-4i~ ~

{ "-~d....~

EDITIE SAPTAMANALAEDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRLEDITOR: Petros KapnistosMANAGER ECONOMIC: Fotis FotiouMANAGER DE REDAqlE ;;1 PRODUqIE: Virginia KoutroubasADRESA: Vuliagmenis 44-46, 166 73 AtenaMARKETING MANAGER: Michalis KoutsoukosPRODUCT MANAGER: Nasita KortesaCOORDONATOR DE PRODUCTIE: Carolina PoulidouMANAGER DISTRIBUTIE: Evi BozaMANAGER LOGISTICA;;1 OPERATII: Dimitris PasakalidisCOORDONATOR LOGISTICA SI OPERATlI: Antonis LioumisADAPTARE SPECIALA PENTRU L1MBA ROMANA: COMMITDTP: RAYTIPARIRE;;I LEGARE: NIKI EKDOTIKI SADIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFIE: STELIOS KRITSC> :

PROLOG 4

VIATA $1 VREMURILE 6

ISSN 1791-0765

Folografii: AKG London/The Art Archive/Hulton Getty/Mac, ::.0-'Picture Library/Pictorial Press/Rex Features/Robert Hun, _ : -,-AlP Emilio Segre Visual Archiver/IMS/Erich Lessing/Sothe:. 'BeUmann/Roger Ressmeyer/Evelyn Einstein/ETH Zurich/Fe-' C::Pictures/Gamma, Liaison/Gifford, Liaison/NASA/Peter Ne ... ,- ,Pictures/Popperfoto/Reuters/Science Photo Library/ Cern 0., 0: ,_Royar/Topham Picturepoint/TRH Pictures/USAF Lucien ~ ;- ,- :' :Houser/Hanan Isachar/David Muench/Marc Deville/Meh,. " . 0,Loiez Cern/David Parker/Alfred Pasieka/Estate of Ben 5- ,- - : -: C

2007 De AGOSTINI Hellas 2003 K.1\ -De AGOSTINI JAPAN

IMPORTATOR: Media Service Zawada S R.LCountry Manager: Mariana Mihal\anMarketing Manager: Adina BojicaRedactor: Gabriela MunteanDistribution Manager: Dan lordacheADRESA: str. Louis Pasteur nr. 38, eLl, ap 5,sector 5, Bucure,ti, RomaniaTelefon: 1+401 21 3187398DISTRIBUITOR: Hiparion S.A

Pre!ul numerelorPretul primului numar: 2,99 LEI / 14,50 MOLPre\ul celui de-aI doilea numar,i al tuturor celorlalte - _- e'e5,99 LEI / 29,99 MOL

NumaruL 1

StraLucituL om de ~tiinta ~i festa pe care i-a jucat-o soartaUn copil neobi?nuitEpoca tanarului visatorEvolutia sa ca om de ?tiintaRecunoa?terea mondialaAscensiunea nazi?tilor ?i fuga In AmericaAmerica, noul paradisPrinceton: ultimii ani

ALbert Einstein

Sa inteLegem LegiLe spatiuLui ~i timpuLui

VIETI PARALELE 24

~;j ratJ;, u;b:IIJraItJnl>? :..v~'3;'2 :.... '':'t-Pdto:tl '~'JI("::lon,j serlJ lQ( at' oen;,.:)!"\,a: ~a81lJliur oJll dillt: '.,;.,1'01 rJl~PD'lIbl~':' Ii) ;;:!\'~J ~

lle ;',.1r(,I:I fH,'lul dl' 6.9~ l.EI" JS MCt-D\?A~JIJS!ll1r \I.; .i11U11!.i ddl~lt- lit> rur-.~:,y~

J hlbL\;rattunlcr in sena de re'-'5:"-:

INFLUENTE MAJORE 28De La supozitie La realitateAdevarul despre Univers ?i progresul ?tiintific

PentrIJ orlce ,"forma Ie sau Illmurlre.contactatine 1s telefonul: (021140.10.888 sau trlmiteti un e-mail lafnfomdeagostlnr.ro

Servlcll pel'ltru cUenll: de Wnl~3 ~neril intr8 orete 10:00 15.00Pentru 0 mal buna deseNlr-e soUtitati intotd811llfl8 publicall& de la atela~, punet de vanzare

~I Informall vanzMorul asupra Intenliel de a CUinplira ~I aparllille urmlitoare.Pentru orlee ,"lorma~e. IlimUlire. inloculre de exemplare sau comenzi

de nUmere al1ter/oare. 5u~ne la tel (021) 40 10888Penlru Informa~1 ~l oomenzi de numete anlerioare..cItlloril din RepubUca Moldova

pot SUtla la {0221 21 9798 Pilranfedia. C~I~U

Drepturile tuturor textelor se alia sub copyright Este interz'S2reproducerea, stocarea, transmiterea sau utilizarea come-: , 2 ,materialelor, sub orice forma, fara acordul scris al editorc.

Pentru a mai bOna deserVire, solldlali revisla de ~-~punct de vanzare ~i informa!i vanzatorul despre -:=_.:

dumneavoastra de a cumpara urmatoarele nu,e-e

Editorut I~i rezerva dreptuL de a schimba ordinea public.3rllpersonalitattlor sau de a le inlocui cu aLteLe

Vizitati site-uL nostru La adresa

www.deagostini.ro

Albert EinsteinContextul istoric

A-

I N EVOLUTIA UMANITATII DE PANA ACUM, SECOLUL AL XX-lea a fost 0perioad~ caracleri~ala de lragedie ,?i de progres speclaculos.Dintre marile tragedii, amintim cele doua razboaie mondiale,

precum ~i inventarea, crearea ~i, In final, utilizarea bombeiatomice, care a indus speciei umane groaza autodistrugerii.

In ceea ce prive~te latura sa spectaculoasa, secolul al XX-leaa ad us momentul In care omul s-a apropriat cel mai mult de

dezlegarea marelui mister: Intelegerea Universului.

Paradoxul este ca de ambele aspecte se leaga, indirect,

gen ia litatea unei persoa ne I ~i an ume, a om ulu i de ~ti inta AlbertEinstein. Cercetarile sale au contribuit la dezvoltarea teoriei

relativitatii, care a dus la 0 reconsiderare profunda a observatiilor

facute de Newton, In secolul al XVII-lea, avand ca efect 0 revolutie

~tiintifica. Pe de alta parte, observatiile ~i progresele realizate Indomeniul fizicii au facut posibila conceperea bombei atomice.

Con~tientizareaacestei contributii l-a chinuit pe genialul om de

~tiinta pana la sfar~itul vietii.

~ - .

~ . -.1jL. _ Alberit

--300 i. Chr. 1 Aristotel sustine teoria ptolemeica288 i. Chr. 1 Aristarh dezvolta teo ria heliocentrica150 i. Chr. 1 Ptolemeu sistematizeaza teo ria ptolemeica

1534 1 Copernic sustine teoria heliocentrica1609 1 Kepler i!:jii enunta legile1632 1 Galileo demonstreaza teo ria heliocentrica1687 .1 Newton enunta teoria gravitatii1873 I Maxwell enunta teoria dlmpurilor magnetice1879 1 Na!:jiterea lui Einstein1892 I Se comunica transformarile lui Lorentz1895 1 Rontgen descopera razele X1896 I Becquerel descopera radioactivitatea uraniului1898 1 Curie descopera elementele radiu !:jii poloniu1900 1 Plank enunta primele principii ale teoriei cuantice1902 1 Se fundamenteaza principiile dezagregarii atomului1903 1 Casatoria lui Einstein cu Mileva Maric1913 1 Bohr explica structura atomului1914 1 Inceputul primului razboi mondial1915 1 Einstein enunta teoria generala a relativitatii1919 I Divortullui Einstein de Mileva/casatoria cu Elsa1922 1 Decernarea premiului Nobel pentru Fizica lui Einstein

I 1929 1 Hubble demonstreaza expansiunea Universului1933 1 Einstein pleaca in America1939 1 Inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial1945 1 Lansarea bombei atomice in Hiroshima !:jii Nagasaki1948 1 Gamov enunta teoria Marii Explozii [Big Bangl1954 I Se realizeaza testa rea bombei cu hidrogen pe insula Bikini1955 1 Einstein moare la Princeton1957 I Se lanseaza primul satelit artificial, Sputnik 11969 I Apollo-ll aterizeaza pe suprafata Lunii1971 I Se banuie!:jite existenta gaurilor negre

Viata si vremurileI I

-~Stralucitul omde ~tiinta ~i festa pe

care I-a Jucat-o soartaNascut in Germania, ca fiu al unui industria~ evreu, Einstein a prezentat,inca din copilarie, serioase dificultiti de adaptare la ~coala, profesoriiconsiderindu-l un copil-problema, care nu vrea sa invete. Peste ani, Einsteina enuntat Teoria Relativitatii, s-a bucurat de recunoa~tere mondiala, a fosturmarit de nazi~ti ~i, in cele din urma, silit sa i~i paraseasca pra ~i sa fugain Statele Unite ale Americii. Faptul ca a contribuit, chiar ~i indirect, lacrearea bombei atomice, el, care toata viata sa a fost un luptitor pentru paceamondiala, a constituit 0 sursa de framantari ~i procese de con~tiinta pentruomul de ~tiinta, care a devenit simbolul secolului al XX-lea.

Un baiat neobisnuitI

& Fotogralia lui Einstein ~i asurorii sale mai mici, MariaIMajal, likuta intr-un studio.Oamenii care I-au cunoscutpe Einstein in copilarie nu~i-au putut imagina ca aces!copil ciudat va ajunge eelmai stralucit om de ~tiinla alsecolului al XX-lea.

Un baiat tacut, de trei aniA

111 copilarie, geniul lui Albert Einstein eradeparte de a se Intrevedea. Era un copilretras, fapt pentru care era adesea batjoco-rit de catre colegii de ~coala. Nu era un elevstralucit, In schimb, Ii placea sa citeasca totfelul de carti de popularizare a ~tiintei.

Avea obiceiul sa analizeze detaliat, dinorice punct de vedere. orice gand, idee sauinformatie pe care 0 avea, pastrand Insatacerea pana cand considera ca mintea sa aepuizat acest subiect, lucru ce Ii determinape cei din jurul sau sa creada ca este retar-dat ~i sa-l dispretuiasca. Vedea ~i observalucruri pe care alti copii de varsta 52 nici nuputeau sa le conceapa. Aceasta capacitate asa va fi renumita In viitor, Insa, In copilarie,micutul Albert era considerat .. Indaratnic"~i diferit.

S-a nascut la Ulm, un ora~ mic, din Ger-mania. Tatal sau, Hermann, era fiul cel maimare al familiei Einstein, de origine evre-iasca. Se spune ca mama lui Albert, candl-a vazut prima data pe nou-nascut, era sa

le~ine. Micutul cantarea mai mult decat uncopil normal ~i avea capul umflat ~i patra-tos.

-

Parintii sai erau nelini~titi ~i se Intrebaudaca pruncul pe care li l-a daruit Dumnezeuera normal. Cand Albert a ajuns la varstade trei ani, fara sa articuleze un cuvant,parintii sai au crezut ca este retardat ~i~i-au pierdut orice speranta. Insa mare le-afost uimirea, cand, Intr-una din zile, micutula deschis gura ~i a Inceput sa vorbeascacu fluenta ~i vocabularul unui adult. Ce seIntamplase? Copilul analizase pana atunciutilizarea cuvantului, iar apoi a exteriorizatceea ce Invatase.

~ Biserica din Ulm,construita in centrul

ora~ului, in secolul alXIV-lea. Ora~ul natal alluiEinstein se aHa in sudulGermaniei, in Bavaria,regiune care prezinta 0deosebita importanlacomerciala.

A.""",-

Jf" .. ' ..",

. ,

~fJ~q

Albert Einstein

~ Einstein, In perioada In carefrecventa liceul. In ~coala aproapeexclusiv catolica, el era singurulelev evreu din clasa sa.

... Popular Natural Science, 1873.S-au tiparit atit de multeexemplare, indit cartea a fastconsiderata un best seller.

CARTllE lUI PREFERATEcopiilor, cele cinci volume con,i-neau pu,ine imagini ~i scheme,fikand citirea destul de dificilapentru micu,i. Con,inea, in prin-cipal, descrierea ~i analiza feno-menelor, precum lumina, mag-netismul, electricitatea ~i a altorfor~e fizice. Dupa ce a citit capi-tolul cu titlul "Despre vitezaluminii'; Albert a hotarat sa seocupe de analiza miracoluluinumit lumina.

Bb'.!-"'- de I '~ca aIDlUtili

Avand 0 fire introvertita, Ein-stein citea cu entuziasm, in modspecial, car~i de ~tiin~a ~i de filo-zofie, care 11 cufundau in pro-priul sau univers. Cand Albertavea aproape 10 ani, casa sa erafrecventata de un tanar studentla medicina, Max Talmud, carei-a imprumutat micu~ului car~i1esale de ~tiin~a, ajutandu-I ast-fel sa-~i satisfaca curiozitatea sainnascuta.

