Upload
marina-cretu
View
219
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/17/2019 Elaborare metodica nr4
1/7
Elaborare metodica nr.4
1. Numiti clasifcarea cariei dupa Black
Cav carioase de clasa I sunt cele localizate in santurile si fosetele ocluzale ale
molarilor si premolarilor, in fosetele vestibulare si in santurile orale ale molarilor,
precum si in fosetele orale supracingulare ale frontalilor superiori.Cav carioase de clasa a II-a sunt cele situate pe fetele aproximale ale molarilor si
premolarilorCav carioase de clasa a III-a sunt cele localizate pe fetele aproximale ale dintilor
frontali, la care unghiul incisal este pastrat.Cav carioase de clasa a IV-a sunt cele situate pe fetele aproximale ale incisivilor si
caninilor cu unghiul incisal si marginea incizala distrusaCav carioase de clasa a V-a sunt cele localizate in treimea cervicala a tuturor
dintilor pe fetele vestibulare (labiale, jugale) si orale (linguale, palatinale)Cav carioase de clasa a VI-a sunt cele situate pe fete atipice- marginea incizala a
dintilor frontali si cuspizii dintilor laterali.
2. Principiile de baa de preparare a cavitatilor carieiI. Principiile lui G.. !lac"
• #arginile cavitatii formate trebuie sa $e netede, drepte, fara zimti.
#arginile de smalt subminate, fara dentina subiacenta, trebuie sa $e
inlaturate, pentru a preveni fracturarea lor.
• Indepartarea minutioasa si completa a dentine carioase.
• %&xtensia intru pro$laxie'- extinderea pro$lactica a limitelor cavitatii
carioase pina la a.n %zone immune' (nereceptive) cu scopul prevenirii
cariei recidivante.
• rearea unei cavitati in forma de caseta (cutie) este optima pentru o
retentive si stabilitate maxima a obturatiei si dintelui fata de solicitarile
aparute in cadrul masticatiei-Peretii si fundul (fata orientate catre pulpa) cavitatii preparate trebuie
sa formeze un unghi drept-undul cavitatii preparate trebuie sa $e plat, sis a crepiteze la
sondare.-*recerea unui perete in altul trebuie sa $e sub un unghi (exceptie cav
de clasa a v-a)-avitatea formata poate avea o con$guratie din cele mai variate+
triunghiulara, dreptunghiulara, halteriforma, cruciform, ovala
II. l doilea principiu solicita crearea celor mai bune conditii pentru $xarea
materialului de obturatie.
• &xereza smaltului si dentine alterate• rearea conditiilor favorabile pentru $xarea materialului de obtuartie
cu restabilirea ulterioara a formei anatomice si functiei dintelui.
8/17/2019 Elaborare metodica nr4
2/7
!. Etapele de preparare a cavitatilor cariei.. /eschiderea cavitatii carioase0. &xtensia preventive a cavitatii carioase1. 2ecrectomia (excizia3 exereza smaltului si dentine alterate (pathologic modi$cate)4. ormarea cavitatii, atribuirea acesteia unei forme, ce faciliteaza o adeziune mai
buna a materialului de obturatie
5. !izotarea (netezirea) marginilor de smalt a cavitatii carioase.
4. Numiti elementele cavitatii preparate.
/eosebim cavitati carioase+
6imple ompuse omplexe
mplasate pe una
din suprafetele
dentare, adica cav
de clasa I,
mplasate pe doua
suprafete dentare, cav de
clasa II, I
ind cav carioasa este
amplasata pe citeva
suprafete (70)
dentare (cav atipice,
de ex. aria circulara)
8sunt deosebite+- cav. Principala (inlocul leziunii carioase)-cav. uxiliara (createdin necessitate pentruo $xare mai buna aobturatiei)
Pentru toate cavitatile deosebim urmatoarele elemente constituente+#argini, pereti, fund3planseu3baza, unghiuri.
• #arginile si peretii contureaza ori$ciul d eintrare al
cavitatii carioase
• Peretii cavitatii isi iau denumire in dependent de
suprafata coronara adiacenta(marginile si peretii cavitatii orientate spre linia
mediana se numesc anterioare. ele opuse lor se
numesc posterioare"sau distale#$ cele orientate
spre vestibulul cav orale si invecinate obrazului se
numesc %u&ale iar cele indreptate spre limba '
lin&uale#
• /aca cavitatea este localizata in zona cervicala, pe
suprafata proximala, sunt deosebiti peretii+
Gingival 9ingual
:ugal
#asticator (orientat spre supr masticatorie)
• undul3planseul caviatii este peretele camerei
pulpare, prelucrat si modelat instrumental, orientat
spre pulpa dintelui, idependent de localizarea cav
carioase.
