Upload
others
View
6
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Numărul 39616.01 - 22.01.2014
SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA
Distribución gratuitawww.noiinspania.com
EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA
Pag. 9
Pag. 4
GRATUIT
Cum expulzezi un
european din UE
Pag. 8
PRIMUL CABINET DE AVOCATURĂ DIN SPANIA 2007În limba română
- Consultanţă juridică GRATUITĂ(divorţ, pensie alimentară, reclamăm salarii, finiquito, indemnizații,
NIE, împuterniciri, traduceri etc.) - Contract juridic/an. Primeşti CADOU o asigurare de viaţă!
- Onorarii speciale/Plata în rate- Gestoría autónomos/sociedades
Fiscal+câmpul muncii+contabilitate+juridic+CADOU, o asigurare de viaţă! Tel.: 676 540 956, 917 824 667
C/ Francisco Giralte, 2, Madrid Avenida de América Decupează anunţul – ofertă valabilă până la 31.01.2014
Calendarul
examenelor
pentru
vigilantes de
seguridad
„Faptul că am lucrări e un rezultat al muncii mele de atâţia ani”
2 2 SCRISORI + 16.01 - 22.01.2014
Nu știu ce se întâmplă în noaptea
dintre ani, dar gândul mă duce exact
acolo unde nu-s, și retrăiesc crâmpeie
de viaţă care s-au dus, la vremea copi-
lăriei ce cu fi ecare an mi se pare tot mai
îndepărtată, diluată de ceaţa lăptoasă a
timpului care a început să se așeze pe
tâmple și la picioare.
Timpul celorlalte nopţi nu-mi apar-
ţine, așa cum îndrăznesc să mă am la
ceas de cumpănă astrală, să mi se tragă
de la dorinţa de mă împăca oarecum
cu situaţia actuală sau de la visurile în-
cercuite pe care nu le-am putut trezi la realita-
te¬? Câte puţin din fi ecare, să-mi ajungă doar
să iau aer în piept, să fumez un chiștoc de timp
și s-o iau pe brazda trasă de destin. Se spune că,
pentru a ajunge unde vrei, nu trebuie să mergi
pe drum, să-ţi faci cărare singur, cu o condiţie,
să lași dâră în urma ta.
Stau și mă întreb, așa ca prostul satului so-
rescian, oare mai știu ce înseamnă „drum” după
atâta colind prin mărăcinișuri puse de-a cur-
mezișul vieţii, am oare în minte imaginea reală
a unei poteci, măcar, cu care să pot face compa-
raţia între ceea ce sunt și ce aș fi putut să fi u?
Greu de răspuns la aceste cimilituri ale vieţii,
dacă în timpul unui an întreg nu m-am regăsit
sufi cient de mult pentru a găsi răspuns, acum,
să scormonesc și să întorc timpul de urechi, ca
pe un ceas, pentru a curge și în favoarea mea.
Nu sunt egoist, să vreau totul pentru mine,
sunt doar un pic mai realist decât în urmă cu
șapte ani, când am decis să fac lungul peleri-
naj la Porţile Europei. Dacă Sorescu jinduia să
vadă Craiova din car, eu nu mă pot socoti atât
de norocos, el a văzut-o, eu încă mai orbecăi în
ceaţa așezată pe ochi de către neaverile poveri.
În urmă cu un an aduceam vorba despre stru-
gurii jertfi ţi în ultimele 12 secunde ale anului ce
se grăbește spre... apusul nostru.
Mă întreb: cât de mare trebuie să fi e procen-
tul de zahăr din ei pentru a acoperi amăreala
așezată pe limba crăpată de atâtea înghiţituri
Rânduri pentru minte şi inimă
Noaptea strugurilor amari
în sec?
Dacă în tot cursul anului am strâns în palmă
și sub tâmple toată sarea pământului, ultimele
12 secunde nu pot să fi e decât sărate! Nu am
reușit decât să mă învârt ca un căţel în jurul co-
zii, lingându-mi din când în când rănile ruginite
de tăcere, de speranţe răpuse de indiferenţa
celorlalţi.
Și uite așa, ca în vremea copilăriei, mă întreb
ce minune se petrece la cumpăna dintre ani,
ce rotiţă învârte destinul fi ecăruia și lasă locul
Speranţei, ce duh plutește în aer care dezlea-
gă chingile celor 365 de zile și tot atâtea nopţi
aruncate pe umeri, pe frunte și pe tâmple. Nu
am găsit răspunsul, dar am descoperit o dâră
care să mă facă să înţeleg abia acum, spre asfi n-
ţit, că suntem datori să trăim.
Îmi aduc aminte de obiceiurile noastre, obi-
ceiuri care ne umpleau existenţa. În noaptea
de Anul Nou, în inima Olteniei, prin anii dece-
niului al șaptelea, se adunau fetele cărora abia
le crescuseră merele din piepţi, căţelandrii care
descoperiseră că viaţa ar putea fi altfel lângă
ele, și se puneau pe ghicit. Gazda, care mai tot
timpul era o femeie care avea o fată de măritat
și se ocupa de toată treaba, avea grijă să nu fi e
mai mulţi de 9, patru fete și cinci băieţi, tot ea
se ocupa de ascunsul lucrurilor care trebuiau
ghicite. Se adunau toate căciulile din casă, nu
înainte de a ne goni pe prispă, nu cumva să
tragem cu ochiul și să „nimerim” ce ne convine,
altfel se rupea vraja și nu mai însemna nimic
toată povestea. Mișcarea asta ne plăcea mai
mult nouă, băieţilor, astfel aveam o posibilitate
nesperată în a mai fura un pupat, fără să chiră-
ie vreuna, de teama „mașterii” din casă. Tăceau
mâlc... și atât. Norocul ţi-l „tragi” cu mâna ta, zi-
cea femeia, fără să știi. Cum îl tragi, așa îl ai. Ne
cam înfricoșam noi, dar aveam o viaţă înainte
pentru a descifra taina acestor cuvinte
Abia după miezul nopţii aveam voie să ridi-
căm fi ecare câte o singură căciulă, fără îngră-
mădeală, ca nu cumva să punem doi mâna pe
aceeași căciulă. Dacă se întâmpla și lucrul aces-
ta, tot anul cei doi se sfădeau din te miri ce.
După ce toate căciulile erau ridicate, iar noi,
cu obiectele în mână, femeia se punea pe „tra-
dus” fi ecare lucru. Bani, lână, oglindă, pieptene,
boabe de grâu, carte, cuţit, căcăreze de capră
și... boabe de struguri.
Fiindcă femeia cu pricina s-a dus de mult
pe partea cealaltă a lumii, încerc să „traduc” în-
semnătatea lucrurilor de sub căciulă, în ordine
enumerării, pentru a vă scuti de... repetiţie: no-
roc, alesul sau aleasa aveau să fi e mai bătrâni,
curvari, fără dinţi, bogaţi, deștepţi, curajoși, fără
nici un Dumnezeu…
La cel care trăgea de sub căciulă boabele de
struguri, gazda schimba vorba și-i zicea că la
anul poate va trage altceva.
„Norocul” meu a fost să trag vreo câţiva ani
la rând lacrimile soarelui, ale pământului și ale
omului nădușit sub arșiţa vieţii și nimic nu pă-
rea că ar fi însemnat ceva, până când... Uitasem
de lucrurile astea pe acoperite de peste 40 și
ceva de ani, când, în noaptea de Anul Nou, mă
afl am într-un loc care-mi permitea să stau de
vorbă cu mine însumi, cineva de la celălalt ca-
păt al „fi rului” mă întreba dacă am luat cu mine
și cele douăsprezece boabe de struguri, tot atâ-
tea dorinţe pentru anul viitor.
Nu mă mai gândeam că, după o viaţă de om
sau, mă rog, o bună parte din ea, sunt pus din
nou în situaţia de a-mi lega destinul de câteva
boabe de struguri. I-am răspuns că în loc de
boabe voi rostogoli în barbă tot atâtea picături
de rouă, mari și sărate, dulci și amare, pentru tot
ce nu am putut face în anul trecut, în anii tre-
cuţi, pentru neputinţa de a fi în locul și la timpul
potrivit să împiedic răul făcut...
Haideţi să ne strecurăm la masa celor fără
„de acasă”, plecaţi în lume pentru ceva mai bun,
să facem palmele căuș ocrotitor pentru toate
lacrimile picurate de dorul de toate.
Aici, pentru noi, boabele de struguri nu sunt
altceva decât roua ochilor cu care spălăm nepu-
tinţa de a fi altfel. Suntem biete statui mișcătoa-
re , albite pe alocuri de sclipirea banului trudit
din greu, goale defi nitiv de mirosul țărânei de
acasă. Asta este, să le vărsăm pe toate, până în
secunde 12 ale anului trecut, iar pentru urmă-
toarele secunde, tot 12 la număr, să ne gândim
la via care coace alte boabe pentru anul viitor,
poate în ele vom regăsi ceva care ne lipsește de
mult: pe noi înșine.
Marin Trașcă
Erată În calendarul ortodox pe care l-am publicat în numărul trecut s-a strecurat o greşeală: sărbătoarea Bunei Vestiri, mare sărbătoare a creştinătăţii pe 25 mar-tie, a apărut scrisă cu negru, nu cu roşu. Ne cerem scuze şi îi rugăm pe cititori să o semnaleze cu roşu.
Erată În calendarul ortodox pe care l-am publicat în numărul trecut s-a strecurat ogreşeală: sărbătoarea Bunei Vestiri, mare sărbătoare a creştinătăţii pe 25 mar-tie, a apărut scrisă cu negru, nu cu roşu. Ne cerem scuze şi îi rugăm pe cititorisă o semnaleze cu roşu.
PUBLICITATE 16.01 - 22.01.2014 3
INFORMAŢII UTILE 16.01 - 22.01.20144
Calendarul examenelor pentru
vigilantes de seguridad
Pe 7 ianuarie s-au publicat în Bule-
tinul Ofi cial al Statului (Boletín Ofi cial
del Estado – BOE) calendarul exame-
nelor pentru vigilantes de seguridad privada pentru 2014 și condiţiile de
participare.
Cine poate să se prezinte la exa-mene:
- Cei care doresc să fi e vigilantes de seguridad și specialităţile
lor (escorte private și/sau
paznici de explozibile)
care dovedesc că au tre-
cut cursul sau cursurile
corespunzătoare în cen-
trele de formare de secu-
ritate privată autorizate
de Secretariatul de Stat
de Securitate.
- Cei care vor să fi e es-
corte private și/sau paz-
nici de explozibile care
sunt deja vigilantes de seguridad și dovedesc că au trecut
cursul sau cursurile corespunzătoare
în centrele de formare de securitate
privată autorizate de Secretariatul de
Stat de Securitate.
- Personalul de securitate privată
abilitat conform legii care, după ce a
fost inactiv mai mult de doi ani, tre-
buie să treacă noi probe pentru a pu-
tea exercita funcţiile proprii.
Candidaţii trebuie să îndepli-nească, între altele, următoarele condiţii generale:
- Să fi e majori și să nu fi împlinit 55
de ani;
- Să aibă naţionalitatea unuia din-
tre statele membre din Uniunea
Europeană sau dintr-un stat parte
a acordului cu privire la Spațiul Eco-
nomic European, ori să li se aplice ce
se menţionează în legislaţia despre
regimul comunitar conform cu Real
Decreto 240/2007, de pe 16 de fe-
bruarie.
- Să aibă sau să poată obţine di-
ploma de Graduado en Educación
Secundaria Obligatoria, de Técnico
sau alte echivalente cu efecte profe-
sionale, ori superioare.
- Să nu aibă antecedente penale.
- Să aibă aptitudinile fi zice și ca-
pacitatea psihică necesare pentru a
exercita funcţiile unui vigilante de se-guridad și să îndeplinească condiţiile
necesare pentru a lucra în securitate
privată și ca să aibă și să poată folosi
arme (Real Decreto 2487/1998, 20 no-
iembrie).
- Să nu fi fost condamnaţi pentru
intromisiune ilegitimă în domeniul de
protecţie a dreptului la onoare, intimi-
tate personală și familială și la propria
imagine, în secretul comunicațiilor
sau alte drepturi fundamentale în cei
cinci ani anteriori solicitării;
- Să nu fi fost sancționaţi în cei doi,
respectiv patru ani anteriori pentru o
infracțiune gravă sau foarte gravă în
materie de securitate.
- Să nu fi fost excluși din serviciu în
armată sau în Forţele și Corpurile de
Securitate.
- Să nu fi exercitat funcţii de con-
Anul acesta Institutul Cervantes a
prevăzut organizarea a cinci sesiuni
de examen pentru DELE (diplomas
de español como lengua extranjera),
ce vor avea loc în aprilie (11), mai (23
și 24), iulie (18), octombrie (17) și no-
iembrie (22).
Pentru examenul de pe 11 aprilie
se vor acorda nivelurile A1, A2, B1, B2,
C1 și C2. Înscrierile se fac până pe 7
martie.
Pentru convocarea din mai, înscrie-
rile sunt până pe 11 aprilie. Pe 23 mai
se va da examen pentru obţinerea ni-
velurilor școlare A1 (nou) și B1. Pe 24
mai candidaţii vor da examen pentru
A1, A2, B1, B2, C1.
La examenul de pe 18 iulie se vor
putea obţine nivelurile B1, B2, C1, iar
înscrierile se fac până pe 13 iunie.
Pe 17 octombrie se va da examen
pentru nivelurile B1, B2, C1, iar înscrie-
rile se fac până pe 12 septembrie.
Pe 22 noiembrie se va susţine exa-
men pentru nivelurile A1, A2, B1, B2,
C1 și C2, înscrierile făcându-se până
pe 17 octombrie.
Înscrierile pentru toate convocările
încep de pe 17 februarie.
Modele de examene date în sesiuni
anterioare sunt pe pagina web http://
diplomas.cervantes.es/.
Institutul Cervantes va publica re-
zultatele examenelor în termen de
circa trei luni de la acestea.
Preţurile examenelor depind de ni-
vel și de ţara unde vă înscrieți pentru
obţinerea diplomei DELE.
Pentru mai multe amănunte și
examenele organizate trebuie să vă
puneţi în contact cu centrul dvs. de
examen DELE (http://diplomas.cer-
vantes.es/).
Diplomele de spaniolă ca limbă
străină sunt titluri ofi ciale, ce dove-
desc gradul de competenţă și folo-
sire a limbii spaniole, fi ind emise de
Institutul Cervantes în numele Minis-
terului de Educaţie, Cultură și Sport
din Spania. Diplomele DELE sunt re-
cunoscute la nivel internaţional și se
bucură de prestigiu.