Scrieri precum "Popular Natu-ral Science'; a lui Aaron Bern-stein, ~i "Cosmos'; a lui Alexandervon Humboldt, I-au influen~atprofund ~i au compensat leqiileplictisitoare ~i neinteresante de la~coala, care nu-i ofereau nimic.

Cartea lui Bernstein aveaca scop principal transmite-rea principiilor fundamentalede ~tiin~a copiilor ~i era foartecunoscuta in Europa acelei peri-oade. Chiar daca se adresau

vitatiLe colective,iar profesorii care Iia;;ezau pe elevi Inranduri, tinand Inmana crava;;e, i-auprovocat repulsie;;i, desigur, nu s-aputut adapta cerintelor mediului ;;colar.

Cand a ajuns la varsta de 15 ani, afaceriletatalui sau nu mergeau prea bine In Germania,acesta hotarand sa-;;i caute norocul ;;i In altaparte. $i-a mutat atelierul Intr-un ora;; mic,de langa Milano. A;;adar, familia sa a plecat InItalia, lasandu-l pe Albert singur, In Munchen,pentru a-;;i continua studiile, Intr-o ;;coala pecare el 0 detesta. Pe langa regulile stricte, carereglementau viata ;;colarilor, Albert avea unmotiv mai important care nu-i permitea sa mairamana In tara sa. Tn Germania, serviciul mili-tar era obligatoriu dupa varsta de 16 ani,iar Albert era hotarat sa faca orice pen-tru a evita aceasta obligatie. $i-a Intoc-mit un plan pentru a nu ramane la ;;coalacu regim strict ;;i pentru a evita servi-ciul militar. L-a rugat pe un medic, pecare-l cuno;;tea, sa-i elibereze 0 adeve-rinta prin care sustinea ca ramanerea saIn acea ;;coaLa era riscanta pentru sana-tatea sa mintala. Tn acest mod, Einstein afugit din Germania, tara In care I;;i petre-cuse anii copilariei, ;;i a plecat In Italia,La familia sa.

~ TaUillui Albert Einstein, Hermann, era un miclntreprinzator, a~a cum erau cei mai mulli evrei, caretraiau In Europa, In acea perioada. Dupa na~terea luiAlbert, familia s-a mutat la Mlinchen, iar Hermannlmpreuna cu fratele sau lacob au pus bazele unuiatelier de producere a echipamentelor electrice.Pentru mult timp, afacerea nu a mers bine. In ciudaacestui fapt, Hermann a ramas un om bun ~i vesel.

~ Mama lui Einstein, Paulina, iubea multmuzica, era 0 pianista remarcabila, iar casafamiliei rasuna lntotdeauna de muzica. Datoritainsistenlei acesteia, miculul Albert a lnceputleqiile de vioara, devenind ulterior un bunviolonist.

Puterea nevazuta

Fuga din GermaniaLa varsta de 11 ani, Albert Einstein a Ince-

cut sa frecventeze un gimnaziu din Munchen,care ofere a 0 educatie de elita. Era 0 ;;coalacare funetiona pe baza modelelor militareale Germaniei. Profesorii faceau abuzuri deutere '!]i pretind:eau elevilor respect ~i i~puere absoLuta Alb~rt ura discipLina aoti-

Metoda autodidacta, dezvoltata Inca din prun-cie a continuat sa Ii foloseasca ;;i pe durataanilor de ;;coala. Tn timp ce interesul sauoentru anumite materii plictisitoare de la;;coala era simulat, acest lucru nu se Intam-ola cand venea yorba despre fizica ;;i filozofie,'Tlaterii care l-au captivat In mod real.

Cand era foarte mic, tatal sau i-a ara-:at 0 busola. Faptul ca acul ramanea nemi;;-cat indiferent de mi;;carea busolei i-a provo-cat micutului Albert 0 surpriza extraordinara,'ntrucat a con;;tientizat ca exista 0 puterelevazuta ;;i independenta, pe care nu 0 poateoercepe. Ceea ce tinea nemi;;cat acul buso-.ei era magnetismul, care a fost descoperit Insecolul al XIX-lea ;;i care a contribuit la obti-"erea unor progrese tehnologice remarcabile.

~instein a simtit de mic copil ca lumea vazuta2ste guvernata de principii ;;i legi nevazute.

Viata si vremurile, ,

... ZUrich, la inceputulsecolului al 20-lea. Acestaeste luminosul oras elvetianpe care Einstein I-a indr~gitatat de mult.

... Liceul din Aarau ljosl !?io imagine din sala de clasaIsus!. La catedra, profesorulJost Winteler, In casa caruialocuia Albert. Albert (primuldin dreapta) a fost foarte silitorin aceasta !?coala e1veliana.La sfar!?itul vie!ii. cand a fostintrebat care este tara luipreferata. Albert a raspuns:Elvelia.

Mai tarziu, aceasta inspiratie a sa, referi-toare la notiunile de spatiu ~i de timp, va con-stitui baza revolutionarei sale teorii a relativi-tatii, Insa, deocamdata, tanarul de 16 ani nudispune de suficiente resurse spirituale pen-tru a dezvolta ideea.

Tn 1896, Albert s-a Inscris la facultate pen-tru a obtine diploma de profesor de fizica.Tn acea perioada, Politehnica din Zurich[Eidgenossisches Polytechnikuml era unadintre institutiile de Invatamant de elita dinEuropa ~i dispunea de unul dintre cele maidotate laboratoare. Tn ciuda acestor facilitati,Albert a fost dezamagit. Majoritatea profeso-rilor nu erau la curent cu noile descoperiri aleepocii ~i predau dupa vechile principii ale fizi-cii Albert nu urmarea cursurile, iar la orelede laborator citea reviste ~tiintifice, In careerau publicate cele mai recente descoperiri

~i teorii. De asemenea, I~i petrecea multeore In cafenele, unde se Intalnea cu colegii

~i discutau. Printre colegi, exista 0 studentade origine sarba, MilevaMarie. Cunoa~terea aces-tei femei emancipate vajuca un rol determinant Inviata sa.

FOAIE MATRICOLAMateril Anul3 Anul4

Trimestrul4 Trimestrulli!.elTllan 8 __8

Framm ( (ISlorie 8 8Geom~uiJ! A AIstorie naturala ( 8~ A AChlmle 8 (D6en ( 8Arte frumoase B__

CntN AVlOilra A A

locul siiu preferat, citea impreuna cu priete-nii carti de fizica, matematica, filozofie ~i Iite-ratura ~i purtau vaste dezbateri ~i analize.Albert a numit acest cerc de prieteni Acade-mia Olimpica. in perioada in care se afla laPraga prefera 0 cafenea unde se intalneau

mU~i evrei. Acolo I-a cunoscut ~i s-a imprie-tenit cu Franz Kafka ~i cu alti sioni~i. in tim-pul ~erii sale la Berlin, frecventa GuestDistrict Cafe, unde se intalnea cu arti~ti ~iinteleetuali.

in general, cafeneaua era locul unde inte-lectualii, oamenii de ~tiinta ~i arti~tii schim-

... Exteriorul cafenelei Metropolla Inceputulsecolului al XX-lea.

BibHoteca cIe amiDtiriCAFENEAUA METROPOL

LOCUL CONVERSATIILOR SPIRITUALEDintotdeauna, Europa a fost caracte-

rizata de Hcultura cafenelei~ Cafeneaua adepa~it limitele unui simplu spatiu de intal-nire, devenind mai degraba un salon desocietate, unde se intalneau diferite cate-gorii de oameni, consumand cafea ~i ceai.se spune ca Albert prefera cafeaua Frappe

~i carnatii.Pe durata studiilor la Politehnica din

Zurich, Albert frecventa cafeneaua Metro-pol, un local modern, care era frecventat ~ide Lenin sau de alte personalitati marcanteale epocii. Era un loc in care un cerc de stu-denti ~i prieteni discutau despre subiecte

~tiintifice, schimbau notite ~i invatau pentruexamene. Mileva a petrecut ~i ea mult timpin aceasta cafenea.

Cand Albert s-a mutat la Berna pentrua~i cauta de lucru, a gasit 0 cafenea pelanga biroul siiu. ~ezat intotdeauna pe

~"B!.

Elvetia, tara libertatiiT, ,DE~I AU FOST DEZAMAGlp ca fiul

lor fusese respins de la ~coala ~i I~i para-sise tara, parintii sai l-au sprijinit. Astfel,cum a Implinit 16 ani, Albert a dat examen deadmitere la Politehnica din Zurich, In Elvetia.Chiar daca nu a reu~it la examen, rezultatelesale la ~tiinte ~i la matematica au fost remar-cate de unii profesori. I-au promis ca 0 sa fieadmis la facultate In urmatorul an, pe bazanotelor obtinute la examenul de maturitate.Astfel, Albert s-a Inscris la liceul din Aarau[0 localitate din Elvetial, pentru a-~i putea luadiploma necesara.

Primul lucru care l-a uimit pe Albert laaceasta ~coala a fost faptul ca profesorii nufaceau abuz de autoritatea ~i de puterea lor.Spre deosebire de ceea ce se Intampla InGermania, profesorii respectau personalita-tea fiecarui elev, aici predominand liberta-tea de gandire. Tn aceasta perioada, Albert alocuit In casa profesorului sau de istorie, JostWinteler, ~i a simtit pentru prima data fi~rul dragostei, pentru fiica acestuia, Mari. Inciuda caracterului sau introvertit ~i singura-tic sederea sa In Elvetia a contribuit la soci-ali~~rea si la exteriori~area sa. Tn acest timp,Albert Incepuse sa viseze ~i sa se piarda Inteoriile sale. Neatentia ~i dispozitia de a visa,care au fost elementele caracteristice ale vie-tii ~i cercetarii lui de mai tarziu, au fost expri-mate In prima sa Intrebare teoretica: "Cum arfi daca am putea sa controlam lumina ~I sacalatorim prin intermediul acesteia?"

Epoca tanarului visator

Albert Einstein

indragostitul Albert i-a scris multes:risori Milevei. in scrisoarea din iunie. ~OO, ii scria: .. Draga mea, nu pot sa-ai suport comenlariile parinlilor-ei. Ma inlreaba Ce va deveni draga:3 Mileva?, Va deveni solia mea, le-3spund,"

Un cuplu nefericitMileva era 0 fata inteligenta. Din cauza unei

:;oli din copilarie ~chiopata cu un picior, lucru:are nu a Impiedicat-o sa obtina 0 bursa ~i sa:reeze un nou model de femeie. dinamica ~independenta. Cu acest gand a ales Politehnicajin Zurich, care era dominata de barbati. Cand-Albert discuta cu aceasta despre subiectul sauJreferat, adica fizica, simtea ca vorbe~te cu unJm care Ii seamana ~i care It Intelege, fapt care.-a facut sa se simta atras de aceasta femeie.

"Daca ma casatoresc cu persoana pe careJ iubesc, yom face Impreuna cercetari ~tiin~i'ice. Nu vreau sa Imi pierd timpul cu oamenignoranti ~i inculti, care ma fac sa simt ca am

'n fata un zid". Prin asemenea scrisori de dra-~oste I~i exprima sentimentele fata de Mileva,:are era cu aproape 4 ani mai mare ca Albert.Je aceea, parintii nu erau de acord cu eventu-:;la lor casatorie. Tmpotrivirea parin~ilor i-a pro-,ocat 0 enorma mahnire lui Albert, dar rela~ia sa:u Mileva a devenit posibila. Tnsa viitorul nu aveasa se arate de bun augur.

Mileva nu a promovat examenul de licenta, iar':"lbert, care I$i dorea un post de asistent univer-sitar, a vazut cum speran~ele Ii sunt naruite din:auza unei antipatii pe care i-o purta unul din-:"e profesori. Tn acela$i an, afacerea tatalui sau:: dat faliment, iar Albert a trebuit sa munceasca:;entru a-~i sus~ine existen~a. Astfel, s-a angajat:2mporar ca profesor la gimnaziu, preda In par-: cular la domiciliu ~i, Tn paralel, publica teorii:riginale In reviste $tiin~ifice, care, InSa, treceau-'eobservate.

~ impreuna cu colegii sai dela Politehnica din Zurich. instanga, Grossman, dintr-o familieputernica. Talal sau l-a ajutat peEinstein lal doilea din stangal sai~i gaseasca pentru prima data delucru, cu jumatale de norma.

~ Laboratorul Politehnicii din Zurich. Albert nu se prezenta la cursuri, ci i~i petrecea timpul inchisin laboratoare. Nu dadea importanla lucrurilor care illasau indilerenl, liind absorbit de cele care ilinteresau. Din acest motiv, din anii copilariei ~i pana la facultale, a fosl considerat un om superficial.

