Embed Size (px)
Citation preview
“TEHNOLOGIE ECOLOGICĂ DE MECANIZARE PENTRU REABILITAREA PAJIŞTILOR PRIN SUPRAÎNSĂMÂNŢARE ÎN BENZI
PENTRU OBŢINEREA UNOR FURAJE DE CALITATE ŞI ÎN CANTITATE SUPERIOARĂ ŞI PENTRU REFACEREA CALITĂŢII
ECOPEISAGISTICE A MEDIULUI AMBIANT”
1
CUPRINS
1. PRECIZĂRI PRIVIND NOMENCLATURA DE PAJIŞTI
2. ALEGEREA CATEGORIEI DE LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PAJIŞTILOR
3. STRATEGIA ÎN DOMENIU PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII
DE ÎMBUNĂTAŢIRE A PAJIŞTILOR LA NIVEL NAŢIONAL
3.1 Dimensiunea fondului pastoral
3.2 Structura, pe categorii de folosinţă, a fondului pastoral
3.3 Distribuţia pajiştilor pe forme de relief
3.4 Producţia de masă verde obţinută pe pajişti şi potenţialul de producţie al acestora
3.5 Obiectivul fundamental pentru punerea în valoare a pajiştilor
4. SUPRAÎNSĂMÂNŢAREA
4.1 Pajişti indicate pentru supraînsămânţare
4.2 Diminuarea competiţiei vegetaţiei ierboase existente
4.3 Pregătirea terenului şi semănatul
4.4 Amestecuri de ierburi
5. TEHNOLOGIE ECOLOGICĂ DE MECANIZARE PENTRU REABILITAREA
PAJIŞTILOR NATURALE PRIN SUPRAÎNSĂMÂNŢARE
6. CONCLUZII
1. PRECIZĂRI PRIVIND NOMENCLATURA DE PAJIŞTI
Condiţiile pedoclimatice foarte diferite în care s-au format şi dăinuiesc pajiştile din ţara
noastră, la care se adaugă influenţele foarte puternice ale factorului antropic, au determinat o mare
variabilitate a pajiştilor, atât din punct de vedere al compoziţiei floristice a covorului vegetal, cât şi
a producţiei şi calităţii furajului. Din această cauză au apărut mai multe denumiri pentru diferite
categorii de pajişti, unele folosite impropriu, fapt care impune unele precizări.
Din punct de vedere al originii, pajiştile sunt primare sau secundare. Pajiştile de origine
secundară au cea mai mare întindere şi se găsesc în zonele şi etajele vegetaţiei lemnoase. Ele sunt
instalate pe locul pădurilor de odinioară, care au fost distruse de incendii, doborâturi de vânt,
defrişări făcute de om pentru satisfacerea necesarului de teren agricol. Pajiştile de origine primară
ocupă terenuri în afara arealului vegetaţiei lemnoase, în zona stepei şi etajul alpin şi deţin
suprafeţe restrânse.
După modul de instalare a vegetaţiei, pajiştile sunt naturale şi semănate. Pajiştile naturale
au înierbat pe cale naturală terenul, colonizarea seminţelor făcându-se cu ajutorul diferiţilor agenţi
naturali: vânt, apă, animale, păsări. După trecerea prin mai multe stadii de succesiune a vegetaţiei,
compoziţia floristică a pajiştilor naturale s-a stabilizat ajungând în concordanţă cu condiţiile
pedoclimatice locale. Pajiştile semănate sunt instalate de om, prin semănarea unui amestec de
ierburi adecvate condiţiilor staţionale, cu producţie şi calitate furajeră superioară. Pentru reuşita
culturii se fac o serie de lucrări de pregătire a solului înainte de semănat.
Luând în considerare durata de menţinere în cultură, pajiştile naturale sunt pajişti
permanente, ele dăinuind pe acelaşi loc un număr foarte mare de ani, iar pajiştile semănate sunt
pajişti temporare fiindcă au o durată limitată de menţinere în cultură.
Paralel cu aceste denumiri corecte ale celor două categorii de pajişti se folosesc unele
noţiuni ca "pajişti cultivate" sau "pajişti artificiale" care nu delimitează cu exactitate nici una din
pajiştile ţării noastre, producând confuzii. De exemplu, folosirea noţiunii de pajişti cultivate pentru
categoria de pajişti semănate, nu le delimitează de pajiştile naturale fiindcă lucrările tehnico-
culturale şi alte lucrări aplicate pe pajiştile naturale imprimă şi acestora caracterul de cultivare, de
cultură agricolă.
6
2. ALEGEREA CATEGORIEI DE LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A
PAJIŞTILOR
Starea agroculturală a multora din suprafeţele de pajişti, precum şi necesitatea asigurării
optime a furajelor pentru efective tot mai mari de animale, impune executarea unor lucrări
corespunzătoare de îmbunătăţire, menită să corecteze compoziţia floristică şi să crească producţia.
Pentru îngrijirea şi îmbunătăţirea pajiştilor, în general, se execută două mari categorii de
lucrări: lucrări de suprafaţă şi lucrări radicale.
Lucrările de suprafaţă urmăresc crearea de condiţii mai bune de viaţă pentru plantele
valoroase de pajişti, fără a distruge covorul vegetal existent. Ele cuprind lucrările de bază pentru
sporirea producţiei şi calităţii pajiştilor din toate zonele naturale ale ţării, sunt simple, uşor de
aplicat şi în majoritatea cazurilor, mai puţin costisitoare.
Din această categorie fac parte lucrările tehnico-culturale cu caracter complex cum sunt:
supraînsămânţarea, combaterea vegetaţiei lemnoase, îmbunătăţirea regimului de hrană,
îmbunătăţirea regimului de umiditate, prevenirea şi combaterea eroziunii solului.
Alături de acestea, pe pajişti se execută în mod curent şi lucrări tehnico-culturale simple,
numite în practică şi lucrări de igienă culturală ca: distrugerea muşuroaielor, adunarea şi
îndepărtarea pietrelor şi a resturilor vegetale, nivelări.