Sunt peste 800 de centre din mai
mult de 100 de ţări unde se organi-
zează examene DELE.
Examenele de spaniolă ca limbă
străină ţin cont de instrucţiunile din
Cadrul Comun European de Referinţă
din Consiliul Europei.
Ministerul spaniol al Sănătăţii a mo-
difi cat cerinţele de nivel de compe-
tenţă lingvistică în spaniolă pentru cei
care doresc formare sanitară speciali-
zată. Candidaţii din state a căror limbă
naţională nu este spaniola trebuie să
dovedească cunoașterea sufi cientă a
acesteia prin prezentarea, între alte
documente, a diplomei DELE C1 sau
C2. No se va admite DELE B2.
Când se organizează examene pentru DELE
Catering
CAPACITATE DE 30 A 250 P.
T. 661 400 528 / 602 579 449618 211 860 / 918 734 019
����������� �������
C SONIA
RestauranteVa ofera un salon ideal pentru organizarea de:
- Nunti - Botezuri - Zile de nastere - Reuniuni€
Copii sub 10 ani GRATIS
trol în organisme, servicii sau acţiuni
de securitate, pază sau investigații
private, nici ale personalului sau
mijloacelor, ca membri ai Forţelor și
Corpurilor de Securitate în cei doi ani
anteriori solicitării.
- Să aibă diploma sau certifi catul
care dovedește că au trecut cursul
sau cursurile corespunzătoare în cen-
trele de formare de securitate privată
autorizate de Secretariatul de Stat de
Securitate.
Condiţii specifi ce: Pe lângă con-
diţiile generale, cei care doresc să fi e
escorte private trebuie să aibă cel pu-
ţin 1,70 m bărbaţii și 1,65 m femeile.
Termene: Convocarea 01/2014: Zece zile na-
turale numărate începând cu urmă-
toarea celei în care s-a publicat pre-
zenta hotărâre în BOE.
Convocarea 02/2014: De pe 18 pe 27 februarie 2014 Convocarea 03/2014: De pe 21 pe 30 aprilie 2014Convocarea 04/2014: De pe 27 mai pe 5 iunie 2014 Convocarea 05/2014: De pe 2 pe 11 septembrie 2014 Convocarea 06/2014: De pe 21 pe 30 octombrie 2014 Cei care doresc să dea examenele
de selecţie pentru fi ecare convocare
trebuie să-și depună cererea comple-
tând modelul ofi cial ce se reproduce
la Anexa V din dispoziţia publicată
în BOE, prin intermediul paginii web
www.policia.es, completând formu-
larul ce se găsește aici, ce permite
completarea automată a modelului
ofi cial al solicitării (Apéndice V) și a
cererii modelul 790, código de tasa
015.
Mai multe informaţii despre taxele
ce trebuie plătite, despre completa-
rea și depunerea cererii, pe http://
www.boe.es/boe/dias/2014/01/07/
pdfs/BOE-A-2014-171.pdf.
Convocarea examenelor: Odată
terminată perioada de prezentare
a solicitărilor, se va aproba lista de
participanţi convocaţi la susţinerea
probelor, indicându-se sediul și data
organizării fi ecărei convocări. Cei in-
teresaţi vor putea să obţină aceste
informaţii la Subdirección General de
Ayudas a las Víctimas del Terrorismo
y Atención Ciudadana del Ministerio
del Interior, calle Amador de los Ríos,
8, Madrid, telefon 902 150 002; la
Centro de Información Administrati-
va del Ministerio de Hacienda y
Administraciones Públicas, c/ Ma-
ría de Molina, 50, Madrid, telefon 060;
și la Servicio de Atención al Público
de la División de Formación y Perfec-
cionamiento, telefoane 913 227 597
și 913 227 598 sau intrând pe www.
policia.es și www.interior.gob.es.
Unde se vor organiza examene-le: Examenele vor avea loc în Ávila, A
Coruña,
Barcelona, Granada, Las Palmas de
Gran Canaria, Madrid, Palma de Mal-
lorca,
Pamplona, Santa Cruz de Tenerife,
Santander, Sevilla, Tarragona, Valen-
cia și Zaragoza.
Totuși, la fi ecare convocare se vor
putea desemna și alte orașe ca sedii
pentru examene sau se va/vor putea
exclude unul sau câteva dintre cele
menţionate.
Probele de aptitudini, modulele
profesionale de formare de vigilan-tes de seguridad, escorte private,
paznici de explozibili, formularele și
mai multe informaţii pe această temă
sunt pe http://www.boe.es/boe/
dias/2014/01/07/pdfs/BOE-A-2014-
171.pdf.
ACTUALITATE 16.01 - 22.01.2014 5
Actrița Olimpia Melinte a fost nomi-
nalizată la prestigioasele Premii Goya,
echivalentul spaniol al premiilor Oscar,
la categoria „Revelația Anului/Mejor
actriz revelación”, pentru dublul rol din
fi lmul Canibal, regizat de Manuel Mar-
tín Cuenca, informează un comunicat
remis Agerpres.
Ceremonia va avea loc pe 9 februa-
rie, la Hotel Auditorium din Madrid.
Pelicula lui Manuel Martín Cuenca a
fost nominalizată de către Academia
de Arte și Științe Cinematografi ce din
Spania la 8 categorii, printre care: „cel
mai bun fi lm”, „cea mai bună regie”,
„revelația anului”.
Alături de Olimpia Melinte, la aceeași
categorie mai sunt nominalizate trei
actrițe de origine spaniolă: Belén Ló-
pez, María Morales și Natalia de Molina.
Nominalizarea actriței române Olimpia
Melinte în cadrul premiilor industriei
de fi lm spaniole a fost așteptată de
către presa internațională, care a consi-
derat că Olimpia Melinte este descope-
rirea cea mai importantă pe care Ma-
nuel Martín Cuenca a făcut-o pentru
fi lmele sale și cea mai inspirată decizie
de casting.
„M-a bucurat foarte mult vestea no-
minalizării, cu atât mai mult cu cât știu
cât de greu este să vii din altă țară și
să fi i acceptat într-o industrie de fi lm
străină, atât de puternică cum este cea
spaniolă. Am iubit cele două roluri și
am lucrat foarte bine cu echipa spani-
olă”, a declarat Olimpia Melinte.
Canibal, considerat unul dintre cele
mai mari titluri internaționale ale anu-
lui, a început circuitul festivalier în 2013,
în cadrul Festivalului Internațional de
Film de la Toronto. Filmul o are în rolul
principal pe Olimpia Melinte și prezintă
povestea lui Carlos (Antonio de la Tor-
re), un om singuratic, ciudat, iubit, însă,
de toți locuitorii orașului Granada. Ceea
ce puțini oameni știu despre el este că
nu se poate hrăni decât cu femei față
de care nu se poate atașa emoțional.
Toate aceste lucruri se schimbă în ziua
în care o întâlnește pe Nina, o femeie
de origine română, care își caută cu dis-
perare sora geamănă.
Pentru acest fi lm, actrița, în vârstă de
27 de ani, a învățat limba spaniolă, a
urmat cursuri de masaj și a fost nevoită
să se îngrașe 10 kilograme. „Am înce-
put să fi lmăm prima parte cu Alexan-
dra, am repetat mult, am făcut cursuri
de masaj, m-am documentat și mi-am
așezat viața interioară și imaginația în
așa fel încât să servească scenariului.
Am terminat de fi lmat în 3 săptămâni
prima parte, și apoi am început cu
Nina unde a fost un pic mai complicat,
m-am îngrășat 10 kilograme în două
săptămâni și am luat-o de la zero cu
pregătirile și repetițiile, a fost ca și cum
o actriță nouă ar fi venit pe set pentru
a interpreta un rol. A fost o partitură
grea, dar efortul a meritat din plin!”, a
mărturisit artista.
Olimpia Melinte s-a născut la Iași pe
7 noiembrie 1986. A debutat pe marele
ecran cu rolul din fi lmul Cele ce plutesc în
Actriţa Olimpia Melinte, nominalizată la Premiile Goya
regia lui Mircea Daneliuc, în 2009. Rolul
interpretat în acest fi lm i-a adus două
nominalizări la Premiile Gopo 2010, pen-
tru „cea mai bună actriță în rol principal”
și pentru Premiul „Tânără Speranță”. A
lucrat apoi cu regizoarea Luiza Pârvu,
pentru scurtmetrajul Draft 7, fi lm răsplă-
tit cu premii speciale atât în țară, cât și în
străinătate. În 2013 a fost aleasă pentru
dublul rol în fi lmul Canibal și a jucat rolul
principal din scurtmetrajul Luizei Pârvu,
Start Anew World, fi lmat în SUA.
Cursuri, informaţii utile, activităţi
culturale în Velilla de San Antonio Și în 2013 Asociația pen-
tru integrarea imigranților
din Velilla de San Antonio
a desfășurat numeroa-
se activități cu și pentru
imigranţii din municipiu
și din localităţile vecine.
„Activitățile noastre au ca
scop informarea persoane-
lor interesate despre toți
pașii pe care trebuie să-i parcurgă în vederea rezolvării problemelor legate de cer-
tifi catul de cetăţean european, prezentarea serviciilor la care cetățenii imigranți
au acces și în special a serviciilor pe care municipiul nostru le pune la dispoziția
cetățenilor săi. Toate cursurile noastre (de limba spaniolă, de informatică, de
engleză, de limba arabă), cât și atelierele de căutare activă de muncă și cele de
abilități sociale au fost bine primite de populația imigrantă a municipiului, dar și de
către spanioli. În luna decembrie asociația noastră a desfășurat o serie de activități
organizate cu ocazia Zilei Naționale a României și a sărbătorii Crăciunului.
Copiii asociaților noștri au pregătit cântece și poezii patriotice pe care pe 1 De-
cembrie le-au interpretat cu mândrie la serbarea organizată pentru a cinsti Ziua
Națională a României, oferind audienţei stegulețe tricolore confecționate de ei în
Plaza de la Constitución. Cu această ocazie ne-am bucurat de prezenţa colegilor de
la asociația Sufl et românesc din Parla și Asociația Muntenia din Torrejón de Ardoz,
care ne-au bucurat cu un program folcloric. Urmând linia festivă, pe 21 decembrie
copiii asociaților au prezentat colinde și poezii de Crăciun, după care au pregătit fe-
licitări de sărbători și scrisori pentru Moș Crăciun, care le-a adus cadouri. Atmosfera
festivă a fost susținută de prietenii de la asociațiile mai sus menționate, ei bucu-
rându-ne cu un program artistic cu specifi c tradițional de Crăciun”, ne-a comunicat
conducerea Asociației pentru integrarea imigranților din Velilla de San Antonio.
O nouă bancnotă de 10 euroBanca Centrală Europeană (BCE) a pre-
zentat luni noua bancnotă de 10 euro
din seria Europa, ce va intra în circulaţie
progresiv începând cu 23 septembrie, a
anunţat Yves Mersch, membru al Comi-
tetului Executiv al băncii. Designul banc-
notei, similar celui din prima serie din
2002, va încorpora progrese tehnologice
pentru a fi greu de falsifi cat și ca să fi e mai durabilă.
Mersch a asigurat că bancnotele și monedele sunt un simbol tangibil al deter-
minării de a sprijini Uniunea Europeană. De asemenea, a subliniat importanţa
menţinerii încrederii cetăţenilor în moneda unică: „Unul dintre principalele motive
pentru introducerea noilor serii de bancnote este să se garanteze că toată lumea
care le folosește o poate face cu încredere totală”.
Noua bancnotă, la fel ca și cea de 5 euro emisă anul trecut, va avea în hologramă
și în marca de apă un portret al Europei, personajul din mitologia greacă care a
dat numele continentului nostru, pentru a se ușura verifi carea prin metoda atinge,
privește, întoarce. În plus, va include un număr ce își schimbă culoarea când este
înclinat (de la verde la albastru), tot pentru verifi care. Durabilitatea mai mare este
garantată de un strat de lac protector, reducându-se astfel costurile și infl uenţa
asupra mediului înconjurător.
Numărul bancnotelor false a crescut în ultimii doi ani, deși cifra generală se men-
ţine scăzută. În al doilea trimestru din 2013 s-au retras 353.000 de bancnote false
din circulaţie, majoritatea de 20 și de 50 de euro. A crescut numărul bancnotelor
false de 10 euro, dar reprezintă doar 6,3% din total, informează BCE.
Atât BCE, cât și băncile centrale din ţările membre UE recomandă cetăţenilor să
verifi ce bancnotele suspecte prin metoda atinge, privește și întoarce, ce este ilustra-
tă pe paginile lor web.
Degustări, Dracula, ouă încondeiate,
între atracţiile standului nostru la FITUR Tradiția și modernitatea se vor îmbi-
na la standul României de la Târgul In-
ternaţional de Turism FITUR, care anul
acesta a ajuns la ediţia 34.
Cum ne-am obișnuit, acesta se orga-
nizează la Feria de Madrid – IFEMA (sta-
ţia de metrou Campo de las Naciones,
L 8). Este deschis pentru public pe 25
și pe 26 ianuarie (25.01: de la 10 la 20;
26.01: de la 10 la 18), în timp ce profe-
sioniștii din sector vor avea acces și pe
22, 23 și 24.
Biletul costă 8 euro. Dacă se cumpără
on-line, este 7 euro.
Standul României va fi în pavilionul 4
– Europa. „Va avea un design care îmbi-
nă tradiția și modernitatea, fi ind dotat
cu ecrane LED suspendate și sisteme
video-wall, și decorat cu elemente de
butaforie inspirate din operele lui Con-
stantin Brâncuși, respectiv Coloana Infi -
nitului și Masa tăcerii, dar și cu mobilier
de lemn tradițional”, ne-au informat
surse din compartimentul Comunicare
din Autoritatea Naţională pentru Tu-
rism.
La FITUR 2014 și la activitățile conexe
acestuia va participa o delegație condu-
să de președintele Autorității Naționale
pentru Turism, Răzvan Filipescu.
Vom avea 26 de fi rme participante,
agenții de turism tour-operatoare, ho-
telieri, companii de transport aerian și
rutier și administratori de sisteme de
rezervări.
La stand va fi organizată o expoziție
de obiecte tradiționale românești (ouă
încondeiate, obiecte sculptate în lemn,
materiale textile tradiționale etc.). Un
încondeietor de ouă își va prezenta arta
turiștilor. Va fi și o hostess îmbrăcată cu
costum inspirat din legenda Dracula
care va distribui materiale informative
turistice despre România în pavilion și
stand. Se vor organiza și degustări de
produse gastronomice și băuturi (vinuri
și tării) tradiționale românești.