Tn anul de dupa absolvire, ~I-a prezen-tat teza de doctorat, care nu i-a impresio-nat deloc pe profesori, ace~tia neacordandu-ititlul de doctor. Mileva se Tntorsese In Serbia,

~ara sa natala, iar aceasta perioada a fostdificila $i melancolica.

Destinul i-a suras Insa din nou lui Albert.Printr-o cuno$tinta a tatalui unui coleg defacultate, Marcel Grossmann, a gasit de lucrula Institutul Elvetian de~.Patentare de la Berna. ..Acolo ~i-a petrecut doi '... .ani de la absolvirea ~facultatii. , .. 11

~ Mileva, care a ales sa studieze lizica,a vrut intotdeauna sa lie independenta."Aceasta lemeie cite~te incontinuu carlicomplicate. Nu ~tie sa gateasca ~i nicisa repare incallamintea", spunea mamalui Einstein, care se opunea cu indarjirecasatoriei dintre Mileva ~i Albert.

Viata si vremurile

Evolutia sa ca am de stiinta

Anul miracolelor

... Fotografia lui Einstein din perioada in care Luerala Institutul Elvelian de Patentare. Era eon~tiineios

~i efieient in munea sa, dezvoltand in aeela~i timpex perimente sale teoretiee "magiee" pentru lumea fizl

~i pentru toala umanitatea.

Institutul de PatentareEINSTEIN S-A ANGAJAT LA INSTITUTUL

Elvetian de Patentare din Berna ca examinatorde gradul3. Postul ocupat Ii ofere a 0 oarecarepozitie sociala, astfel ca, In ianuarie 1903, lacateva luni dupa moartea tatalui sau, a pututsa se casatoreasca cu Mileva.

Tn perioada In care a lucrat la Institutul dePatentare a fost mai silitor decat In anii stu-dentiei ?i a fost promovat imediat ca examina-tor de gradul 2, cu un salariu destul de bun,raportat la nivelul epocii. La un an dupa casa-torie s-a nascut ?i primul fiu al cuplului, HansAlbert. Per ansamblu, aceasta a fost una din-tre cele mai frumoase ?i stabile perioade dinviata lui.

Munca sa la Institutul de Patentare constaIn examinarea ?i evaluarea inventiilor pentrucare se solicita brevetul. De cele mai multeori, evaluarea caracteristicilor tehnice nu duramai mult de 10 minute, iar astfel, Einsteinavea timp sa se ocupe de propriile cercetari.Tn perioada petrecuta la Aarau, Incercase pen-tru prima data 0 metoda pe care el Insu?i 0numise "experiment teoretic".

Cand era Intrebat "Unde se afla laborato-rul tau?", Einstein deschidea sertarul unde seafla 0 foaie ?i un stilou, raspunzand: "Pentruexperimentul teoretic, singurele lucruri decare ai nevoie sunt un stilou ?i 0 foaie de har-

tie". Faptul ca In acea perioada nu gaseaniciun laborator liber, se pare ca a fost In inte-resul omului de ?tiinta. Modulln care a lucrat,In perioada In care s-a aflat la Institutul dePatentare, a fost consacrat mai tarziu ca pro-priul sau stil.

Tn ceea ce prive?te lumea fizicii, 1905 afost anul miracolelor lui Einstein. Tntr-operioada de 100 de zile a publicat treiteorii originale, una dintre acestea,teo ria efectului fotoelectric, fiindcea pentru care a primit, In celedin urma, premiul Nobel. Apublicat, de asemenea, teo-ria relativitatii, cu care ave asa fie asociat, mai tarziu,numele sau. Einstein aveao Incredere extraordinaraIn teo ria relativitatii, a?tep-tand cu mare interes reac-tiile lumii ?tiintifice.

De?i teoriile lui au fostpublicate In mai multenumere din reviste ?ti-intifice renumite, au fostignorate In Intregime decomunitatea ?tiintifica. Tnmomentulln care Einstein

~ lubila sa din faeultate, iar apoi soliasa, Mileva, ~i eei doi eopii ai lor, indreapta, fiul eel mare, Hans Albert, iarin stanga, eel mie, Eduard.

Albert Einstein

.... Max Plack, considerata fi parintele fiziciicuantice.

~i, de~i erau oamenifoarte diferiti, intere-sui lor comun pentrufizica Ie-a mentinutprietenia pentru multiani. in ceea ce prive~tepolitica, Planck era unconservator ~i sustinea cu fermitate poli-tica militarista din Germania anului 1914, intimp ce Einstein se opunea acesteia. fn 1933,dnd Einstein, silit de nazi~ti, a parasit Ger-mania, Planck i-a repro~at lipsa de patriotism

~i de incredere in tara stramo~ilor sai. in ace-la~i timp, critica aqiunile nazi~tilor impotrivaoamenilor de ~tiinta de origine evreiasca.Chiar ~i atunci cand propriul fiu a fost inchis,torturat ~i, in final, executat, in urma acuza-tiei ca a fost membru al conspiratiei pentruasasinarea lui Hitler, patriotismullui Planck aramas neclintit.

BINEFAcATORUL MAX PLANCKin 1905, in perioada in care Einstein nu era

academician, ci doar un necunoscut funqio-nar al unui institut, omul care a recunoscutpentru prima data valoarea teoriei relativitatiia fost fizicianul Max Planck. Acesta a fost pri-mul care a recunoscut talentul lui Einstein ~icare I-a invitat la Universitatea din Berlin.

Planck enuntase 0 teorie revolutionaracare a adus schimbari fundamentale in fizicasecolului al XX-lea. Conform teoriei lui Planck,energia nu este subdivizibila la infinit, ci esteimpartita in cantitati distincte, pe care Planckle-a numit "cuante" (quanta), care in latinainseamna cantitati, ~i a constatat modul incare este legata energia lor de frecventa.Einstein a dezvoltat aceasta teorie, introdu-dlnd notiunea de intensitate a razei ~i deefect fotoelectric, pentru care a ca~tigat pre-miul Nobel.

Planck ~i Einstein s-au cunoscut in 1909

~ Incepand la Universitateadin ZUrich, Einstein a lucratapoi La diferite institute deinva\amant din Europa,precum UniversitateaGermana din Pragasi Universitatea dinBerlin.

aproape 26 de ani, Faptul ca, in ciuda var-stel, teoriile sale au atras interesul mareluiMax Planck era un succes pentru Einstein.A dimas in InsLilutul Elvetian de Patenlarepentru urmatorii patru ani, iar in 1909, a fostnumlt profesor la Universi atea din Zurich.Tnsa inca nu a devenit cunoscut, nici macarin cercul restrans al oamenilor de ~tiinta. Vafi nevoie de inca ceva timp pentru ca numelesau sa fie asociat cu cuvantul .. geniu" ~ica acesta sa devina figura reprezentativa asecolului al XX-lea.

CerneaLa, stilou, hartiesi pipa lui. SingureLeinstrumente ale lui Einstein,pentru experimenteLe saleteoretice.

Manuscrisul vestitei ecualii E=mc', care constituiebaza teoriei reLativitalii, dovede~te faptuL ca toatamateria ascunde 0 energie uria~a. Prin aceastaecua\ie, Einstein, un adorator al simplita\ii, a reu~it saexplice principiuL de baza care guverneaza UniversuLsi natura.

incepuse sa fie dezamagit, a primit 0 scri-soare de la Berlin, in care seria: jn teoriadumneavoastra exista anumite puncte pe carenu le inteleg. Ati putea sa mi le explicati, varog?". Expeditor era cunoscutul fizician MaxPlanck, primul care l-a descoperit pe tanarulexaminator de inventii.

Teoriile lui Einstein au constituit 0 inova-tie in epoca. Sustinea ca, in natura, singuravaloare care ramane constanta este vitezaluminii ~i, prin urmare, notiunea de timp esterelativa. Acest punct de vedere schimba prin-cipiul de baza al fizicii newtoniene, care eravalabila de 300 de ani, anume ca timpul esteconstant. Teoria a produs uimire in lumea~tiintifica. Tn plus, uimirea a fost determinata

~i de faptul ca aceste concluzii nu fuseseraenuntate de un cercetator universitar, ci de unnecunoscut examinator de inventii, care avea

Viata si vremurile, ,

Recunoasterea mondialaI

... Albert Nobel stabilise ca premiuopentru fizica sa fie acordat pentrudescoperirile care aduceau unbeneficiu practic umanita!ii.

... in vremea dind lucra laUniversitatea Germana din Praga.in limpul unei calatorii in Germania.Einstein s-a intalnit cu veri~oara saElsa, pe care nu 0 mai vazuse decand erau copii. Destinul celor doi 5-;schimbat pu!in mai tarziu, dupa ce, lirecomandarea lui Planck, Einstein afost numit profesor la Universitateadin Berlin. Elsa era pe atunci vaduva

~i locuia cu cele doua fike ale sale.Imediat, simpla lor legatura s-atransformat intr-o intensa rela!iesentimentala.

Teoria relativita!ii luiEinstein nu a fost foarteinteligibila. Insa, dupacum sus!inea el Insu!?i,daca cineva se apropie demisterul Universului cusufletul unui copil mic,chiar !?i cea mai dificilateorie pare mai simpla.

Tn ciuda faptului ca teo-ria relativita!ii era foartedificila pentru 0 mintecomuna, tocmai oamenii simpli di~ epocasa au intuit importan!a acesteia. In peri-oada scurta de pace, care a urmat PrimuluiRazboi Mondial, oamenii au studiat intens teo-ria relativita!ii. Chiar !?i femeile se adunau lacafea !?i discutau despre deformarea spa!iu-lui. Circulau, de asemenea, ciocolate !?i pi!?-coturi .. deformate", iar Einstein, dintr-un pro-fesor oarecare. devenise cel mai cunoscut omde !?tiin!a al epocii.

Tnsa In paralel cu recunoa!?terea sa !?tiin!i-fica, s-au produs !?i schimbari In via!a sa per-sonala. Tn februarie 1919, a fost pronun!atdivor!ul de Mileva Maric. Ca tineri Indragosti!i,I!?i promisesera unul altuia ca vor alcatui uncuplu nu numai In via!a, ci !?i Tn cercetare.

Dar dupa casatorie $i dupa na$terea copii-lor, rolul Milevei s-a limitat la acela de sim-pla gospodina, mama $i so!ie. Tngrijindu-sede copii, Mileva ramanea Tnchisa In casa !?iurmarea cu amaraciune evolu!ia lui Einstein.Casatoria a Inceput sa se clatine din 1911,

in!ifica a fost zdrunci-nata. Tanarul Einstein afost recunoscut la nivelmondial.

Premiul Nobel

4 Einstein in discursul!inutla Londra dupadecernarea premiuluiNobel. Teoria RelativitaliiIl facuse celebru ~i mullivenisera sa Il asculte.

Referitor la Univers ...IN PERIOADA IN CARE EINSTEIN

era profesor la universitate, a continuat saenun!e 0 serie de teorii. Mai Intai a sus!i-nut ca timpul nu este 0 valoare absoluta,apoi a abordat relativitatea spa!iului. Sane Inchipuim ca Soarele !?i al!i a!?tri cu 0masa asemanatoare, sus!inute de 0 mem-brana Intinsa, cauzeaza 0 curbare a aces-teia. Lumina, care trece prin acest spa!iudeformat, este deviata.

Pana atunci, no!iuni precum deformareaspa!iului !?i a timpului nu fusesera auziteIn lumea fizicii. Daca teoriile lui Einsteinse dovedeau adevarate, urmau sa pro-voace schimbari fundamentale ale principi-ilor fizicii. acceptate pana In acel moment.Problema era ca observarea a!?trilor, carese aflau In spatele Soarelui, era posibilanumai In cazul unei eclipse totale de Soare.Astfel, cand observa!iile astronomului SirArthur Eddington, din noiembrie 1919, cuprivire la traseul luminii stelelor pe durataeclipsei de Soare au confirmat corectitudi-nea teoriilor lui Einstein, comunitatea !?ti-

Albert Einstein

Cilitorilln tlmpPERIOADA CALATORIILOR $1 CELE 40 DE ZILE iN JAPONIA

SUA

Oslo

Paris

Sagap

Spania

Japonla

Palestina

Copenhaga

Marea Britanie

India - Singapore- Hong Kong -

Saoao

Argentlna-Uruguay -Brazilia

lunie 1921

lunie 1920

Martie 1922

Martle-Iunle1925

August 1920

lanuarie 1923

Martie - lunl~1925

Februarie 1923

NOlembrie -Decembrie 1923

Februarie-Martie1923

---t-------

rica Latina precum ~i in alte locuri. in aceste calatorii nuse considera un reprezentant al tarii sale, Germania, ci un ,--------;---------,"cetatean universal". in afara de cursurile pe care Ie tinea,avea posibilitatea, ca turist, sa cunoasca locuri noi. ii pla-cea, in mod special, sa calatoreasca cu vaporul, cand aveatimp, pentru Iini~te ~i reculegere.

