nr intrebarpunctaj intrebarea si variantele capitolul

1 0.1 14

1 asigurarea echilibrului între industrie şi agricultură;2 asigurarea echilibrului între industrie şi comerţ

0.1 3 asigurarea echilibrului între cererea globală şi oferta globală;4 asigurarea unor condiţii de viaţă decente pentru persoanele defavorizate;5 toate variantele sunt valabile.

2 0.1 Statul poate şi trebuie să intervină în economie pentru: 14

1 fixarea preţurilor;2 procurarea resurselor primare;

0.1 3 formarea resurselor bugetare;4 stabilirea cursului valutar;5 soluţionarea conflictelor de muncă de orice fel.

3 0.2 Implicarea statului în economie este impusă de: 14

1 autonomia agenţilor economici;2 existenţa proprietăţii private;3 insuficienţa ofertei în raport cu cererea;

0.2 4 existenţa nevoilor colective;5 garantarea profitului firmelor.

4 0.2

1 stabilirea cursului valutar;2 planificarea centralizată a economiei;3 fixarea preţurilor la produsele vitale;

0.2 4 elaborarea de programe sectoriale, cu caracter indicativ;5 toate cele de mai sus.

5 0.4 Indicatorii macroeconomici se pot exprima:1 atât în unităţi fizice, cât şi în unităţi valorice;2 numai în unităţi fizice;

0.4 3 numai în unităţi valorice;4 doar la nivelul firmelor;5 toate variantele sunt corecte.

6 0.4

Limitele marjei de intervenţie a statului în economia de piaţă sunt:2 1 exclusiv de natură obiectivă;3 2 exclusiv de natură subiectivă;

0.4 3 dependente de dimensiunile proprietăţii private;4 un element perturbator în economie;5 total contaproductive pentru o economie concurenţoală.

7 0.5

În economia de piaţă modernă, programarea economică nu poate fi:

numerotat variante raspunsuri

Care dintre problemele următoare poate fi considerată macroeconomică:

În statele cu economie modernă intervenţia statului se concretizează în:

1 stimulativă;0.5 2 obligatorie;

3 orientativă;4 incitativă;5 neutră.

8 0.6 Creşterea economică este ilustrată cu ajutorul indicatorului: 15

1 PIB nominal;2 PNB nominal;3 atât PIB, cât şi PNB în termeni reali;

0.6 4 atât PIB, cât şi PNB în termeni reali, dar calculaţi pe locuitor;5 oricare dintre indicatorii de mai sus.

9 0.3 Creşterea productivităţii muncii este un factor:1 extensiv de creştere economică;

0.3 2 intensiv de creştere economică;3 atât extensiv, cât şi intensiv de creştere economică;4 secundar de creştere economică;5 derivat de creştere economică.

10 0.5 Creşterea economică este:1 un proces cu caracter exclusiv nominal;2 un proces de natură exclusiv calitativă;3 un proces liniar de natură calitativă;4

0.5

5

11 0.3 Conceptul dezvoltării umane durabile a fost lansat în anul:1 1982, la Tokyo; 2 1972, la Roma;3 1942, la Moscova;

0.3 4 1992, la Rio de Janeiro;5 2000, la Paris.

12 0.3

1

2 este o dezvoltare ce pune accentul exclusiv pe nevoile omului;3

4 este o dezvoltare concepută pe termen scurt;0.3 5

13 0.4

Spre deosebire de creşterea economică, dezvoltarea economică este:1 inclusă în conceptul de creştere economică;

expresia cantitativă, structurală şi calitativă a mutaţiilor produse într-o economie naţională;

un proces de creştere cantitativă a indicatorilor macroeconomici pe termen lung.

Care dintre interpretările de mai jos reflectă corect spiritul conceptului de dezvoltare umană durabilă:

este o dezvoltare ce urmăreşte obţinerea celui mai mare produs naţional real pe locuitor;

este o dezvoltare ce pune accentul pe aspectele cantitative ale activităţii economice;

este o dezvoltare pentru progresul omenirii în toate locurile şi pentru totdeauna, ce protejează mediul natural.

2 un concept de natură microeconomică;0.4 3

4 o formă cantitativă de apreciere a evoluţiei vieţii economice;5 o componenetă a teoriei costurilor.

14 0.3 Dezvoltarea umană durabilă:1 este un mijloc al progresului general2 este posibilă doar în plan teoretic, conceptual;

0.3 3

4 este generată de o creştere economică extensivă;5 se bazează pe creşterea economică extensivă şi intensivă.

15 0.2 16

1 mai ales pe cumpărători;0.2 2 mai ales pe vânzători;

3 pe toţi participanţii la schimb;4 pe cei care oferă o calitate superioară;5 pe cumpărătorii cu venituri mari şi foarte mari.

16 0.1

0.1 1 cumpărătorul selectează vânzătorii;2 vânzătorii fac selecţia cumpărătorilor;3 concurenţa există mai ales între cumpărători;4 domină creşterea extensivă a producţiei;5 resursele sunt utilizate integral.