În 2013, în primele 11 luni ale anu-
lui au fost înregistrați aproximativ
69.000 de
turiști spanioli, ne-a informat Au-
toritatea Naţională pentru Turism. În
primele nouă luni din 2012 am avut
57.004 turiști din Spania, iar în 2011
ne-au vizitat ţara 54.700 de turiști spa-
nioli, conform directorului Ofi ciului de
Turism al României la Madrid, Bogdan
Iosif.
Eminescu, neuitat de asociaţia Dor Român
La fel ca și în anii trecuți, Asociația socio-culturală Dor Român din Arganda del
Rey organizează celebrarea zilei lui Mihai Eminescu pe 18 ianuarie, la Conservato-
rul Montserrat Caballé din Arganda del Rey (Camino del Molino s/n).
În prima parte se vor recita poezii din creația lui Mihai Eminescu și se vor inter-
preta cântece transpuse de pe poeziile lui. În partea a doua, oamenii de cultură
Gelu Vlașin și George Vinţan vor vorbi despre temele operei marelui poet.
6 ÎN SPANIA 16.01 - 22.01.2014
Șomerii de lungă durată care și-au
terminat ajutorul sau subsidiul de șo-
maj și stau peste 90 de zile dintr-un an
în afara Spaniei își pierd dreptul la aco-
perirea sanitară spaniolă. Măsura a in-
trat în vigoare pe1 ianuarie și îi afectea-
ză mai ales pe cetăţenii străini din UE.
Amendamentul a fost inclus în legea
22/2013 a Bugetului General al Statului
pentru 2014 și s-a publicat în BOE pe 26
decembrie anul trecut.
Surse din PP au declarat că unicul
scop al amendamentului este regula-
rizarea multor persoane, majoritatea
străini din UE, care în perioada de boom
a economiei spaniole au cotizat la sis-
temul de Securitate Socială și în urma
crizei și-au pierdut locul de muncă, ul-
terior întorcându-se în ţara de origine.
„Cu legea în mână, acești șomeri de
lungă durată aveau dreptul ca trata-
mentele lor în orice altă ţară să fi e plăti-
te de Spania tot restul vieţii lor”, a spus
deputatul PP Rubén Moreno.
Acesta a explicat că, dacă acești ce-
tăţeni continuă să locuiască în Spania,
chiar dacă sunt șomeri și nu primesc
nici un ajutor, nici subsidiu, au dreptul
să primească asistenţă sanitară publică
gratuită în Spania.
Acest amendament nu îi include pe
tinerii care studiază în afara Spaniei,
cei care au burse Erasmus, nici pe spa-
niolii care fac turism. Nu rămân „în nici
un moment” fără asistenţă sanitară,
conform deputatului, pentru că pot să
solicite cardul sanitar european pentru
a primi asistenţa sanitară necesară pe
durata șederii lor în altă ţară din UE sau,
dacă preferă, au posibilitatea să se în-
toarcă în Spania pentru a fi trataţi.
Cardul sanitar european nu este
valabil când deplasarea are ca scop
primirea unui tratament medical, nici
nu este documentul adecvat când o
persoană își mută rezidenţa obișnuită
pe teritoriul altui stat membru. Când
cineva are rezidenţa într-un alt stat,
acesta îi oferă acoperire sanitară, la fel
cum se întâmplă cu spaniolii care sunt
angajaţi în altă ţară, a spus deputatul
popular.
Comunităţile autonome Asturias și
Andalucía, ambele guvernate de PSOE,
au anunţat marţi că intenţionează să
menţină asistenţa sanitară șomerilor
care nu mai primesc ajutor și locuiesc
mai mult de trei luni în străinătate.
Șomerii care stau peste 3 luni în altă ţară pierd
dreptul la asistenţă sanitară publică
Mai bine fără sex decât fără engleză Cei 1.700 de spanioli
întrebaţi de Cambridge
University Press în 2013
au spus că ar fi dispuși
la (aproape) orice în
schimbul posibilităţii
de a vorbi engleza ca
un nativ. Dintre aceș-
tia, 38% dintre ei au
mărturisit că ar putea renunţa la sex
un an. 98% dintre cei 980 de profesori
de engleză care au participat la noua
ediţie a sondajului de opinie consideră
că materialele video continuă să fi e un
instrument foarte util de învăţare.
Analiza din 2013 arată că dacă ar
exista o pastilă miraculoasă capabilă
să îţi permită să stăpânești engleza,
ar avea un succes comercial asigurat,
chiar dacă ar costa
10.000 de euro. În
Extremadura ar fi cei
mai mulţi cumpără-
tori, 71% dintre cei
întrebaţi în această re-
giune declarând că ar
da acești bani, faţă de
52% dintre cei din Rio-
ja. În ciuda acestei dorinţe de a apela la
magie, doar 27% dintre cei întrebaţi au
afi rmat că studiază engleza.
Pentru mulţi este principala dorinţă
din acest an – 57% și-au pus-o în gând
– dar opt din zece spanioli consideră că
aceste idei nu se vor materializa. Deși
77% consideră engleza o temă nere-
zolvată, aproape jumătate (45%) cred
că vorbesc engleza mai bine decât pre-
ședintele Guvernului, Mariano Rajoy.
Metoda folosită cel mai des de au-
todidacţi este ascultarea cântecelor în
engleză (64%), cu toate că 50% dintre
cei întrebaţi au mărturisit că au simulat
într-un concert că știau versurile unui
cântec. Filmele în versiunea origina-
lă reprezintă o altă metodă extinsă,
aproape opt din zece spanioli conside-
rând că dacă acestea nu ar fi dublate,
nivelul mediu de engleză s-ar îmbună-
tăţi.
Între alte resurse sunt cititul cărţilor
și știrilor în engleză, folosirea aplicaţii-
lor pentru dispozitive mobile. Mai pu-
ţin de a cincea parte dintre cei întrebaţi
au spus că iau ore (20%), fac schimburi
(9%) sau stau o perioadă în străinătate
(7%). 24% dintre spanioli au spus că o
relaţie cu un străin i-a ajutat să învețe
engleza.
Înregistrarea menajerelor
s-a blocat anul trecut S-a semnalat o înrăutăţire a situaţiei lor după
intrarea în vigoare a noului regim, acum doi ani Munca la negru în case nu mai
iese la lumină la fel de repede ca
la intrarea în vigoare în 2012 a legii
ce i-a integrat pe lucrătorii în case
în regimul general de Securitate
Socială. În primul an de aplicare,
numărul înregistrărilor a crescut
semnifi cativ, cu peste 100.000. Dar,
odată cu trecerea lunilor, creșterea
numărului de persoane care cotizează tinde să ajungă la zero. În decembrie
anul trecut, cele 423.821 de angajate înregistrate în medie însemnau cu doar
1,9% mai mult decât în anul anterior. Conform Analizei Populaţiei Active, nu-
mărul total al persoanelor care lucrează în serviciul domestic a fost de 679.600
în trimestrul al treilea din 2013, aceasta fi ind ultima cifră disponibilă.
Persoanele care lucrează în sector atrag atenţia asupra înrăutăţirii situaţiei
lor în ultimele luni, cel mai mult fi ind afectate cele care lucrează cu ora.
„Încă din 2012 au început să scadă salariile pentru că multe familii au scos
din salariu suma pe care trebuiau să o plătească la Securitatea Socială, și totul
s-a înrăutăţit. O cauză este criza, dar trebuie amintită și schimbarea pe care
a făcut-o Guvernul acum un an, eliminând obligaţia ca angajatorul să facă
formalitatea. Acum mulţi dau în preţ închis și noi trebuie să facem formali-
tăţile și să plătim tot”, a spus Graciela Gallego, președinta platformei Servicio
Doméstico Activo (Sedoac). „Și multe străine trebuie să accepte orice pentru
că trebuie să cotizeze pentru a nu pierde cardul sanitar. Sunt persoane care
încasează cinci euro pe oră și nu ajung la salariul minim cu zece ore de muncă”,
a adăugat.
Din 2012, angajatele în casă nu mai au un regim special de cotizare, ci sunt
integrate în regimul general, din care fac parte majoritatea angajaţilor. Schim-
barea, ce a venit odată cu reforma pensiilor stabilită în 2011 de Guvernul so-
cialist, sindicate și fi rme, s-a tradus pentru familii și angajate în obligaţia de a
cotiza chiar dacă lucrau doar o oră pe lună (înainte era opţional până la 20 de
ore pe lună). Trebuia să o facă angajatorul (familia) și acesta era responsabil de
efectuarea formalităţilor.
După un an, noul guvern a schimbat prevederile. A menţinut obligaţia pen-
tru ambele părţi de a cotiza de la prima oră, dar a făcut-o responsabilă pe
angajată să vireze cotizaţia întreagă – cota angajatorului și cea a lucrătorului
– dacă lucrează mai puţin de 60 de ore pe lună într-o casă. Dacă nu se respectă
acest lucru, responsabilitatea este împărţită; totuși, angajatorul poate să o evi-
te dacă dovedește că a plătit salariul și partea corespunzătoare din cotizaţie.
Schimbarea din 2012 a stimulat înscrierea într-un sector unde, până atunci,
se observa că mai mult de jumătate din muncă era „la negru” dacă se compa-
rau cifrele din sistemul de Securitate Socială cu cele ale Analizei Populaţiei
Active. Într-un an, numărul de cotizaţii a crescut cu aproape 120.000. Ritmul
s-a menţinut în primul trimestru, dar, odată cu trecerea lunilor, viteza a scăzut
până la o creștere medie de puţin mai mult de 8.000 de înscrieri.
„Am avertizat Guvernul că așa avea să se întâmple”, a declarat secretara
pentru Politică Socială din UGT, Carmen López. Totuși, aceasta recunoaște că
această scădere a fost infl uenţată nu doar de schimbarea în legislaţie, ci și de
situaţia economică.
Daniel Izuzquiza, de la Centro Pueblos Unidos din Madrid, ce oferă asistenţă
imigranţilor, consideră că nu există voință politică. „Pentru a continua crește-
rea trebuie să facem un efort constant pentru că nu este vorba doar de o ches-
tiune tehnică, ci și de o schimbare de mentalitate în ceea ce privește valoarea
muncii în casă”.
Infanta Cristina va declara După decizia apărării de a nu face
recurs, judecătorul cazului Nóos,
José Castro, a înaintat citaţia pentru
Infanta Cristina pentru 8 februarie,
la ora 10. Iniţial, infanta, acuzată de
spălare de bani și fraudă fiscală, fu-
sese citată pentru 8 martie.
Castro a stabilit data de 8 februa-
rie pentru a fi „timp suficient pentru
montarea dispozitivelor de securi-
tate obligatorii” și pentru ca părţile
„să aibă o anticipare rezonabilă care
să le garanteze posibilitatea de asis-
tenţă”.
Cristina de Borbón a decis să re-
nunţe la dreptul la recurs și a anun-
ţat, sâmbăta trecută, că se va pre-
zenta în faţa unui judecător la data
care va fi desemnată, au declarat pe
11 ianuarie avocaţii săi, într-un co-
municat.
PUBLICITATE 16.01 - 22.01.2014 7
�������������� ���������������������������������������������������*�
Sigue Money Transfer������������������������������������������ �����������������**
���������������***�
��������
!�"���� ���������������"�����#���������������$��% !��#��������������#�����������&����$�������������$� ��������������������"�������������&�% '�����������������&�%
8 SOCIETATE 16.01 - 22.01.2014
Cum se expulzează un european din UE Difi cultăţile economice au făcut
unele state din UE să întărească un
drept recunoscut foarte ambiguu
de legislaţia UE: să expulzeze cetă-
ţeni din alte state membre ce repre-
zintă o „povară prea mare” pentru
sistem. Este o măsură pe care o au
în legi aproape jumătate din statele
membre. Dar în practică este im-
posibil să certifi ci expulzarea unui
cetăţean comunitar și, mai ales, să-l
faci să nu se mai întoarcă, scrie El
País.
Belgia este una dintre ţările care
au regularizat și înăsprit această po-
sibilitate. Această ţară, recunoscută
de Comisia Europeană drept una
dintre ţările cele mai generoase în
materie de politici de azil pentru
refugiaţi din ţări terţe, a accelerat
practica, până acum puţin timp,
rară, de expulzare de cetăţeni co-
munitari. Deși datele iniţiale pre-
zentau un număr mai mic, autori-
tăţile belgiene au emis anul trecut
ordine de ieșire pentru 4.812 cetă-
ţeni UE, conform datelor oferite de
Biroul pentru Străini din Guvernul
belgian.
Spaniolii au fost anul trecut a cin-
cea comunitate cu cele mai multe
expulzări, după români, bulgari,
olandezi și francezi. În total, 291 de
cetăţeni spanioli au primit ordin de
a pleca din Belgia.
Însă să arăţi ușa unui european
cu drepturi depline nu este la fel
cu a o face în faţa oricărui străin.
Un purtător de cuvânt al Biroului
pentru Străini a explicat diferenţe-
le. Când autorităţile demonstrează
că persoana reprezintă „o povară
prea mare” pentru sistemul social
(de exemplu, dacă nu a lucrat mult
timp și folosește ajutoare sociale),
se emite un ordin de expulzare, ce
poate fi sau nu acceptat. În caz de
rezistenţă, nu se recurge la forţă:
pur și simplu i se închid toate sur-
sele ofi ciale într-o ţară unde este
fundamental să ai un contract de
închiriere sau de cumpărare pentru
a te înregistra la Primărie sau ca să ai
acces la servicii sanitare, educaţie și
toate ajutoarele sociale. Însă nimic
nu te împiedică să rămâi pe terito-
riul ţării, să pleci într-o altă ţară din
UE sau să te întorci în Belgia. În plus,
întotdeauna ai dreptul să faci recurs
și să întârzii astfel procesul.
Atât în Belgia, cât și în orice stat
membru UE, după trei luni de rezi-
denţă cetăţeanul trebuie să dove-
dească că îndeplinește una din ur-
mătoarele patru condiţii: lucrează
(sau își caută activ de muncă dacă a
rămas în șomaj); are sufi ciente mij-
loace de întreţinere și o asigurare
de sănătate; studiază sau se va reu-
ni cu o rudă ce îndeplinește condi-
ţiile minime.
Procesul de expulzare este foar-
te diferit pentru străinii din afara
UE. Funcţionarii de la Biroul pentru
Străini certifi că că un cetăţean cu
ordin de expulzare a plecat din ţară
și, în cazuri extreme, acesta este
dus într-un centru unde așteaptă
să fi e expulzat.
