DREPT PENAL-P. Curte de Apel-Proba teoretica-grila nr. 4.pdf

8/17/2019 DREPT PENAL-P. Curte de Apel-Proba teoretica-grila nr. 4.pdf

1/9

Concurs de promovare efectivă si pe loc a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie

- 03 aprilie 2016 -Grilanr.4

Drept penal - Proba teoretica - Parchet de pe lângă Curte de Apel Grila nr.4

Drept penal

1 O infracțiune praeterintenționată:

presupune o intenție directă peste care se suprapune o intenție eventuală;

presupune două urmări prevăzute de legea penală;

nu poate fi comisă în forma coatoratului.

A.

B.

C.

BRăspuns:

2 În cazul infracțiunii de luare de mită, prevăzută de raportat la 289 alin. 1 C.pen. combinat cu art. 308C.pen., comisă în stare de recidivă postexecutorie, termenul de prescripție a răspunderii penale:

se stabilește în raport cu pedeapsa prevăzută de art. 289 alin. 1 C.pen. combinat cu art. 308 alin. 2 C.pen.;

se stabilește în raport cu pedeapsa prevăzută de art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 308 alin. 2 C.pen. șiart. 43 alin. 5 C.pen.;

se stabilește în raport cu pedeapsa prevăzută de art. 289 alin. 1 C.pen.

A.

B.

C.

ARăspuns:3 În cazul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru

prevenirea și combaterea infracțiunilor de evaziune fiscală comisă prin evidențierea în actelecontabile a unor operațiuni fictive care atestă cheltuieli mai mari decât cele efectuate în realitate, înscopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:

în valoarea prejudiciului – care, dacă depășește 100000 de euro în echivalentul monedei naționale,determină reținerea variantei agravante prevăzută în art. 9 alin. 2 – nu se includ obligațiile fiscale accesorii;

în valoarea prejudiciului – care, dacă depășește 100000 de euro în echivalentul monedei naționale,determină reținerea variantei agravante prevăzută în art. 9 alin. 2 – se includ obligațiile fiscale accesorii;

în valoarea prejudiciului – care, dacă depășește 100000 de euro în echivalentul monedei naționale,determină reținerea variantei agravante prevăzută în art. 9 alin. 2 – se includ atât obligațiile fiscale accesoriicât și cheltuielile reale efectuate de inculpat.

A.

B.

C.

ARăspuns:

4 Fapta funcţionarului public de a accepta promisiunea unor bani care nu i se cuvin, după îndeplinireaatribuţiilor de serviciu și în legătură cu acestea:

atrage reţ inerea în sarcina inculpatului a infracţ iunii de luare de mită, doar dacă banii au fost primiţ i;

nu atrage reţ inerea în sarcina inculpatului a infracţ iunii de luare de mită;

atrage reţ inerea în sarcina inculpatului a infracţ iunii de luare de mită, chiar dacă banii nu au fost daţ iniciodată.

A.

B.

C.

CRăspuns:5 Nu pot fi comise în formă continuată:

infracțiunile de pericol;

infracțiunile praeterintenționate simple;

infracțiunile complexe.

A.

B.

C.

BRăspuns:

6 Infracțiunea de mărturie mincinoasă:

nu se pedepsește dacă mărturia mincinoasă este retrasă în orice moment al urmăririi penale, până latrimiterea în judecată a inculpatului;

nu se pedepsește dacă mărturia mincinoasă este retrasă în faza camerei preliminare desfășurată cuinculpatul aflat sub control judiciar;

nu se reține atunci când, cu ocazia aceleiași audieri, martorul își schimbă declarația înainte de a o semna,declarând în final adevărul cu privire la aspecte despre care a fost întrebat.

A.

B.

C.

CRăspuns:

Pagina 1 of 9Timp de lucru: 3 ore


2/9


Drept penal

7 În cazul măsurii educative a internării într-un centru de detenţie a minorului:

ziua în care minorul a fost internat şi ziua în care măsura educativă a încetat nu intră în calculul perioadeiinternării;

în calculul duratei acestei măsuri educative nu se ţ ine seama de permisiunile de ieşire din centrul dedetenţ ie;

în calculul duratei internării într-un centru de detenție intră atât ziua începerii executării măsurii educativecât şi ziua încetării acesteia.

A.

B.

C.

CRăspuns:

8 Infracţiunea de violarea secretului corespondenţei, prevăzută în Codul penal în Titlul V, Capitolul II,referitor la infracțiunile de serviciu:

poate fi comisă doar în legătură cu atribuţ iile de serviciu, în toate variantele;

poate fi comisă şi de soţ ul destinatarului corespondenţ ei;

nu poate fi comisă în forma coautoratului.

