitutie

Vaccinarea pentru combaterea unei epidemii Recoltarea de sange pentru dovedirea intoxicatiei alcoolice

Dreptul la integritate psihica Este considerat de valoare constitutionala Sub aspect juridic omul este conceput ca un complex de elemente, fizicul si

psihicul nu pot fi despartite. Libertatea individuala

Este un drept pentru care statul trebuie sa se abtina de la manifestari Include siguranta persoanei

Statul asigura fiecarui individ integritatea fizica si psihica Statul nu intervine brutal asupra indivizilor, si nici nu il lasa pe altii sa

faca asta Finta umana se poate manifesta liber Se manifesta orizontal fata de celalti cetateni si vertical fata de stat Nu este absoluta (in unele conditii i se pot aduce limitari)

Exista posibilitatea statului de a intervenii in dreptul libertatii individuale insa numai in conditiile, cazurile, si cu respectarea normelor constitutionale prin:

Retinere Posibilitatea autoritatii statale represive (organul de politie /

procurorul) de a limita libertatea individuala a unei persoane pe durata a cel mult 24 ore pe motive bine intemeiate

Este o masura de restrangere a libertatii individuale Reprezinta izolarea persoanei de restul societatii

Arestare preventiva Limitare adusa libertatii individuale de catre organele

represiva printr-un mandat Ce poate tine maxim 3 zile Este dat de judecator Poate fi prelungit pana la maxim 180 zile

Se face numai pentru anumite motive



In masura in care motivele au incetat, arestarea inceteaza imediat.

Perchezitie (corporala) Nu este nevoie de mandat Este dovada cea mai vie ca libertatea individuala nu este

absoluta In favoarea libertatii individuale:

Prezumtia de nevinovatie Orice persoana este considerata nevinovata pana la

stabilirea contrariului print-o hotarare definitiva si irevocabila.

Reprezinta o obligatie pentru autoritatile statale Principiul legalitatii infractiunilor si pedespelor - In sistemul

romanesc actual, incalcarile de lege sunt clasificate in 2 mari forme: Infractiuni (de natura penala).

Sunt stabilite prin lege. Pedeapsa in sens restrans tehnic juridic este

sanctiunea numai pentru infractiune. Numai pedepsele pot fi limitative de libertate

Restul (contraventii, sanctiuni disciplinare etc). sunt stabilite de oricare alte institutii statale.

Dreptul la aparare Lato sensu

Totalitatea drepturilor si regulilor procedurale care ofera persoanei posibilitatea de a se apara impotriva acuzatiilor ce ise aduc

Stricto sensu Posibilitatea folosirii unui avocat

Trebuie privit in stransa legatura cu inviolabilitatea domiciliului Dreptul la libera circulatie

Acest drept asigura libertatea de miscare a individului Este reglementat de catre constitutie

Atat in privinta liberei circulatii pe teritoriul Romaniei Cat si in afara teritoriului

Nu este absoluta, facandu-se potrivit unor reguli si cu respectarea unor conditii ce urmaresc de regula ocrotirea valorilor economice, sociale si a drepturilor

fundamentale etc. pactul international privitor la drepturile civile si politice stabileste ca

dreptul la libera circulatie poate face obiectul unor restrictii daca sunt: prevazute de lege necesare pentru protejarea sigurantei nationale, ordinii publice,

sanatatii, moralitatii publice. Compatibile cu celelalte drepturi recunoscute

Reglementarile legale privind actele de identitate sau actele pentru trecerea frontierelor, nu pot fi considerate restrictii ale dreptului la libera circulatie daca nu suprima dreptul prin proceduri sau tehnici abuzive de eliberare etc.

Dreptul la ocrotirea vietii intime, familiale si private. Autoritatile publice sunt obligate prin constitutie la respectarea si ocrotirea vietii

intime familiale si private



Autoritatile publice sunt obligate sa ia orice masura posibila si rezonabila pentru a contracara eventualele atentate din partea oricarui subiect de drept (om, autoritate, grup etc.) la adresa vietii intime, familiale si private a unei persoane, in cazul in care aceasta nu si-a exprimat liber si explicit consimtamantul.

Dreptul persoanei de a dispune de ea insasi sau dreptul persoanei de a dispune de corpul sau sau libertate corporala

Este un aspect al vietii intime si private Aceasta libertate a fost multa vreme refuzata din motive religioase, morale

sau cutumiare de acea apare in legislatii mult mai tarziu. Este o veche revendicare feminista legata de libertatea sexuala cu evitarea

riscului maternitatii din care s-au desprins Dreptul de a folosi cnticonceptionale Dreptul de avort etc

Comporta limite determinate de protectia celorlalti Examenul sanatatii impus pentru exercitiul unor activitati

Inviolabilitatea domiciliului Interdictia patrunderii in domiciliul unei persoane

Spre deosebire de dreptul civil, in dreptul constitutional, prin domiciliu nu intelegem doar locuinta statornica si principala a unei persoane, ci pe langa aceasta ne referim la ori ce loc unde traieste o persoana si familia sa.