Această posibilitate este de ne-
gândit pentru cetăţenii comunitari,
deși ambiguitatea directivei ce le
regularizează drepturile de rezi-
denţă face ca 13 ţări din Uniune –
între care, pe lângă Belgia, Germa-
nia, Franţa, Italia, Austria și Irlanda
– să facă expulzări. Textul explică
faptul că cetăţenii europeni vor pu-
tea trăi liber într-o altă ţară din UE
cu condiţia să nu devină „o povară
prea mare pentru asistenţa socială
a statului unde au venit”.
Isabel Villar, profesoară de Drept
la Universitatea din Cádiz, a expli-
cat că ceea ce se întâmplă în Belgia
Fundaţia Integración y Solidaridad
caută 30 de familii voluntare din Co-
munitatea Madrid care să primească
în iulie și august copii refugiaţi din
Georgia și, posibil, Cecenia.
Cu această iniţiativă, fundaţia vrea
să ofere acestor copii o oportunita-
te de a se bucura de o experiență în
Spania, să cunoască alte perspective
și să iasă pentru un timp din situaţia
lor difi cilă.
De la începutul acestui program, în
1996, această organizaţie a oferit va-
canţe speciale unui număr de aproa-
pe 1.500 de copii din Caucaz, a decla-
rat pentru Servimedia președintele
Fundaţiei Integración y Solidaridad,
Julio García Carpio, care a calculat că,
la fel ca în ediţiile anterioare, în aceas-
tă vară se vor putea primi aproximativ
30 de cazuri, cu toate că „nu există o
limită de familii”. „În funcţie de numă-
rul de familii la care vom ajunge se vor
primi copii”.
García Carpio a explicat că familii-
le care vor să primească un copil nu
trebuie să aibă un profi l special, „ci să
vrea să ajute și să-i iubească pe acești
copii ca pe copiii lor; ar fi mai bine să
aibă copii, dar nu vom pune piedici
dacă nu au”.
Prima dată când vin în Spania, copiii
refugiaţi au, în general, aproximativ
opt ani, și pot repeta experienţa până
ce împlinesc 18 ani. Dacă se întorc
obișnuiesc să vină la familiile care i-au
primit prima dată.
Fundaţia spune că pentru aceste
familii este vorba de o experienţă ce
îmbogăţește, ce te ajută să descoperi
alte culturi și, mai ales, pentru dez-
voltarea la copii a unor valori precum
solidaritatea, respectul faţă de alte
și în alte state este o interpretare in-
corectă a expresiei „sarcină excesi-
vă pentru ţară”. Villar a argumentat
că, în caz de expulzare, autorităţile
trebuie să ofere „exhaustiv” motive-
le pe care se bazează decizia lor și
să aplice criteriul de proporţionali-
tate, mai ales dacă este vorba de o
familie cu copii mici.
Pablo González, profesor de
Drept Administrativ la Universita-
tea Complutense din Madrid, con-
sideră aceste expulzări ca o posibi-
litate „prevăzută în mod expres” în
legislaţia comunitară, cu toate că el
cere să se analizeze „foarte atent”
abuzurile ce ar putea să aibă loc.
Un purtător de cuvânt comunitar
a vorbit de această versiune, asi-
gurând că expulzările din Belgia se
bazează pe dreptul comunitar.
Comisia Europeană încearcă să
frâneze fenomenul. De luni între-
gi Bruxelles-ul le amintește ţări-
lor membre că libera circulaţie a
cetățenilor este un pilon elementar
al UE și că, pe baza cifrelor, mobi-
litatea a generat mult mai multe
benefi cii decât prejudicii proiec-
tului comunitar. Dar populismul
ce monopolizează dezbaterile pu-
blice din unele ţări prinde repede
rădăcini.
Comisarul pentru Muncă și Afa-
ceri Sociale, László Andor, a pre-
zentat luni un ghid în care se arată
cărui stat îi corespunde, în fi ecare
caz, oferirea de securitate socială
cetăţeanului rezident într-un stat
membru. Bruxelles-ul încearcă să
defi nească mai bine conceptul de
rezidenţă obișnuită și drepturile
pe care le implică. Ghidul prezintă
cazuri practice pentru a calma ne-
mulţumirile din ţări precum Marea
Britanie, Germania și Olanda cu pri-
vire la așa-numitul turism pentru
ajutoare, pe care l-ar practica eu-
ropenii mai săraci. Schimbând ter-
menii unui caz tipic, Comisia spune
că dacă un britanic se pensionează
în Portugalia și își petrece cea mai
mare parte a timpului acolo, reșe-
dinţa sa obișnuită va fi portugheză,
chiar dacă are în continuare imobile
și alte legături cu Marea Britanie.
Se caută familii pentru copii refugiaţi din Caucaz grupuri sociale sau etnice, empatia
sau egalitatea.
Odată ce familiile au fost accepta-
te, sunt informate despre cum să se
comporte cu copilul pe care urmează
să-l primească. „Este vorba mai ales de
înlăturarea teme-
rilor, pentru că fa-
miliile nu știu cum
se vor descurca.
Noi le explicăm
cum să faciliteze
convieţuirea și să
evite șocul cul-
tural”, a adăugat
președintele fun-
daţiei Integración y Solidaridad.
Familiile interesate să participe în
acest program pot contacta fun-
daţia la numărul de telefon 91 300
80 47 sau la adresa de e-mail info@
fi nsol.es.
Belgia forţează ieșirea unor cetăţeni comunitari consideraţi o „povară prea mare” pentru stat
9ROMÂNI ÎN SPANIA 16.01 - 22.01.2014
„Faptul că am lucrări e un rezultat al muncii mele de atâţia ani” „Nu se mai cumpără apartamen-
te noi, oamenii le modernizează pe
cele pe care le au”, spune Macedon
Botârlă, de peste cinci ani autóno-mo. „Construcţiile vor merge în-
totdeauna. Da, este adevărat, din
cauza crizei, nu se mai construieș-
te. Dar ce face lumea? Își moderni-
zează locuinţele pe care le are. Și
aici intervin eu, care fac zidărie,
instalaţii sanitare și electrice, zu-
grăvesc… Omul este interesat să
îi intre în casă o echipă care face
tot. Nu pentru ziduri să vină cine-
va, apoi să vină instalatorii, apoi
zugravii... Eu iau lucrarea ca un tot.
De aceea oamenii sunt mulţumiţi.
Am făcut de la case rurale, la apar-
tamente în centrul Madridului.
Dezbrăcăm tot apartamentul și îl
facem din nou, îi dăm o nouă via-
ţă. Omul preferă această variantă,
plătind 20.000-30.000 de euro, de-
cât să cumpere un apartament, cu
credit bancar. Acum se face utilul,
necesarul”, explică Mache, așa cum
îi spun prietenii.
Deși mai toată lumea caută dis-
perată de muncă în toate părţile,
el are lucrări programate chiar
pentru toamnă. „De curând m-a
sunat cineva pentru care lucrasem
acum câţiva ani. Mi-a spus că ar
vrea să-i dea fratelui lui, din Bur-
gos, numărul meu de telefon. I-am
spus că nu pot în perioada dorită,
ci în toamnă. A acceptat. Cred că
o recomandare este cea mai bună
publicitate”.
Pe lângă munca bine făcută, to-
tuși mai există o explicaţie pentru
faptul că are de lucru într-o peri-
oadă atât de dificilă. Mărturisește
că de câţiva ani colaborează cu
un arhitect în casa căruia a lucrat
când era angajat într-o firmă de
construcţii. „Am lucrări atât pentru
că sunt recomandat, dar și pentru
că îmi dă proiecte un arhitect în
casa căruia am muncit când eram
în firmă. Când a aflat că lucrez pe
cont propriu, omul m-a căutat. Îmi
dă lucrări, renovăm apartamente.
Datorită lui am avut de lucru câţiva
ani la rând și am și acum. Faptul că
am lucrări îl văd ca un rezultat al
muncii mele de atâţia ani”.
Consideră că pentru a face trea-
bă bună este important să ai școa-
lă în domeniu. „Firma în care am
lucrat până în februarie 2008 a în-
ceput să aibă probleme pentru că
proprietarul ei nu era în domeniu.
Lucrase într-o firmă de telefonie
și voia să facă construcţii. Firma a
mers bine cât a avut de zugrăvit
câteva sute de vile, dar când s-a
terminat cu asta și a trebuit să în-
cepem renovări de jos până sus,
nu s-a mai descurcat. Zugravii au
plecat, pentru că nu știau de toate
în construcţii… A început să întâr-
zie cu banii… Și chiar dacă eu, ca
encargado, îmi făceam treaba, nu
a fost suficient. Așa m-am decis să
lucrez pe cont propriu. Eu pot ri-
dica o casă de jos până sus, lucrez
din 1976 în construcții. Și, deși în
ţară făcusem studii în domeniu
(zidar/zugrav, maistru), m-am per-
fecţionat și aici. Am făcut câteva
cursuri – școala de maiștri în con-
strucţii, un curs de topografie... Cu
toate că de-a lungul timpului, pe
lângă România, am muncit și în
Rusia, și în Germania, am conside-
rat că aveam nevoie de aceste cur-
suri pentru a face faţă cerinţelor
de aici. Îmi place foarte mult ceea
ce fac. Dacă cuiva îi place ceea ce
face, să continue. Și dacă se mai și
perfecţionează…”, spune. „Aveam
deja clienţi care mă chemau să
lucrez după program. Dar acest lu-
cru nu l-am făcut niciodată cât am
fost în firmă. Nu am vrut să o tră-
dez. Le-am spus de fiecare dată să
vorbească cu șeful meu. Nu voiam
să «fur» munca șefului și celorlalţi
colegi”, adaugă.
Când are lucrări mari lucrează
cu câţiva meseriași buni, „pentru
că nu poţi totdeauna singur, chiar
dacă știi de toate. Lucrez împreună
cu doi-trei băieţi. Sunt meseriași
buni.
Împreună facem treabă, pentru
că oamenii sunt devotaţi”.
Ca orice muncă pe care vrei să o
faci bine, este stresantă. Sprijinul
îi e familia. „Soţia mea este o opti-
mistă convinsă, o luptătoare, ea ne
dă aripi mie și copiilor”.
Și ei, ca mulţi alţii, și-au cumpă-
rat casă în Spania înainte de a veni
criza. „În 2006 eu și soţia ne-am
spus: De ce să plătim chirie când
copiii vor să rămână aici și putem
investi bani într-o casă proprieta-
te? Era o idee bună în acea vreme.
Și ne-am cumpărat casă într-o edi-
ficiu cu patru apartamente din Mo-
rata de Tajuña”.
Mărturisește că au avut perioade
dificile, în care ipoteca ajunsese la
1.400 de euro.
Însă acum, că a coborât Euri-
bor-ul și a și mers la bancă pentru
a pune piciorul în prag, spune că
este bine. „Euforia de început tre-
ce… Am avut rate lunare de câte
1.400 de euro. Și am plătit… Dar
apoi am vorbit cu directorul băn-
cii și am ajuns la un acord. Datorită
faptului că ni s-a eliminat suelo,
acum plătim sub 1.000. Dar un sa-
lariu încă se duce pe ipotecă…”.
Prin prisma zilei de azi, conside-
ră că luându-și casă a făcut o inves-
tiţie sau a intrat într-o belea? „Cred
că este o investiţie, dar pe termen
foarte lung. Într-un fel este bine,
cât timp suntem sănătoși și avem
de muncă. Am făcut o prostie că
am cumpărat casa atunci. Că dacă
am fi așteptat câţiva ani… Dar cine
se gândea că vor veni vremurile
acestea? Casa s-a devalorizat mult,
dar, ca să nu ne doară capul, mai
bine să nu ne mai gândim… Multă
lume a luat în acea perioadă hipo-
tecas basura. Ne consolăm că nu
am fost singurii păcăliţi de bancă
și că vom fi sănătoși, vom putea
munci și vom lăsa ceva după noi”.
În edificiu, din patru vecini, nu-
mai ei sunt străini. „Ne înţelegem
foarte bine cu vecinii, cu toată lu-
mea. Întotdeauna mi-a plăcut am-
bianţa, să fiu bine cu toată lumea.
Pentru că m-am integrat, pentru că
dau tot ca să fac ceea ce aș fi făcut
și acasă la mine, dau tot pentru so-
cietatea aceasta, consider că m-am
integrat, că sfinţesc locul, că sunt
de-al lor. Cred că primordial pentru
un străin care vine într-o ţară străi-
nă este să se integreze”, spune.
Totuși, suferă că atunci când vor-
bește cu mama sa la telefon, aceas-
ta plânge. „Mă doare sufletul când
o aud. Tot am spus că merg în ţară,
dar nu am putut. Suntem cinci
fraţi. Eu și o soră suntem în Spania,
avem un frate în Italia și două su-
rori în ţară. La vară vom merge cu
siguranţă, pentru că se însoară bă-
iatul cel mic. Nu pot aduce aici toa-
te datinile din ţară, pe lângă faptul
că acolo avem familia”. Adaugă: „Și
aici avem mulţi prieteni, probabil o
să vină mulţi și de aici, pentru că și
noi am fost la nunţi…”
„Trebuie să fim integraţi, dar n-o
să fim niciodată spanioli, cum n-o
să fim niciodată americani. Sun-
tem foarte hotărâţi să menţinem
tradiţiile noastre și limba română.
De aceea ne-am și înscris într-o
asociaţie socio-culturală din Ar-
ganda del Rey: Dor Român. Chiar
dacă am lucrat toată săptămâna
până noaptea târziu, soţia lucrează
și sâmbăta până la 13.30, sâmbăta
după-amiază mergem la asociaţie.
Facem cor, dansuri, cenaclu literar,
avem grupul Femina, o formaţie de
muzică populară, ba chiar și o so-
prană, ce va cânta pe 18 ianuarie,
la sărbătorirea zilei lui Eminescu.
De multe ori, după o săptămână
«nebună» de lucru, eu și soţia abia
așteptăm să mergem la asociaţie.
Familia și munca mea sunt impor-
tante, dar la fel este și marea fami-
lie a românilor”.
Ana-Maria Cornilă
10 ÎN ROMÂNIA 16.01 - 22.01.2014
Aeroportul Suceava a fost închis pentru modernizareAeroportul Suceava a fost închis
pentru modernizare începând de luni,
lucrările fi ind realizate printr-un pro-
iect de 105 milioane de lei din fonduri
europene.