Lucrările radicale sau reînsămânţarea se aplică pajiştilor aflate într-un grad avansat de
degradare. În această grupă sunt cuprinse de regulă pajiştile cu producţii mici, sub 4t/ha M.V., de
calitate slabă, cele cu vegetaţie rărită la sub 60%, puternic invadată de buruieni, peste 25-30%,
cele în care muşuroaiele au atins un grad mare de acoperire, peste 25%. În asemenea cazuri pajişea
degradată se distruge prin desţelenire şi se înlocuieşte cu alta nouă, care se formează prin
însămânţarea unui amestec de ierburi perene productive şi cu valoare furajeră ridicată.
La alegerea categoriei de lucrări ce urmează a se aplica unei pajişti, capacitatea de
producţie a covorului ierbos este un criteriu foarte important, dar nu este singular. Panta terenului
este un alt factor care, pe de o parte limitează gradul de mecanizare al lucrărilor, iar pe de altă
parte impune restricţii în adoptarea unor măsuri care ar putea provoca declanşarea procesului de
eroziune. Nu se desţelenesc pajiştile situate pe terenuri cu panta peste 17° (30%).
De asemenea, se exclud de la desţelenire, indiferent de starea lor productivă pajiştile
situate pe soluri superficiale cu fragmente de rocă aproape de suprafaţă sau cu pânza de apă
7
freatică la sub 50 cm adâncime şi cele cu rol de protecţie situate în apropierea ravenelor, ogaşelor
şi a frunţilor de terasă.
În activitatea de proiectare şi executare a lucrărilor de îmbunătăţire, trebuie să se
urmărească aplicarea în practică a tehnologiilor în mod diferenţiat, ţinându-se seama de condiţiile
specifice ale fiecărui trup de păşune sau fâneaţă, precum şi de particularităţile diferitelor tipuri de
pajişti existente în suprafaţa propusă la amenajare. În acest fel, lucrările cuprinse în proiectele de
amenajare în complex a pajiştilor nu se exclud, ci, dimpotrivă, se completează, alegându-se pentru
fiecare porţiune lucrarea care asigură în modul cel mai eficient sporirea cantitativă şi calitativă a
producţiei de furaj.
3. STRATEGIE PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE
ÎMBUNĂTAŢIRE A PAJIŞTILOR LA NIVEL NAŢIONAL, PE
TERMEN MEDIU ŞI LUNG
Patrimoniul pastoral existent în România reprezintă o parte din avuţia naţională, de
importanţă majoră prin dimensiunea resurselor potenţiale de furaje şi calitatea acestora,
precum şi prin gradul sporit de atractivitate pe care îl oferă pentru practicarea turismului intern
şi internaţional, datorită amplasării acestor suprafeţe.
Îmbunătăţirea nivelului de producţie şi utilizare a pajiştilor reprezintă o activitate de interes
naţional, fiind în corelaţie directă cu cantitatea şi calitatea producţiilor animaliere obţinute, în
principal, din exploatarea speciilor de taurine şi ovine.
3.1 Dimensiunea fondului pastoral
Importanţa deosebită a fondului pastoral din România este evidenţiată şi prin suprafaţa de
4,9 milioane ha pajişti, din care: păşuni – 3,4 milioane ha şi fâneţe – 1,5 milioane ha, având o
pondere de 34% din suprafaţa agricolă a ţării.
Din acest punct de vedere România se situează pe locul 5 în Europa, după Franţa, Regatul
Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Spania şi Germania. În acelaşi timp, suprafaţa de
teren alocată producţiei furajelor de volum – 4,9 milioane ha pajişti plus 1,1 milioane ha teren
arabil, este mai mare decât suprafaţa totală agricolă a Belgiei, Olandei ş Elveţiei luate
împreună.
8
Avantajele utilizării pajiştilor în zooeconomia speciilor de taurine şi ovine rezultă din:
- obţinerea unor cantităţi de furaje verzi şi fibroase, echilibrate din punct de vedere
nutriţional şi cu un grad sporit de digestibilitate ;
- valorificarea eficientă a îngrăşămintelor chimice şi organice administrate ;
- reducerea substanţială a costurilor de producţie la produsele animaliere obţinute,
prin practicarea unor tehnologii raţionale de păşunat;
- posibilitatea obţinerii unor cantităţi de produse agroalimentare de înaltă valoare
biologică şi nepoluate, atragerea unor însemnate resurse valutare prin exportul
acestor produse în condiţii superioare de marketing ;
- îmbunătăţirea stării de sănătate şi de exploatare a animalelor în condiţii naturale ;
- posibilitatea conservării şi stabilităţii terenurilor agricole cu pante mari, prin
eliminarea proceselor de eroziune.
3.2 Structura, pe categorii de folosinţă, a fondului pastoral
Tabelul nr. 1
Nr. crt.
Specificare
U.M. TotalDomeniul public privat
Proprietate privatătotal
din care :Domeniul privat al statului
din care : izlazuri comunale
Domeniul privat (particular)
1.Total pajişti, din care :
mii ha 4.926,2 189,1 4.737,1 2.160,5 1.992,7 2.576,6
% 100,0 3,8 96,2 - - -
2. Păşunimii ha 3.417,1 144,9 3.272,2 2.120,7 1.987,6 1.151,5% 69,4 3,0 66,4 - - -
3. Fâneţemii ha 1.509,1 44,2 1.464,9 39,8 5.1 1.425,1% 30,6 0,3 29,8 - - -
Datele prezentate în tabelul nr. 1 evidenţiază faptul că majoritatea suprafeţelor de pajişti se
localizează în domeniul privat particular, care deţine o pondere de 52,3%, iar consiliile locale ale
comunelor, oraşelor, respectiv ale municipiilor, inclusiv pe suprafeţele de izlazuri comunale pe
care le administrează, au o pondere de 42,3%.
Această structură de proprietate relevă, înainte de orice, direcţia principală de acţiune şi pârghiile
economice pentru cointeresarea deţinătorilor de pajişti în efectuarea lucrărilor agroameliorative de
sporirea producţiei de masă verde şi de utilizare completă a acesteia. Semnificativ este şi faptul că
9
la consiliile locale pajiştile sunt reprezentate în proporţie foarte mare de izlazurile comunale,
suprafeţe care au un potenţial mai mare de producţie şi pot fi mai uşor regenerate şi valorificate în
condiţii mai bune
3.3 Distribuţia pajiştilor pe forme de relief
Stabilirea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea pajiştilor depinde în mare măsură de
repartizare acestor suprafeţe pe forme de relief, prin prisma posibilităţilor de mecanizare şi a
existenţei factorilor limitativi de sporire a producţiei de masă verde.