17 0.1 Starea de absorbţie pe piaţa bunurilor economice presupune:0.1 1 concurenţă acerbă între cumpărători;

2 concurenţă mai ales între vânzători;3 stimularea producătorilor pentru înnoirea produselor,4 preocuparea producătorilor pentru creşterea intensivă;5 satisfacerea la nivel maxim a nevoilor consumatorului.

18 0.2 Cererea agregată nu cuprinde:1 exporturile;

0.2 2 importurile;3 stocurile;4 formarea netă a capitalului fix;5 consumul privat şi public.

19 0.1 Dacă cererea globală este mai mică decât oferta globală, în economie:1 sunt avantajaţi producătorii;

0.1 2 vor creşte stocurile firmelor;3 nu sunt stimulate investiţiile cu caracter intensiv;4 concurenţa este puternică între consumatori;

un concept mai cuprinzător sub aspectul modificărilor structurale şi calitative;

este concepută în ideea reconcilierii dintre dezvoltarea economică şi mediul natural care să susţină progresul uman pe întreaga planetă şi pentru totdeauna;

Într-o economie liberă în care oferta este mai mică decât cererea, piaţa avantajează:

Care dintre elementele de mai jos caracterizează starea de presiune pe piaţa bunurilor economice:

5 firmele vor spori producţia.20 0.4 Piaţa care funcţionează bine este întotdeauna:

0.4 1 caracterizată de presiune;2 caracterizată de absorţie;3 „golită” de bunuri;4 bazată pe egalitatea dintre cerere şi ofertă;5 piaţa muncii, întrucât oferta este mai mare decât cererea.

21 0.5

1 limitele veniturilor consumatorilor finali;2 modificarea limitelor resurselor şi tehnologiilor;3 erori de politică economică;

0.5 4 creşterea salariilor cu acoperire în productivitatea muncii;5 nerespectarea mecanismelor pieţei.

22 0.4 Conform legii lui Keynes, atunci când venitul creşte, consumul: 17

1 creşte mai rapid;0.4 2 creşte mai lent;

3 creşte cu acelaşi ritm;4 scade ca volum, deoarece oamenii vor să facă economii;5 uneori creşte, alteori scade, funcţie de politica guvernului.

23 0.2 Investiţia netă este cunoscută şi sub denumirea de investiţie pentru:0.2 1 dezvoltare;

2 înlocuire;3 eradicarea sărăciei;4 protecţia mediului natural;5 sporirea consumului energetic.

24 0.4 Dacă se micşorează substanţial venitul, atunci consumul, de regulă:1 se reduce într-o proporţie mai mare;

0.4 2 se reduce într-o proporţie mai mică;3 se reduce în aceeaşi proporţie;4 creşte într-o proporţie mai mare;5 nu este influenţat de venit.

25 0.5 Produsul intern brut reprezintă:1 valoarea producţiei pe un an la preţurile pieţei;2 o parte din venitul naţional;

0.5 3

4 o parte din consumul intermediar;5 valoarea producţiei interne vândute şi încasate într-un an.

26 0.5 Raportul dintre volumul economiilor şi venit se numeşte:1 rata marginală a economiilor;2 rata medie a consumului;

0.5 3 rata medie a economiilor;4 înclinaţia marginală spre economii;

Care dintre elementele următoare nu constituie cauză a dezechilibrului economic:

o parte din valoarea totală a bunurilor materiale şi a serviciilor produse într-un an;

5 multiplicatorul economiilor.27 0.6

1 în scădere;2 constant;3 mai mare decât consumul;4 mai mare decât economiile;

0.6 5 crescător.28 0.1

1 venitul net al familiei;2 cheltuielile cu impozitele şi taxele;

0.1 3 economiile familiei;4 datoriile familiei;5 consumul intermediar.

29 0.1 Ciclicitatea în economie este un fenomen: 18

1 întâmplător;2 sezonier;3 minor;

0.1 4 ce se manifestă cu o anumită regularitate;5 ce se repetă din cauza politicilor economice greşite.

30 0.2 În faza de expansiune, înregistrează o scădere:1 rata rentabilităţii;2 cursul acţiunilor;

0.2 3 rata şomajului;4 numărul falimentelor;5 datoria populaţiei.

31 0.2 În faza de recesiune a ciclului economic, scade:0.2 1 volumul investiţiilor;

2 rata inflaţiei;3 rata şomajului;4 numărul falimentelor;5 datoriile populaţiei.

32 0.4

0.4 1 majorarea fiscalităţii;2 reducerea fiscalităţii;3 creşterea ratei dobânzii;4 creşterea deficitului bugetar;5 creşterea volumului de credite.