Președintele Consiliului Judeţean
(CJ) Suceava, Cătălin Nechifor, a decla-
rat, luni, că Aeroportul Suceava a fost
închis, fi ind începute deja lucrările de
modernizare a pistei de aterizare-de-
colare, deși, iniţial, acestea trebuiau
demarate în 15 ianuarie.
„Aeroportul a fost închis de luni
pentru lucrările de modernizare și
va fi redeschis în toamnă”, a spus
Nechifor.
Programul iniţial pre-
vedea ca lucrările la pistă
să se deruleze în etape, cu
menţinerea aeroportului
operaţional, însă autorită-
ţile sucevene au susţinut
că acest mod de lucru
prelungea prea mult data
la care s-ar fi fi nalizat pro-
iectul și ridica și costurile,
astfel că Romatsa a reco-
mandat ca lucrările să fi e
realizate cu aeroportul închis.
În aceste condiţii pista și platforme-
le adiacente vor fi demolate complet,
după care vor începe lucrările de exca-
vare pentru noua pistă, la o adâncime
de 1,65 metri, pe o lungime de 2.460
de metri și cu o lăţime de 45 de metri.
Ulterior, va fi construit stratul de re-
Peste 81.000 de copii aveau, la sfâr-
șitul lunii septembrie a anului trecut,
cel puţin un părinte plecat la muncă
în străinătate, rezultă din datele cen-
tralizate de Direcţia pentru Protecţia
Copilului din Ministerul Muncii și co-
municate la solicitarea Mediafax.
Potrivit datelor transmise agenţiei
Mediafax, la sfârșitul celui de-al trei-
lea trimestru al anului trecut, 59.774
de familii aveau cel puţin un mem-
bru care muncea în străinătate, iar în
16.197 dintre acestea ambii părinţi
erau plecaţi din ţară.
În total, 81.439 de copii erau afec-
taţi de fenomenul migraţiei părinţilor,
22.892 dintre ei provenind din cele
16.197 de familii în care ambii părinţi
au ales să muncească în străinătate.
Din cei 22.892 de minori rămași în
România fără niciunul dintre părinţi,
21.753 sunt în grija rudelor până la
gradul IV, fără măsură de protecţie
iar 1.014 sunt în sistemul de protec-
ţie specială: 160 la asistent maternal,
220 în centre de plasament, 565 la
rude de până la gradul IV, 69 la alte
familii sau persoane, iar 125 sunt în
alte situaţii.
Alte 35.370 de familii, cu 48.042 de
copii, au unul dintre părinţi plecat în
străinătate. Dintre acești copii, 1.520
sunt în sistemul de protecţie specială,
conform datelor centralizate.
Din aceleași date mai rezultă că
sunt 8.207 familii cu părinte unic sus-
ţinător plecat la muncă în străinătate,
cu 10.505 copii. Dintre aceștia, 9.226
sunt în îngrijirea rudelor până la gra-
dul IV, fără măsură de protecţie, iar
1.217 sunt în sistemul de protecţie
specială: 229 la asistent maternal, 276
în centre de plasament, 625 la rude
de până la gradul IV, iar 87 la alte fa-
milii sau persoane.
Toţi părinţii care merg să munceas-
că în străinătate, indiferent dacă plea-
că să își caute de lucru sau au deja
contract de muncă, trebuie să anunţe
la serviciul de asistenţă socială cu cine
rămân copiii lor în ţară.
Obligaţia de a notifi ca serviciul pu-
blic de asistenţă socială nu mai revi-
ne doar persoanelor care pleacă în
străinătate cu contract de muncă,
așa cum era prevăzut până la apro-
barea Legii 257/2013, ci tuturor. Le-
gea 257/2013 pentru modifi carea
și completarea Legii 272/2004 pri-
vind protecţia drepturilor copilului
obligă toţi părinţii care își lasă copiii
singuri acasă, când pleacă la muncă
în străinătate, să notifi ce serviciul
public de asistenţă socială (SPAS)
de care aparţin cu cel puţin 40 de
zile înainte și să desemneze o per-
soană care se va ocupa de aceștia.
Până la aprobarea Legii 257/2013,
acest lucru era reglementat prin-
tr-un ordin și viza doar părinţii care
plecau în străinătate cu contract de
muncă, nu și pe cei care munceau la
negru sau pe cei care plecau pentru
a-și căuta o slujbă.
„Notifi carea va conţine, în mod
obligatoriu, desemnarea persoanei
care se ocupă de întreţinerea copi-
lului pe perioada absenţei părinţilor
sau tutorelui, după caz. Confi rmarea
persoanei în întreţinerea căreia va ră-
mâne copilul se efectuează de către
instanţa de tutelă. Persoana desem-
nată trebuie să facă parte din familia
extinsă, să aibă minimum 18 ani și
să îndeplinească condiţiile mate-
riale și garanţiile morale necesare
creșterii și îngrijirii unui copil”, se
Primarul Timișoarei vrea
indicatoare care să arate
prezenţa câinilor fără stăpâniPrimarul Timișoarei, Nicolae Robu,
afi rmă că vrea să monteze indicatoa-
re care să semnaleze prezenţa câini-
lor fără stăpân în zonele din muni-
cipiu considerate „periculoase” din
acest punct de vedere.
Primarul Nicolae Robu a declarat,
marţi, într-o conferinţă de presă, că
Primăria va pune indicatoare în mai
multe zone din municipiu, conside-
rate periculoase din cauza câinilor
fără stăpân.
„Cineva mi-a făcut o sugestie, să
punem niște indicatoare, să deter-
minăm lumea să nu mai circule prin
zonă. Vom pune indicatoare în zone-
le care ne sunt semnalate ca fi ind pe-
riculoase. Dacă aţi asistat vreodată la
descinderile echipelor de hingheri, e
greu de descins, pentru că oamenii
de pază se opun, pentru că ei văd
acei câini drept pază. Să și răs-
pundă atunci. Cei ce sunt muș-
caţi nu trebuie să se plângă de
Primărie, să se plângă de acei
oameni responsabili. De acolo
(din spatele Gării de Nord - n.r.)
au fost prinși circa 25 de câini,
au fost ridicaţi, dar vin alţii,
pentru că au lăsat deschisă
poarta și vin alţii”, a declarat
arată în noua formă a legii.
Persoana căreia urmează să îi
fie delegată autoritatea părinteas-
că își dă acordul personal, în faţa
instanţei, iar cererea de delegare
a drepturilor și îndatoririlor părin-
tești va fi soluţionată în trei zile de
la depunerea acesteia. Hotărârea
va cuprinde menţionarea expresă
a drepturilor și îndatoririlor care se
deleagă și perioada pentru care are
loc delegarea.
Actul normativ mai prevede că
serviciile publice de asistenţă soci-
ală organizate la nivelul municipi-
ilor, orașelor și comunelor trebuie
să asigure persoanelor desemnate
consiliere și informare cu privire
la răspunderea pentru creșterea și
asigurarea dezvoltării copilului pe
o perioadă de șase luni.
În lege se mai arată că instanţa va
dispune delegarea temporară a au-
torităţii părintești cu privire la copil,
pe durata lipsei părinţilor, dar nu
mai mult de un an.
Peste 81.000 de copii au cel puţin un părinte plecat să muncească în străinătate
Nicolae Robu.
El nu a putut spune câte astfel de
indicatoare vor fi instalate în oraș și
nici cum vor arăta acestea.
„Câinii s-au grupat în haite, rar mai
vezi prin oraș câini izolaţi. Sunt în hai-
te, eu am văzut în miez de noapte,
am văzut o haită de nouă câini, i-am
numărat din mașină. Legea e lege,
eu mai primesc pe Facebook sesizări
și solicitări de la oameni, dar legea e
lege. Să fi e foarte limpede, cineva răs-
punde, din momentul în care legea
intră în vigoare, administraţia publică
răspunde, dacă mai sunt găsiţi câini
pe stradă și dacă se consumă bani cu
câinii în adăpost”, a spus Robu.
De la sfârșitul lunii decembrie, doi
bărbaţi au ajuns la spital după ce au
fost atacaţi de câini fără stăpân, în
zona Gării de Nord din Timișoara.
zistenţă și turnat stratul de
mixtură asfaltică elastică.
Lucrările de moderniza-
re la aeroportul sucevean
sunt realizate prin trei
proiecte, unul fi nanţat de
Romatsa, care instalează
aparatura de control și tra-
fi c aerian, unul de moder-
nizare a pistei și a sistemu-
lui de balizaj, fi nanţat de
Uniunea Europeană, și un
proiect de modernizare a aerogării, cu
fondurile Consiliului Judeţean.
Prin proiectul cu fi nanţare euro-
peană asigurat prin POS-Transpor-
turi se modernizează pista de rulare,
balizajul, se construiește un nou turn
de control și se pregătește terenul în
vederea amplasării sistemului de na-
vigaţie tip ILS.
Autorităţile sucevene au început
negocieri cu mai multe fi rme care să
opereze de pe aeroportul sucevean
după fi nalizarea modernizărilor, una
dintre destinaţiile avute în vedere fi -
ind Torino, dar sunt vizate și alte des-
tinaţii europene.
Totodată, autorităţile au discutat cu
operatori din Austria care doresc să
lanseze un program turistic în Bucovi-
na pentru turiști austrieci.
CÂMPUL MUNCII16.01 - 22.01.2014 11
Confebask: Cotizaţiile sociale ale fi rmelor „pun în pericol” angajaţii Președintele Confebask (Confe-
deración Empresarial Vasca), Miguel
Ángel Lujua, a asigurat, în ceea ce
privește creșterea cotizațiilor sociale
pentru fi rme, lucrători pe cont pro-
priu și salariaţi, că mărirea pentru fi r-
me a costurilor posturilor de muncă
„le pune pe acestea din urmă în peri-
col sau, cel puţin, nu ușurează înfi in-
ţarea acestora”.
Pe blogul său, Lujua a scris că ulti-
mele decizii adoptate de Guvernul
spaniol în materie de Securitate So-
cială, cu ridicarea cotizaţiilor sociale
pentru fi rme, lucrători pe cont pro-
priu și salariaţi, provoacă, „o impor-
tantă întrebare cu privire la forma în
care se dă prioritate nevoilor econo-
miei noastre”.
După ce a amintit de situaţia „difi ci-
lă” a încasărilor la Securitatea Socială
și a „logicelor eforturi” pe care trebu-
ie să le facă Guvernul pentru a garan-
ta sustenabilitatea, Lujua a adăugat
că „orice decizie are consecinţe”.
Președintele Confederaţiei Oame-
nilor de Afaceri din País Vasco a atras
atenţia că se prevede că reducerea
numărului de cotizanţi la sistemul de
Securitate Socială de la începutul cri-
zei și creșterea numărului ajutoarelor
vor duce în 2014 la un defi cit de 11
miliarde de euro.
În ultimii ani s-au tot adoptat dife-
rite măsuri pentru întărirea pilonilor
contributivi ai sistemului, deși, anali-
zând încasările prevăzute, se pare că
a primat obiectivul de a se colecta cât
mai mult.
Responsabilul Confebask a asigurat
că „se provoacă efecte nefavorabile”
asupra fi rmelor, în special a întreprin-
derilor mici și mijlocii și a lucrătorilor
pe cont propriu, „care văd cum li se
măresc poverile cotizaţiilor la Secu-
ritatea Socială, care sunt între cele
mai mari din Europa, și costurile din
alte sectoare (fi nanciar, fi scal, energe-
tic), și ele mai ridicate decât cele ale
concurenţei, fi indu-le tot mai greu să
supraviețuiască”.
Lujua consideră că „efectul per-
vers” se înregistrează asupra locurilor
de muncă, deoarece să crești unei
fi rme costul unui post de muncă „îl
pune direct pe acesta în pericol sau,
cel puţin, nu îi ușurează înfi inţarea”.
„Să crești contribuţiile fi rmelor
pentru a genera sau menţine fi ecare
loc de muncă și să separi noi venituri
de salarii nu pare, pe de altă parte, cel
mai bun mod de a ajuta la depășirea
crizei, la recuperarea economică, nici
la dorita creștere a încasărilor”, a adă-
ugat.
De asemenea, a spus că măsurile lu-
De când au dreptul angajaţii pe durată
determinată la suplimente pentru vechime? Juzgado de lo Social numărul 25
din Madrid consideră că angajaţi-
lor pe durată determinată trebuie
să li se recunoască suplimentele
pentru vechime de la începutul re-
laţiei de muncă și nu doar din mo-
mentul în care li se face contract
pe durată nedeterminată. Aceasta
este o sentinţă ce dă dreptate Fe-
deraţiei Metalului din UGT (MCA-
UGT) în procesul contra Robert
Bosch España, Fabrica din Madrid,
ce a făcut recurs la hotărârea jude-
cătorească. Firma de piese a fost
dată în judecată de UGT pentru că
nu a plătit angajaţilor cu contract
pe durată determinată suplimen-
tul de vechime din ziua în care au
început să lucreze pentru firmă cu
diferite contracte pe durată deter-
minată.
Conform UGT, Bosch a folosit
data la care lucrătorilor li s-a făcut
contract pe durată nedeterminată
45 de absolvenţi de facultate
pentru a fi responsabili
comerciali în CarrefourLa Fundación Universitaria
para el Desarrollo de la Provin-
cia de Córdoba (FUNDECOR)
caută 45 de tineri absolvenţi de
universitate care să lucreze ca
responsabili comerciali în lanţul
de supermarketuri Carrefour.
Înscrierile se termină pe 17 ia-
nuarie.
Candidaţii trebuie să fi e licenţiaţi în ADE, Empresariales, Drept, Economie,
Veterinaria, Farmacie și Știinţa și Tehnologia Alimentelor. Experienţa și cunoaș-
terea de limbi străine sunt un atu.
Candidaţii trebuie să se poată deplasa pe tot teritoriul Spaniei, să aibă car-
net de conducere și mașină proprie. De asemenea, sunt necesare cunoștinţe
de informatică, la nivel de Microsoft Offi ce.
Cei selecţionaţi se vor ocupa de gestiuni și mobilizarea echipelor, între al-
tele.
Se oferă angajare imediată, contract pe durată nedeterminată și un salariu
între 19.900 și 23.000 de euro, conform portalparados.es.
Cei interesaţi de această ofertă de muncă trebuie să solicite o programare la
Servicio de Orientación din FUNDECOR, pentru a primi mai multe informaţii și
ca să se înscrie la selecţie.
Mai multe informaţii despre ofertă sunt pe pagina web a Casino Cirsa Va-lencia.
pentru a li se aplica suplimentul
pentru vechime. Sindicatul a de-
nunţat că acest lucru a dus la un
„prejudiciu economic” lucrătorilor
când au încasat plusurile prevăzu-
te în acordul colectiv (de exemplu,
sporul de noapte, de toxicitate).