În condiţiile ţării noastre, repartizarea suprafeţelor de pajişti pe forme de relief se prezintă
astfel :
Tabelul nr. 2
Specificare U.M. Totaldin care :
Zona de şes
Zona de deal
Zona de munte
Total/ţarămii ha 4.926,2 1.091,3 2.590,4 1.244,5% 100,0 22,2 52,5 25,3
Structura, cu forme de relief, a pajiştilor evidenţiază faptul că aproape 75% din patrimoniu se
situează în zona de âmpie şi de deal, unde sunt posibile lucrări ameliorative mai eficiente şi,
implicit, posibilităţi mai mari de creştere a producţiei. Circa 25% din suprafaţa de pajişti se află în
zona de munte, cu factori limitativi mai numeroşi şi deci cu productivitate mai scăzută.
3.4 Producţia de masă verde obţinută pe pajişti şi potenţialul de producţie al acestoraProducţia de masă verde realizată pe pajişti a înregistrat variaţii în funcţie de condiţiile
pedoclimatice în care sunt dispuse suprafeţele respective, de diversitatea factorilor care acţionează
şi de lucrările agroameliorative efectuate.
În etapa 1950-1970 producţiile medii de masă verde obţinute la hectar s-au situat între 3-5
tone/ha la păşuni şi 4-9 tone/ha la fâneţe.
În perioada 1970-1990 producţiile au crescut, sitându-se între 7-14 tone/ha masă verde la
păşuni şi 8-16 tone/ha masă verde la fâneţe. Creşterile de producţie de masă verde s-au datorat în
principal efectuării unor lucrări tehnologice de desecare, combaterea eroziunii solului, corectarea
acidităţiii şi salinităţii prin amendare, fertilizare, regenerări prin însămânţare sau
supraînsămânţare, precum şi prin măsuri de folosire raţională a pajiştilor prin tarlalizare ,
asigurarea apei, adăposturi pentru animale şi alte utilităţi zoopastorale.
10
După anul 1990 producţia de masă verde pe pajişti a scăzut la 8-10 tone/ha, ca urmare a
neefectuării lucrărilor de întreţinere şi fertilizare, precum şi a deteriorării lucrărilor de amenajare
în complex, executate în perioada anterioară.
3.5 Obiectivul fundamental pentru punerea în valoare a pajiştilor
Pentru punerea în valoare a suprafeţelor de pajişti, obiectivul fundamental este sporirea
producţiei totale de masă verde şi a calităţii acesteia, în concordanţă cu creşterea eficienţei
economice a exploatării animalelor, în special a efectivelor de taurine şi ovine.
Obiective specifice :
a) Creşterea cantitativă a producţiei de masă verde şi fân pe întreaga suprafaţă de
păşuni şi fâneţe
b) Creşterea valorii nutriţionale a covorului erbaceu, care să asigure o hrănire
echilibrată şi eficientă a diferitelor categorii de animale din speciile bovine şi ovine, pentru
obţinerea de produse zootehnice nepoluate şi o bună stare de sănătate a animalelor
c) Realizarea întregului necesar anual de seminţe de leguminoase şi graminee perene,
specifice ameliorării suprafeţelor de pajişti
d) Dezvoltarea acţiunilor de cercetare ştiinţifică, legate de producerea de noi soiuri de
plante specifice pajiştilor, efectuare lucrărilor de regenerare, fertilizare şi întreţinere, combaterea
eroziunii şi excesului de umiditate, lucrări de irigaţii pe pajişti, precum şi utilizarea eficientă a
producţiei de masă verde şi fânuri
e) Aplicarea tehnologiilor de producţie, specifice fiecărei zone naturale, pe baza
devizelor întocmite, beneficiind de aceleaşi condiţii de finanţare şi creditare aplicate celorlalte
culturi din sectorul vegetal.
4. SUPRAÎNSĂMÂNŢAREA
Starea de degradare a compoziţiei floristice şi reducerea potenţialului productiv al unor
pajişti naturale este legată de mai multe cauze ce se impun a fi cunoscute şi evitate. Dintre acestea
mai importante sunt:
- nefolosirea unei încărcături cu animale adecvate producţiei pajiştei, ceea ce determină,
atât în cazul subîncărcării cât şi al supraîncărcării, slăbirea capacităţii de regenerare a speciilor
valoroase şi extinderea celor neconsumate sau proliferarea buruienilor;
11
- practica de a cosi an de an cu întârziere fâneţele, în faza de înflorire a speciilor
dominante şi chiar mai târziu, favorizează rărirea covorului ierbos şi înmulţirea buruienilor cu
coacere timpurie a seminţelor. În acest caz, rărirea şi îmburuienarea fâneţelor este facilitată şi de
perioada de secetă care urmează după recoltele târzii, la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august;
- neaplicarea corectă a târlirii, prin schimbarea la intervale prea mari a locului de odihnă
ale animalelor duce la suprafertilizare şi înmulţirea buruienilor nitrofile. Acest fenomen apare şi la
fertilizarea unilaterală şi îndelungată cu îngrăşăminte naturale cu azot sau aplicarea necorectă a
îngrăşămintelor organice lichide;
- în pajiştile semănate, fie datorită cauzelor menţionate anterior, fie prin folosirea la
însămânţare a unui amestec neadecvat condiţiilor staţionale şi de exploatare, după 3-4 ani de la
înfiinţare se răreşte ţelina şi concomitent scade şi nivelul producţiei. Pe asemenea pajişti cu
capacitate agroproductivă scăzută se impune refacerea compoziţiei floristice. De aceea, în cadrul
programului de ameliorare a pajiştilor naturale, un loc de importanţă deosebită îl ocupă
supraînsămânţarea. Aplicarea pe suprafeţe tot mai mari a acestei lucrări este legată de
caracteristicile specifice terenurilor pe care sunt situate pajiştile naturale, 68% versanţi din care
38% cu panta mai mare de 10° (18%) sau soluri superficiale cu material parental aproape de
suprafaţă.