Notiunea de domiciliu nu se confunda cu cea de proprietate Inviolabilitatea domiciliului se fundamenteaza mai mult pe respectul

personalitatii umane, decat pe dreptul de proprietate. Perchezitiile sunt reglementate de constitutie, stabilind procedura (se

stabileste de catre lege, dar sunt excluse perchezitiile nocturne cu exceptia flagrantului delict) si autoritatea competenta (exclusiv judecatorul) .

Drepturile si libertatile social economice si culturaleDreptul la invatatura

O parte a dreptului la educatie Mijlocul principal de formare si perfectionare a fortei de munca Se realizeaza prin cele 3 forme organizatorice stabilite de constitutie

Invatamantul general obligatoriu Invatamantul liceal Invatamantul profesional

Implica obligatii si prestatii materiale din partea statului Este garantata gratuitatea invatamantului

O componenta este reprezentata de invatamantul religios Cel organizat de culte are libertate deplina Cel organizat prin scolile de stat este organizat si garantat pin lege, fiind facultativ.

Organizarea si desfasurarea invatamantului trebuie sa se realizeze in limba oficiala a statului Constitutia garanteaza dreptul minoritatilor de a invata limba lor materna constitutia prevede si posibilitatea desfasurari invatamantului intr-o limba de circulatie

internationalaAccesul la cultura

Drept fundamental nou, introdus cu ocazia revizuirii constitutiei Pentru ca accesul la cultura sa fie inlesnit

Statul trebuie sa se abtina a duce vreo atingere posibilitatii oricarei persoane de a accede la valorile culturii nationale



Statul trebuie sa desfasoare un amplu efort pentru a asigura pastrarea identitatii spirituae a oricarei persoane

Dreptul la ocrotirea sanatatii Statul trebuie sa asigure igiena si sanatatea publica Prin constitutie se impune autoritatii legislative sa reglementeze principalele aspecte precum:

Asistenta medicala Asigurari sociale Alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale

Dreptul la un mediu inconjurator sanatos Art. 35 din constitutieprecizeaza ca statul recunoaste tuturor dreptul la un mediu inconjurator

sanatos Titularii acestui drept nu sunt doar cetatenii romani ci orice subiecte individuale de drept

Are un continut normativ complex, fiind definit atat ca un drept subiectiv al oricarei persoane cat si ca o obligatie pentru aceasta

Dreptul la munca si la protectia sociala a muncii Dreptul la munca nu poate fi ingradit si contine libertati precum:

Libertatea alegerii profesiei, meseriei sau ocupatiei Libertatea alegerii locului de munca

Protectia sociala a muncii cuprinde Securitaea si igiena muncii Regimul de munca al femeilor si al tinerilor Salariul minim pe economie Repaosul saptamanal Concediul de odiha platit Formarea profesionala (adaugat dupa rezivuire)

Durata zilei de lucru Unele state au consacrat o perioada maxima a zilei de lucru de 8 ore

Egalitatea salarizarii femeilor si barbatilor Are la baza egalitatea in drepturi a femeilor si barbatilor Trebuie respectata atat in elaborarea normelor juridice privind munca cat si in incheierea

oricaror conventii de munca. Art 41 garanteaza dreptul la negocieri colective de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor

colective. Constitutia Romaniei a interzis munca fortata, stabilind totodata si ce nu constituie munca fortata

Activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare sau activitatile desfasurate in locul acestora de cei care nu presteaza serviciul militar obligatoriu (obiectori de constiinta) din motive religioase sau de constiinta

Munca unei persoane condamnate prin hotarare judecatoreasca Prestatiile impuse de obligatiile civile sau de situatia creata de calamitati ori alt pericol.

Dreptul la greva Este un drept social-economic si social-politic reglementat de constitutie Greva este incetarea colectiva si voluntara a muncii de catre salariatii unei intreprinderi, sector de

munca etc, prin care se urmareste obtinerea prin constrangere a modificarii unor conditii de munca si de viata.