MCA-UGT a solicitat firmei să re-
cunoască vechimea tuturor lucră-
torilor afectaţi în funcţie de tota-
litatea serviciilor efective realizate
și cu orice tip de contract.
ate par să aibă „și mai
puţin sens” dacă ob-
servăm că în alte ţări
europene fi scalitatea
și datoriile sociale ţin
cont mai mult de „cri-
terii relaţionate cu im-
pulsionarea creșterii
economice, reactivare
și crearea de locuri de
muncă decât de un
obiectiv legat doar de
încasări”.
„Să pui în spatele
fi rmelor și creării de
locuri de muncă defi citele și disfunc-
ţionalităţile sistemului nu pare să fi e
soluţia pe termen mediu și lung pen-
tru prezentele probleme de sustena-
bilitate. Ba din contra, doar cu fi rme
competitive vom putea genera locuri
de muncă, doar cu consum, investiţii
și creștere ce impulsionează dezvol-
tarea vom avea garantate resursele
publice ce răspund statului bunăs-
tării”, a adăugat. „Da, este vorba de
priorităţi stringente, dar și de sensibi-
litate, viziune de viitor, logică și pru-
denţă”, a încheiat Lujua.
170 de posturi pentru informaţii fi scale la telefon Compania Konecta BTO va oferi serviciul de informaţii tele-
fonice ale Fiscului (Agencia Tributaria). Informaţia a fost publi-
cată în BOE. Un total de 170 de agenţi vor oferi acest serviciu,
pe durata campaniei de declarare a veniturilor (aprilie-iunie)
urmând să li se alăture peste 500.
Konecta prevede să răspundă la mai mult de șase milioane
de convorbiri relaţionate cu acest serviciu fi scal, prin agenţii
săi din platformele din Madrid și Barcelona, pe durata între-
gului an. Informaţiile vor fi oferite atât în castiliană, cât și în
limbile coofi ciale pentru convorbirile ce provin din Cataluña,
Comunidad Valencia, Galicia și Insulele Baleare.
Înfi inţată acum 14 ani, Konecta prevede ca acest an să gene-
reze 1.900 de posturi de muncă doar în Spania. Are sediul cen-
tral în Alcobendas (Madrid). Oferă servicii de lucru cu publicul,
gestionarea încasărilor, marketing, vânzări etc.
Ofertele de muncă disponibile sunt pe pagina sa web. Nike face angajări pentru
noul magazin din Alcorcón Firma de încălţăminte și îmbrăcăminte sport Nike angajează personal pen-
tru cel mai mare magazin al său în Spania, ce este situat în Parque Oeste din
Alcorcón și se va deschide la sfârșitul lunii februarie.
Nike caută vânzători, șefi de depozit, directori și asistenţi.
Candidaţii trebuie să fi e persoane dinamice, pasionate de Nike, cu experi-
enţă în comerţ și/sau lucrul cu publicul și disponibilitate pentru a lucra du-
pă-amiaza și la sfârșit de săptămână. În cazul celor ce vor să fi e gerentes și
asistenţi, se cere cel puţin diplomă de bacalaureat.
Magazinul Nike din Alcorcón va avea format outlet. De 1.800 de metri pă-
traţi, este cel mai mare dintre magazinele pe care le are marca Nike în Spania.
Pentru mai multe informaţii și ca să participaţi la procesul de selecţie, acce-
saţi pagina web Nike.
Dunkin’Coff ee va deschide
20 de noi localuri în 2014 Firma Dunkin’Coff ee va deschide în acest an 20 de noi localuri în Spania.
Anul trecut a deschis 39 de puncte în Spania – 12 în Cataluña și 18 în Madrid.
Consilierul delegat al fi rmei, Sergio Rivas, consideră că se vor extinde și în
următorii cinci ani.
Persoanele care doresc să lucreze la Dunkin’Coff ee își pot trimite CV-ul prin
intermediul paginii web a companiei.
12 SPORT 16.01 - 22.01.2014
Fostul portar al echipei naționale
Silviu Lung s-a ales cu dosar penal
pentru ucidere din culpă și vătăma-
re corporală în urma unui accident
în care a fost implicat, mier-
curea trecută, în apropierea
orașului Craiova.
Polițiștii de la Biroul Rutier
Dolj au început urmărirea
penală după ce mașina con-
dusă de Silviu Lung a intrat
pe contrasens și a provocat
accidentul în urma căruia un
om și-a pierdut viața, iar alţi
doi au fost răniți.
Silviu Lung riscă o pedeap-
să între unu și cinci ani de în-
chisoare dacă va fi găsit vinovat.
Accidentul a avut loc pe drumul
european E 79, ce leagă Craiova de
Calafat, în localitatea Radovani. Ma-
șina lui Silviu Lung se deplasa din-
spre Calafat spre Craiova, iar cea-
laltă dinspre Craiova spre Moţăţei,
localitatea de domiciliu a șoferului
decedat și a celor doi fraţi răniţi. Co-
piii terminaseră orele la un liceu din
Craiova și erau transportaţi acasă
de către tatăl lor.
Silviu Lung a fost testat de oame-
nii legii cu aparatul etilotest, rezul-
tatul fi ind negativ.
„Unul dintre autoturisme a intrat
pe contrasens și a intrat în coliziu-
ne cu altul care se deplasa din sens
opus, fi ind vorba de o coliziune
frontală. Autoturismul Mercedes a
pătruns pe contrasens, cel puţin așa
se pare. Se va dispune efectuarea
unei expertize care va stabili atât
cauzele, cât și viteza de deplasare și
posibilităţile de evitare”, a declarat
purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj, Alin
Apostol, la Sport.ro.
Fostul portar al echipei naționale
a fost rănit la nas și la frunte, fi ind
internat în Secţia de Neurochirurgie
a Spitalului Judeţean Craiova, pe
care l-a părăsit, joi, fără a avea avizul
medicilor, care anunţaseră că îl vor
externa vineri.
„Pacientul nu a fost externat, dar
a părăsit spitalul la ora 14.30, fără
avizul medicilor”, a declarat pen-
tru Mediafax purtătorul de cuvânt
al Spitalului Judeţean din Craiova,
Cristina Geormăneanu.
„Am fost anunţat de asistenta șefă
Silviu Lung a provocat un grav accident rutier
Sportivi din 15 ţări, la Cupa Mondială
de escaladă pe gheaţă de la BușteniAproape 80 de sportivi din 15 ţări participă, în această săptămână, la Cupa Mon-
dială de escaladă pe gheaţă care se desfășoară, începând de miercuri, în staţiunea
Bușteni. Un număr de 77 de sportivi din Azerbaijan, Canada, Cehia, Coreea, Elveţia,
Franţa, Iran, Italia, Japonia, Marea Britanie, Rusia, Slovenia, SUA, Ucraina și România
participă la Cupa Mondială de Căţărare pe Gheaţă ce are loc la Bușteni, la baza
pârtiei Kalinderu.
Competiţia este organizată de Clubul Alpin Român și Primăria Bușteni și se des-
fășoară sub egida Uniunii Internaţionale a Asociaţiilor de Alpinism.
Concursul are două probe, de viteză și de difi cultate, iar fi ecare dintre acestea se
desfășoară pe două categorii, respectiv masculin și feminin. Probele se desfășoară
pe parcursul a patru zile, de miercuri până sâmbătă, în mai multe etape, respectiv
califi cări, semifi nale și fi nale. Competiţia se desfășoară pe structuri artifi ciale de 25
de metri înălţime, acoperite parţial cu gheaţă. Structura pentru proba de difi culta-
te este considerată de unii sportivi de top printre cele mai grele din lume.
Valoarea totală a premiilor acordate câștigătorilor este de 10.000 de euro.
Potrivit organizatorilor, prima etapă a Cupei Mondiale de anul acesta s-a des-
fășurat în Coreea de Sud, înaintea etapei din România, iar următoarele etape vor
avea loc, după etapa din România, în Elveţia, Franţa, Italia și Rusia.
în jurul orei 14.30 că în momentul în
care au fost să facă medicaţia anal-
gezică a pacientului nu a mai fost
găsit în salon la acea oră. Conform
regulilor, în momentul respectiv pe
foaie s-a specifi cat că este plecat
din spital și a fost făcută externarea
din calculator. Externarea în princi-
piu s-a discutat să fi e pentru vineri
dimineaţă. Din punct de vedere
administrativ nu este nici un fel
de problemă. Din punct de vedere
medical, pacientul își asumă aceste
riscuri cu tot ce înseamnă compli-
caţii și așa mai departe”, a declarat
Bogdan Fănuţă, managerul SJU Cra-
iova.
Silviu Lung și-a reluat, luni, acti-
vitatea de antrenor cu portarii la CS
Universitatea Craiova.
Odată cu reunirea lotului CS Uni-
versitatea, Silviu Lung a revenit la
antrenamente.
„A fost un accident nefericit,
suntem șoferi majoritatea, știm ce
înseamnă să pleci la un drum lung,
ne rugăm să nu se întâmple un ac-
cident nimănui. Din păcate, în acci-
dentul respectiv și-a pierdut viaţa
o persoană și el este foarte afectat
de acest lucru. Am discutat mult în
ultima perioadă cu el, de-asta, am
insistat să vină încă de aseară (n.r.
duminică) să stea cu noi. El are ne-
voie de noi, noi avem nevoie de el”,
a declarat Gheorghiţă Geolgău, di-
rector general al CS Universitatea.
Silviu Lung, în vârstă de 57 de ani,
a fost portar al echipei naţionale de
fotbal, dar și la Steaua București și
Universitatea Craiova. Lung a evo-
luat și la echipa naţională a Româ-
niei, în 77 de meciuri, făcând parte
din lotul României la Euro 1984 și la
Campionatul Mondial din 1990.
În prezent, Silviu Lung este antre-
nor cu portarii la CS Universitatea
Craiova.
Mijlocașul stelist Alexandru Bo-
urceanu a fost desemnat fotbalistul
anului de către jucătorii din prime-
le trei ligi din România, acesta fi ind
premiat, vinerea trecută, la gala
AFAN, eveniment ce a avut loc la un
Hotelul Howard Johnson.
La această categorie au mai fost
nominalizaţi Vlad Chiricheș (Totten-
ham) și Lucian Sânmărtean (FC Vas-
lui).
Premiile acordate vineri seară la
gala AFAN au fost următoarele:
Cel mai bun tânăr jucător: Nico-
lae Stanciu. Au mai fost nominalizaţi
Gabriel Iancu și Dorin Rotariu.
Cel mai bun portar: Ciprian Tă-
tărușanu. Au mai fost nominalizaţi
Cristian Bălgrădean și Mario Felgu-
erias.
Cel mai bun fundaș: Florin Gardoș
și Vlad Chiricheș - la egalitate. A mai
fost nominalizat Alexandru Măţel.
Cel mai bun mijlocaș: Alexandru
Bourceanu. Au mai fost nominalizaţi
Cristian Tănase și Lucian Sânmăr-
tean.
Cel mai bun atacant: Constantin
Budescu. Au mai fost nominalizaţi
Raul Rusescu și Jeremy Bokila.
Cea mai bună jucătoare de fot-bal: Ștefania Iulia Vătafu
Cel mai bun jucător străin: Eric
de Oliveira. Au mai fost nomina-
lizaţi Jeremy Bokila și Lukasz Szu-
kal.
Cel mai bun antrenor: Lauren-
ţiu Reghecampf. Au mai fost no-
minalizaţi Cristian Pustai și Cosmin
Contra.
Premiul pentru întreaga carieră
fotbalistică: Ionel Dănciulescu
Cel mai bun arbitru: Alexandru
Tudor. Au mai fost nominalizaţi
Cristian Balaj și Istvan Kovacs.
Cel mai bun conducător de club: Cornel Șfaiţer (FC Botoșani)
Cel mai bun jurnalist: Cătălin To-
lontan (Gazeta Sporturilor)
Cel mai bun moderator TV: Va-
lentin Moraru (Digi Sport)
Sindicalistul anului: Adrian Câm-
peanu (jucător la CF Brăila)
Premiu special: Elena Cochet
(consilier juridic FRF)
Alexandru Bourceanu, jucătorul anului
Atacantul Adrian Mutu a fost
prezentat ofi cial de clubul Petrolul
Ploiești într-o conferinţă de presă,
marţi, la Stadionul Ilie Oană.
După conferinţa de presă, fotba-
listul a fost prezentat și în faţa su-
porterilor echipei Petrolul.
La 24 noiembrie, atacantul Adri-
an Mutu a anunţat că din ianuarie
2014 va semna un contract valabil
un an și jumătate cu formaţia Petro-
lul Ploiești, urmând să fi e împrumu-
tat pe această perioadă de la gru-
parea AC Ajaccio.
Mutu, împrumutat de Petrolul Ploiești
Al treilea campionat european de
snooker organizat în RomâniaPeste 150 de concurenţi din cel puţin 20 de ţări vor participa la Campionatul Eu-
ropean de snooker – juniori și seniori echipe, la București, în perioada 18-29 martie,
se arată într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.
„Este al treilea campionat european de snooker organizat în România, prece-
dentele având loc în 2006, la Constanţa, respectiv în 2010, în București. De data
aceasta vorbim de o premieră, fi ind două campionate în același timp: juniori, re-
spectiv seniori echipe. Este o dovadă de potenţialitate și indică o încredere pe care
ne-o acordă asociaţia europeană de profi l. Rezultatele noastre, obţinute în special
începând cu 2007, anul înfi inţării Federaţiei Române de Snooker, alături de evaluă-
rile la care am fost supuși de către organizaţia europeană, denotă faptul că suntem
validaţi din punct de vedere al potenţialului la standardele europene de a organiza
un astfel de eveniment. Ţara organiza-
toare are ocazia de a aduce un număr
semnifi cativ de jucători în acest turneu,
iar, pe de altă parte, pe plan naţional
crește vizibilitatea publică a snooker-
ului”, a declarat Francisc Tobă, președin-
tele Federaţiei Române de Snooker.
Campionatul de juniori va avea loc
între 18 și 23 martie, iar cel de seniori
(bărbaţi, femei și master) între 23 și 29
martie. Alături de cei peste 150 de par-
ticipanţi, în București se vor afl a și 26 de
arbitri internaţionali de snooker.