A.

B.

C.

BRăspuns:

9 Infracțiunea de șantaj:

se consumă în momentul în care persoana constrânsă prin violență sau amenințare satisface pretențiainfractorului;

se poate comite în coautorat;

este o infracțiune la care tentativa nu este posibilă.

A.

B.

C.

BRăspuns:10 În cazul în care un complice se desistă de la săvârșirea faptei, dar autorul comite infracțiunea

consumată:

complicele nu va mai fi sancționat;

complicele va fi sancționat pentru tentativă la infracțiunea săvârșită;

desistarea nu îl apără de pedeapsă pe complice pentru infracțiunea consumată.

A.

B.

C.

CRăspuns:

11 În cazul infracțiunii prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combatereainfracțiunilor de evaziune fiscală:

Curtea Constituțională a constatat că sintagma ”impozite sau contribuții cu reținere la sursă” esteneconstituțională;

Curtea Constituțională a constatat că prevederile criticate nu respectă exigențele constituționale referitoarela calitatea legii, respectiv nu întrunesc condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate;

Curtea Constituțională a constatat că normele criticate au suficientă precizie dar nu sunt conforme cudispozițiile art. 23 alin. 13 din Constituție.

A.

B.

C.

BRăspuns:

12 Codul penal prevede printre cauzele de neimputabilitate:

minoritatea făptuitorului, starea de necesitate, eroarea, cazul fortuit;

intoxicaţ ia voluntară, cazul fortuit, constrângerea fizică, constrângerea morală;

iresponsabilitatea, excesul neimputabil, cazul fortuit, minoritatea făptuitorului.

A.

B.

C.

CRăspuns:

13 Raportul sexual săvârșit prin constrângerea victimei, sora inculpatului, constituie:

infracțiunea de viol;

infracțiunea de incest;

infracțiunea de viol în concurs cu infracțiunea de incest.

A.

B.

C.

ARăspuns:



3/9


Drept penal

14 În ipoteza contrafacerii scrierii unui înscris emis de o misiune diplomatică străină din România, dacă fapta este de natură a produce consecinţe juridice:

fapta constituie infracţ iunea de fals material în înscrisuri oficiale;

fapta constituie infracţ iunea de fals material în înscrisuri oficiale, numai dacă între România şi statul a căruimisiune diplomatică a emis actul oficial există convenţ ie de recunoaştere reciprocă a înscrisurilor oficiale;

fapta nu constituie infracţ iune, conform legislației penale române.

A.

B.

C.

ARăspuns:15 Termenul de prescripție a executării pedepsei se întrerupe:

atunci când condamnatul suferă de o boală gravă care nu îi permite să execute pedeapsa;

în caz de efectuare a unui act de procedură penală;

prin comiterea unei noi infracțiuni.

A.

B.

C.

CRăspuns:

16 Pentru reținerea recidivei postexecutorii, infracțiunea care constituie al doilea termen trebuie comisă:

în termenul de liberare condiționată a pedepsei dispuse pentru săvârșirea infracțiunii care constituie primultermen;

după prescrierea executării pedepsei aplicate pentru infracțiunea ce constituie primul termen;

după intervenția unui act de amnistie incident în privința primei infracțiuni.

A.

B.

C.

BRăspuns:

17 Există recidivă în cazul persoanei juridice:

în cazul când, după condamnarea definitivă, persoana juridică săvârşeşte o nouă infracţ iune intenţ ionată sau praeterintenţ ionată în termen de 3 ani de la data la care pedeapsa amenzii sau pedeapsacomplementară dispusă printr-o hotărâre definitivă a fost executată sau considerată ca executată;

în toate cazurile când reprezentantul persoanei juridice săvârşeşte o nouă infracţ iune intenționată după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare şi până la reabilitare;

în cazul când persoana juridică săvârşeşte orice infracţ iune după rămânerea definitivă a unei hotărâri decondamnare şi până la reabilitare.

A.

B.

C.

ARăspuns:18 În ceea ce priveşte sancţionarea participaţiei improprii, Codul penal actual consacră:

principiul parificării pedepsei;

principiul diversificării pedepsei;

principiul nepedepsirii participanţ ilor.

A.

B.

C.