Reprezinta un mijloc de obtinere a unor drepturi, aparand diferite interese profesionale, economice si sociale

In exercitarea dreptului la greva, anumite limite sunt stabilite de lege pentru a se evita greva abuziva.Dreptul de proprietate privata

Cuprinde dreptul persoanei fizice de a



dobandi o proprietate se folosi si de a dispune liber in legatura cu proprietatea sa putea transmite dreptul sau alt

dreptul de proprietate privata este garantat prin constitutie (art. 44) constitutia da legii posibilitatea de a stabilii continutul si limitele drepturilor reglementate in

art 44. Dreptul de proprietate are numeroase garantii ce reies din reglementarile constitutionale asupra:

Nationalizarii Reprezinta trecerea silita in proprietatea statului a terenurilor si constructiilor fara

plata unei despagubiri echivalente si pentru temeiuri arbitrare. Nationalizarea a fost interzisa, insa nu exclusa cu desavarsire intrucat uneori poate fi

singurul mijloc pentru solutionarea unor probleme interstatale. Exproprierea

Reprezinta trecerea silita in proprietatea statului a terenurilor si constructiilor pentru cauze de utilitate publica si dupa plata unei juste si prealabile despagubiri.

Este singura modalitate acceptata in tarile democratice, de transfer al proprietatii prin transformarea dreptului de proprietate privata in proprietate publica.

folosirea subsolului folosirea subsolului de catre autoritati publice pentru lucrari de interes general

creaza obligatia constitutionala pentru acestea de a despagubi proprietarul pentru daunele ce le sunt imputabile

alte garantii ale dreptului de proprietate interzicerea confiscarii averii dobandite licit prezumarea caracterului licit al dobandirii averii

Dreptul de mostenire Orice persoana poate dobandi pe cale succesorala, in conditiile legii, orice bun. Art 46 – dreptul la mostenire este garantat

Libertatea economica Posibilitatea oricarei persoane de a initia si intreprinde o activitate in scop lucrativ. A fost introdus ca urmare a revizuirii constitutionale din 2003. Dreptul oricarei persoane de a intreprinde o activitate economica este liber, statul garantant accesul

neingradit la libera initiativa si exercitarea acesteia.Dreptul la un nivel de trai decent

Pe langa munca cetatean (prin munca) si statul contribuie la asigurarea acestui drept prin realizarea standardelor civilizatiei

Complexitatea dreptului face necesara cooperea internationala pentru a pune fiintele umane la adapost de foame si mizerie

Dreptul la conditii rezonabile de existenta si la amelioralea lor continua Dreptul la hrana, imbracaminte si locuinta satisfacatoare

Dreptul la casatorie Apartine barbatului si femeii incepand de la varsta nubila prin garantarea libertatii casatoriei liber

consimtite, bazata pe egalitatea in drepturi dintre barbat si femeieDreptul copiilor si tinerilor la protectie si asistenta

Interdictia angajarii ca salariati ai tinerilor cu varsta mai mica de 15 ani Obligatia statului de a acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru copii bolnavi /cu handicap. Interdictia folosirii copiilor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitati ori dezvoltarii normale.

Dreptul persoanelor cu handicap la protectie speciala Priveste o categorie de oameni care care fiind defavorizati de soarta trebuie sprijiniti spre a se

bucura de conditia umana



Constitutia obliga statul la o politica nationala care sa asigure protectia persoanelor cu handicap in toate domeniile vietii.

Drepturile si libertatile exclusiv politiceDrepturile care au ca obiect participarea cetatenilor la guvernareDrepturile electorale ale cetatenilorDreptul de asociere e considerat de unii autori drept exclusiv politic

La o analiza atenta dreptul de asociere poate fi folosit si pentru rezolvarea unor probleme materiale sau culturale ale cetatenilor

Drepturile si libertatile social politiceLibertatea constiintei

Este posibilitatea persoanei fizice de a avea si de a-si exprima in particular sau in public o anumita conceptie despre lumea inconjuratoare, de a impartasi sau nu o credinta religioasa, de a apartine sau nu unui cult religios

Cuprinde libertatea religioasa; exista libertatea cultelor ca libertate distincta. Termenul cult are 2 acceptiuni

Prin cult se intelege o asociatie, o organizatie religioasa Prin cult se intelege, intr-o acceptiune functionala, ritualul practicat

Libertatea de organizare a cultelor se realizeaza in conditiile legii Constitutia consacra separarea statului de biserica, dar obliga statul sa sprijine cultele,

inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase (armata, spitale, orfelinate, azile) Raporturile dintre religii si adeptii lor sunt marcate de egalitate

Constitutia interzice in relatiile dintre culte ori ce forme, mijloace, sau acte de invrajbire religioasa.