Campionatul European de Snooker
– Juniori (Under 21) și cel de Seniori
Echipe – categoria amatori se vor des-
fășura în Complexul Hotelier Caro din
București, fi ind organizate de Federaţia
Română de Snooker și EBSA - Asociaţia
Europeană de Biliard și Snooker. Eveni-
mentele vor fi susţinute în parteneriat
cu Innovation Travel. La 23 martie, In-
novation Travel va organiza o Gală Na-
ţională dedicată Snooker-ului, la care
vor fi invitate, pe lângă participanţi și
organizatori, personalităţi din lumea
culturii, sportului, turismului, politicii și
reprezentanţi ai mass-media.
13ASTRE16.01 - 22.01.2014
Potrivit zodiacului chinezesc, de pe 31 ianuarie 2014 va începe anul Calului de Lemn, care se va încheia pe 18 februarie 2015. Acest simbol reprezintă un nou început pe mai multe planuri (personal, profesio-nal, fi nanciar), iar cele mai avan-tajate persoane sunt cele creative, care au o viziune diferită asupra lu-crurilor. Anul Calului de Lemn te va ajuta să rezolvi anumite probleme, să evoluezi, să-ţi găsești drumul în viaţă și să realizezi măcar o parte din ceea ce îţi dorești, indiferent de semnul care te guvernează.
ZODIA ȘOBOLAN Anul nașterii: 1900, 1912, 1924, 1936, 1948, 1960, 1972, 1984, 1996, 2008Numele chinezesc: ShuAnotimpul: iarnaLuna: decembrie
Șobolanul știe să se bucure de
plăcerile vieţii. Este mare amator de
mâncăruri rafi nate și cunoscător al
vinurilor bune. E curios din fi re, în
legatură cu orice subiect, și simte
repede când e rost de un câstig. Are
o imaginaţie bogată, care îl îndeam-
nă să iasă din rutina zilnică punând
la cale tot felul de mici surprize,
spre bucuria prietenilor. Familia Șo-
bolanului este încântată de dragos-
tea sa ocrotitoare, de devotamentul
total.
Șobolanul are o personalitate
carismatică și stie să se învăluie
într-o aură de mister. Are obiceiul
de a intra în relaţii cu oameni care
îl pot ajuta, cel puţin la început (ca
un adevărat oportunist). Dar uneori
se formează o prietenie sinceră și
solidă.
Este fi del în dragoste si devotat
prietenilor. De obicei, Șobolanul
are prieteni destul de puţini, pen-
tru că îi alege cu multă grijă. Dacă
e cazul, știe cum să obţină de la ei
tot ce vrea. Are o abilitate înnăscută
de a-i manipula pe cei din jur fără
scrupule și fără să se simtă vreo cli-
pă vinovat.
Neîncrezator din fi re, Șobolanul
este secretos în ceea ce priveste via-
ţa sa personală. Este hipersensibil și
nu suportă să fi e luat peste picior
sau să i se facă reproșuri. Dacă se
simte ameninţat cât de puţin, devi-
ne imediat agresiv și atacă primul.
Trebuie să fi e atent să nu se arate
prea cinic, pentru că îi poate deran-
ja pe cei din jur. De asemenea, este
foarte pretenţios și are tendinţa de
a fi excesiv de critic.
ZODIA BIVOL Anul nașterii: 1901, 1913, 1925, 1937, 1949, 1961, 1973, 1985, 1997, 2009Numele chinezesc: NiuAnotimpul: iarnaLuna: ianuarie
Bivolul este adeptul proverbului
„graba strică treabă”. Trece prin via-
ţă cu hotărâre și bun-simţ. Iubește
natura și munca în aer liber. Respec-
tă traditiile, e un om „așezat”, care
caută locurile linistite.
Te poţi baza pe stabilitatea Bivo-
lului, ca și pe forţa sa interioară. Este
umanitar, loial, cinstit, credincios și
integru. Nimic nu îl face să dea în-
apoi odată ce a luat o decizie și nu
renunţă la cuvântul dat, mergând
până la încăpăţânare. De regulă,
Bivolul îsi ascunde sentimentele,
mai ales când este îndrăgostit, de
teamă să nu fi e respins. Nu îi este
frică de singuratate și preferă să-și
petreacă serile într-o căsuţă linisti-
tă, la ţară, decât într-o cafenea plină
de agitaţie.
Bivolul nu este tocmai diplomat,
ba chiar e cam prea „dintr-o buca-
tă”: spune totul pe șleau, fără ezi-
tare. Dacă este atacat de cineva,
ripostează imediat, ca un taur, gata
să împungă.
Cei care îl rănesc, ca și cei apropi-
ati, trebuie să fi e atenţi: poartă pică
multă vreme (chiar prea multă) și
niciodată nu uită un nume sau un
chip. Întotdeauna se răzbună, chiar
peste ani și ani. Un lucru e clar: nu
știe să piardă și nu suportă eșecul.
ZODIA TIGRU Anul nașterii: 1902, 1914, 1926, 1938, 1950, 1962, 1974, 1986, 1998, 2010Numele chinezesc: HuAnotimpul: iarnaLuna: februarie
Tigrul are o nestăvilită poftă de
viaţă și nu-i lipsesc mijloacele pen-
tru a-și face parte. Averile îl lasă rece,
dar se dă în vânt după aventuri care
îi pun puterile la încercare. Nimic nu
îi poate sta în cale, nici situaţiile ne-
prevazute, nici pericolul.
Tigrul ia hotărâri în funcţie de im-
pulsul de moment, ascultând mai
mult glasul inimii decât pe cel al
raţiunii. Entuziasmul său neînfricat
îi mobilizează pe cei din jur. Oa-
menii sunt gata să-l urmeze până
la capătul pamântului, numai ca să
fi e părtași la visurile și proiectele lui
ambiţioase, prin care urmăreste în
primul rând să evadeze din mono-
tonia vieţii de zi cu zi.
Această extravaganţă merge
mână în mână cu nevoia Tigrului de
a comanda: îi place să fi e ascultat
fără crâcnire. Cei care îndrăznesc
să-i conteste autoritatea ar face
bine să se păzească: riscă să încase-
ze zgârieturi urâte.
Excesiv în toate, comportamentul
Tigrului trădează forţa emoţiilor ce îl
animă: pasiunea și înverșunarea fac
parte din viaţa lui de zi cu zi. Când
cineva încearcă să îl vâre în cușcă,
înnebunește de furie.
Aventurier neobosit, Tigrul îsi
construiește viaţa din întâmplările
și ocaziile care i se ivesc, profi tând
de fi ecare șansă cu o îndrăzneală
aproape inconștientă. Din acest
motiv, este imprevizibil și nu prea
reușește să îi facă pe cei din jur să se
simtă în siguranţă.
ZODIA IEPURE Anul nasterii: 1903, 1915, 1927, 1939, 1951, 1963, 1975, 1987, 1999, 2011Numele chinezesc: TuAnotimpul: primăvaraLuna: martie
Iepurele este un personaj plin de
viaţă, dar „asezat”, calm și realist. Își
folosește inteligenţa pentru a-și crea
un adăpost după gustul lui, unde se
izolează de tot ce nu suportă: dez-
ordine, certuri, indiscreţii, angoasă,
zarvă și ură. De aici și un defect al
lui: tendinţa de a fugi la adăpost de
îndată ce apare un confl ict.
Este diplomat în societate, ex-
trem de curtenitor și de o eleganţă
ce îi farmecă pe cei din jur. Știe să
asculte, iar ceilalţi sunt gata să îi
împărtășească secretele lor. Totuși,
Iepurele consideră că fi ecare trebu-
ie să-și rezolve singur problemele și
nu se amestecă în treburile celorlalţi
decât dacă nu are încotro.
Sub blana moale a Iepurelui se
ascunde o persoană calmă, hotărâ-
tă, care poate ieși din orice situaţie.
Efuziunile sentimentale și emoţiile
tumultoase îl stingheresc. În situaţii
de criză, Iepurele adoptă o atitudi-
ne logică și destul de detașată, care
poate lăsa impresia că este indife-
rent sau cinic.
De fapt, aspiraţia Iepurelui pen-
tru liniște și pace este mai presus de
toate. Ceea ce-și dorește este tihna
unui loc care îi va tulbura cel mai
puţin lumea interioară: după refl ec-
ţii îndelungate, își poate construi
universul care i se potrivește cel mai
bine. Estet și erudit, îi place să se
adânceasca în lecturi și să petreacă
serile în compania celor apropiaţi.
ZODIA DRAGON Anul nașterii: 1904, 1916, 1928, 1940, 1952, 1964, 1976, 1988, 2000, 2012
Zodiacul chinezesc 2014 - Partea I
Numele chinezesc: LongAnotimpul: primăvaraLuna: aprilie
Dragonul e născut pentru a fi stă-
pân absolut, strălucitor și excepţio-
nal. Ca și aprigul Dragon mitic, este
un războinic înnăscut și înfl ăcarează
inimile în calea lui.
Dragonul este un mare coman-
dant, la bine și la greu. Trebuie să
fi e respectat atunci când vorbește,
admirat când acţionează și ascultat
când comandă. O energie impetu-
oasă îi animă fi ecare acţiune: este
gata să accepte orice provocare, să
lupte pentru putere și să doboare
toate obstacolele care îi ies în cale.
Dacă se întâmplă să dea greș, nu
va recunoaște niciodată că a fost
învins. Din această umilinţă se va
naște o nouă dorinţă de a cuceri.
Ca un razboinic neobosit ce este,
Dragonul devine mai puternic cu fi -
ecare înfrângere și mai invincibil cu
fi ecare rană.
Dragonul este foarte exigent cu
ceilalţi, dar destul de îngăduitor cu
sine. Rar vezi un Dragon să-și recu-
noască greselile... Este plin de el și
consideră că i se cuvine tot ce este
mai bun.
Inteligent, lucid și clarvazator,
Dragonul bate cu pumnul în masă
atunci când interlocutorul nu-i îm-
părtășește punctul de vedere.
Pentru Dragon, viaţa este o mare
aventură. Nu înţelege și nu suportă
când cei din jurul său nu au ambi-
ţie.
ZODIA ȘARPE Anul nașterii: 1905, 1917, 1929, 1941, 1953, 1965, 1977, 1989, 2001, 2013Numele chinezesc: SheAnotimpul: primăvaraLuna: mai
Șarpele este un maestru cuceritor
de inimi. Așa cum a încântat-o pe
Eva din vechime, tot așa reușeste
să-i facă pe cei din jur să-și piardă
capul. Rafi nat, amuzant și seducă-
tor, Șarpele străluceste în societate
cu inteligenţa și spiritul său.
Întelepciunea Șarpelui este pro-
verbială, iar fi lozofi a lui de viaţă
este aparte. Intuitiv și lucid în toate
situaţiile, devine rezervat în conver-
saţii. Preferă să tacă mai tot timpul
și să-și ţină gândurile pentru el. To-
tusi, dacă se abordează un subiect
abstract, nu ezită să se exprime, ui-
mindu-și și seducându-și audienţa
cu cunoștinţele sale.
Șarpele este o fi inţă cu sânge
rece. Îi face placere să se implice în
intrigi și combinaţii, dar îsi rezervă
lungi perioade de timp pentru le-
neveală.
Este capabil să rezolve în câte-
va ore ceea ce altora le-ar lua zile
întregi. Când se apucă de treabă,
Șarpele este teribil de efi cient, mai
ales când lucrează singur și în ritmul
său, asa cum îi place. Se mișcă mai
repede decât ceilalţi, pentru că știe
cum să se strecoare printre și peste
obstacole.
Dacă n-ar fi și veninos, Șarpele nu
și-ar merita numele. Își atacă inami-
cii cu comentarii mușcătoare și nu îi
lasă în pace până nu și-a satisfăcut
setea de răzbunare. E un dușman
de temut, așa că e mult mai bine să
te străduiești să ţi-l faci prieten...
Continuă în numărul viitor
MUNCĂOferte: - Domn singur, caut doamnă de 45-55 ani,
pt. a lucra împreună ca matrimonio. Avem
deja loc de muncă, plătit bine. Trebuie să
știe să gătească mâncare spaniolă. Tel.: 697
726 258
Cerere: - Auxiliar de enfermeria, cu experienţă, caut
de muncă în spitale, clinici, cămine de bă-
trâni sau la domiciliu. Comunitatea Madrid.
Tel.: 658 548 907
- Caut de lucru ca menajeră cu ora sau ca ex-
ternă, să îngrijesc copii, persoane în vârstă.
Comunitatea Madrid. Tel.: 611 315 463
- Șofer profesionist, toate categoriile, caut
de muncă în toată Spania. Am CAP + ADR.
Tel.: 617 158 309
- Caut de lucru în orice domeniu în Comuni-
tatea Madrid. Tel.: 642 602 682
- Șofer profesionist, toate categoriile, caut
de muncă în toată Spania. Am ADR. Tel.: 642
730 136
- Doamnă cu multă experienţă în menaj, cu
recomandări, caut de muncă după-amiaza,
cu ora sau permanent, în Comunitatea Ma-
drid. Tel.: 642 849 438
ÎNCHIRIERI Cerere: - Caut să închiriez un apartament de 2 ca-
mere în zona sud a Comunităţii Madrid. Do-
resc să vorbesc direct cu proprietarul. Tel.:
671 921 348 (inclusiv WhatsApp)
Oferte: - Închiriez cameră mobilată, cu baie proprie,
în Villaverde Alto, în urbanizaţie cu piscină,
pentru o familie sau o femeie. Linia 3 de me-
trou și Renfe Cercanias C 5-zona A. Ambient
familial. Se roagă seriozitate. Tel.: 627 811
546, 670 851 529
- Închiriez 2 camere în Madrid, zona Atocha
Renfe. Pt. câte 2 femei în fi ecare cameră. Preţ
negociabil. Tel.: 687 620 927
- Închiriez cameră în Coslada, aproape de
gară, pt. o persoană. Internet, ieftin, puţine
persoane în casă. Tel.: 642 638 968
- Închiriez cameră în Madrid, aproape de sta-
ţia de metrou Legazpi (L 3 și L 6). Suntem 2
persoane în casă. Economic, curăţenie. Ofer
și cer seriozitate. Anunţ valabil și pt. la sfârșit
de săptămână, pt. una sau 2 persoane. Tel.:
633 296 657
- Se închiriază 2 camere foarte mari, ambele
cu armario empotrado mare, foarte lumi-
noase (etajul 6 din 13). Apartamentul are
120 mp, bucătărie mare, 3 dormitoare și 2
băi, este complet mobilat și recent renovat.