Supraînsămânţarea este de preferat în multe cazuri reînsămânţării ca urmare a unor
avantaje pe care le oferă:
- se poate executa pe terenuri inaccesibile desţelenirii şi reînsămânţării;
- în anul în care se face lucrarea diminuarea producţiei este neînsemnată;
- semănatul se face când condiţiile de climă şi sol permit;
- necesarul de sămânţă fiind mai mic se pot reface suprafeţe mai mari, cu acelaşi stoc de
seminţe disponibil;
- consumul de energie şi costurile sunt mai reduse.
4.1 Pajişti indicate pentru supraînsămânţare
Supraînsămânţarea ca măsură de ameliorare este necesară tuturor pajiştilor cu un covor
vegetal care nu corespunde unei producţii furajere mair şi de calitate. În această situaţie sunt
următoarele pajişti:
12
- cu vegetaţie rărită la 60-80%, pe restul terenului fiind goluri sau buruieni. Se
precizează că în cazul pajiştilor în care vegetaţia are o acoperire sub 60% este mai eficace
refacerea prin reînsămânţare;
- cu compoziţia floristică degradată prin îmburuienare;
- desţelenirea cu plugul în vederea reînsămânţării nu se poate executa din cauza
volumului edafic redus sau trebuie evitată pentru a preveni declanşarea fenomenelor de eroziune şi
alunecări. În această categorie sunt cuprinse solurile cu strat superficial, cu pietre la suprafaţă, cu
aciditate sau salinitate ridicată în straturile inferioare, cu apa freatică la adâncime mică, terenurile
cu pantă peste 17° (30%), şi zonele de protecţie antierozională;
- după executarea unor lucrări de îmbunătăţire în urma cărora au rămas vetre lipsite de
vegetaţie, cum sunt combaterea speciilor lemnoase, distrugerea muşuroaielor, nivelarea;
- pe suprafeţe târlite;
- pe pajiştile semănate şi îmbătrânite, prin supraînsămânţare se urmăreşte reimplantarea
leguminoaselor care au dispărut pentru refacerea echilibrului între grupele de specii graminee-
leguminoase.
4.2 Diminuarea competiţiei vegetaţiei ierboase existente
Aşa cum s-a văzut în cele de mai înainte, speciile perene de pajişte au o creştere înceată în
primele faze de vegetaţie. Din această cauză pentru reuşita supraînsămânţării într-un covor ierbos
existent, de o importanţă deosebită este diminuarea capacităţii de concurenţă a vegetaţiei care
ocupă deja o anumită suprafaţă în momentul executării lucrării.
Pentru aceasta, înainte de semănat, se va face un păşunat ras cu încărcătură mare de
animale sau o cosire a vegetaţiei cât mai aproape de sol.
4.3 Pregătirea terenului şi semănatul
În raport de relieful terenului supraînsămânţarea se execută mecanic sau manual. Toate
lucrările de pregătire a solului şi semănat pe terenurile în pantă se efectuează pe curbele de nivel,
iar tractoarele, după caz, se lestează pentru lucrul în siguranţă pe pantă.
Epoca optimă pentru supraînsămânţare este primăvara devreme când temperatura nu
coboară sub 0°C, solul are rezervă suficientă de apă şi vegetaţia existentă face concurenţă redusă
instalării noilor plante. Seminţele se introduc în sol la adâncimea de 1,5-2 cm. La organizarea
13
lucrării se va ţine seama de faptul că accesul în teren este în măsură mai mică limitat de starea de
umiditate a solului, datorită reliefului şi a protecţiei pe care o face covorul vegetal existent. La
stabilirea ordinii de lucru se va începe lucrarea pe terenurile în pantă, de expoziţie sudică,
svântate, unde pierderea apei se face în timp scurt.
Supraînsămânţarea de vară se efectuează în zonele şi anii cu precipitaţii suficiente,
urmărindu-se să nu se depăşească luna august pentru ca plantele să aibă timp suficient de pregătire
pentru iernat. După semănat se va efectua un tăvălugit energic.
4.4 Amestecuri de ierburi
Pentru supraînsămânţare se folosesc amestecuri de ierburi adecvate condiţiilor staţionale şi
modului de exploatare. La folosirea acestor amestecuri pentru supraînsămânţare, norma de
sămânţă se diminuează conform proporţiei vetrelor sau golurilor de supraînsămânţat. În mod
curent se folosesc norme de semănat reduse cu 50% faţă de norma pentru pajişti semănate.
În cazul pajiştilor semănate în care leguminoasele s-au rărit la sub 10%, dar gramineele
valoroase se menţin la o acoperire bună, supraînsămânţarea se poate face numai cu leguminoase.