BRăspuns:

19 În cazul transferării în vederea executării pedepsei a unei persoane care a fost condamnată într-oaltă țară membră UE la pedeapsa principală a detențiunii pe viață pentru săvârșirea unei infracțiunicare, conform legislației penale române constituie infracțiunea de trafic internațional de droguri demare risc, prevăzută de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, instanța, recunoscând hotărâreadefinitivă de condamnare:

dispune executarea pedepsei detențiunii pe viață;

adaptează pedeapsa detențiunii pe viață, aplicând o pedeapsă principală cu închisoarea cuprinsă între 7 și15 de ani;

adaptează pedeapsa detențiunii pe viață la pedeapsa principală a închisorii de 15 ani.

A.

B.

C.

CRăspuns:

20 Infracţiunea de înşelăciune privind asigurările, prevăzută de art. 245 alin. 1 C.pen., se poate săvârşi:

prin fapte comisive, precum şi prin fapte comisive prin omisiune;

numai prin fapte comisive;

doar de către proprietarul bunului asigurat.

A.

B.

C.

ARăspuns:



4/9

Drept procesual penal - Proba teoretica - Parchet de pe lângă Curte de Apel Grila nr.4

Drept penal

21 Restabilirea situației anterioare:

poate fi hotărâtă de judecătorul de cameră preliminară prin încheiere, la cerere, când schimbarea situației arezultat din comiterea infracțiunii, iar restabilirea este posibilă;

se dispune de procuror sau de judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale;

poate fi dispusă numai dacă schimbarea situației rezultă din comiterea infracțiunii.

A.

B.

C.

CRăspuns:

22 Soluționând un recurs în interesul legii, în interpretareași aplicarea unitară a dispozițiilor art. 215alin. (8) Codul de procedură penală, prin decizia nr. 4/2015, ICCJ a stabilit că:

în cursul urmăririi penale, competența de a dispune impunerea unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial revine procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală;

în cursul urmăririi penale, competența de a dispune impunerea unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial revine judecătorului de drepturi și libertăți;

în procedura camerei preliminare, competența de a dispune impunerea unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial revine judecătorului de cameră preliminară.

A.

B.

C.

ARăspuns:

23 Prorogarea de competență:

poate interveni numai în ceea ce privește instanțele de judecată;

intervine în cazul concursului de infracțiuni;

operează numai în favoarea organelor judiciare inferioare în grad.

A.

B.

C.

BRăspuns:24 Se soluționează întotdeauna în camera de consiliu:

plângerea împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar;

propunerea de arestare preventivă a inculpatului formulată de procuror în cursul judecării cauzei în apel;

propunerea motivată de luare față de inculpatul major a măsurii obligării provizorii la tratament medicalformulată de procuror în cursul judecății la instanța de fond.

A.

B.

C.

ARăspuns:25 În cazul în care s-a dispus autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire durata măsurii:

nu poate depăşi un an în toate cazurile;

poate depăşi un an în cazul infracţ iunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;

dacă sunt îndeplinite condiţ iile legale, pentru motive temeinic justificate, poate fi prelungită, fiecareprelungire neputând depăşi 90 de zile.

A.

B.

C.

BRăspuns:

26 În procedura acordului de recunoaștere a vinovăției:

în cazul încheierii acordului cu un singur inculpat se aduce atingere prezumției de nevinovăție a inculpațilorpentru care nu s-a încheiat acord;

inculpatul, persoană fizică sau persoană juridică, trebuie să fie asistat de un avocat ales sau desemnat dinoficiu;

chiar dacă pedeapsa prevăzută de lege şi stabilită prin acord este amenda, inculpatul minor trebuie să fieasistat de un avocat ales sau desemnat din oficiu pentru ca procedura să fie legală.

A.

B.

C.

BRăspuns:27 Avocatul suspectului sau inculpatului care, deși a solicitat acest lucru, nu a fost încunoștințat cu

privire la efectuarea unui act de urmărire penală:

nu poate invoca o vătămare;

poate invoca această vătămare doar în procedura camerei preliminare;

poate formula plângere adresată procurorului ierarhic superior, care este obligat să îi comunice soluția şimotivarea acesteia în termen de cel mult 48 de ore.

A.

B.

C.

CRăspuns:



5/9


Drept penal

28 Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor:

persoanele care au avut calitatea de soţ al suspectului sau inculpatului înainte de săvârşirea faptei;

avocatul, cu privire la faptele şi împrejurările de fapt pe care le-a cunoscut înainte de a dobândi calitatea deapărător al suspectului sau inculpatului;

persoanele care au întocmit procese verbale în temeiul art. 61 şi 62 din Codul de procedură penală în toatecazurile.