33 0.4

1 sporirea controlului asupra masei monetare;2 reducerea volumului de credite;

Când înclinaţia marginală spre economii descreşte, multiplicatorul investiţiilor va fi:

Dacă din venitul disponibil al unei familii scădem cheltuielile pentru consumul acesteia, rezultă:

Ca politică fiscală, în faza de boom economic prelungit, J.M. Keynes recomandă:

În faza de recesiune, J.M. Keynes recomandă ca prin politica monetară să se acţioneze pentru:

3 reducerea deficitului bugetar;4 micşorarea fiscalităţii;

0.4 5 reducerea ratei dobânzii.34 0.3 Cauza esenţială a ciclicităţii în economie o constituie:

1 inflaţia;2 şomajul;3 calamităţile naturale;4 speculaţiile bursiere;

0.3 5 evoluţia eficienţei utilizării factorilor de producţie.35 0.3 Un ciclu economic se delimiteaza prin momentul:

1 expansiunii economice;2 manifestării puternice a inflaţiei;

0.3 3 crizei economice;4 depresiunii economice;5 schimbării guvernului.

36 0.1 La apariţia şi/sau extinderea şomajului contribuie direct: 19

1 creşterea cererii de muncă;2 scăderea cererii de muncă pe măsura scăderii populaţiei active;3 creşterea numărului de emigranţi;4 creşterea salariilor pe măsura creşterii productivităţii muncii;

0.1 5 creşterea ofertei de muncă şi menţinerea cererii de muncă.37 0.1 Şomajul este:

1 un fenomen întâlnit numai în ţările cu populaţie numeroasă;2 rar întâlnit în economia modernă;3 determinat de calamităţi naturale;4 o stare normală pentru orice economie;

0.1 5 o stare negativă a economiei.38 0.2

0.2 1 subunitar;2 supraunitar;3 nul;4 indiferent;5 zero.

39 0.3

1 emigraţia forţei de muncă;2 creşterea populaţiei;3 pregătirea salariaţilor;4 creşterea numărului personalului bugetar;

0.3 5 creşterea investiţiilor.40 0.3 Cauza esenţială a şomajului în economiile de piaţă este:

1 migraţia forţei de muncă;2 ajutorul de şomaj;

54. Fenomenul şomajului apare atunci când pe piaţa muncii între cererea şi oferta de muncă este un raport:

Din experienţa acumulată în ţările cu economie de piaţă, măsura cea mai eficientă pentru diminuarea şomajului o constituie:

3 nivelul ridicat al salariilor;4 excedentul cererii de muncă în raport cu oferta de muncă.

0.3 5 excedentul ofertei de muncă în raport cu cererea de muncă.41 0.3 Populaţia ocupată în raport cu cea activă disponibilă este:

0.3 1 mai mică;2 mai mare;3 egale ca număr;4 nu există legătură între ele;5 egale ca număr , dar diferite ca structură.

42 0.2 La nivel absolut, şomajul se exprimă prin:1 gradul de ocupare a populaţiei active;2 rata şomajului funcţie de populaţia activă;

0.2 3 numărul şomerilor;4 numărul celor care caută un loc de muncă şi au depus cererea necesară;5 variaţia numărului de şomeri.

43 0.5 Dacă cererea de credite este mai mare decât oferta de credite: 20

0.5 1 rata dobânzii creşte;2 rata dobânzii scade,3 volumul dobânzii este constant;4 rata inflaţiei scade;5 rata şomajului scade.

44 0.5 Rata dobânzii creşte atunci când :1 riscul creditorului este mic;

0.5 2 riscul creditorului este mare;3 riscul creditorului este indiferent;4 durata creditului este mică;5 volumul creditului este mare, indiferent de riscul şi durata lui.

45 0.4 Care din următoarele funcţii nu sunt caracteristice Băncii Centrale:1 emisiunea de bani scripturali;2 emisiunea de bani în numerar;3 supravegherea băncilor comerciale;4 creditor principal al băncilor comerciale;

0.4 5 creditor principal al populaţiei.46 Inflaţia se manifestă : 21

1 în economiile în care MV=PY;0.5 2 în economiile în care oferta de bani este mai mare decât cererea de bani;

3 numai în ţările dezvoltate economic;4 numai în ţările slab dezvoltate economic;5 în ţările în care valoarea banilor creşte.

47 0.5

0.5 1 subunitar;2 supraunitar;3 unitar;

Inflaţia apare acolo unde raportul între cantitatea de bunuri supuse vânzării şi cea de bani există un raport:

4 indiferent;5 toate false.

48 0.4 Indicatorul ce măsoară inflaţia este:1 indicele salariului nominal;2 indicele masei monetare;3 ritmul creşterii economice;

0.4 4 indicele mediu general al preţurilor de consum;5 indicele salariului real.

49 Contracararea inflaţiei necesită reducerea:1 importurilor;2 numărului de salariaţi;3 excedentului bugetar;4 puterii de cumpărare a banilor;

0.5 5 toate variantele sunt false.50 În condiţii de inflaţie, indexarea salariilor are un caracter:

1 stimulator pentru inactivitate;2 discriminator;3 antiinflaţionist;4 frânare a creşterii preţurilor;

0.5 5 protecţia socială.51 0.4 Efectele negative ale inflaţiei se răsfrâng cel mai mult asupra:

1 debitorilor;2 creditorilor;

0.4 3 celor cu venituri mici şi fixe;4 micilor întreprinzători;5 menajelor.