8/17/2019 Elaborare metodica nr4
3/7
; 9a incisivi si canini cav. Proximale dupa prelucrare
capa un contur triunghiular. &le prezinta pereti+ Gingival
:ugal3labial
9ingual3palatinal
und
• #arginile cavitatii sunt deosebite conform peretilor
•
8/17/2019 Elaborare metodica nr4
4/7
1/. Prepararea )undului cavitatilor carioase11.0ormarea cavitatilor de clasa I$ scopul si te,nica e)ectuarii
. avitatea carioasa este deschisa cu ajutorul unei freze sferice diamantate ,
marimea careia depinde de marimea focarului lezional0. poi sunt indepartate masele carioase cu o freza sferica simpla sau din aliaj dur.1. avitatii I se atribuie o forma %de cupa' (adincimea prepararii depinde de
profunzimea leziunii)4. avitatea este formata cu ajutorul unei freze coninvers sau $surale. (sunt create
colturi bine exprimate intre perete si planseu)5. Planseul plat este format prin instrumentarea in sens orizontal a unei freze con
invers orientate perpendicular catre planseu, in cazul cariei profunde, spre
evitarea denudarii eventuale a coarnelor pulpare formarea peretilor nu se adduce
pina la nivelulplanseului, ci se realizeaza la o distanta oarecare de el. undul cav
carioase este prelucrat doar cu o freza sferica si se lasa concav.12.Care sunt conditiile de preparare indolora a cavitatilor carioase.
Prevenirea si combaterea durerii in tratamentul cariei dentare simple
6e efectueaza o anestezie loco-regionala care ofera o liniste in cursul timpului
chirurgical.daugarea vasoconstrictoarelor in anestezia ofera potentarea si prelungirea
efectului anestetic prin reducerea >uxului sangvin.(desi ajuta la anestezie,duce la o scaderea irigatiei pulpare cu suferinte funcionale si metabolice consecutive.)
8/17/2019 Elaborare metodica nr4
5/7
drenalina in concentratie +??.??? adaugata la xilina 0@ produce reducerea >uxului
sangvin pulpar in mod semni$cativ.*impul acestei actiuni este limitat si irigarea sangvina se
va relua progresiv pana la normalitate.
6caderea irigatiei sangvine la nivelul pulpei din cauza unui vasoconstrictor poate afecta
capacitatea ei de aparare si de reparatie si se pot provoca leziuni pulpare ireversibile.sta se
datoreaza la stagnarea si acumularea substantelor in>amatori care in conditii normale sunt
preluate e$cient din >uxul circulator.
/e aceea cand tratam un dinte vital si trebuie efectuata o anestezie este preferabil sa se
evite adaugarea unui vasoconstrictor.
Caldura$presiunea instrumentelor si vibratiile produse in timpul frezarii produc un
raspuns de aparare al pulpei sub forma de durere.
Caldura
=ezulta prin transformarea energiei cinetice a instrumentarului in energie termica care este
proportionala cu timpul si intensitatea frecarii.
- rezele de otel $ind ine$ciente la taiere produc mai multa caldura decat cele din carbid.
- rezele diamantate genereaza mai multa caldura decat frezele din carbid.
- rezele cu lame elicoidale produc mai multa caldura decat frezele cu lame drepte.
Pregatirea unei cavitatii fara racire duce intotdeauna la o reactie pulpara care poate merge
de o simpla perturbare la adevarate leziuni de arsura daca * depaseste 4A?B
0actori care provoaca o crestere nociva a temperaturii
frezarea prelungita fara intrerupere
piese de mana fara sistem de racire
freze uzate
presiunea prea mare a frezei pe tesutul dentar
utilizarea frezelor inadecvate tesutului de tratat.
Vibratiile
par in urma contactului dintre instrumentul in miscare si suprafata dentara pe care se
lucreaza.
Caue care provoaca vibratii nocive
• utilizarea instrumentarului la viteze necorespunzatoare
• utilizarea frezelor neadecvate pentru tesutul tratat.
• piese uzate care nu $xeaza bine frezele
Vitea de rotatie a instrumentelor
re un rol important in prepararea cavitatiilor pentru ca genereaza caldura presiuni si
vibratii.
- /e la 1.??? la 1?.??? turatii3min chiar si cu racire exista intotdeauna o reactie in>amatorie
la nivelul pulpei
8/17/2019 Elaborare metodica nr4
6/7
- 9a mai putin de 1.??? turatii3min daca temperatura se controleaza prin racire nu exista
reactii pulpare
- /incolo de 0??.??? turatii3min sub racire nu exista practic modi$cari la nivel pulpar.