14
5. TEHNOLOGIE ECOLOGICĂ DE MECANIZARE PENTRU REABILITAREA PAJIŞTILOR NATURALE PRIN SUPRAÎNSĂMÂNŢARE
Nr. Crt.Denumire
lucrare
Echipament tehnic utilizat la executarea
lucrării
Perioada calendaristic
ăPerioada de
lucru(luni)zile
Capacitatea de lucru pe schimb(ha sau
t)agregat
Norma de
lucru(orexo
m)ha sau
t
Consum de
combustibil
(l/ha sau t)
I LUCRĂRI DE FERTILIZARE CU GUNOI DE GRAJD
I
1.1Incărcat gunoi
de grajd
Incărcător graifăr cu TIH-445
X-XI60
170 0,047 0,12
1.2Transport
gunoi de grajd
U-650M+2RM-2
X-XI60
49 0,163 0,8
1.3Imprăştiat
gunoi de grajd pe pajişti
U-650M+MIG-6
X-XI60
4 2,28 10
II LUCRĂRI DE ADMNISTRAT AMENDAMENTE
15
Nr. Crt.Denumire
lucrare
Echipament tehnic utilizat la executarea
lucrării
Perioada calendaristic
ăPerioada de
lucru(luni)zile
Capacitatea de lucru pe schimb(ha sau
t)agregat
Norma de
lucru(orexo
m)ha sau
t
Consum de
combustibil
(l/ha sau t)
II
2.1Incărcat
amendamente
Incărcător graifăr cu TIH-445
VII-IX60
150 0,053 0,14
2.2Transport
amendamente
U-650M+2RM-2
VII-IX60
49 0,163 0,8
2.3Admnistrat
amendamente pe pajişti
U-650M+ MIG-6
VII-IX60
3,7 2,16 5,5
III
LUCRĂRI DE INTRETINERE
III
3.1
Curăţirea pajiştilor de arboret şi de muşuroaie înţelenite
U-650M+MCP-2 III-IV20 (50%)
VII-VIII20 (50%)
3,5 0,285 15
IV
SUPRAINSĂMÂNATAREA PAJIŞTILOR
16
Nr. Crt.Denumire
lucrare
Echipament tehnic utilizat la executarea
lucrării
Perioada calendaristic
ăPerioada de
lucru(luni)zile
Capacitatea de lucru pe schimb(ha sau
t)agregat
Norma de
lucru(orexo
m)ha sau
t
Consum de
combustibil
(l/ha sau t)
IV
4.1
Supraînsămânţare în benzi cu maşina MSP-8
(realizare INMA-aflată în asimilare la
SC. MECANICA “CEAHLAU”
SA Piatra Neamţ)
U-445DT+MSP-8
III-IV20 (50%)
VIII20 (50%)
6 0,285 15
4.2
Supraînsămânţare în rânduri
cu maşina MSR-16
(realizare ICD “PAJIŞTI” Bv-
aflată în asimilare la
SC. “MECOD” SA
Codlea)
U-650M+MSR-16
III-IV20 (50%)
VIII20 (50%)
8 0,285 15
V LUCRĂRI DE RECOLTARE
V
5.1A
Cosit fân
U-445+CF-1,5(1,8)V-VI
10
VIII-IX10
7(8)1,14(1,
0)3(3,5)
5.1B Cosit fân
VINDROVER AUTOPROPULSAT
E-301 (E302)
V-VI10
VIII-IX10
13,5 0,615 5,7
5.1C Cosit pentru fân
MOTOCOSITOAREA “CARPATINA”
V-VI10
VIII-IX
1,5 5,33 9,3
17
Nr. Crt.Denumire
lucrare
Echipament tehnic utilizat la executarea
lucrării
Perioada calendaristic
ăPerioada de
lucru(luni)zile
Capacitatea de lucru pe schimb(ha sau
t)agregat
Norma de
lucru(orexo
m)ha sau
t
Consum de
combustibil
(l/ha sau t)
10
V 5.2 Greblat fân
U-445DT+GT-1,8 V-VI
10
VIII-IX10
10 0,8 23
VI
LUCRĂRI DE ADUNAT, ÎNCĂRCAT, TRANSPORTAT ŞI DEPOZITAT FÂN
6.1
Adunat şi încărcat fân în
mijloc de transport
U-650M+MA-1,2 V-VI
10
VIII-IX10
16 0,64 3,2
6.2Transport fân
vrac la şiră
U-650M+2RM-2 V-VI
10
VIII-IX10
25 0,36 2,4
6.3Urcat fân pe
şiră
U-445+TMF-14 V-VI
10
VIII-IX10
16 0,5 2,8
Tehnologia prezentată mai sus se poate aplica, folosind echipamente tehnice existente în
exploatare sau în fabricaţia de serie, cum sunt încărcătorul autopropulsat cu graifăr TIH-445,
tractor universal cu dublă tracţiune de 45 CP -U-445DT, tractor universal de 65 CP -U-650M,
remorcă agricolă de uz general-2RM-2, maşina de împăştiat gunoi de grajd -MIG-6 ; maşina de
curăţat păşuni -MCP-2 ; maşină de administrat îngrăşăminte -MA3,5 ; cositoare cu dublu cuţit
18
pentru fâneţe-CF-1,5(1,8) ; VINDROVER autopropulsat E-301 (E302); motocositoarea
“CARPATINA” ; grebla transversală -GT-1,8 ; maşină de adunat din brazdă-MA-1,2 ; transportor
mecanic pentru furaje-TMF-14 .
Noutatea acestei tehnologii o constituie realizarea lucrării de supraînsămânţare a pajiştilor,
executată cu maşini specializate asimilate recent în fabricaţie, concepute la nivel mondial, adaptate
condiţiilor de exploatare specifice pajiştilor din ţara noastră, Maşinile specializate propuse sunt
maşina combinată de supraînsămânţat pajişti şi semănat ierburi, tip MSP-8, concepută de INMA şi
asimilată în fabricaţie la SC. MECANICA „CEAHLAU” Piatra Neamţ şi maşina de
supraînsămânţat, care lucrează pe principiul deschiderii de rigole, tip MSPR-17, concepută de ICD
„Pajişti” Braşov şi propusă pentru asimilare în fabricaţie la SC. MECOD SA Codlea.
Supraînsămânţarea în benzi, în cadrul tehnologiei propuse, se realizează cu maşina de
supraînsămânţat pajişti şi semănat ierburi, tip MSP-8 şi constă în prelucrarea solului în benzi
înguste şi semănatul unui amestec de ierburi sau chiar unei singure specii, direct în covorul ierbos
al unei pajişti. Această lucrare se execută la o singură trecere (figura 1), astfel:
pregătirea patului germinativ prin realizarea unor benzi în covorul vegetal al
pajiştilor degradate;
semănatul unui amestec de ierburi sau chiar unei specii în benzile executate de
secţia de frezat;
tasarea uşoară a solului peste seminţe, pentru un contact corespunzator între acestea
şi sol, în scopul de a se obţine o bună germinaţie.
Fig. 1. Supraînsămânţarea pajiştilor în benzi înguste
Procesul de lucru al maşinii de supraînsămânţat pajişti şi semănat ierburi se desfaşoară
conform schemei prezentată în figura 2.