Avem portar. Apartamentul este în Aluche,
la 5 minute de metrou și tren, iar autobuzul
îl avem la ușa urbanizaţiei . Tel.: 677 362 971
(inclusiv WhatsApp)
- Închiriez apartament în Cabanillas del
Campo, 3 camere, mobilat, renovat, preţ ne-
gociabil. Tel.: 651 680 025
- Închiriez cameră mobilată în Madrid, Pa-
rque de los Estados (L 7). Preţ: 180 euro +
cheltuieli. De pe orice dată. Suntem puţine
persoane în casă. Tel.: 642 875 496
- Închiriez cameră pt. o persoană în Madrid,
zona Las Rosas (L 2), de pe 1 februarie. Tel.:
672 989 192
- Închiriez cameră în Leganés, aproape de
staţia de metrou Julian Besteiro, unei per-
soane serioase, care lucrează. Condiţii foar-
te bune, persoane puţine în casă, liniște. 150
€. Tel.: 642 281 982, 911 823 494
- Închiriez cameră în Fuenlabrada, aproape
de staţia de metrou și de tren, Carrefour, Día.
Dintre cheltuieli se plătește doar lumina. De
pe orice dată. Tel.: 602 441 896, 662 342 029
- Închiriez cameră în Alcalá de Henares, zona
Chorillo. Căldura este de la asociaţie. Tel.:
617 816 603
- Se închiriază cameră cu pat dublu, pt. una
sau două fete, în Alcorcón. Aproape de Ren-
fe și metrou. Pt. o fată: 140 euro, cu cheltuieli
incluse. Pt. două: 220 euro, cu cheltuieli in-
cluse. Tel.: 650 469 435
- Închiriez cameră în Coslada: pt. 2 interne,
14 ANUNŢURI 16.01 - 22.01.2014
Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 13.00-19.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: [email protected]
la sfârșit de săptămână – 160 €, cu cheltuieli
incluse; pt. o persoană, permanent – 150 €,
cu cheltuieli incluse. Caut persoane nefumă-
toare. Tel.: 688 467 704
- Închiriez cameră în Alcalá de Henares, ave-
nida Reyes Católicos. Tel.: 642 628 487
- Închiriez cameră mare, mobilată, condiţii
foarte bune, 2 persoane în casă, în Madrid,
García Noblejas (L 7). Pt. o persoană: 180
euro; pt. două: 200 euro. Anunţ valabil și pt.
o internă. Tel.: 685 523 973
- Închiriez cameră în Madrid, Marqués de
Vadillo (L 5), pt. o persoană. Condiţii bune,
doar 3 persoane în casă, curăţenie, liniște.
Tel.: 633 839 105
- Închiriez cameră mare în San Fernando,
pt. 2 persoane sau o femeie. 150 euro pt. o
persoană. 200 euro, pentru două. Tel.: 628
912 022
- Închiriez cameră de matrimonio în Coslada,
aproape de tren și metrou, de pe 1 februarie.
Suntem 5 persoane în casă. 200 euro. Tel.:
662 477 015, 642 727 611
VÂNZĂRI- Vând secadora și o placă de inducţie. Tel.:
642 628 487
- Vând teren intravilan în Timișoara – Dum-
brăviţa – 701 mp, zonă rezidenţială, FS 19 m.
Tel.: 617 158 309
- Se vinde automobil Mitsubishi Galant
GLSI 16V, 4 uși, an 1997, puţini km și în stare
ireproșabilă, motor de 137 CP, tapițerie de
pluș, este dotat cu toate opțiunile, în plus,
are vopsea metalizată și lăcuită, fără nici o
zgârietură, roţile, distribuția, setul ambre-
iaj, amortizoarele, noi și cu facturi. Mașina
este cumpărată de nouă, are doar un sin-
gur proprietar, este spațioasă și se conduce
cu ușurință. ITV-ul, la zi. Preț: 1.850 euro, cu
acte. Tel.: 642 744 035
- Urgent vând casă 2 corpuri izolate termic,
termopan, toate utilităţile, suprafaţă con-
struită – 100 mp, 3 intrări, 5 camere, 3 bu-
cătării + living, 3 băi dotate; teren 840 mp;
garaje, fântână, în jud. Prahova, la 15 km de
Ploiești. Tel.: 0040/760 724 820, 0040/768
268 170
- Vând Opel Astra, break, din 2001, vișiniu,
motor turbo diesel 1700, ITV, asigurare la zi.
Tel.: 600 718 821
MATRIMONIALE- Domn, 40 ani, 1,80 m, 78 kg, fără obligaţii
familiale, doresc să cunosc o doamnă de
vârstă apropiată, de preferinţă, zodia Fecioa-
ră, Scorpion sau Pești, pt. o relaţie stabilă.
Comunitatea Madrid. Tel.: 642 774 066
- Bărbat de 44 de ani, din Comunitatea Ma-
drid, înalt, fi zic plăcut, serviciu stabil, doresc
să cunosc o femeie până la 42 de ani, cu ca-
racteristici asemănătoare, pentru o relație
serioasă. Sunt din zona Ardealului. Ofer și
cer seriozitate maximă. Tel.: 603 141 712. E-
mail: [email protected]
- Tânăr, 34 ani, caut relație serioasă cu tânără
din Zaragoza. Tel.: 722 722 065
- Spaniol din Madrid, 38 ani, pianist, pasionat
de fi lm, plimbări, discuţii, vreau să cunosc o
tânără româncă pentru prietenie sau poate
mai mult. Tel.: 647 733 924. Am WhatsApp.
E-mail: [email protected]
- Domn, 56 ani, 1,78 m, caut o doamnă seri-
oasă, ca să ne merităm reciproc. Comunita-
tea Madrid. Tel.: 697 726 258
- Domn, 55 ani, 1,80 m, sincer, fără obligaţii,
șaten, iubitor, romantic, glumeţ, antialcoolic,
doresc să cunosc o creștină similară mie ca
să începem o relaţie stabilă, bazată pe încre-
dere și iubire. Rog și ofer multă seriozitate.
Tel.: 642 660 476
- Tânăr, 30 ani, 1,75 m, 80 kg, din Madrid,
liniștit, sunt în căutarea unei tinere de vârstă
apropiată pentru o relație serioasă. Tel.: 642
REDACTORI ŞI COLABORATORI:
Ana-Maria CornilăMarin TraşcăNeli Dancu Daniel Sorin Brumă
Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.
REDACŢIA:
Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri e-mail: [email protected]ăptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. AV-192-2005Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173
Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fi ecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)
Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.
716 399. Folosesc WhatsApp.
- Domn din Comunitatea Madrid, aș dori
să cunosc o doamnă din Spania pentru o
relație de prietenie, eventual căsătorie. Am
55 ani, sunt serios și aș dori ca partenera să
fi e la fel. Îmi plac femeile mici de statură și
slăbuțe. Eu am 1,72 m. Tel.: 608 923 552
- Tânăr spaniol, educat, muncitor, fără pro-
bleme economice și fără obligaţii familiale,
caut tânără serioasă pt. relaţie stabilă și de
durată. Tel.: 608 909 239
- Bărbat, 45 ani, 1,70 m, fără obligaţii, caut
femeie de 35-40 ani, pt. a-mi întemeia o fa-
milie. Tel.: 637 092 992
- Ardeleancă văduvă, doresc să cunosc un
bărbat sincer și serios, de 55-60 ani, pt. o
relaţie bazată pe încredere și respect. Urăsc
minciuna și alcoolul. Comunitatea Madrid.
Tel.: 603 194 494
- Domn de 43 ani, singur, sincer și serios,
caut doamnă serioasă, sinceră, singură, fără
obligaţii, din Arad, pt. o relaţie de prietenie și
pt. a întemeia o familie pt. totdeauna. Aven-
turierele să se abţină. Fără bipuri. Comunita-
tea Madrid. Tel.: 634 098 402
- Tânăr, 39 ani, titrat, alură sportivă, aș dori să
găsesc și eu o femeie pt. prietenie, eventual
căsătorie. Să aibă sufl et bun, cum am și eu.
Valencia. Tel.: 631 371 048
- Femeie, 50 ani, șatenă, ochi căprui, 1,68 m,
63 kg, văduvă, vreau să cunosc un domn pt.
prietenie. Rog seriozitate. Comunitatea Ma-
drid. Am de muncă și mașină proprie. Tel.:
653 213 213
- Domn, 1,75 m, ochi căprui, din Ardeal, do-
resc să cunosc o femeie de 36-40 ani. Tel.:
642 488 104
- Doamnă, 54 ani, 1,60 m, 60 kg, aș dori să
cunosc un domn de vârstă apropiată, cu
serviciu, din Comunitatea Madrid. Tel.: 642
928 854
- Doamnă, 57 ani, aș dori să cunosc un domn
de vârstă apropiată, pt. o relaţie de prietenie,
eventual căsătorie. Tel.: 611 243 350
MAGAZINE ROMÂNEŞTI
O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ
ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!ADRESE: C/ PUERTO DE COTOS, 8 - MADRID
AUTOBUZ 141, M. NUEVA NUMANCIA
C/ GUTENBERG, 5 - MADRID
M. MENENDEZ PELAYO - SALIDA GUTENBERGTel.: 657 981 684,
910 845 999
TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA
Orar: Lunea: 17.15-21.30
Marţi-vineri: 9.30-14.30 şi 17.15-21.30
Sâmbăta şi duminica: 9.30-21.30
Prezentând acest talon aveţi 10% reducere
15CASTELLANO16.01 - 22.01.2014
Cursos de cultura y lengua rumana en los colegios de CastellónEl Alcalde de Castellón, Alfonso
Bataller, ha fi rmado un convenio con
el Jefe del Consulado de Rumania en
la ciudad, Radu Catalin Mardare, por
el cual se autoriza el uso de aulas en
centros educativos de la ciudad para
la realización de un curso de lengua
cultura y civilización rumana duran-
te el presente curso escolar. Un acto
en el que también ha estado presen-
te el concejal de Relaciones Institu-
cionales y Educación, Vicent Sales.
Este convenio se realiza en cola-
boración también con el Ministerio
de Educación Nacional de Rumania,
quien acredita y remunera al profe-
sorado que imparte estas clases.
Vicent Sales, ha explicado que
“hasta ahora, quien
fi rmaba este tipo de
acuerdos ha sido la
Conselleria de Edu-
cación, pero este
año se ha delegado
esta autorización en
los diferentes muni-
cipios, en colabora-
ción con los consu-
lados. En el caso de
nuestra ciudad, la
comunidad de ciu-
dadanos de origen
extranjero de mayor
implantación es la
rumana, por lo que también es muy
importante el número de alumnos
y alumnas en edad escolar en nues-
tros centros con raíces en este país
El presidente de Rumanía condecora
al embajador de EspañaEl presidente de Rumanía, Traian Basescu, fi r-
mó el 7 de enero el decreto de condecoración
al embajador español en Bucarest, Estanislao
de Grandes Pascual.
“En señal de gran aprecio por la contribución
signifi cativa respecto al desarrollo de las rela-
ciones tradicionales de amistad entre Rumanía
y España para impulsar las relaciones económi-
cas bilaterales y atraer importantes inversiones
españolas en nuestro país, el presidente Traian
Basescu entregó la Orden Nacional de Mérito
en grado de Gran Cruz al excelentísimo Estanislao de Grandes Pascual, em-
bajador extraordinario y plenipotenciario del Reino de España en Rumanía”,
señaló el comunicado de prensa de la Presidencia.
La condecoración fue propuesta por el ministro de Asuntos Exteriores, Titus
Corlatean.
Ex alumna del Liceo Cervantes de Bucarest se abre camino como poeta en España
Ioana Gruiu, ganadora del pre-
mio Andalucía Joven de Poesía por
el libro de poemas El sol en la fruta,
fi nalista del premio García Lorca de
poesía por Otoño sin cuerpo y ga-
nadora del mismo en la modalidad
de cuento por Nightawks, es ahora
profesora de Literatura comparada
en la Universidad de Granada.
En una entrevista al diario Grana-da Hoy, confesó que “para mí el pre-
mio Andalucía Joven de Poesía sig-
nifi có la oportunidad de publicar
mi libro de poemas en una editorial
destacada como Renacimiento. Los
premios literarios son a veces la
única posibilidad de publicación
que tienen hoy día los autores jó-
venes. En mi caso, el premio me ha
dado no sólo la oportunidad de pu-
blicar el libro de poemas, sino tam-
bién mi novela”, dijo la joven, que ha
del este de Europa”.
Sales ha apuntado
del mismo modo que
“son los propios res-
ponsables de los cen-
tros los que solicitan
estos cursos. Y lo que
hace el Ayuntamiento
es autorizar el uso de
las aulas para que el
Ministerio de Educa-
ción rumano pueda
impartir las clases a
través del profesorado
que aporta”.
El edil ha comenta-
do también que “las aulas cedidas
serán utilizadas en horario de tarde,
hasta dos horas diarias”.
Vicent Sales ha asegurado que
“desde los diferentes colegios de la
ciudad se ha mostrado también el
interés porque estos niños y niñas
no pierdan el contacto con su len-
gua y su cultura, al mismo tiempo
que están escolarizados en nuestra
ciudad y aprenden el castellano o el
valenciano de manera también na-
tural y al mismo ritmo que los otros
alumnos y alumnas”. El concejal
ha explicado, por último, que “este
convenio tiene una vigencia hasta
la fi nalización del presente curso es-
colar, es decir, hasta el 31 de julio de
2014, pudiendo ser prorrogado de
manera anual”.
dicho que se encuentra “a gusto tan-
to en la poesía como en la narrativa
y el ensayo”.
En cuanto a su evolución como es-
critora, confesó: “Empecé escribien-
do poemas, luego cuentos y por fi n
me atreví con una novela. La lectura
fue fundamental, por supuesto (no
se puede escribir sin leer mucho) y
procuré también trabajar el oído y
seguir, sobre todo en el caso de la
novela, una cierta disciplina de es-
critura. Enlazando con la pregunta
anterior, mi método es distinto a la
hora de escribir poemas, cuentos o
novelas. Si para los poemas la con-
centración en un corto espacio de
tiempo es básica, en los cuentos y es-
pecialmente en las novelas hay que
mantener un rimo de trabajo intenso
durante mucho tiempo, prestando
atención a la historia, la estructura,
los personajes.
En cuanto a su llegada la Grana-
da, en 1997, dijo que en Bucarest ha
estudiado en un instituto bilingüe,
Cervantes. “Cuando estaba a punto
de acabar el equivalente al COU, supe
que la Universidad de Granada ofrecía
dos becas para Rumanía y que había
que hacer la selectividad. No lo pensé
mucho. Por supuesto que para mí era
la ciudad de la poesía, la ciudad de Fe-
derico García Lorca, pero también la
oportunidad de vivir en otro país otra
vida con dieciocho años”.
16 PUBLICITATE 16.01 - 22.01.2014