Aprilie - MaiVizita lui in Japonia a avut loc in urma invitatiei unei 1921

case editoriale ~i cuprindea 0 serie de conferinte la uni- 1 _versitati ~i institutii ~tiintifice din tara. ~ederea sa a durat40 de zile, timp in care a avut un program foarte strict. A 1--------1--------1pornit din nordul tarii, din ora~ul Sendai, ~i a ajuns in sud,la Fukuoka, provocand 0 mare agitatie pe unde trecea.A fost uimit de frumusetea naturala a Japoniei, a vizitatlocuri interesante. 0 ironie tragica a destinului este faptulca cel mai mult I-a impresionat ora~ul Hiroshima, pentrua carui viitoare distrugere i~i va face procese de con~tiintapentru tot restul vietii. A gustat bucatele japoneze, a par-ticipat la sarbatori traditionale, a petrecut cu renumitele

ghei~e ~i a sarbatorit Anul Nou impreuna cu toti japonezii.Se spune totu~i ca, atunci cand a fost invitat sa se plimbecu caruta traditionala cu doua roti trasa de oameni, arefuzat, spunand ca omul care se transforma in mijloc detransport pentru un alt om este sclav. Aceasta intamplareilustreaza omenia marelui cercetator. in scrisoarea sa catreun cunoscut, in care relateaza despre calatoria sa in TaraSoarelui Rasare, spune "Japonia ~i japonezii m-au ferme-cat ~i m-au incantat':

.... Cu so\ia sa Elsa pe vaporul Kitanomaru, avand cadestina\ie Japonia

Cand, in 1919, observatiile facute pe durata eclipsei deSoare au demonstrat corectitudinea teoriei relativitatii,Einstein a devenit unul dintre cei mai vestiti oameni depe planeta. A primit invitatii la conferinte ale universitati-lor din toate colturile lumii. Astfel, a ajuns sa calatoreascanu numai in Europa ~i America, dar ~i in Japonia, Ame-

... Tn data de 22 noiembrie1922, revista London Illustratedprezinta teo ria lui Einstein,confirmata de observa\iile luiArthur Eddington pe durata uneieclipse totale de Soare. Imediatdupa finalizarea calculelor,Eddington Ii scrie lui Einstein:..Teoria dumneavoastrstra esterecunoscuta peste tot in Anglia".

~ in 1921, a func\ionat la Potsdam, inGermania, un ob~ervator astronomic,care a fost numit ..Turnullui Einstein"

~i care a fost proiectat de ErichMendelson.

jurul lumii, fiind invitat la universita\i pen-tru conferinte ;.i cursuri, iar sotia sa Illnso-tea peste tot.

La trei ani dupa divort. pe cand se afla peun vapor, Intorcandu-se din Japonia, i s-acomunicat ca a ca;.tigat premiul Nobel pen-tru fizica. Se spune ca Einstein a reaetio-nat foarte calm;.i retinut. poate din pricinafaptului ca premiul nu i s-a acordat pentruteoria relativitatii, ci pentru cercetarile cuprivire la efectul fotoelectric. Banii pe carei-a primit pentru premiu i-a dat Milevei,respectandu-;.i astfel promisiunea facuta Intrecut, cand cei doi credeau ca laun moment dat vor ca;.tiga pre-miul Nobel.

cand Einstein a fost acceptat ca profe-sor la Universitatea Germana de la Praga.Mileva, nefiind obi;.nuita cu viata In strai-natate, I-a lasat pe Albert la Berlin ;.i s-aIntors la Zurich Impreuna cu cei doi copii.in perioada ;.ederii sale la Berlin, Einsteina cunoscut-o pe veri;.oara sa, vaduva, Elsa,care locuia In acela;.i ora;.. Era 0 femeiefoarte diferita de Mileva, care considerafaima lui Einstein un lucru natural. In ciudafaptului ca ducea dorul celor doi copii ai sai,Einstein era foarte hotarat sa I;.i petreacarestul vietii alaturi de Elsa. Casatoria lora avut loc la patru luni dupa divortul deMileva. Albert avea 40 de ani, iar Elsa, 43.Devenit deja celebru, Einstein calatorea In

Viata si vremurile

Ascensiunea nazistilor~i fuga in AmericaTragedia evreilor

CHlAR DACA ERA DE ORlGlNE EVRE-lASCA, familia lui Einstein adoptase com-plet modul de viata al germanilor. Tatal sau,Hermann, nu era adeptul religiei evreilor !?i latrimis pe Albert la !?coala. Nici Albert nu eracon!?tient de apartenenta sa la poporul evreu.Pri ma data CElnd a fost si lit sa T!?i Tnfru nte reli-gia a fost Tn 1911, la varsta de 32 de ani. Fiindacceptat ca profesor la Universitatea Germanade la Praga, a fost invitat sa completeze~Jnele formulare obi!?nuite pentru angajare.Intr-unul dintre acestea a trebuit sa indicereligia. Einstein credea Tn Dumnezeul luiSpinoza care exista Tn armonia tuturor lucruri-lor din lume, credea Tn legile care guverneazaUniversul !?i nu Tn Dumnezeu, care judeca !?ipedepse!?te faptele omene!?ti. Fortat Tnsa, acompletat .. evreu" .

Dupa acest eveniment, Einstein a sesizatpentru prima data existenta cercului de inte-

lectuali evrei din Praga, Tn care s-a integrat!?i !?i-a facut prieteni apropiati. A cunoscut,de asemenea, sionismul (mi!?care care militapentru constituirea statu lui evreu Tn PalestinaJcare l-a influentat personal, iar Tn anii Tntune-cali care vor urma, se va dovedi a fi motivulprejudiciilor suferite.

Amenintarea nazi~tilorDupa a doua jumatate a secolului al XIX-

lea, conditiile de viata ale evreilor se Tmbu-natalisera Tntr-o oarecare masura, datoritalegislatiei care Ti proteja de discriminari. Tnsadupa Tnfrangerea suferita de Germania TnPrimul Razboi Mondial. nationalismul a Tnce-put sa devina mai pregnant, iar acest feno-men s-a agravat odata cu venirea nazi!?tilorla putere. Cand Hitler a luat Tn mana fraielepartidului, Tn 1921, atitudinea sa negativaTmpotriva Tratatului de la Bruxelles, a capi-talismului !?i a democraliei a fost transmisarapid cetatenilor. Printre altele, se impuseseantisemitismul absolut.

Dupa sfar!?itul Primului Razboi Mondial,intelectualii tarii formasera 0 mi!?care paci-fista. Totu!?i, acest lucru constituia pentrunazi!?ti 0 piedica Tn extinderea puterii germane,!?i din acest mot iv, au aqionat foarte dur Tmpo-triva intelectualilor care refuzau sa se confor-meze partidului nazist. Einstein a suferit agre-siuni foarte intense, atat ca activist cat !?i caevreu. La Berlin se formase 0 comisie anti-Einstein, avand ca scop respingerea teoriiloracestuia, 100 de oameni de !?tiinta de renumemondial !?i-au concentrat fortele Tn cartea.. 100 de scriitori Tmpotriva lui Einstein", pentrua-i contesta teoriile. Comentariul lui Einsteinrefe.ritor la acest eveniment a fost urmatorul:.. Daca teoriile mele sunt Tntr-adevar eronate,atunci ar fi nevoie de un singur om de !?tiintacare sa dovedeasca acest lucru".

~ Hitler, intr-o fotografie caracteristidi, cumana dreapta ridicata, salutand membriipartidului nazist. Personalitatea luiputernica i-a fanatizat pe aderenli, nazi!7tiitransformandu-se foarte repede intr-oputere ameninlatoare.

.... Tablou de Ben Shahn careinfali!7eaza evreii alungali dinEuropa, cautand ada post in AmericaIn centru se alia Einstein, linandcutia viorii !7i fiind inso!it de fiica saMargo. Mul!i intelectuali evrei aufost sili!i sa se refugieze in StateleUnite ale Americii, dar aceastaimagine a lui Einstein loa inspiratpe artist.

Albert Einstein

Personalitate riscanta

~ Einstein depune juramantullnTrenton, statuL New Jersey. FamiliaEinstein, care parasise Germania, aprimit ceta\enia americana in decembrie1940.

~ Alungarea evreiLor s-a extins tragic insecoluL al XX-lea, sub ordinele Lui Hitler. inperioada celui de-al Doilea Razboi Mondial,nenumara\i evrei au fosttrimi~i in Lagare deconcentrare, cum a fost ~i cel de La Auschwitz.Se estimeaza ca circa 6 miLioane de evrei ~i-aupierdut via\a intr-o perioada de 12 luni.

Dobandind deja renume mondiCll, Einstein era invitat in fiecare an la universitatidin America pentru conferinte. IntampLarea de mai jos a avut loc pe durata unei ase-menea vizite in America. In ianuarie 1933, Hitler era personalitatea cea mai puter-nica din Germania. El l-a acuzat pe Einstein de detinere ilegala de arme !?i a trimisnazi!?tii la casa sa de vacanta a acestuia din Caputh, 0 suburbie a Berlinului. Dupa 0cautare intensa, singura arma pe care au gasit-o a fost un cutit de paine. Totu!?i, dincauza originii sale evreie!?ti !?i a relatiilor cu America, Einstein era considerat 0 per-sonalitate periculoasa, cu legaturi suspecte.

In timp ce Einstein se afla in America a circulat zvonul despre tentativa de asasi-nare a acestuia. A pLecat din America, in Europa. dar nu in Germania. ci in BeLgia,unde se afla sub proteqia cuplului regal. In aceea!?i perioada au fugit din Germaniafiica Elsei, Margo, !?i menajera Lor. Au pLecat cu totii in America. Toate materiaLelelasate de omul de !?tiinta in Germania au fost distruse de nazi!?ti. Einstein, care ple-case pentru prima data din Germania la 16 ani, a fost silit sa 0 paraseasca, pentrua doua oara, la 54 de ani.

... Berlin, 10 mai 1935. Tinerii nazi~ti~i studen\i ard cartiLe si scrieriLe lui

Einstein, Thomas Mann, SigmundFreud, H. G Wells, Emil ZoLa, MarceL

Proust, Trotsky, Marx, lenin ~iale aLtor intelectuaLi considera!i 0

amenin\are pentru ideologia nazista.

NAZI$TII ARD IDEI $1 CUNO$TIINTE

Dupa sfar~itul Primului Razboi Mondial, Germania se aflaintr-o situa~ie jalnica. Economia era impovarata de despagubirilede razboi ~i de infla~ia care cre~tea continuu, iar moralul ~arii erala pamant din cauza infrangerii. Atunci a aparut pe scena politicaHitler. Chiar ~i in aceste condi~ii, afacerile evreilor erau infloritoare.Hitler ii acuza pentru situa~ia economica proasta a ~arii, sus~inandca aceasta este cauzata de tendin~a evreilor de a strange in mai-nile lor toata boga~ia. Germanii erau considera~i un neam supe-rior, in vreme ce celelalte neamuri, ~i in special evreii, erau conside-rate inferioare. in incercarea sa de a-~i consolida dictatura, Hitler adispus arderea publica a car~ilor scriitorilor considera~i "impotriva

autorita~ii" ~i "periculo~i" pentru popor. A exercitat, de asemenea,o mare presiune asupra liberalilor, oamenilor sensibili la proble-

:.

mele sociale ~i asupraevreilor. Se spune caaceasta inver~unare alui Hitler era cauzata,pe langa motivelepolitice, de sentimen-tul de inferioritate fa~ade propriuf sau nivelacademic. In acea perioada, se crease Societatea Na~iunilor. incadrul acesteia funqiona Comisia de Cooperare Intelectuala, care

sus~inea activita~i pacifiste. Einstein ~i prietena sa Marie Curie aufost membrii acesteia, insa, fiind dezamagit de pasivitatea organi-

za~iei, omul de ~tiin~a a parasit-o in scurt timp.

Viata si vremurile

noul paradisAmerica,Dra pacifistuluiIN ANUL 1930, pe durata unei vizite Tn

SUA Einstein si-a extins Tncercarile de evi-tare' a unui p~sibil razboi, exprimandu-!?iideile pacifiste "Daca 2% din tinerii unei tarinu ar accepta sa faca stagiul militar, guver-nul acestei tari nu ar putea reaqiona dincauza lipsei'de locuri Tn Tnchisori". Acestecuvinte ale omului de !?tiinta au provocat 0extraordinara mi!?care antirazboinica, tine-rii din America purtand insigne pe care scria2%. Principiul lui Einstein era ca forta nuconstituie rezolvarea nici unei probleme.