19
Fig. 2. Procesul de lucru al maşinii de supraĩnsămânţat pajişti şi semănat ierburi- MSP8
LEGENDA
1. Rotor cu cutiţe de frezat;2. Ladă de seminţe greu curgătoare3. Ladă de seminţe uşor curgătoare4. Tub telescopic de conducere;5. Brăzdar;6. Roată de tasare uşoară a solului
La intrare în parcela de lucru şi începerea lucrului, se coboară maşina până la cca 5 cm de sol, se
cuplează arborele prizei de putere al tractorului şi se continuă coborârea completă a maşinii, după
care se începe înaintarea. Pe măsură ce tractorul înaintează, rotorul cu cuţite poz.1 taie felii de sol
care sunt mărunţite (prin aruncare) de pereţii carcasei, realizând benzi înguste în covorul vegetal al
pajiştilor degradate şi pregătirea patului germinativ pe adâncimea de 2÷6 cm. Solul dislocat de
organele active ale rotorului se aşează, o parte în benzile lucrate şi o parte în zonele laterale
neprelucrate Solul aşeazat în benzile lucrate reprezintă patul germinativ corespunzător pentru
ierburile ce se vor semăna, iar cel din zonele laterale neprelucrate conferă un mare avantaj noilor
plante de ierburi (conform schemei din fig. 3), deoarece întârzie dezvoltarea vechiului covor
vegetal şi dă posibilitatea celui nou să se dezvolte în voie fără să fie înăbuşit, eliminându-se, astfel,
erbicidarea.
2
1
3
4
5
6
20
Fig. 3. Diminuarea concurenţei vechiului vegetal în tehnologia propusă
Prin deplasarea maşinii pe sol, roata de sprijin dreapta, prin intermediul unei transmisii cu
lanţ, a roţilor de lanţ şi a cutiei de viteze tip Northon pune în mişcare axul distribuitorilor. Aceştia
distribuie ambele tipuri de seminţe în cantitatea reglată, prin tuburile telescopice şi brăzdare, în
benzile frezate. Amestecul de seminţe greu curgătoare şi uşor curgătoare din compartimentul poz.
2 şi 3 sunt dirijate prin tuburile telescopice poz. 4 la băzdarele poz. 5, pentru încorporare în
benzile executate anterior. Imediat după trecerea brăzdarelor, seminţele sunt aşezate pe fundul
benzilor şi acoperite cu ajutorul roţilor tasatoare poz. 6, care realizează o tasare şi o nivelare
uşoară a solului peste seminţe pentru o răsărire uniformă.
Promovarea tehnologiei noi de reabilitare a pajiştilor degradate prin supraînsămânţare în
benzi şi prin integrarea maşinii combinate de supraînsămânţat pajişti şi semănat ierburi, tip MSP-
8, se va realiza cu următoarele rezultate faţă de tehnologia clasică:
tehnologia va fi ecologică deoarece diminuarea concurenţei vechiului vegetal se va
face mecanic, în loc de erbicidare (aplicată pe plan mondial);
tehnologia va fi economică deoarece:
se va aplica cu norme mici de sămânţă cuprinse între 5-50 kg/ha (în funcţie de
specie şi amestecul de supraîsămânţare);
după aplicarea ei nu se elimină recolta de masă verde în nici un an.
se va realiza cu consumuri de combustibil reduse, cu cca 10-30 l/ha, prin
micşorarea numărului de lucrări.
Maşina de supraînsămânţat pajişti (fig. 4) este un utilaj agricol purtat pe ridicătorul
hidraulic (categoria a I-a SR ISO 730-1+C1-2000) al tractoarelor de 45 CP pe roţi şi a fost
realizată cu următoarele caracteristici tehnice:
21
Fig. 4. Maşina de supraînsămânţat pajişti şi semănat ierburitip MSP-8
Caracteristici tehnice generale:- Tractor necesar 45 CP
- Lăţimea de lucru constructivă 1,76 m
- Nr.secţii de frezat 4
- Nr.secţii de semănat 4
- Nr. de benzi frezate şi rânduri semănate 8
- Distanţa între benzile frezate şi semănate 220 mm
- Capacitatea buncărului de seminţe:
-greu curgătoare 216 dm3;
-uşor curgătoare 48 dm3
- Garda la sol în transport 300 mm
- Masa maşinii 550 kg
- Viteza de lucru efectiva 3,97-4,17 km/h ;
- Consumul de combustibil orar 9,35-11,02 l/h ;
- Capacitatea de lucru orara la timpul efectiv 0,61-0,64 ha/h.
Supraînsămânţarea în rigole, în cadrul tehnologiei propuse, se realizează cu maşina de
supraînsămânţat pajişti tip MSPR-17 (fig.5) şi lucrează pe principiul deschiderii de rigole înguste
şi semănatul unui amestec de ierburi sau chiar unei singure specii, direct în covorul ierbos al unei
pajişti. Această lucrare se execută la o singură trecere (figura 1), astfel:
deschiderea de rigole înguste în covorul vegetal al pajiştilor degradate;22
semănatul unui amestec de ierburi sau chiar unei specii în rigolele executate de
secţiile de lucru;
tasarea uşoară a solului peste seminţe, pentru un contact corespunzator între acestea
şi sol, în scopul de a se obţine o bună germinaţie
Maşina de supraînsămânţat pajişti tip MSPR-17 este un utilaj agricol purtat pe ridicătorul
hidraulic (categoria a II-a SR ISO 730-1+C1-2000) al tractoarelor de 65 CP pe roţi şi a fost
realizată în două variante constructive, cu lăţimi de lucru de 1,8m şi de 2,55 m.
La înaintarea în lucru (figura 2 şi figura 3) a agregatului tractor-maşină de supraînsămânţat discurile cu obadă (2) al secţiilor de deschis rigole (3), fracţionează vechea ţelină în plan vertical-longitudinal, iar brăzdarele (4) deschid rigola şi introduc, la adâncimea dorită, sămânţa de plante furajere de pajişti distribuită de echipamentul de semănat al maşinii. Roţile de tasare (6) realizează contactul intim dintre sămânţă şi sol, pe fiecare rând semănat.
Montajul pe cadru al secţiilor de deschis rigole (3) prin intermediul paralelogramelor deformabile (5) permite pe de o parte, menţinerea constantă în timpul lucrului a unghiului de atac al brăzdarelor (4), iar pe de altă parte copierea denivelărilor terenului în limitele ±10 cm.. Resoartele reglabile (14) realizează forţa necesară menţinerii apăsării şi pătrunderii pe/în sol a roţilor disc cu obadă (2) şi a brăzdarelor (4). Obezile de pe roţile disc permit menţinerea constantă în timpul lucrului a adâncimii de lucru a brăzdarelor şi implicit a adâncimii de introducere a seminţelor în sol.