Cbservatii 6tanleD si 6EerdloE
/e la A.??? la 0?.??? turatii3min intensitatea reactiei pulpare este +
-independenta de tipul de instrument folosit
-direct legata la calitatea racirii
-direct proportionala in intensitate cu adancimea cavitatii
/e la 0?.??? turatii3min intensitatea reactiei pulpare este +
-direct proportionala cu adancimea cavitatii
-independenta de tipul de restaurare folosit
Pentru a reduce traumatismele din timpul prepararii cavitatilor trebuie combinati
sprayul izotermal,un sistem de evacuare efcient,instrumente serice taietoare de
dimensini reduse,turatii inalte,lumina si lucrul intermitent .
asuri proflactice de preventie si combatere a durerii la tratamentul cariei
dentare simple
•aldura frezarii sa $e mentinuta cat mai joasa
• trebuie evitate substantele si materialele toxice si nocive pentr pulpa
• trebuie evitata incalzirea directa,puternica si de lunga durata si racirea prelungita
• metodele folosite pentru inlaturarea durerii sa nu provoace dureri pre si post
operatori
• anestezia sa dureze cat este necesar pentru tratament
• instrumentele folosite sa $e ascutite si taioase
• instrumentul rotativ pentru smalt (pietre montate de carborundum sau
diamantate) la 4.///-(./// turatiimin
• in dentina se va lucra la turatie mica de *//-1./// turatiimin
instrumentele diamantate se vor folosi la turatii mari de 4.///-14.///
turatiimin
3dancimea cavitatii
&ste elementul determinant al reactiilor la actiunea instrumentelor rotative.Intensitatea
reactiei pulpare creste cu micsorarea distantei intre cavitate si pulpa.
*rebuie sa se tina cont ca orice tehnica traumatizanta duce la formarea unor cantitati prea
mari de dentina tertiara de reactie care mai mult favorizeaza decat impiedica formarea
agresiunilor ulterioare.
8/17/2019 Elaborare metodica nr4
7/7
1!. 0inisarea mar&inilor cavitatilor carioase!izotarea marginilor de smalt ale cavitatii carioase. /upa prelucrarea cu freze
diamantate sau din aliaj dur la turatii mari smaltul de la marginile cavitatii carioase
este slabit si prezinta $suri, neregularitati, prismele adamantine sunt fragmentate, nuau legatura cu tesuturile subjacente. #ai tirziu acestea pot servi drept cauza pentru
perturbarea adeziunii marginale a obturatiei si dezvoltarea cariei recidivante. *oate acestea dicteaza necesitatea bizotarii- prelucrarii $nale a marginilor cavitatii,
ce prevede indepartarea portiunilor lezate, slabite ale smaltului si atribuirea lui unui
character neted.2etezirea se efectueaza cu o freza de $nisare din aliaj dur sau cu o piatra diamantata
cu granulatie $na la turatii mici fara presiune cu racier aer-apa obligatorie.!izoul realizat (sub un unghi de 45)protejeaza obturatia de deplasare axiala sub
actiunea presiunii masticatorii.!izotarea smaltului permite marirea suprafetei de contact a materialului compozit,
reducerea posibilitatii formarii de %microscurgeri' la interfata tesuturi dure dentare-
obturatie, cee ace asigura cel mai bun contact al materialului de obturatie cu
tesuturile dure dentare.14.Instrumente necesare pentru e)ectuarea fecarei etape de preparare
1. /eschiderea cavitatii carioase reza diamantata sferica sau $surala de dimensiuni mici
Instalatie cu turbina
4. &xtensia preventive a cavitatii carioase reza $surala, con invers (diamantata sau din aliaj dur)
Piesa de turbine si racier cu apa-aer
5. 2ecrectomia (excizia3 exereza smaltului si dentine alterate (patologic modi$cate) &xcavatoare (ascutit)
reze de dimensiuni mari (sferice sau para) =ezectarea cu o freza sferica la turatii mici
=evelator de carie % aries detector' o solutie de ?.5@ de fuxina
bazica, sau o solutie de @ de rosu cid in propilenglicol, ce
coloreaza tesuturile cariate in rosu.A. ormarea cavitatii, atribuirea acesteia unei forme, ce faciliteaza o adeziune mai
buna a materialului de obturatie reze $surale si con invers, cu racier aer-apa
Cglinzi
reze diamantate sau din aliaj dur la turatii mari
F. !izotarea (netezirea) marginilor de smalt a cavitatii carioase. reza de $nisare din aliaj dur sau piatra diamantata cu granulatie
$na la turatii mici