Cu toate acestea, cand a fugit Tn America,Tn 1933, atitudinea sa se schimbase funda-mental si neasteptat. A fost silit sa recu-noasca f'aptul ~a, atunci cand exista 0 ase-menea putere "diabolica", precum nazi~tii, anihilarea ei nu se poate face decat prinforta. Tn fiecare zi soseau Tn America ve~ti

de~pre violentele nazi!?tilor. Trimiterea unuinumar urias de evrei Tn lagarele de con-centrare i-~ provocat lui Einstein un maresoc si 0' durere profunda. Tntr-o scrisoare,Einstein marturiseste ca modul sau de gan-dire pacifist a fost schimbat de faptul canazistii Tncearca metodic sa anihileze toate

nea~urile de pe fata pamantului.Scrisoarea ditre preedinte

Tn septembrie 1939, Einstein a f~st vizitatde fizicianul ungar Leo Szilard. Impreuna

cu acesta, a redactat 0 scri-soare catre cel de-al 32-lea pre!?edinte al StatelorUnite ale Americii, FranklinRooseve It. .. Pos ib i litateaca Germania sa recurga lafabricarea bombei atomiceeste mare. Este de 0 impor-tanta vitala ca America sacon'struiasca prima bombaatomica", Tndemna scri-soarea. Szilard, fiind unom de stiinta necunos-cut, nu ~per~ ca 0 sa Tlconvinga pe pre~edinteleState lor Unite de serio-zitatea demersului ~i, deaceea, a apelat la faimalui Einstein. Tn anul urma-tor, Einstein a explicat: "Demic copil am detestat pute-rea, iar acum Dumnezeu ma pedepse~te,punandu-mi putere Tn maini". Tntr-adevar,de la un moment dat din viata sa, Einsteinse va gasi ridicat pe un piedestal de "fiziciangenial". Daca nu i s-ar fi atribuit acest titlude autoritate, poate ca nu ar fi fost implicatTn construirea bombei atomice.

Dupa ce a citit scrisoarea, Roosevelt s-amobilizat imediat. Tn laboratoarele din LosAlamos Tn desertul din New Mexico, a Tnce-put "Pr~gram~l Manhattan" pentru cerceta-rea ~i fabricarea bombei atom ice.

.... Numar al revistei Timescare it infa\i~eaza pe Einstein,iar pe fundal, fumul produsde aruncarea bombei atomice,impreuna cu vestita ecua\ie aomului de ~tiin\a E=mc'

.... Leo Szilard ii aduce lui Einsteinscrisoarea ditre pre~edinteleamerican.Dupa ce s-a gandit 2 saptamani,Einstein a semnat scrisoarea.

Yours' very truly.JI.~

(Albert Einstein)

~ Einstein impreuna cuOppenheimer, ~eful"ProgramuluiManhattan"

Albert Einstein

~ Hoover a dimas eomandantul FBI-ului pana lamoarte. Organizarea de aeum a FBI-ului pastreazastruetura data de Hoover.

stein ~i a lui Helen Dukas in mi~cari comu-niste sa nu fie rodul imaginatiei comandan-tului ~i sa nu se implice intr-un scandal farascop ~i temei.

insa relatiile tensionate ale pacifistuluiEinstein cu autoritatile americane daduseraocazia unor scenarii de asasinare a omuluide ~tiinta din partea FBI: Ciind a fost inter-nat in spital pentru insuficienta cardiaca,in momentul mortii sale, nu a fost nimenide fata, decat 0 asistenta. Ar fi fost foarte

u~or ca cineva sa intervina, fara sa lase vreourma. Desigur, versiunea acceptata esteaceea ca a murit din cauze naturale, adicain urma problemelor cardiace ~i nu putut fioperat, din cauza varstei inaintate.

SCENARIUL ASASINATULUI

Ver.iune diferid /fS-~

~ 1931. Cuplul Einstein la. ' ..Grand Canyo~.

"""'-~}2.'

~ Einstein impreuna eu prim-ministrullsraelului, David Ben-Gurion. in 1952, lui Einstein i s-a faeut propunerea sa fie pre~edinte allsraelului. Dupa ee s-a gandit doua saptamani. a refuzat.

Comandantul de atunci al FBI-ului, J.Edgar Hoover, era un om invidios ~i sus-picios, care avea tendinta sa devina para-noic. Banuia ca Einstein era comunist ~i

spion al ru~ilor. Nu putea dispune anche-tarea acestuia ~i nici interceptarea

convorbirilor telefonice. L-a pusinsa sub urmarire ~i a solici-tat sa i se raporteze mi~carile suspecte, intrudlt cir-culau zvonuri ca Einstein

ar fi lucrat pe ascuns pen-tru crearea razei laser pentrudetectarea avioanelor.

Dupa sfar~itul razboiu-lui, Einstein a militat pen-tru dezarmare mondiala ~ia facut apeluri staruitoare

pentru crearea unui guvernmondial, provocand astfel cre~terea

suspiciunilor lui Hoover fata de persoanasa, culminand cu hotararea de arestare aomului de ~tiinta, in 1951. ~i-a intocmit unplan conform caruia urma sa obtina infor-matii de la secretara particulara a lui Ein-'stein, Helen Dukas, insa incercarile lui s-auoprit, intrucat ceilalti membri ai echipei deanchetare se temeau ca implicarea lui Ein-

Festele destinuluiPe 7 mai 1945, Intreaga America era

:uprinsa de bucurie. Norocul Il parasise pe"'itler, iar Germania se predase fara conditii.:::u toate acestea, lucrarile pentru fabricarea:Jombei atomice continuau cu aceea?i inten-sitate, iar Einstein, care ?tia acest lucru,era nelini?tit. Teoretic, predarea Germaniei'acea ca bomba sa nu mai fie necesara, Insajin cele trei tari ale Axei, Japonia nu se pre-jase Inca. Leo Szilard era la fel de neli-li?tit, iar la doua luni dupa Infrange-rea nazi?tilor, l-a vizitat din nou peEinstein, aducand 0 scrisoare care,je aceasta data, avea ca scop evitarea.ansarii bombei In Japonia. Einstein asemnat-o fara sa se mai gandeasca.Insa scrisoarea nu avea sa fie citita:liciodata de pre?edintete StatelorUnite. Roosevelt a murit subit, farasa mai vada finalul celui de-al DoileaRazboi Mondial.

Astfel, pe data de 6 august 1945, In timp ceEinstein se afla In casa sa din Princeton, aascultat la radio ?tirea ca America a lansat 0bomba asupra ora?ului Hiroshima. Se spuneca, la auzirea tragicei ?tiri, Einstein a cazutpe podea, tipand : "Ce oroare, ce oroare".

Cu 20 de ani Inainte, fusese In Tara SoareluiRasare, cu oameni zambitori, ?i fusese atatde impresionat de acest popor, Incat afirmaca daca toti oamenii lumii ar fi a?a de zam-bitori ca japonezii, nu ar mai exista razboaie.Era 0 mare tragedie pentru omul de ?tiintafaptul ca a contribuit la crearea celei maisangeroase arme din istorie, folosita Impo-triva acestui popor.

Viata si vremurile

~ Cenu~a lui Einstein afost aruncata, conformdorin!ei sale, in raulDelaware. Era locul idealpenlru acesta, unde simteaexislen!a lui Dumnezeu innalura ~j in Univers.

~ Einstein mediteaza in biroulcasei sale. Pe langa cercetarilepe care le facea pentruenun!area teoriei unificate.i~i gasea timp ~i pentru alteindeletniciri, cum ar fi filozofia

~I vloara.

cipa la concerte cu scopuri filantropice. intimpul ~ederii lui in Japonia, ~i-a aratattalentul intr-un concert de Craciun,iar una dintre viorile sale preferate afost fabricata in Japonia. Avea 0 sla-biciune pentru Mozart ~i se spuneca. atunci cand a fost intrebatce inseamna pentru el moar-tea, a raspuns "Moarteainseamna ca nu pot saiI mai ascultpe Mozart", ~ ...0

VALOAREA PERMANENTAFizica ~i vioara. Doua lucruri care nu au

nimic in comun, insa au fost strans legateintre ele in via~a marelui om de ~tiin~a. Adeclarat ca vioara are 0 importan~a egalasau mai mare dedit cercetarea ~tiin~ifica. Ainceput sa inve~e sa cante la vioara de la var-sta de ~ase ani, la insisten~ele mamei sale,iar de atunci nu s-a mai oprit. Cand cerceta-rile nu dadeau rezultate, cand experimentelesale aveau rezultate contrare, Einstein cantala vioara. in ciuda faptului ca nu-i placea sacante in public, atunci cand i se cerea, parti-

!

ria relativita\ii pentru a descrie comporta-mentul corpurilor uria?e, cum sunt galaxi-ile. Cele doua teorii funqioneaza indepen-dent, dar sunt incompatibile. Fizica cuan-tica nu poate explica obiectele imense, iarrelativitatea nu poate funqiona Tn spatiulmicrocosmic. Einstein ?i-a petrecut ultimiiani din viata Tncercand sa dezvolte 0 teo-rie care sa uneasca cele doua lumi, dar nu aputut ajunge la 0 exprimare definitiva.

Dupa moartea celei de-a doua sotii, Elsa,sora lui Einstein din Italia, Maria [Majal. a venitsa locuiasca cu el la Princeton, Tnsa a murit cuca!iva ani Tnaintea lui Albert. Dupa divor!ul deMileva, rela!iile lui Einstein cu cei doi fii ai sai s-au racit, fapt ce i-a produs 0 mare mahnire, la felca Tmbolnavirea celui de-al doilea fiu al sau deschizofrenie. Tn ultimii ani ai vietii sale, genialulom de ?tiin!a a meditat cat mai mult, a petrecutmulte ore Tn ;;ir Tn laborator, ie?ind foarte rar dincasa. Vitalitatea ?i stralucirea care l-au carac-terizat pe tot parcursul vie!ii se pierdusera. Auexistat ?i motive de bucurie. Pe aceea?i stradacu ellocuia 0 fetita cu familia ei. Aceasta Tl vizitades pe Einstein. iar cand mama ei a Tntrebat-oodata de ce petreceatatea ore acolo,micuta a raspuns:

Visul despre guvernul mondialDIN 1933, cand a plecat din Germania, ?I

pentru urmatorii 20 de ani, pana la sfar?itulvietii, Einstein a locuit Tn ora?ul universitarPrinceton, statul New Jersey, unde a predatTn laboratoarele Institutului de Studii Avan-sate [Institute for Advance Studies!' Tn fiecaredimineata strabatea pe jos distanta pana lainstitut, iar dupa amiaza, se Tntorcea la casasa din Mercer Street. Tn acea perioada, aqi-unile sale erau Tmpartite egal Tntre ?tiinta ?ipolitica. Lansarea bombei atomice asupraHiroshimei Tl afectase profund, facandu-l unsus\inator Tnflacarat al dezarmarii ?i al eman-ciparii popoarelor. Credea ca singurul modprin care poate fi posibil acest lucru este unguvern mondial ?i, pana la sfar?itul vietii, aluptat Tn diferite moduri pentru materializareaacestei viziuni. Din nefericire, a murit fara a-?ivedea visul Tmplinit.

Princeton: ultimii ani

Teoria unificata a campurilorUn alt vis pe care nu I-a putut materializa

Tnainte de moarte a fost teo ria unificata a cam-purilor. Mecanica cuantica explica modul cumse comporta obiectele microscopice - atomii?i electronii -, Tn timp ce Einstein a creat teo-

Barcile aveau aceea~i importan!ain via!a lui Einstein ca ~i vioara.El prefera barcile mici, pe care Ieputea conduce singur.

Albert Einstein

FIICA MISTERIOASA

Vel'.iune dif.l'itl.fi~5~

versitatea Ebraica din lerusalim exista unmaterial foarte amplu care se refera la via1;a

~i la opera marelui om de ~tiin1;a. 0 mareparte din acest material nu a fost publicat,in urma ordinelor date de acesta, care a vrutsa nu fie publicate anumite detalii ale vie-1;ii sale personaIe. Exista 0 presupunere cain acest material s-ar afla ~i coresponden1;aavuta de Einstein cu tatal adopriv al feti1;ei ~io fotografie pe care acesta 0 purta mereu cuel. Conform acestei accep1;iuni, dupa ooare-care perioada de timp de la infiere Einsteinar fi comunicat cu Lieserl sau cu oameni dincercul sau de apropia1;i.

Este cunoscut faptul ca, din casatoria sacu Mileva Maric, au rezultat doi copii. Tnsa cudoi ani inainte de a se casatori, in 1902, candAlbert avea doar 23 de ani, Mileva a ramasinsarcinata. Tn acea perioada, Einstein nu eraindependent financiar ~i, in plus, parin1;ii sainu aprobau deloc casatoria cu Mileva Maric.Prin, urmare, Mileva s-a intors in 1;ara sa ~i adat na~tere unei feti1;e pe nume Lieserl. Ver-siunea cea mai raspandita este ca feti1;a afost data spre infiere ~i ca de atunci nu s-amai auzit nimic despre ea, iar Einstein nu s-areferit niciodata la existen1;a ei.