Dotarea echipamentului de semănat cu compartimente pentru seminţe mici de leguminoase perene, respectiv pentru seminţe de graminee perene are următoarele avantaje:
- permite realizarea unor norme foarte mici de seminţe de leguminoase perene; - înlătură fenomenul de separare din amestec, în timpul lucrului, a seminţelor uşor
curgătoare (de leguminoase perene) de cele greu curgătoare (de graminee perene).
Fig.3. Maşină de supraînsămânţat pajişti tip ICDP Braşov
Caracteristici tehnice generale:- Tractor necesar 45-65 CP
23
- Lăţimea de lucru 2,55 m
- Nr.secţii de lucru 17
- Distanţa între benzile frezate şi semănate 150 mm
- Capacitatea buncărului de seminţe:
-greu curgătoare 300 dm3;
-uşor curgătoare 55 dm3
- Garda la sol în transport 300 mm
- Consumul de combustibil 5,2-5,8 l/ha ;
- Capacitatea de lucru 0,91-1,04 ha/h.
24
6. CONCLUZII
Importanţa deosebită a fondului pastoral din România este evidenţiată şi prin suprafaţa
celor 4,9 milioane ha pajişti, din care: păşuni – 3,4 milioane ha şi fâneţe – 1,5 milioane ha, care au
ca pondere de 34% din suprafaţa agricolă a ţării.
Din acest punct de vedere România se situează pe locul 5 în Europa, după Franţa, Regatul Unit
al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Spania şi Germania. În acelaşi timp, suprafaţa de teren
alocată producţiei furajelor de volum – 4,9 milioane ha pajişti plus 1,1 milioane ha teren arabil,
este mai mare decât suprafaţa totală agricolă a Belgiei, Olandei ş Elveţiei luate împreună.
Starea agroculturală a multora din suprafeţele de pajişti, precum şi necesitatea asigurării
optime a furajelor pentru efective tot mai mari de animale, impune executarea unor lucrări
corespunzătoare de îmbunătăţire, menită să corecteze compoziţia floristică şi să crească producţia.
Avantajele utilizării pajiştilor în zooeconomia speciilor de taurine şi ovine rezultă din:
- obţinerea unor cantităţi de furaje verzi şi fibroase, echilibrate din punct de vedere
nutriţional şi cu un grad sporit de digestibilitate ;
- valorificarea eficientă a îngrăşămintelor chimice şi organice administrate ;
- reducerea substanţială a costurilor de producţie la produsele animaliere obţinute,
prin practicarea unor tehnologii raţionale de păşunat;
- posibilitatea obţinerii unor cantităţi de produse agroalimentare de înaltă valoare
biologică şi nepoluate, atragerea unor însemnate resurse valutare prin exportul
acestor produse în condiţii superioare de marketing ;
- îmbunătăţirea stării de sănătate şi de exploatare a animalelor în condiţii naturale ;
- posibilitatea conservării şi stabilităţii terenurilor agricole cu pante mari, prin eliminarea proceselor de eroziune.
Obiectivul fundamental, pentru punerea în valoare a suprafeţelor de pajişti, este sporirea
producţiei totale de masă verde şi a calităţii acesteia, în concordanţă cu creşterea eficienţei
economice a exploatării animalelor, în special a efectivelor de taurine şi ovine.
Obiective specifice :
f) creşterea cantitativă a producţiei de masă verde şi fân pe întreaga suprafaţă de
păşuni şi fâneţe
g) creşterea valorii nutriţionale a covorului erbaceu, care să asigure o hrănire
echilibrată şi eficientă a diferitelor categorii de animale din speciile bovine şi ovine, pentru
obţinerea de produse zootehnice nepoluate şi o bună stare de sănătate a animalelor
25
h) realizarea întregului necesar anual de seminţe de leguminoase şi graminee perene,
specifice ameliorării suprafeţelor de pajişti
i) dezvoltarea acţiunilor de cercetare ştiinţifică, legate de producerea de noi soiuri de
plante specifice pajiştilor, efectuare lucrărilor de regenerare, fertilizare şi întreţinere, combaterea
eroziunii şi excesului de umiditate, lucrări de irigaţii pe pajişti, precum şi utilizarea eficientă a
producţiei de masă verde şi fânuri
In cadrul programului de ameliorare a pajiştilor naturale, un loc de importanţă deosebită îl
ocupă supraînsămânţarea. Aplicarea pe suprafeţe tot mai mari a acestei lucrări este legată de
caracteristicile specifice terenurilor pe care sunt situate pajiştile naturale, 68% versanţi din care
38% cu panta mai mare de 10° (18%) sau soluri superficiale cu material parental aproape de
suprafaţă.
Supraînsămânţarea este de preferat în multe cazuri reînsămânţării ca urmare a unor
avantaje pe care le oferă:
- se poate executa pe terenuri inaccesibile desţelenirii şi reînsămânţării;
- în anul în care se face lucrarea diminuarea producţiei este neînsemnată;
- semănatul se face când condiţiile de climă şi sol permit;
- necesarul de sămânţă fiind mai mic se pot reface suprafeţe mai mari, cu acelaşi stoc de
seminţe disponibil;
- consumul de energie şi costurile sunt mai reduse
Structura, pe categorii de folosinţă, a fondului pastoral este prezentată în tabelul nr. 1, unde
se evidenţiază faptul că majoritatea suprafeţelor de pajişti se localizează în domeniul privat
particular, care deţine o pondere de 52,3%, iar consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv
ale municipiilor, inclusiv pe suprafeţele de izlazuri comunale pe care le administrează, au o
pondere de 42,3%.
Această structură de proprietate relevă, înainte de orice, direcţia principală de acţiune şi
pârghiile economice pentru cointeresarea deţinătorilor de pajişti în efectuarea lucrărilor
agroameliorative de sporirea producţiei de masă verde şi de utilizare completă a acesteia.