52 0.6 Inflaţia nu este caracterizată de:1 creşterea salariului nominal pe măsura creşterii productivităţii;2 creşterea cererii în raport cu oferta;3 creşterea generalizată a preţurilor;4 scăderea puterii de cumpărare a banilor;

0.6 5 toate cele de mai sus.53 0.5 Datoria publică se formează pentru: 22

1 stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii;2 funcţionarea administraţiei publice;3 stimularea exporturilor;4 reforma sistemului sanitar;

0.5 5 acoperirea deficitului bugetului de stat.54 0.4 Creşterea datoriei publice are ca efect:

1 sporirea doar a împrumuturilor interne;2 sporirea doar a împrumuturilor externe;3 stimularea puternică a întreprinderilor mici şi mijlocii;4 stimularea producătorilor agricoli mici şi mijlocii;

0.4 5 stimulează inflaţia.

55 0.4 Creşterea fiscalităţii are ca efect:1 creşterea veniturilor statului pe termen lung;2 creşterea cheltuielilor publice şi ale menajelor;3 încurajarea investiţiilor interne;

0.4 4 diminuarea investiţiilor;5 creşterea veniturilor bugetare şi ale menajelor pe termen scurt.

56 0.3 Deficitul bugetar poate avea efecte pozitive atunci când:1 se manifestă pe termen lung şi este redus.2 se manifestă pe termen scurt şi este mare;

0.3 3 se manifestă pe terman scurt şi este mic;4 se acoperă prin emisiune monetară;5 se acoperă din profit.

57 0.1 Necesitatea participării la piaţa mondială este determinată de: 23

1 creşterea exporturilor mondiale;2 creşterea importurilor mondiale;3 creşterea gradului de prelucrare a materiilor prime;

0.1 4 dotarea diferită a ţărilor cu resurse naturale şi alţi factori de producţie;5 cerinţele impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului.

58 0.1 Printre cauzele existenţei pieţei mondiale se află:1 spiritul de aventură al marilor cuceritori geografici;2 dorinţa de a asupri alte popoare;3 insuficienţa „spaţiului vital” pentru marile puteri coloniale;

0.1 4

5 dorinţa de cunoaştere a oamenilor.59 0.3 Exporturile unei ţări sunt stimulate pe termen scurt de:

1 revalorizarea monedei naţionale;0.3 2 devalorizarea monedei naţionale;

3 speculaţiile valutare;4 contractarea de credite externe;5 restructurarea şi modernizarea economiei naţionale.

60 0.5 Exportul unei ţări este eficient atunci când:1 creşte volumul său exprimat fizic;2 creşte numărul de ţări în care se exportă;3 creşte suma de lei încasată pentru un euro cheltuit la import;4 creşte suma de lei cheltuită pentru un euro încasat la export;

0.5 5 scade suma de lei cheltuită pentru un euro încasat la export.61 0.5 Importul este eficient atunci când:

1 creşte volumul său fizic;2 scade volumul său fizic;3 se diversifică gama de mărfuri importate;

0.5 4 creşte suma de lei încasată pentru un euro cheltuit la import;5 scade suma de lei încasată la un euro cheltuit la import.

62 0.2 Balanţa comercială este excedentară atunci când:

insuficienţa sau inexistenţa unor factori de producţie şi bunuri de consum în anumite ţări;

1 bugetul de stat este excedentar;2 creşte datoria publică;3 cresc împrumuturile externe;4 se reduc cheltuielile guvernamentale;

0.2 5 valoarea exporturilor depăşeşte pe cea a importurilor.63 0.6 Excedentul balanţei comerciale are efect nefavorabil atunci când:

0.6 1 scade aportul comerţului exterior la creşterea economică;2 creşte volumul exporturilor mai încet decât costurile de producţie;3 excedentul depăşeşte nivelul prevăzut în program;4 excedentul obţinut nu a fost prevăzut iniţial;5 excedentul obţinut este mai mic decât în anii precedenţi.

64 0.3 Existenţa pieţei valutare se datorează: 24

1 numai tranzacţiilor comerciale ce necesită încasări şi plăţi valutare;2 doar tranzacţiilor financiare ce necesită schimburi valutare;

0.3 3 tranzacţiilor cu valute indiferent de natura operaţiunilor generatoare;4 în principal, speculaţiilor valutare;5 toate cele de mai sus.

65 0.2 Cursul de schimb pe piaţa valutară se formează:1 funcţie de nivelul dezvoltării ţărilor din care provin valutele;

0.2 2 funcţie de raportul cerere-ofertă de valute convertibile;3 funcţie de puterea economică a ţărilor din care provin valutele;4 funcţie de raportul de schimb euro/dolar american;5 sunt valabile numai variantele a şi d.