Tn Arhivele lui Einstein, care se afla la Uni-

latoare despre crearea Universului ?i legilecare guverneaza Universul. dand umanita-!ii raspunsurile pe care, pana atunci, oame-nii le cautau doar in Dumnezeu. Pana la var-sta de 76 de ani, fusese martor la doua raz-boaie mondiale, iar via!a sa era un amestecde faima, recunoa?lere, amaraciune ?i deza-magire.

"Bunicul ma ajuta la matematica". Mama feti-\ei i-a cerut scuze lui Einstein pentru indraz-neala fiicei sale, dar acesta a raspuns .. Nu tre-buie sa va cere!i scuze. Vorbind cu fiica dum-neavoastra, eu invat mai multe lucruri de laea, decat invata ea de la mine". Einstein, fiindnumit .. copilul fara varsta", gasea in copii ali-narea ?i lini?tea pe care 0 cauta.

Tn primavara anului 1955, Einstein avea pro-bleme serioase la inima ?i a fost internat inspital. Simtind ca se apropie de sfar?itul vie-tii, a cerut sa i se aduca un creion ?i 0 hartie,spunand: ..Inca exista calcule pe care trebuiesa le fac", Putine zile mai tarziu, pe 16 aprilie,tarziu in noapte. genialul om de ?tiin!a, ger-manul care devenise vestit in lume, ?i-a datlini?tit ultima rasuflare pe un pal al spitaluluidin Princeton, America.

Tntrebarea sa din copilarie. referitoare lanatura luminii, i-a determinat drumul spreabordarile sale revolutionare. precum notiu-nea de limp ?i de spatiu, teoriile sale reve-

CaHitoria in lumina

Sa intelegem legilespatiului ~i timpuluiScriitorul englez Berard So scria odara: "Universullui Ptolemeudin Grecia Anticl a durat 1400 de ani; Universullui Newtona durat 300 de ani. Oare cat va dura Universullui Einstein?Vestitul om de tiinta, substituind prezenta lui Dumnezeu, aexplicat regulile care guverneaza timpul, a dat raspunsuri posi-bile pentru misterul crearii acestuia i a deschis 0 portita uma-nititii in intelegerea Universului. "Singura mea dorinta este sa, ) ,dezleg enigma lui Dumnezeu", spunea Einstein.

De ce este atat de importantii teoriarelativitiitii?

PRINCIPALUL MOny pentru care Einstein adevenit celebru pe plan mondial, a fostcaracterizat drept genial, a ca!?tigat sau nurespectul oamenilor de !?tiintil a fost teoriarelativita!ii. In epoca In care Einstein a pre-zentat-o, aceasta teorie era atat de avangar-dista, de revolu!ionara, Incat a zdruncinatdin temelii fizica newtoniana, care se bazape concluzii !?i teoreme acceptate cu 300 deani Inainte. S-a acceptat ca spa!iul !?i tim-pul, no!iuni constante !?i absolute, conformfizicii newtoniene, se modifica dupa factori!?i condi!ii externe. Einstein a numit acest

... Gravura in arama din secolul al 20-lea care infa\i~a percep\iape care 0 aveau oamenii epocii despre Univers. Credeau cacerul este ca un geam transparent. iar in afara lui, se aflaustelele ~i planetele.

lucru .. relativitate". Desigur, erau pu!inioameni din lume, incluzandu-l pe Einstein,care puteau Intelege aceasta teorie In toatamare!ia sa. Cand a publicat pentru primadata teoria relativita!ii restranse, In 1905,Intr-o revista !?tiin!ifica de renume, Einsteinera plin de Incredere !?i a!?tepta cu nerab-dare reaqia comunita!ii !?tiin!ifice. Au trecutInsa luni !?i recunoa!?terea a!?teptata nu asosit, deoarece contemporanii lui Einsteinnu puteau sa In!eleaga teoria ~i, din acestmotiv, 0 ignorau. Primul raspuns a sosit subforma unei scrisori de la marele Max Planck,care Ii cerea lui Einstein sa Ii explice anumitelucruri pe care nu le In!elegea.

- De ce, Insa, era a!?a de dificila In!elegereaRelativita!ii? Unul dintre principalele motiveera faptul ca teo ria nu era palpabila In rea-litate. Aici se afla diferen!a esen!iala fa!a deteo ria lui Newton, a carei explica!ie era maiaccesibila. Marul a cazut In fa!a sa. De ce acazut marul pe pamant? Natura fenomenu-lui tratat de Newton era palpabila ~i, prinurmare, mai u~or de perceput !?i de In!eles.No!iunile tratate de Einstein se aflau In afaralogicii comune, iar demonstrarea teoriilorera posibila doar cu ajutorul .. experimente-lor sale teoretice ....

... in 1919. cu ocazia uneieclipse totale de Soare,astrologul englez ArthurEddington a observatca lumina stelelor caretreceau pe langa soareera deformata. a~a cumobservase ~i Einstein.

... Manuscrisele lui Einsteinpentru teoria relativita\iirestranse. care nu sunt celeoriginale. ci cele pe care le-arescris cand se aHa in AmericaAu fost vandute imediat laticita\ie. in schimbut unei marisume de bani.

- - ,. --~ ~I I

J I :i~[Ij'e,tf lEi n'st-e"i;il:':~-_._-~ _. 06 -..t.-..........---......:::....-~~~ ~. - ~- ~j 1__

... in filmul ~tiin!ificofantastic ina poi in viitor IBackto the Futurel, personajulface 0 excursie in timp, avandca rezultat existen!a multorparadoxuri cronologice.No!iunea de ma!iina atimpului !ii utilizarea ei,care era un scenariu foartepopular, au ca baza teo riarelativita!ii lui Einstein.

~ Isaak Newton, om de !itiinlaal secolului al XVII-lea. Legilelui despre mi!icare, gravitalie!ii lumina au fost acceptate treisecole la rand, pana in epoca luiEinstein.

.. ..,-- a

In care, examinand natura lumi-nii, a ajuns la concluzia ca spa-!iul ?i timpul depind de mi?care?i ca unica valoare absoluta, indi-ferent de sistemul de referinta,este viteza luminii. Axioma con-stan!ei luminii era opusa logiciicomune acceptate pana In acelmoment ?i, In plus, corectitudi-nea ei nu putea fi demonstratadoar prin experimentele teoreticeale lui Einstein.

Energia nudearaTn 1898, femeia fizician Marie Curie a des-

coperit ca 0 uncie de radiu emite 0 caldura de4 Kcal pe ora pentru un timp nelimitat. Fiindun element radioactiv, radiul se dezintegreaza?i se transforma In radon. Din transformareasa rezulta energie. Curie a In!eles pa?ii aces-tui fenomen, dar nu a putut In!elege motivul.Raspunsul a fost dat de Einstein prin vestitasa ecua!ie E=mc 2.

Un semn de Intrebare Il constituie faptul caecua!ia a fost adaugata ca 0 nota suplimen-tara la teoria relativita!ii restranse, dupa patruluni de la publicarea acesteia. Conform luiEinstein, "E" simbolizeaza energia, "moo masa,iar "c" viteza luminii. Energia care este con!i-nuti'i In orice corp este egala cu masa acestuiaori viteza luminii la patrat. Daca luam In con-siderare valoarea numerica fantastica a celeide-a doua par!i a ecua!iei, adica viteza lumi-nii la patrat, se poate In!elege ca ?i un gramde materie contine 0 cantitate uria?a de ener-gie, Ultima concluzie trasa de Einstein este caenergia ?i materia este una ?i aceea?i.

"Experimentele teoretice"Metoda experimentelor teoretice era carac-

teristica genialului om de ?tiin!a. Folosinddoar 0 hartie ?i un creion, I?i crease In minteimaginea Universului, In care I?i aplicase ide-ile, concluziile.

Era 0 tehnica pe care Incepuse sa 0 dez-volte Inca de la varsta de 16 ani, In perioada Incare frecventa liceul din Aarau ?i era un tanarvisator care Incerca sa I?i imagineze cum ararata Pamantul din perspectiva unei calato-rii care folose?te lumina ca mijloc de trans-port. Singura perioada In care Einstein a folo-sit laboratorul a fost cea In care a studiat laZurich. La Institutul de Patentare din Bernanu avea decat un mic birou ?i hartia ?i creio-nul necesar, iar aceasta a fost cea mai crea-tiva ?i mai productiva perioada, In care a fina-lizat cele mai importante ecua!ii ?i teoreme.Exista un punct de vedere ca, daca Einstein arfi avut la dispozi!ie un laborator, I,U ar fi fina-lizat metoda experimentului teoretic ?i poateca nu ar fi enun!at niciodata teoria sa revolu-!ionara.

Chiar daca, de obicei, teoria relativita!ii esteconsiderata 0 no!iune autonoma, aceasta esteprodusul mai multor silogisme. Silogismelefundamentale sunt exprimate In TeoriaRelativita!ii Restransa (1905) ?i In TeoriaGenerala a Relativita!ii [1915]. Prima trateazano!iunea de relativitate a timpului, In timp ceIn cea de-a doua se adauga ?i parametrul gra-vita!ii, demonstrand ca lumina care trece prinapropierea astrelor cu un volum foarte mare?i provoaca "curburi" In "membrana"spa!iului,se supune ?i ea deformarii. Punctul de por-nire al silogismului de mai sus este studiulpe care l-a facut Einstein la varsta de 16 ani,

Prin urmare, chiar ~i un atom al mate-riei contine energie, iar atunci cand echili-brul nucleului este perturbat dintr-un anumitmotiv, a~a cum se Intampla In fisiunea nucle-ara, energia eliberata este extraordinara.

Aceasta ecuatie constituie, pe de 0 parte,baza fabricarii bombei atom ice, folosita In alDoilea Razboi Mondial, iar pe de alta parte ainspirat teoria Marii Explozii [Big Bang), careIncearca sa explice crearea Universului. Esteindiscutabila tragica ironie a omului de ~tiintapacifist, a carui genialitate a creat faimoasaecuat ie .

Copilul nemuritorEinstein a schimbat datele de pana atunci

ale ~tiintei, stabilind ca unica valoare absolutaviteza luminii, demonstrand relativitatea spa-tiului ~i timpului ~i,ln plus, introducand 0 nouanotiune, acea de spa!iu-timp. Cu cat ne apro-

.... Diagrama care infa!i~eaza mi~careaelectronilor in jurul nucleului atomului.Pana la aparilia lui Einstein pe scena~tiin!ifica, existen\a electronilor eracontestata.

pi em de viteza luminii, cu atat se Incetine~tescurgerea timpului.

La sfar~itul vie!ii, facand 0 trecere In revistaa descoperirilor sale ~tiin!ifice, s-a Intrebat.. Oare cum am reu~it toate acestea? Foartemulti oameni percep spatiul ~i timpul ca no!i-uni constante. Numai copiii gandesc altfel.Poate ca secretul meu a fost faptul ca amramas copil".

Cel care a fost denumit .. copilul nemuri-tor" a produs 0 evolutie spectaculoasa In toatedomeniile ~tiintei prin teoriile sale revolutio-nare, schimband toate datele acceptate de 300de ani. Poate, la un moment dat, va aparea unnou geniu care va respinge, la randul sau, teo-riile lui Einstein.

.... CentruL de cercetare din Los ALamos, statuL New Mexic din America, unde,La indemnuLLui Einstein, a porn it, in 1914, ..ProgramuL Manhattan" pentrufabricarea bombei atomice.

.... Bomba cu uraniu, poreclita "Little Boy", carea cazut in ora~ul Hiroshima pe data de 6 august1945 ~i "norul" de fum pe care loa lasat pe cer.Trei zile mai tarziu, bomba cu plutoniu, denumita"Fat Man" , avea sa cada in ora~ul Nagasaki.

- - - -~ - - - .:=" ~

~[bert'Einste'in- - - - ~ -- - - - - - - - -

TEO RIA SIMPLIFICATA A RELATIVITATII.