A.

B.

C.

ARăspuns:29 În cazul procedurii audierii anticipate, judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază cererea

întemeiată, dispune:

soluţ ionarea cererii în camera de consiliu, fără participarea părţ ilor şi subiecţ ilor procesuali;

citarea părţ ilor şi subiecţ ilor procesuali şi stabileşte de îndată data şi locul audierii;

soluţ ionarea cererii în şedinţă publică, numai în prezenţ a părţ ilor.

A.

B.

C.

BRăspuns:

30 Renunțarea la probe este posibilă:

când procurorul, persoana vătămată sau partea care a propus proba renunță la administrarea ei și instanțaapreciază că aceasta nu mai este necesară;

în toate cazurile în care readministrarea probei în faţ a instanţ ei nu mai este posibilă;doar în procedura recunoașterii învinuirii.

A.

B.C.

ARăspuns:31 Acțiunea civilă:

se adresează direct instanței civile numai în situaţ ia în care persoana vătămată s-a constituit parte civilă înprocesul penal, iar instanța, prin hotărâre definitivă, a lăsat nesoluționată latura civilă;

poate fi introdusă la instanța civilă, dacă procesul penal a fost suspendat, de către persoana vătămată cares-a constituit parte civilă în procesul penal;

nu poate fi introdusă la instanța civilă în nicio situaţ ie, atunci când, în procesul penal, procurorul a exercitatacțiunea civilă din oficiu.

A.

B.

C.

BRăspuns:32 Prin decizia nr. 76/2015, Curtea Constituțională a României a stabilit, referitor la dispozițiile art. 374din Codul de procedură penală:

că soluția legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea contradictorie a probelor cuprinsă în art.374 alin. (7) teza a II-a din Codul de procedură penală este constituțională;

că soluția legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea contradictorie a probelor cuprinsă în art.374 alin. (7) teza a II-a din Codul de procedură penală este neconstituțională;

că textul nu îl exclude pe procuror de la dezbaterea probelor, deci excepția este inadmisibilă.

A.

B.

C.

BRăspuns:

33 Este obligatorie ascultarea inculpatului:

în cazul în care cererea acestuia are ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauțiune, dacă este prezent;

dacă instanța este sesizată cu o cerere de constatare a încetării de drept a măsurii preventive;

în procedura luării măsurii de siguranţă a internarii medicale provizorii, indiferent de starea de sănătate ainculpatului.

A.

B.

C.

ARăspuns:

34 Excepțiile de necompetență invocate în fața instanței de fond:

presupun întotdeauna o procedură de rezolvare contradictorie;

au același regim procesual, indiferent de felul competenței puse în discuție;

în cazul în care au fost invocate după începerea cercetării judecătorești, dar până la pronunțarea hotărâriidefinitive, și dacă au fost admise, conduc întotdeauna la pronunțarea unei hotărâri legale de declinare a

competenței.

A.

B.

C.

ARăspuns:



6/9


Drept penal

35 Obligația de încunoștințare a autorităților competente în cazul luării măsurii arestării preventive față de inculpatul în ocrotirea căruia se află un minor:

revine procurorului;

revine judecătorului de drepturi și libertăți, care face mențiune despre aceasta în încheierea de ședință;

este prevăzută de lege în scopul ocrotirii minorului.

A.

B.

C.

CRăspuns:

36 Nu pot forma obiectul procedurii comisiei rogatorii prevăzute de art. 200 din Codul de procedură penală:

efectuarea cercetării la faţ a locului;

efectuarea percheziţ iei domiciliare;

luarea măsurii asiguratorii a sechestrului.

A.

B.

C.

CRăspuns:

37 Măsurile asiguratorii:

nu pot fi luate decât asupra bunurilor suspectului sau inculpatului, în toate situaţ iile;

pot fi luate prin hotărârea privind fondul cauzei pronunțată de instanța de fond sau de instanța învestită cu judecarea apelului;

nu pot folosi părții civile în situația în care au fost luate din oficiu de către organele judiciare.

A.

B.

C.

BRăspuns:38 Dacă inculpatul, persoană fără vreo calitate specială, este condamnat în primă instanță pentru

săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188 din Codul penal:

hotărârea nu este afectată de nulitate absolută în situația în care a fost pronunțată de judecătorie;

nulitatea hotărârii pronunțate de judecătorie este acoperită prin judecarea apelului la curtea de apel;

hotărârea nu poate fi afectată de vreo nulitate în situația în care a fost pronunțată de curtea de apel.