66 0.4

0.4 1 cursul valutar scade;2 cursul valutar creşte;3 cursul valutar este constant;4 taxele vamale cresc;5 taxele vamale scad.

67 0.5 Reducerea ofertei de valută pe piaţa valutară interbancară are ca efect:1 reducerea cererii de valută;2 creşterea ofertei de monedă naţională;3 reducerea cursului de schimb al monedei naţionale;

0.5 4 creşterea cursului de schimb al monedei naţionale;5 intervenţia Băncii Centrale.

68 0.4 Pricipalele cauze ale integrării economice internaţionale sunt: 25

1 adâncirea decalajelor zonale sau mondiale;2 adâncirea diviziunii mondiale a muncii;3 intensificarea restricţiilor vamale şi politice;4 intensificarea concurenţei pe plan mondial;

0.4 5 corecte numai 2 şi 4.69 0.5 Integrarea economică internaţională presupune:

1 liberalizarea operaţiunilor comerciale şi financiare dintre ţări;

În operaţiunile de pe piaţa valutară la termen, cumpărătorul pierde atunci când:

2 eliminarea decalajelor economice dintre ţările lumii;3 egalizarea nivelului de trai al ţărilor integrate;4 eliminarea interdependenţelor dintre ţări;

0.5 5

70 0.4 Uniunea Europeană:1 marchează o nouă etapă superioară a integrării europene;2 a luat naştere prin Tratatul de la Maastricht;3 a apărut prin Tratatul de la Roma;4

0.4 5 corecte numai variantele 1,2,4.71 0.6 Veniturile fiscale nu au în componenţă: 22

1 taxele vamale;2 accizele;3 impozitul pe profit;4 impozitul pe salariu;

0.6 5 încasările din rambursarea împrumuturilor acordate.72 0.5 Bugetul excedentar are efect negativ atunci când:

0.5 1 se realizează pe termen lung şi este mare;2

3 veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile;4 veniturile au crescut, iar cheltuielile au rămas aceleaşi;5 veniturile colectate corespund celor planificate.

73 0.6 Deficitul bugetar poate fi acoperit în condiţii neinflaţioniste prin:1 devalorizarea monedei naţionale;2 creşterea deficitului balanţei comerciale;

0.6 3 contractarea unor împrumuturi de stat;4 controlul preţurilor;5 emisiunea de bani fără acoperire în bunuri.

74 0.5

0.5 1 agent economic rezident, ca administraţie publică;2 administrator al patrimoniului propriu;3 persoană fizică;4 agent economic nerezident;5 proprietar al unor unităţi economice.

75 0.4 Reducerea impozitelor are ca efect:1 reducerea datoriei publice;

0.4 2 creşterea veniturilor disponibile ale agenţilor economici;3 extinderea programelor sociale ale guvernului;4 reducerea „capitalului electoral”;5 creşterea şomajului şi a inflaţiei.

76 0.5 Dacă nu depăşeşte o anumită limită, deficitul bugetar:

dezvoltarea economiei mondiale bazată pe o treaptă calitativ superioară a interdependenţelor economice.

urmăreşte să-şi realizeze obiectivele prin respectarea identităţii naţionale a statelor membre;

cheltuielile au scăzut datorită economiilor obţinute la obiectivele planificate;

Atunci când statul creează cadrul juridic legislativ necesar desfăşurării activităţii economice, el se implică în economie în calitate de:

0.5 1 stimulează economia pe termen scurt;2 stimulează economia pe termen lung;3 descurajează economia pe termen scurt;4 amână folosirea pentru ami târziu a unor resurse financiare;5 contribuie la reducerea datoriei publice.

77 0.7 14

1 150 miliane lei;2 280 milioane lei;

0.7 3 300 milioane lei;4 320 milioane lei;5 30 milioane lei.

78 0.7 Identificaţi din relaţiile următoare pe cea adevărată:1 Ib + In = V;

0.7 2 Ib – In = A;3 Ib + In + C = V;4 In + Ib = S;5 C – S = V.

79 0.7 Care din următoarele relaţii este adevărată:1 PIN mai mare ca PIB;2 PGB = PNN + A + Ci;

0.7 3 PIN mai mic decât PIB;4 PNB = PNN + Ci;5 PNN = VN + A.

80 0.7 Atunci când soldul veniturilor din străinătate este pozitiv:1 PNN mai mic decât PIN;

0.7 2 PNN mai mare decât PIN;3 PNB mai mic decât PIB;4 PNB mai mic decât VN;5 PNB = VN.

81 0.7

0.7 1 130 mld.;2 150 mld.;3 70 mld.;4 170 mld.;5 100 mld.