Paradoxul relativitatii timpului

Oaca 0 nava spatiala, care calatore!?tetimp de cateva zile in spatiu, cu 0viteza apropiata de viteza luminii, aceastase va intoarce pe Pamant peste zeci deani. Acesta este un scenariu folosit ade-sea in creatiile !?tiintifico-fantastice, iarfenomenul descris se nume!?te .. paradoxtemporal",

Predecesorii lui Einstein, Galileo !?iNewton, credeau, de asemenea, in princi-piul relativitatii Un observator imobil vedeo ma!?ina care trece cu 100 km pe ora.Daca acela~i observator s-ar afla intr-oma!?ina care trece cu 60 km pe ora, i s-arparea ca aceea~i ma!?ina, care trecea maiinainte, se deplaseaza cu 40 km pe oraAdica, se considera ca viteza este relativa!?i depinde de starea in care se afla obser-vatorul. Tn 1880, fizicienii americani AlbertMichelson ~i Edward Morley au facut unexperiment, prin care au masurat vitezaluminii care se propaga in aceea!?i direc-tie cu directia de rotatie a Pamantului !?iviteza luminii, care se propaga in sensinvers. Conform date lor de pana atunci,cele doua viteze ar fi trebuit sa fie diferite,in'sa nu erau Viteza luminii era aceea!?i,fie ca 0 masurau in timp ce se aflau pe loc,fie ca se aflau in mi!?care cu 0 viteza mare.De ce se intampla acest lucru? Pentrumult timp oamenii de !?tiinta nu au pututsa dea 0 explicatie satisfacatoare

Raspunsul la aceasta intrebare a fostdat de teoria relativitatii. Viteza lumi-nii este singura valoare constanta dinlumea naturala. Deci. daca viteza lumi-nii ramane constanta, fie pentru distantemici, fie pentru distante mari, atunci alt-

ceva se schimba Einstein credea ca acestlucru este timpul. Pentru cineva care sedeplaseaza cu 0 viteza mare, scurgereatimpului este mai lenta decat pentru celcare stationeaza. Daca se ajunge sa secircule cu viteza luminii, atunci scurge-rea timpului se intrerupe complet. Desi-gur, acest exemplu teoretic este imposi-bil de aplicat pentru locuitorii Pamantului,deoarece nicio ma!?ina nu poate ajunge laviteza luminii 130.000 km/secundal Celmai u!?or mod de a explica acest fenomeneste exemplul cu nava spatiala in filmele!?tiintifico-fantastice, cand personajul con-stata ca, dupa ce a stat cateva zile in spa-tiu, pe Pamant au trecut foarte multi ani

Gravitatia ~i deformarea spatiuluiTeoria relativitatii restranse a aratat ca

scurgerea timpului se schimba in func-tie de viteza. Tnsa acest lucru nu estesuficient. Problema gravitatiei continuasa existe. Gravitatia despre care vorbeauGalileo !?i Newton !?i gravitatia conceputade Einstein erau diferite.

De ce a cazut marul? De ce exista 0putere care atrage lucrurile spre pamant?De ce Pamantul se rote~te in jurul Soare-lui? De ce aqioneaza 0 putere intre aces-tea? Einstein a vrut sa inteleaga naturareala a acestei puteri.

Tn esenta, spatiul cosmic este 0 supra-fata plana in timp Dar, daca il percepemca pe 0 membrana intinsa, iar apoi ne ima-ginam sfere cu un volum !?i 0 masa uria!?a,precum Soarele !?i alti a!?tri, care sunt pla-sate pe aceasta membrana, yom observaca membrana sufera 0 deformare, anumeo curbare. Tnsa corpurile cere!?ti care treedin intamplare, sunt atrase de curbura

catre astre. Aceasta curbura !?i schimbarea direcliei pe care 0 provoaca este ceea ceEinstein a numit ..gravitalie".

Tn cazul propriului nostru sistem dereferinla, Pamantul i!?i pastreaza traiec-toria in jurul Soarelui, deoarece vitezade rotalie ~i curbura se afla in echilibru.Daca, dintr-un anumit mot iv, masa Soare-lui se va schimba, atunci se va schimba !?itraiectoria pamantului. Pe de alta parte,!?i Pamantul are 0 masa, care, chiar dacaeste cu mult mai mica decat acea a Soa-relui, provoaca deformarea membraneispatiului, in timp ce, in jurul curburii for-mate se deplaseaza Luna. Meteorilii carecad pe Pamant sunt atra!?i de curburacreata de Pamant !?i, din acela!?i mot iv, acazut marullui Newton.

Toate corpurile suporta atraqia mari-lor stele. Lumina nu constituie 0 excep-lie Chiar daca se considera ca luminase propaga in linie dreapta, indiferent deobsta cole, Einstein a demonstrat, printeoria relativitalii restranse, ca luminaeste atrasa de deformarile provocate decatre a!?tri, fiind. la randul sau, deformata.Deformarea suferita de lumina implicaprelungirea traseului ei, din cauza forteide atractie precum !?i ca urmare a faptu-lui ca viteza sa ramane constanta. Cu cateste mai mare forla de atraqie, cu atat seincetine!?te scurgerea timpului.

Tn funqie de volumul a!?trilor, mem-brana spatiului sufera deformari de dife-rite tipuri Cele mai mari curburi de acestfel se numesc gauri negre. Deformarealor este atat de mare, incat nici lumina nuIe poate strabate, avand ca rezultat ince-tarea scurgerii timpului.

~ Reconstituirea curburii luminii provocata dedeformarea spa\iuLui ~i a timpului.

Vie~i paralele

~tiinta ~i paceEinstein i-a impir~it viap i cariera intre dezlegarea misterului Universului iactivitatea pacifista. Fiind celebru in toatil lumea, nu i-a limitat prieteniile i

cunotin~ele doar la lumea tiin~ei. Exercidnd 0 extraordinara influen~a sociala,a reuit sa cutremure lumea nu numai prin genialitatea sa, ci i prin cautareaneincetatil a pacii mondiale.

MareLe comicCharlie Chaplin (1889-1977)

Tn 1931, Tn timpul unei vizite Tn America, so!ii Einstein auacceptat invita!ia la masa facuta de actorul Chaplin. Einstein, careera un mare admirator al filmelor comicului, s-a bucurat de invita!ie

~i de Tntalnire. Primul succes at lui Chaplin a avut loc in 1914, cufilmul mut "Caught in a Cabaret", Tn care l-a Tntruchipat pentruprima data pe eroul .. Charlie'. De atunci ~i pana Tn 1940, a fostprotagonist pe marele ecran, iubit de toata lumea. De asemenea,cuplul Einstein fusese invitat sa vizioneze prima proieqie a filmului"Luminile ora~ului" [City Lights!. Cand cuplul a ajuns cu Tntarzierela teatrul din Los Angeles, Tmpreuna cu Charlie Chaplin. au fostprimi!i cu un entuziasm extraordinar. Uimit, Einstein l-a intrebatpe Chaplin "Dar de ce reac!ioneaza a~a ace~ti oameni?", iar acestaa raspuns serios "Dintr-un motiv special". Einstein care devenisedintr-o data celebru nu putea sa i~i ascunda uimirea provocata deprimirea calduroasa a mul!imii, Chaplin Tnsa era diferit de Einstein.Era obi~nuit cu reaqiile mul!imii fa!a de celebrita!i.

Tntr-o intalnire comuna, Chaplin i-a spus lui Einstein" Pe minema aplauda, deoarece ma in!eleg to!i. Pe tine te aplauda deoarecenu te in!elege niciunul". Din aceasta discu!ie cu Chaplin, Einsteina realizat ca, de~i teoria relativita!ii era foarte greu de in!eles.oamenii sesizasera mare!ia ~i importan!a acesteia.

Chiar daca devenise celebru ca actor de comedie, ChaplinTmparta~ea dorin!a lui Einstein pentru consolidarea pacii mondiale.Deoarece, opiniile sale politice aveau 0 orientare de stanga ~i, Tn general, se opunea atitudinii politice aguvernului american, a fost exilat din tara, Tn 1952, ~i a trait in Elve!ia pana la sfar~itul vie!ii.

Albert Einstein

CORELATII iNTRE PERSONALITATII I

--- Prietenie-dragoste

--- Ciclu ~tiin!ificPersoane ostile

Galileo1564-1642

Astronom italian,observator alcorpurilor cere~ticare a sustinut teoriaheliocentrica si a lostexcomunicat debiserica.

IMax PlanckFizician german,primul care arecunoscutvaloarea teoriilorlui Einstein.

INIIS Bor1885-1962

Fizician danez care~i-a indreptat atenliaasupra mecanlcilcuantice ~i a avutnumeroaseneinlelegeri ~tiinlilicecu Einstein

Isaak Ne.wto~1642-1727

Omul de ~tiinlaenglez care aenuntat teoriagravitalii

[ Marie Curie

Adolf Hille~1889-1945

A deportat evreii ~i adispus asasinarea luiEinstein

I Ha~~y Truman I

___ Oameni cu acela~ispirit ~i gandire

--- indrumatori

Edga~ Hoove~1895-1972

Comandant alFBI-ului care itsuspecta pe Einsteinca este spion al

comuni~tilor !?i adispU5 urmarireaacestuia.

Prim ministru alIsraelului care i-a oleritlui Einstein pre~edinlialarii sale

Frumoasa starleta americanase indragoste~te de genialulom de stiinta

Marlyn Monroe (1926-1962)Monroe !?i Einstein. Simbolul frumusetii, respectiv al genialitatii pentru America anilor '50 ai

secolului trecut. Prin rolul sau principal In filmul"Niagara", din 1950, popularitatea lui MarlynMonroe a crescut cu 0 viteza uimitoare. Modul prin care I!?i unduia !?oldurile dlnd mergea auimit atat de mult, Incat a fost numit "mersul Monroe". A fermecat lumea cu filme precum,,$apte ani de casnicie" (Seven year Itch] !?i "Statia de autobuz" [Bus Stop]. A devenit sex-sim-bolul cinematografiei din epoca. Einstein !?i Monroe au constituit idoli ai vremii lor, existandnenumarate carti !?i filme care au ca subiect viata lor. Un film englez, din anul1985, cu titlul"Nelnsemnatii" [Insignificance!. trateaza un scenariu imaginar, In care Einstein, MarlynMonroe, sotul ei Joe DiMaggio !?i Joseph Mcarthey, comandantul campaniei anticomuni-ste a guvernului american, se aHa In acela!?i timp, Intr-un hotel, iar Einstein se lupta cuDiMaggio pentru inima lui Monroe.

Circula, de asemenea, 0 anecdota, conform careia Einstein !?i Monroe s-ar fi Intalnit lao manifestatie sociala. Monroe, fiind impresionata de omul de !?tiinta i-a spus: "Nu ar fiminunat daca am face un copil, care sa aiba frumusetea mea !?i inteligenta taT'. Einsteini-a raspuns razand: "Dar daca ar avea frumusetea mea !?i inteligenta taT'.

Insa In spatele prestigiului !?i faimei lui Monroe se aHa 0 drama Intunecata. Cele treidivorturi, scandalul cu familia Kennedy!?i implicarea exagerata a presei In viata sa perso-nala au dus-o pe Monroe la limita. In 1962 s-a sinucis, luand 0 mare cantitate de somnife-re, aducand astfel 0 imagine Intunecata "visului american".

.... S-au dat deja detalii despre persoanele in cadran grL

se va extinde !;ii Tn afara granitelor tarii dumneavoastra !;ii va ajuta laconsacrarea unui principiul international, acceptat de toti, care vaTnlocui razboiul.

Vie!i paraleleIntelectualul evreua murit tara saajunga celebruFranz Kafka (1883-1924)

Nascut Tn fosta Cehoslovacie, Kafka a fost unul dintre primii scriitoriai literaturii moderne. A avut ne!;iansa de a se afla Tn categoria acelorscriitori a caror opera !;ii valoare nu a fost recunoscuta dedH dupamoarte.

Contextul Tn care s-au cunoscut Kafka !;ii Einstein a fost sionismul.In 1911, cand Einstein preda La Universitatea Germana din Praga, frec-venta 0 cafenea unde se Tntalneau evreii, majoritatea dintre ei fiindsioni!;iti. Einstein, care pana atunci nu manifestase niciun interes fatade sioni!;iti, Tncepuse sa Tnteleaga problemele evreilor !;ii sa fie interesatde acest lucru.

Kafka era !;ii el membru al cercului de intelectuali evrei care seintitulau "Cercul de la Praga". Kafka era untanar necunoscut, care lucra ca functionarTntr-o societate de asigurari !;ii, Tn paralel.scria romane !;ii nuvele. Viata sa avea multelucruri Tn comun cu cea a lui Einstein Tn acelevremuri !;ii, imediat, cei doi 0 legat 0 priete-nie stransa. Pe langa Tntalnirile din cadrulCercului de la Praga, se mai Tntalneau 0 datape saptamana pentru a schimba pareri desprepolitica!;ii filozofie. Tn 1912, Kafka a scris unadintre cele mai importante opere ale sale,nuvela "Metamorfoza", care, dupa moarteaautorului, a fost recunoscuta pe plan mondialca 0 capodopera literara.

Conducatorul mi~carii pentruindependenla Indiei care aca~tigat respectul mondialMahatma Gandhi (1869-1948)

Omul de stiinta care a. .

inteles teoria relativitatii

~i a descoperit radiulMarie Curie (1867-1934)

Marie Curie, care era cu 12 ani mai Tn vars'decat Einstein a fost singura femeie care a pUtlTntelege teoria relativitatii, fiind ca 0 sora mmare pentru Einstein. S-au cunoscut Tn timplunei conferinte. Fiecare a fost impresionat cteoriiLe celuiLalt !;ii au legat 0 prietenie speciaLa

Marie Curie era casatorita cu fizicianuL fralcez Pierre Curie, care ca!;itigase premiul Nobl

Respectullui Einstein fata de persoana Lui Gandhi este memorabil:"Cred ca opiniile lui Gandhi sunt cele mai luminate dintre cele aleoamenilor politici din epoca noastra. Cu totii trebuie sa reu!;iim saactionam conform gandirii acestuia, Tndepartandu-ne Tnsa de la ceeace consideram rau !;ii imoral".