Libertatea de exprimare Este posibilitatea persoanei fizice de a-si exprima prin viu grai, scris, sau prin alte mijloace de

comunicare in public, gandurile, opiniile, credintele religioase, si creatiile spirituale de orice fel. Abuzul in exercitarea atrage raspunderea juridica

Raspundere civila Revine editorului, realizatorului, autorului, proprietarului mijlocului de multiplicare

etc, in conditiile legii. Raspundere penala (pentru delictele de presa)

Va fi stabilita de lege, avand caracter eminamente personalDreptul la informatie

Priveste numai informatiile de interes public Principalele obligatii ale mijloacelor de informare in masa

Dreptul la antena Informarea corecta

Are anumite limite Prin el nu trebuie prejudiciata siguranta natioanala etc

Libertatea intrunirilor Consta in posibilitatea oamenilor de a se intruni in reuniuni private sau publice pentru a-si exprima

gandurile, opiniile, credintele O intrunire presupune

Legatura intre participanti Organizare

Constitutia stabileste 3 reguli Libertatea intrunirilor Caracterul pasnic al intrunirilor Interzicerea la intruniri a oricarui fel de arme



Dreptul de asociere Asociatii de drept public

Au la baza libertatea de asociere Nu au scopuri lucrative, nu urmaresc obtinerea sau impartirea unor beneficii Au scopuri politice, religioase culturale etc. care sa exprime libertarea de gandire si de

exprimare Asociatii de drept privat

Au la baza contractul Formele de asociere sunt stabilite de constitutie prin

Nominalizarea partidelor, sindicatelor si patronatelor Enuntarea celorlate forme organizatorice prin formularea alte forme de asociere.

Limitele dreptului de asociere privesc Scopurile si activitatea

Sunt neconstitutionale partidele sau organizatiile care militeaza impotriva pluralismului politic a principiilor statului de drept a suveranitatii tarii

constatarea si declararea ca neconstitutionala a unei asociatii revine Curtii Constitutionale.

Membrii partidelor politice (nu pot fi membrii:) Judecatorii CCR Avocatii poporului Magistratii Membrii activi ai armatei Politistii Alte categorii de functionari publici stabilite de lege

Caracterul asociatiei ce rezulta din modul de constitutire Sunt interzise asociatiile cu caracter secret

Secretul corespondentei Prin corespondenta se intelege ori ce mijloc de comunicare Principalele reguli constitutionale vizeaza

Sfera subiectilor de drept fata de care este ocrotita corespondenta Autoritati publice si persoane fizice => nimeni nu are dreptul sa atenteze la

corespondenta cuiva Actiunile interzise

Nimeni nu poate citi, distruge, da publicitatii etc, o corespondenta care nu ii este adresata

Nimeni nu are dreptul de a intercepta sau da publicitatii o convorbire telefonica etc Comporta o limitare in interesul justitiei

Pentru descoperirea infractiunilor si infractorilor Interceptarea trebuie sa fie prevazuta de lege, realizata dupa o procedura stricta, numai pe

baza de ordonante scirseDrepturile garantii

Dreptul de petitionare Cetateanul are dreptul de a petitiona fie individual fie in grup, fie prin organizatii legal constitutite. Corelativ dreptului de petitionare al cetateanului este obligatia autoritatilor de a raspunde petitiilor

in termenul legal. Forma juridica a petitiei

Cerere



Reclamatie Sesizae Propunere

Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica Cand se emite un act administrativ prin care e vatama o persoana Cand nu se solutioneaza in termenul legal o cerere a unei persoane Cand prin erori judiciare savarsite in procese penale se produc prejudicii. Pretentiile cetateanului pot fi:

Recunoasterea dreptului pretins Anularea actului Repararea pagubei

Indatoririle fundamentaleIndatorirea de fidelitate fata de tara

Este urmare a cetateniei Revine celor care au functii publice si militarilor

Indatorirea de aparare a patriei Apartine tuturor cetatenilor Se refera in special la obligatiile militare

Indatorirea cetatenilor de a contribui la cheltuielile plubice Se realizeaza prin plata de impozite si taxe Incumba legiuitorului obligatia de asezare justa a sarcinilor fiscale Interzice stabilirea altor prestatii in sarcina cetatenilor in afara celor stabilite prin lege.

Indatorirea de exercitare cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor si de a respecta drepturile si libertatile celorlalti

Incumba tuturor locuitorilor Romaniei Buna credinta devine regula de drept constitutional Obligatia de a respecta drepturile si libertatile altora este una fireasca ce tine chiar de conceptul de

drept si libertate.


Documents

Drept constituțional - Curs