82 0.8

1 7300 mil. u.m.;0.8 2 9700 mil. u.m.;

O persoană obţine din munca prestată 300 milioane lei pe an. Plăteşte 10 milioane lei pentru fondul de sănătate şi 20 milioane lei pentru asigurările sociale. Cu cât contribuie această persoană la formarea PIB în acel an:

Cunoaştem următoarele date referitoare la economie:Consumul = 100 miliarde; Investiţiile brute = 20 miliarde; Exportul = 50 miliarde; Importul = 40 miliarde. Calculaţi mărimea PIB.

Se dau următoarele date referitoare la o economie: Salarii = 5000 mil. u.m.; Amortismente = 1000 mil. u.m.; Rente = 300 mil. u.m.; Profituri = 4000 mil. u.m.; Dobânzi = 400 mil. u.m. Calculaţi venitul naţional

3 4700 mil. u.m.;4 1400 mil. u.m.;5 9400 mil. u.m.

83 0.9 15

1 50 u.m.;2 250 u.m.;

0.9 3 450 u.m.;4 500 u.m.;5 0 u.m.

84 0.6 PIB pe locuitor creşte atunci când:1 PIB scade şi populaţia creşte;2 PIB şi populaţia scad la fel;

0.6 3 PIB scade mai încet decât populaţia;4 PIB creşte mai încet decât populaţia;5 PIB creşte direct proporţional cu populaţia.

85 0.6 PIB în termeni nominali:1 se exprimă în preţuri constante;2 nu reflectă influenţa modificării preţurilor;3 este egal cu PNB în termeni reali;4 este întotdeuna mai mic decât PIB în termeni reali;

0.6 5 poate să fie egal cu PIB în termeni reali.86 1

1 1 5,5%;2 5%;3 10%;4 10,5%;5 4.50%

87 0.6

1 pur extensivă;2 pur intensivă;

0.6 3 inflaţionistă;4 neinflaţionistă;5 exclusiv nominală.

88 0.3

1 extensivă;2 intensivă;

0.3 3 zero;4 inflaţionistă;5 negativă.

Dependenţa importului de bunuri şi servicii de PIB este dată de relaţia IMP = 200 + 0,1 PIB. Dacă exportul net de bunuri şi servicii este de 200 u.m., iar PIB este de 500 u.m., atunci exportul de bunuri şi servicii este de:

Atunci când PIB-ul real creşte cu 5%, iar populaţia scade cu 0,5%, PIB-ul real pe locuitor creşte cu:

Dacă ritmul de creştere al PIB pe locuitor este de 7%, iar rata inflaţiei este de 17%, atunci creşterea economică este:

Atunci când PIB-ul real pe locuitor creşte în acelaşi ritm cu populaţia, creşterea economică este:

89 0.8 Indicatorul dezvoltării umane:1

2 coincide cu speranţa medie de viaţă;3 coincide cu PIB-ul real pe locuitor;

0.8 4 se foloseşte pentru aprecierea dezvoltării durabile;5 se foloseşte pentru măsurarea creşterii economice pe termen lung.

90 0.6 Oferta globală (agregată) din economie reprezintă suma dintre: 16

0.6 1 producţia internă şi import;2 producţia internă şi export;3 producţie şi consum;4 consum şi investiţii;5 consum şi economii.

91 1 Se cunosc următoarele date: 17

1 1 130,4%;2 125%;3 140%;4 140,5%;5 158%.

92 0.9

1 50 mld. U.m;2 400 mld. U.m. ;

0.9 3 500 mld. U.m.;4 520 mld. U.m.;5 600 mld. U.m.

93 0.8

1 0,3;2 0,4;

0.8 3 0,8;4 1,7;5 2,8.

94 0.7 Dacă venitul scade cu 10%:1 economiile se reduc cu 10%;2 economiile se reduc mai încet decât consumul;

0.7 3 economiile se reduc cu peste 10%;4 economiile se reduc mai încet decât venitul;5 consumul scade cu 10%.

cumulează indicatorii: speranţa medie de viaţă şi rata de instruire a populaţiei;

Venitul în perioada curentă = 500 mil. u.m.; rata medie a consumului în perioada curentă = 0,7; indicele venitului = 125%; rata marginală a consumului = 0,7.Să se calculeze indicele consumului.

Care va fi sporul de venit ce se va obţine dacă rata marginală a economiilor (s′) este de 0,4, iar sporul economiilor (Δs) este de 200 mld. u.m.

Rata medie a consumului a fost de 0,8, iar economiile de 60 mld. U.m.În perioada curentă, rata medie a consumului a rămas aceeaşi, dar economiile au crescut la 120 mld. U.m. Calculaţi înclinaţia marginală spre consum.

95 1

1 0,53%;1 2 0,55%;

3 1,88%;4 2,44%;5 2,68%.

96 0.9

0.9 1 560 mld; 2 500mld;3 550 mld;4 460 mld;5 440 mld.

97 0.9

1 200 mld;0.9 2 400 mld;

3 800 mld;4 250 mld;5 nu se poate calcula deoarece datele sunt incomplete.