A.

B.

C.

CRăspuns:

39 În procedura acordului de recunoaștere a vinovăției:

obiectul acordului vizează şi felul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia;poate fi încheiat un acord legal de recunoaștere a vinovăției și în situația în care inculpatul recunoaștesăvârșirea faptei, dar nu este de acord cu încadrarea juridică stabilită de procuror;

pedeapsa complementară nu este necesar a fi menționată în conținutul acordului.

A.B.

C.

ARăspuns:

40 Prezumția de nevinovăție:

pe parcursul judecării apelului este înlăturată, dacă inculpatul a fost condamnat de instanța de fond;

nu este încălcată dacă judecătorul afirmă, în articolul publicat într-o revistă de specialitate înainte depronunțarea hotărârii de fond, că fapta există și a fost săvârșită de inculpat;

nu este incompatibilă cu luarea, prelungirea sau menținerea măsurilor preventive pe parcursul procesuluipenal.

A.

B.

C.

CRăspuns:



7/9

Jurisp CEDO-aspecte penale - Proba teoretica - CA+PCA+Tr+PTr+PICCJ Grila nr.4

Drept penal

41 Potrivit jurisprudenței CEDO:

faptul că instanţ ele interne au utilizat ca probă unică transcrieri ale unor conversaţ ii telefonice obţ inute ilegalintră, în toate cazurile, în conflict cu cerinţ ele privind echitatea, consacrate de art. 6 din Convenţ ie;

calitatea de magistrat a celui care dispune şi supraveghează înregistrarea convorbirii telefonice implică,ipso facto, legalitatea şi conformitatea acesteia cu art. 8 din Convenţ ie;

egalitatea armelor nu este asigurată dacă avocatului îi este refuzat accesul la documentele esențiale de ladosarul cauzei pentru a contesta în mod efectiv legalitatea arestării clientului său.

A.

B.

C.

CRăspuns:

42 Potrivit jurisprudenței CEDO, când soluționează propunerea de prelungire a măsurii arestăriipreventive, judecătorul:

trebuie să ia în considerare măsurile alternative prevăzute de legislația națională;

nu trebuie să ia în considerare situația familială a persoanei arestate;

nu trebuie să justifice soluția de prelungire, dacă aceasta este dispusă pentru o perioadă scurtă de timp.

A.

B.

C.

ARăspuns:

43 Potrivit jurisprudenței CEDO, faptul că procurorul i-a ținut pe martori la dispoziția sa timp de nouă ore și jumătate pentru a le consemna declarațiile:

este în sine incompatibil cu art. 5 paragraf 1 lit. b din Convenție;

este consecinţ a logică a dreptului autorităţ ilor de a se asigura de prezenţ a martorilor în cadrul unei anchetepenale;

încalcă art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenție întrucât lipsirea de libertate nu a fost dispusă de un magistratindependent și imparțial.

A.

B.

C.

BRăspuns:

44 Potrivit jurisprudenței CEDO:

statul nu răspunde pentru orice deficiență a asistenței din partea unui avocat numit din oficiu;

în materie de echitate, statele se bucură de aceeași marjă de apreciere în anchetele penale, ca și îndomeniul contenciosului civil;

noțiunea de "drept" cuprinsă în art. 7 din Convenție nu înglobează în nicio situație jurisprudența.

A.

B.

C.

ARăspuns:

45 Potrivit jurisprudenței CEDO, dreptul la un proces echitabil:

este restrâns în mod incompatibil cu garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție în toate cazurile în carecondamnarea se bazează în întregime sau într-o proporţ ie considerabilă pe depoziţ iile unei persoane căreiaacuzatul nu i-a putut adresa întrebări sau nu a putut solicita ascultarea acesteia în cursul judecării cauzei deinstanțe, chiar dacă a avut această posibilitate în cursul urmăririi penale;

presupune ca, în toate cazurile, înainte ca un acuzat să poată fi declarat vinovat, toate probele acuzării să fie prezentate în faţ a acestuia în şedinţă publică, în vederea unei dezbateri contradictorii;

este încălcat prin refuzul redeschiderii unei proceduri care a avut loc în lipsa acuzatului, dacă nu există niciun indiciu că acesta a renunțat la dreptul de a fi prezent în instanță.

A.

B.

C.