Gandhi a constituit figura centrala a mi!;icarii nationale pentruindependenta Indiei !;ii a fost cel care a inspirat metoda opozitiei pasiveTmpotriva cotropitorilor, adica tara utilizarea violentei. Nu a fost admiratdoar de compatriotii sai, ci a ca!;itigat respectul!;ii sustinerea oamenilordin toate colturile lumii.ll'numeau "Mahatma", care Tnseamna "sufletmare", iar Einstein era unul dintre cei mai Tnflacarati sustinatori ai sai.Intr-o scrisoare trimisa lui Gandhi, Tn 1931, scrie:' .

"Prin aetiunea dumneavoastra, ati aratat ca atingerea scopuriloreste posibila tara utilizarea violentei, chiar !;ii fata de cei care nu aurenuntat la metoda violentei. Sa speram ca exemplul dumneavoastra

Cu admiratie sinceraAlbert Einstein

Sper ca Tntr-o zi sa ne putem Tntalni".

Raspunsullui Gandhi a fost urmatoruL:"Draga prietene,Frumoasa ta scrisoare mi-a adus 0 bucurie nespusa. Pentru mineeste 0 mare consolare faptul ca !;itiu ca actiunile mele te bucura. Sper!;ii eu sa ne Tntalnim Tn Ashram, Tn India.

Cu sinceritateM. K Gandhi"

In final, cei doi nu s-au Tntalnit, dar filozofia lui Gandhi a exercitato influenta directa asupra actiunilor pacifiste de mai tarziu ale luiEinstein.

Albert Einstein

In data de 6 august 1945, a avut loc una dintre cele maitragice aetiuni din istoria umanitatii: lansarea bombei ato-mice in Hiroshima. Trei zile mai tarziu tragedia se repetaprin aruncarea unei alte bombe In ora!?ul Nagasaki. Ordinulfusese dat de cel de-al 33-lea pre!?edinte al State lor Uniteale Americii, Harry Truman, care primise mandatul depre!?edinte In urma mortii fostului pre!?edinte Roosevelt.Einstein si alti oameni de stiinta incercasera sa it faca sa serazgande'asc~, Insa pentru' Tru'man decizia era ireversibila.

Dupa terminarea razboiului, Einstein a incercat sa promo-veze ideea unui guvern mondial, care sa realizeze actiuni demediere, cu scopul evitarii aetiunilor razboinice catastrofice.Din pacate, visullui nu s-a realizat. Dimpotriva, guvernele dintoata lumea se intreceau in fabricarea armelor nucleare.

In mod special, in America a inceput infruntarea cuUniunea Sovietica !?i, in cadrul acestei campanii antisovie-tice, Truman a organizat a!?a-numita ..Vanatoare ro!?ie" [RedHuntl prin care, oricine era auzit cum critica capitalismulsi modul american de gandire era considerat comunist !?i

~rmarit de autoritati. Desigur, Einstein, din cauza parerilorsale pacifiste !?i a ideii sale inovatoare de constituire a unuiguvern mondial, a fost considerat 0 persoana periculoasa!?i suspecta !?i a fost pus sub urmarire. Obi!?nuia sa spuna:.. Statul trebuie sa existe pentru binele poporului, !?i nupoporul trebuie sa existe pentru binele statului." Afirma canimic nu it sperie mai mult decat un guvern care incearcasa limiteze gandirea !?i exprimarea libera, avand ca exempluascensiunea nazi!?tilor din Germania.

Presedintele

americans-a opus creariiguvernului mondialHarry Truman [1884-1972)In 1948, in timp ce Einstein lucra In Institutul de

Studii Superioare din Princeton, fusese invitat acolo,pe,ntru un discurs, fizicianul Hideki Yukawa. Se_spuneca Einstein simtindu-se Incarcat cu 0 mare raspun-dere, din c~uza 'scrisorii trimise pre!?edintelui ame-rican Roosevelt, In care it Incuraja sa fabrice bombaatomica, l-a vizitat pe fizician in camera sa !?i !?i-acerut scuze personal pentru lansarea bombei atom i-ce in Hiroshima !?i Nagasaki. Cei doi oameni de !?tiintaau reu!?it sa depa!?easca tragedia bombei, au legat 0prietenie stransa !?i s-au straduit sa nu mai permitaniciodata utilizarea !?tiintei pentru actiuni de razboi.

In 1935, Intr-o lucrare teoretica despre puteri-le nucleare, Yukawa prevedea existenta mezonilor.Cand, mai tarziu au fost descoperiti mezonii, Yukawaa primit premiul Nobel pentru previziunea sa.

Dupa sfar!?itul celui de-al Doilea Razboi Mondialexista 0 competitie frenetica Intre natiuni pentru pro-ducerea armelor nucleare !?i a bombei cu hidrogen.Indignat de acest lucru, in 1955, Einstein Impreuna cubunul sau prieten, filozoful Berard Russel, a redactatvestitul manifest Einstein-Russel pentru dezarma-rea nucleara, care a fost semnat, printre altii, !?i

de Yukawa. Dupa moartea luiEinstein, Yukawa a declarat cava face tot ce Ii sta in puti ntapentru realizarea visului mare-lui om de !?tiinta.

Primul japonez ca~tigatoral premiului NobelHideki Yukawa [1907-1981)

pentru fizica, In 1903. Ea a ob!inut premiul Nobelpentru chimie In 1911 pentru descoperirea radi-ului !?i a poloniului, fiind considerata cea maiimportanta femeie de !?tiin!a din toate vremurile.Discuta In profunzime cu Einstein despre teoriilelor stiintifice. Se spune ca, In timpul unei excusriide ~ata~are, Einstein era atat de absorbit de dis-cutia 'pe care 0 avea cu Curie, Incat era sa cadaIntr-o prapastie.

In ceea ce prive!?te femeile, Einstein credea ca.. natura a creat un sex fara minte" !?i considera cafemeile nu sunt capabile de gandire analitica. Incazul lui Curie, Einstein depa!?ise, desigur, pro-blema sexului !?i 0 aprecia drept una dintre celemai puternice minti din cate a cunoscut. Cand

aceasta a murit, In 1943, Einstein a spus ca a fost 0 femeie stralucita, iar faimape care aceasta 0 dobandise nu va Inceta niciodata.

Influen~e majore

De la supozitiela realitateAdevarul despre Universsi dezvoltarea stiintifica

I I I

Tot timpul viqii ~i carierei sale, Einstein a fastconvins d. exisra a formula unica care poate explicatoate fenomenele Universului ~i d. nici unul dintreacele fenomene nu este inramplator.Teoriile ~i concluziile sale ~i-au gasit aplicare,mai rarziu, in multe domenii ~i au contribuit laprogresul extraordinar al ~tiin~ei. Una dupa alta,previziunile sale au fast confirmate, iar efectul loreste vizibil in tot spectrul ~tiin~ei moderne.

Din 1981, cand a ,nceput programul spatial, umanitatea a dobandit cuno~tinte noi cuprivire la Univers.

Fereastra spre Univers

5ECO!.Ul. AI. XX-l.EA a fost secolul exploranspa!iului. Primul pas a fost facut caneprin trimiterea navei spa!iale pe Luna, om~a pa?it pentru prima data pe solul satelitulL.nostru ?i a privit culoarea albastra a Paman-tului. Apoi au fost trimise nave pe Marte ?I p~Jupiter, au fost trimi?i sateli!i la limitel~externe ale sistemului nostru solar ?i aLfost dispu?i numero?1 sateli!i artificiali p~

orbita planetei noastre. Explorarile sunt atatde importante, Ineat putem sa spunem eaavem 0 imagine generala asupra a eeea ee seintampla la extremitalile Universului.

Poate daca Einstein nu !?i-ar fi enunlat teo-riile la Inceputul seeolului, aee!?ti pa!?i nu arfi fost facuti nieiodata. Einstein nu a apucatsa devina martorul progresului !?i nici sa vadaflotele !?i navele spatiale; Insa este clar ca el adeschis 0 poarta spre Univers.

Albert Einstein Crucea lui Einstein

Einstein credea ca nimic nu esteIntamplator In natura; toate

fenomenele se supun legilor ~iprincipiilor; toate au fost create pe

baza unui plan,

Dumnezeu nu arundi zarurile

Una dintre vorbele preferate ale lui Einsteinera: "Dumnezeu nu joaea zaruri", Nimic nueste Intamplator In natura; toate fenomenelese supun legilor !?i principiilor. Prin eeuatiile!?i teoremele sale, Einstein a Incercat sa ras-punda la cateva dintre problemele genezei,iar rezultatele eereetarilor sale sunt vizibile Indiferitele !?anse ale vietii !?i aplieatiile tehnolo-gice ale omului modern,

~ Descoperirea laserului, bazata peteoria efectului fotoelectric. Laserul are,

astazi, un spectru larg de aplica!ii. Teorialui Einstein avea sa fie punctul de plecare

si pentru aile descoperiri importante.

I

Influen1e majore

Energia atomidi ~i rezultatelepreviziunilor

Una dintre cele mai importante aqiuni ale luiEinstein este contribu!ia sa la dezvoltarea ener-giei atomice. Daca nu ar fi exprimat rela!ia dintremasa ~i energie prin vestita sa ecua!ie, nu ar fi exis-tat nicio Tndoiala ca cercetarile referitoare la ener-gia atomica s-ar fi aflat Tntr-un stadiu incipient. Dinnefericire, unul din rezultatele acestor descoperiri afast bomba atomica. Energia atomica ramane Tnsao sursa inepuizabila de energie.

Previziunile sale referitoare la structura atomuluiau legatura cu multe dintre descoperirile pe care levedem Tn via!a noastra de zi cu zi, precum televizo-rul, aparatele de fotografiat, aparatele cu focalizareautomata ~i laserul, care are foarte multe aplica-!ii: Tn medicina ~i Tn aparate precum imprimantele,care sunt foarte necesare Tn via!a moderna.

Demonstrarea post-mortem a teoriilor saleDupa moartea lui Einstein, au aparut mul!i

oameni de ~tiin!a care au cerut revizuirea~i readaptarea teoriilor lui. Au existat Tnsa~I unii care le-au contestat. Tnsa Tn 1965,

~ CenlraUi nucleara. Tn reacloare se realizeaza fisiunea nucleara, In urma careia se ob!inecaLdura. Aceasla este utilizala La lncaLzirea unui fluid care, La randuL sau, esle trecut prinlr-unmolor lermic ce genereaza energie. in acest scop, In cenlraLeLe nucleare se foLosesc izolopi deuraniu, care au 0 eficien!a de doua miLioane de ori mai mare decat pelroLul.

Multe din descoperirilepe care le vedem acum au legatura

cu analiza structurii atomului.

Albert Einstein

un experiment care masura microundele cecadeau din spatiu a localizat persistenta lumi-nii [afterglow] de la Marea Explozie [Big Bang!.iar teoria lui Einstein referitoare la creareaUniversului a fost confirmata.

Tn 1993, satelitul NASA, CaBE [CosmicBackground Explorerl a aratat ca puncteleUniversului unde temperatura este mai maredecat zero absolut sunt distribuite unitar.Acesta este Tnca un element care sprijina teo-ria Marii Explozii. Tn iunie 1976, a fost lan-sat un ceas atomic cu hidrogen de la Tnalti-mea de 9.600 km deasupra nivelului marii.Tnaintea lansarii, ora indicata de acest ceas afost potrivita cu cea a unui ceas care se afla

~ Nascut In 1942 In Oxford, omuLde ~tiin!a englez Steven Hawkinga continuat drumuL Lui Einstein IndezLegarea misteruLui Universului.

pe pamant. Ceasul care a fost lansat straba-tea mai repede cu un ritm de 0 miliardime desecunda fiecare secunda, conform previziuni-lor relativitatii generale. Tn 1995, un grup decercetatori americani au utilizat laserul pen-tru a Tngheta un nor de atomi de litiu. Cum ascazut temperatura, atomii au format legaturislabe ?i au format molecule. Cu 80 de ani Tna-inte, Einstein facuse aceasta previziune.

Tn final, vedem ca Einstein nu a urmarit unvis, a?a cum credeau multi. A fost convins cadezlegarea marelui mister al Universului eraposibila, dar trebuiau cercetate fenomenele.S-a gandit, a cercetat, a calculat ?i, Tn final, alasat mo?tenire concluziile sale umanitatii.