98 0.8 PIB se defineşte ca:1 totalitatea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară într-un an;2

0.8 3

4 totalitatea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară, mai puţin importul;5 totalitatea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară, mai puţin exportul.

99 0.8 Dacă investiţiile brute sunt egale cu investiţiile pentru înlocuire, atunci:1 se creează noi locuri de muncă;2 capitalul fix se dezvoltă;

0.8 3 nu sunt şanse pentru dezvoltare;4 creşte stocul de capital circulant;5 se modernizează capacităţile de producţie.

100 0.7 Criza economică marchează:1 trecerea de la expansiunea economică la recesiune,

0.7 2 procesul ireversibil de declin al producţiei;3 procesul de progres reversibil al producţiei;4 începutul fazei de expansiune economică,5 creşterea eficienţei utilizării factorilor de producţie.

101 0.7 În perioada expansiunii economice prelungite se recomandă: 18

În perioada curentă, consumul creşte cu 20%, iar venitul cu 40%. Dacă rata consumului în To a fost de 90%, înclinaţia marginală spre economii a fost de:

Se cunosc următoarele date: Export = Import; consum privat = 400 mld. U.m; consumul public = 100 mld. U.m.; investiţiile nete = 50 mld. U.m.; amortizarea = 10 mld. U.m. Calculaţi PIB-ul

La nivelul unei economii cheltuielile publice deţin 25% din PIB, consumul privat 65% din PIB, iar investiţiile brute sunt de 80 mld, expotul este egal cu importul. În acest caz, volumul cheltuielilor guvernamentale este de:

totalitatea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară mai puţin exportul net;

totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară în decursul unui an;

1 reducerea fiscalităţii;0.7 2 creşterea ratelor dobânzii;

3 expansiunea monetară;4 mărirea deficitului bugetar;5 creşterea cheltuielilor bugetare.

0.7 In cazul recesiunii economice prelungite se recomandă:1 mărirea impozitelor;

0.7 2 reducerea ratelor dobânzii;3 scaderea achiziţiilor de stat;4 reducerea cheltuielilor bugetare;5 controlul mai riguros al masei monetare.

102 0.6 Rata şomajului se calculează ca raport între: 19

1 numărul şomerilor şi populaţia totală;0.6 2 numărul şomerilor şi populaţia activă;

3 populaţia activă şi populaţia totală;4 populaţia ocupată şi populaţia activă;5 populaţia ocupată şi populaţia totală.

103 0.6 Dacă piaţa muncii este în echilibru, atunci:1 populaţia ocupată este egală cu cea activă;2 populaţia ocupată este mai mare decât cea activă;3 nu există şomaj;

0.6 4 nu există şomaj involuntar;5 nu există şomaj voluntar.

104 0.6 20

1 este în echilibru;2 poate să fie sau poate să nu fie în echilibru;

0.6 3 este dezechilibrată, oferta fiind în exces;4 este dezechilibrată, cererea fiind în exces;5 nu se poate aprecia, întrucât datele sunt insuficiente.

105 0.9

1 98 u.m.;0.9 2 130 u.m.;

3 169 u.m;4 135 u.m.;5 176 u.m.

106 0.6 Prin operaţiunile specifice pieţei monetare are loc, în principal:0.6 1

2 corelarea salariului nominal cu cel real;

Dacă într-o economie masa monetară este de 5000 mld. U.m.,, viteza de rotaţie a banilor este de 8, volumul valoric al tranzacţiilor este de 30.000 mld. U.m., atunci piaţa monetară:

O bancă acordă credite în valoare de 2000 u.m. cu o dobândă activă de 20% şi plăteşte o dobândă pasivă de 10%. Care este profitul net al băncii, dacă cheltuielile sale de funcţionare sunt de 50 u.m. şi impozitul pe profit este de 10%.

reglarea cantităţii de monedă din economie în funcţie de activităţile economice;

3 atenuarea tensiunii dintre nevoi şi resurse;4 corelarea salariului nominal cu rata inflaţiei;5 menţinerea constantă a masei monetare.

107 0.6 Efectele inflaţiei importate se amplifică în cazul în care:1 balanţa de plăţi este excedentară;2

0.6 3

4 balanţa comercială este excedentară;5 nu se fac importuri de nici un fel de bunuri.

108 0.7

0.7 1 a. indexarea salariilor şi pensiilor;2 b. controlul riguros al masei monetare;3 c. creşterea ratei obligatorii de rezervă;4 d. echilibrarea bugetului de stat şi a balanţei de plăţi externe;5 e. stimularea producţiei de noi bunuri şi servicii.

109 0.8

1 133,33% şi 90%;0.8 2 125% şi 80%;

3 75% şi 66,6%;4 75% şi 70%;5 125% şi 90%.

110 0.6 Deficitul bugetar generează inflaţie atunci când: 22

1 sporeşte datoria externă a ţării;2 menţine o rată ridicată a dobânzii, fapt ce împiedică relansarea economiei;

0.6 3

4 creşterea cheltuielilor publice frânează creşterea cheltuielior private;5 deficitul este mic şi pe termen scurt.