CRăspuns:



8/9

Jurisp CJUE-aspecte penale - Proba teoretica - CA+PCA+Tr+PTr+PICCJ Grila nr.4

Drept penal

46 Potrivit jurisprudenței CJUE, după expirarea perioadei stabilite pentru punerea în aplicare a uneidirective, un stat membru care păstrează în legislația națională o dispoziție contrară directivei:

nu poate să aplice dispoziția națională contrară, chiar dacă prevede sancțiuni penale, unei persoaneparticulare care s-a conformat directivei menționate;

poate să aplice dispoziția națională contrară care prevede sancțiuni penale unei persoane particulare care s-a conformat directivei menționate;

poate să aplice dispoziția națională contrară care prevede sancțiuni penale unei persoane particulare care s-

a conformat directivei menționate, deoarece dreptul Uniunii Europeane nu se aplică în materie penală.

A.

B.

C.

ARăspuns:

47 Art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene admite că pot fi impuserestrângeri ale exercițiului unor drepturi, precum cele consacrate la art. 6 din aceasta, în măsura încare aceste restrângeri sunt prevăzute de lege, respectă substanța acestor drepturi și libertăți și,prin respectarea principiului proporționalității, sunt necesare și răspund efectiv obiectivelor deinteres general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți,potrivit hotărârii CJUE din cauza:

Kozlowski;

Bourquain;

Francis Lanigan.

A.

B.

C.

CRăspuns:48 Potrivit jurisprudenței CJUE referitoare la Directiva 2010/64/UE a Parlamentului Europeanși a

Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretareși traducere în cadrul procedurilorpenale:

directiva stabilește norme maxime, fără ca statele membre să aibă libertatea de a extinde drepturile stabilitede această directivă;

directiva interzice extinderea drepturilor stabilite în cuprinsul acesteia;

directiva nu stabilește decât norme minime, lăsând statele membre libere să extindă drepturile stabilite deaceastă directivă.

A.

B.

C.

CRăspuns:

49 Potrivit jurisprudenței CJUE, art. 4a alin. (1) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie2002 privind mandatul european de arestareși procedurile de predare între statele membre astfelcum a fost modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 trebuieinterpretat în sensul că:

nu se opune ca autoritatea judiciară de executare, în cazurile menționate în această dispoziție, să supună executarea unui mandat european de arestare emis în scopul executării unei pedepse condiției carespectiva hotărâre de condamnare pronunțată în lipsă să poată fi revizuită în statul membru emitent;

se opune ca autoritatea judiciară de executare, în cazurile menționate în această dispoziție, să supună executarea unui mandat de arestare emis în scopul executării unei pedepse condiției ca respectiva hotărârede condamnare pronunțată în lipsă să poată fi revizuită în statul membru emitent;

nu se opune ca autoritatea judiciară de executare, în cazurile menționate în această dispoziție, să supună executarea unui mandat de arestare emis în scopul execut

ării unei pedepse condi

ției ca respectiva hot

ărâre

de condamnare pronunțată în lipsă să poată fi revizuită în statul membru emitent, dacă există prevedericonstituționale în acest sens în statul membru de executare.

A.

B.

C.

BRăspuns:



9/9

Jurisp CJUE-aspecte penale - Proba teoretica - CA+PCA+Tr+PTr+PICCJ Grila nr.4

Drept penal

50 Potrivit jurisprudenței CJUE, principiul ”ne bis in idem” enunțat la art. 50 din Carta drepturilorfundamentale a Uniunii Europene:

se opune ca un stat membru să impună pentru aceleași fapte de nerespectare a obligațiilor declarative îndomeniul taxei pe valoarea adăugată, în mod succesiv, o sancțiune fiscală și o sancțiune penală în măsura în care prima sancțiune nu îmbracă un caracter penal;

nu se opune ca un stat membru să impună pentru aceleași fapte de nerespectare a obligațiilor declarative în domeniul taxei pe valoarea adăugată, în mod succesiv, o sancțiune fiscală și o sancțiune penală în

măsura în care prima sancțiune nu îmbracă un caracter penal, aspect care trebuie verificat de cătreinstanța națională;

nu se opune ca un stat membru să impună pentru aceleași fapte de nerespectare a obligațiilor declarative în domeniul taxei pe valoarea adăugată, în mod succesiv, o sancțiune fiscală și o sancțiune penală înmăsura în care prima sancțiune nu îmbracă un caracter penal, aspect care rezultă direct din art. 50 dinCartă.

A.

B.

C.

BRăspuns:


Documents

DREPT PENAL-P. Curte de Apel-Proba teoretica-grila nr. 4.pdf