Semnificativ este şi faptul că la consiliile locale pajiştile sunt reprezentate în proporţie foarte mare
de izlazurile comunale, suprafeţe care au un potenţial mai mare de producţie şi pot fi mai uşor
regenerate şi valorificate în condiţii mai bune
26
Epoca optimă pentru supraînsămânţare este primăvara devreme când temperatura nu
coboară sub 0°C, solul are rezervă suficientă de apă şi vegetaţia existentă face concurenţă redusă
instalării noilor plante. Seminţele se introduc în sol la adâncimea de 1,5-2 cm. La organizarea
lucrării se va ţine seama de faptul că accesul în teren este în măsură mai mică limitat de starea de
umiditate a solului, datorită reliefului şi a protecţiei pe care o face covorul vegetal existent. La
stabilirea ordinii de lucru se va începe lucrarea pe terenurile în pantă, de expoziţie sudică,
svântate, unde pierderea apei se face în timp scurt.
Supraînsămânţarea de vară se efectuează în zonele şi anii cu precipitaţii suficiente,
urmărindu-se să nu se depăşească luna august pentru ca plantele să aibă timp suficient de pregătire
pentru iernat. După semănat se va efectua un tăvălugit energic. Pe terenurile inaccesibile
mijloacelor mecanice, seminţele se incorporează în sol prin trecere cu turme de ovine.
Pentru supraînsămânţare se folosesc amestecuri de ierburi adecvate condiţiilor staţionale şi
modului de exploatare. La folosirea acestor amestecuri pentru supraînsămânţare, norma de
sămânţă se diminuează conform proporţiei vetrelor sau golurilor de supraînsămânţat. În mod
curent se folosesc norme de semănat reduse cu 50% faţă de norma pentru pajişti semănate.
În cazul pajiştilor semănate în care leguminoasele s-au rărit sub 10%, dar gramineele
valoroase se menţin la o acoperire bună, supraînsămânţarea se poate face numai cu leguminoase.
Elaborarea tehnologiei ecologice de mecanizare pentru reabilitarea pajiştilor naturale prin
supraînsămânţare a constat în precizarea lucrărilor de efectuat şi în enumerarea fiecărui
echipament tehnic utilizat la executarea acestora, precum şi în stabilirea perioadei calendaristice, a
perioadei de lucru, a capacităţii de lucru pe schimb, a normei de lucru şi a consumului de
combustibil.
Lucrările cuprinse în cadrul tehnologiei sunt următoarele :
lucrări de fertilizare cu gunoi de grajd :
o încărcat gunoi de grajd;o transport gunoi de grajd;o împrăştiat gunoi de grajd pe pajişti.
lucrări de admnistrat amendamente :
o încărcat amendamente;o transport amendamente;o admnistrat amendamente pe pajişti.
lucrări de întreţinere:
o curăţirea pajiştilor de arboret şi de muşuroaie înţelenite. supraînsămânaţarea pajiştilor:
27
o supraînsămânţare în benzi cu maşina MSP-8;o supraînsămânţare în rânduri cu maşina MSR-16.
lucrări de recoltare :
o cosit fân;o greblat fân;
lucrări de adunat, încărcat, transportat şi depozitat fân:
o adunat şi încărcat fân în mijloc de transport;o transport fân vrac la şiră;o urcat fân pe şiră.
Tehnologia prezentă în această lucrare se poate aplica, folosind echipamente tehnice
existente în exploatare sau în fabricaţia de serie, cum sunt încărcătorul autopropulsat cu graifăr
TIH-445, tractor universal cu dublă tracţiune de 45 CP -U-445DT, tractor universal de 65 CP -U-
650M, remorcă agricolă de uz general-2RM-2, maşină de împăştiat gunoi de grajd -MIG-6 ;
maşină de curăţat păşuni -MCP-2 ; maşină de administrat îngrăşăminte -MA3,5 ; cositoare cu
dublu cuţit pentru fâneţe-CF-1,5(1,8) ; VINDROVER autopropulsat E-301 (E302);
motocositoarea “CARPATINA” ; grebla transversală -GT-1,8 ; maşină de adunat din brazdă-MA-
1,2 ; transportor mecanic pentru furaje-TMF-14 .
Noutatea acestei tehnologii o constituie realizarea lucrării de supraînsămânţare a pajiştilor,
executată cu maşini specializate asimilate recent în fabricaţie, concepute la nivel mondial, adaptate
condiţiilor de exploatare specifice pajiştilor din ţara noastră, Maşinile specializate propuse sunt
maşina combinată de supraînsămânţat pajişti şi semănat ierburi, tip MSP-8, concepută de INMA şi
asimilată în fabricaţie la SC. MECANICA „CEAHLAU” Piatra Neamţ şi maşina de
supraînsămânţat, tip MSPR-17care lucrează pe principiul deschiderii de rigole, concepută de ICD
„Pajişti” Braşov şi propusă pentru asimilare în fabricaţie la SC. MECOD SA Codlea.
Supraînsămânţarea în benzi, în cadrul tehnologiei propuse, se realizează cu maşina de
supraînsămânţat pajişti şi semănat ierburi, tip MSP-8 şi constă în prelucrarea solului în benzi
înguste şi semănatul unui amestec de ierburi sau chiar unei singure specii, direct în covorul ierbos
al unei pajişti. Această lucrare se execută la o singură trecere (figura 1), prin:
pregătirea patului germinativ prin realizarea unor benzi în covorul vegetal al
pajiştilor degradate;
semănatul unui amestec de ierburi sau chiar unei specii în benzile executate de
secţia de frezat;
28
tasarea uşoară a solului peste seminţe, pentru un contact corespunzator între acestea
şi sol, în scopul de a se obţine o bună germinaţie.
Fig. 1. Supraînsămânţarea pajiştilor în benzi înguste
Promovarea tehnologiei noi de reabilitare a pajiştilor degradate prin supraînsămânţare în
benzi şi prin integrarea maşinii combinate de supraînsămânţat pajişti şi semănat ierburi, tip MSP-
8, se va realiza cu următoarele rezultate faţă de tehnologia clasică:
tehnologia este ecologică deoarece diminuarea concurenţei vechiului vegetal se va face
mecanic, în loc de erbicidare (aplicată pe plan mondial);
tehnologia va fi economică deoarece:
se va aplica cu norme mici de sămânţă cuprinse între 5-50 kg/ha (în funcţie de
specie şi amestecul de supraîsămânţare);
după aplicarea ei nu se elimină recolta de masă verde în nici un an.
se va realiza cu consumuri de combustibil reduse, cu cca 10-30 l/ha, prin
micşorarea numărului de lucrări.
29