111 0.6 Până la o anumită limită, deficitul bugetar:0.6 1 stimulează economia pe termen scurt;

2 frânează economia pe termen scurt;3 stimulează economia pe termen lung;4 are ca efect reducerea datoriei publice;5 stimulează risipa de resurse.

112 1 23

1 44.000 euro şi 5000 u.m/Euro;1 2 42.000 Euro şi 5000 u.m./Euro;

3 48.000 Euro şi 5800 u.m./Euro;

elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor din import este mai mare;

elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor din import este mai mică;

145. Care dintre măsurile enumerate nu fac parte din categoria măsurilor de diminuare şi control al inflaţiei:

Dacă rata inflaţiei este de 25%, atunci indicele preţurilor bunurilor de consum şi indicele puterii de cumpărarea a banilor au valorile:

are loc emisiunea suplimentară de monedă, fără acoperire în oferta de bunuri şi servicii;

O marfă de export are preţul de 210 mil. u.m. Pentru fiecare u.m. cheltuită se obţin din export 7 u.m.. Cursul comercial este de 35000 u.m pentru un euro. Calculaţi valuta încasată şi cursul de revenire la export.

4 57.000 Euro şi 4400 u.m./Euro;5 48.000 Euro şi 7990 u.m./Euro.

113 1

1 1 176 mil.lei;2 200 mil. lei;3 220 mil. lei;4 290 mil lei;5 320 mil lei.

114 0.9

1 50.000 lei/Euro;2 43.000 lei/Euro;3 28.000 lei/Euro;

0.9 4 25.000 lei/Euro;5 73.0000 lei/Euro.

115 0.9

1 Excedentară, 3 mld. U.m.;2 Deficitară, 3,5 mld. U.m.;

0.9 3 Deficitară, 3 mld. U.m.;4 Deficitară, 4,5 mld. U.m.;5 Excedentară, 5 mld. U.m.

116 1

1 1

2 1,79lei/euro şi 6,11lei/euro3 1,38lei/euro şi 4,25lei/euro4

5

117 0.9

Din vânzarea unor mărfuri importate se încasează 220 mil. lei. Cursul de revenire la export este de 4000 lei/Euro, iar cursul de revenire la import este de 20.000 lei/Euro. Calculaţi profitul afacerii.

151. Se cunosc următoarele date: Cursul de schimb = 35.000 lei/Euro; cursul de revenire la export = 20.000 lei/Euro; cursul de revenire la import = 45.000 lei/Euro. Calculaţi profitul generat de afacere pentru fiecare Euro investit

Valoarea exporturilor unei ţări a fost de 20 mld. U.m, iar valoarea importurilor a fost de 23 mld. U.m. Cursul de schimb a fost de 30.000 u.m./Euro. Ce fel de balanţă a avut ţara respectivă şi care este soldul balanţei sale comerciale.

Firma X produce o marfă pentru export pentru care face cheltuieli în valoare de 100 000 lei, rata profitului calculată la cost fiind de 20%. Firma Y specializată, în operaţiuni de export, cumpără această marfă de la firma X şi mai face cheltuieli de comercializare pană la frontieră în valoare de 10 000 lei. Din exportul mărfii respective se încasează suma de 65 000 euro, cu care se importă marfă ce se vinde în România cu 400 000 lei, taxele vamale fiinde de 5%. Cursul de revenire la export şi cursul de revenire la import sunt de: 2 lei/euro şi 5,84/euro

5,5lei/euro şi 2,2lei/euro 5,84lei/euro şi 2 lei

Deficitul balanţei comerciale a fost de 10 mil euro, cursul valutar de 4 lei/euro. Dacă importul a însumat 100 mil. euro, atunci exportul ţării a fost de:

0.9 1 90 mil euro2 110 mil euro3 120 mil euro4 400 mld lei5 440 mld lei.

118 1

1 100 000 lei1 2 120 000 lei

3 80 000 lei4 340 000 lei5 220 000 lei

119 1

1 1 2,8 lei /euro2 3,8 lei / euro3 4,3 lei / euro4 1 leu / euro5 nu se poate calcula

Se cunosc următoarele date: - cursul valutar 3,4 lei/euro; valoarea importului 100 000 euro; CRE = 2,2 lei lei/euro; - cheltuieli de comercializare până la frontieră şi cu taxele vamale 20 000 lei. Dacă valoarea exportului a fost egală cu cea a importului , atunci profitul obţinut de agentul economic ce a făcut exportul a fost de:

Se cunosc următoarele date: - cursul valutar = 3,3 lei / euro şi este egal cu CRE; - pierderea înregistrată a uniu agent economic ce face o operaţiune de export - import este de 0,5 lei/euro - valoarea exportului a fost egala cu cea a importului, în sumă de 100 000 de euro. Calculaţi mărimea cursului de revenire la import.