Emil Cioran - Razne

8/20/2019 Emil Cioran - Razne

1/128


2/128


3/128

NE


4/128

OPER L O OÂĂ

Pe culmile disperăriiediţia întâi - 1934 /prima ediie postbelică, Humanits - 1990

Cartea amărilor

1936/1991Schimbarea la ţă a Romniei

936/ediie revăztă de aor - 990Lacrimi fi n

937/1991

Amurl gndurilor940/ 199

Îndreptar pătimHumanits - 991

Îndrepta pătim Despr Franţa

Hmanits - 2011

L F ĂPrcis composition

Gallimard - 1949Syomes ameume - 1952

La Tentaon âexister - 1956Histoire et utopie - 1960

La Chute ns le temps - 1964

Le Mauvais diurge - 969

De inconvnien

âtre n - 973Ecartement -1979

xercices âadmiration - 986

Tratat descompunere

Humanitas - 1992Smele amărăciunii - 1992

Ispita de a exista - 1992

store i utope - 1992

Căderea în timp - 1994

Demiurl cel rău - 1995

Despre neajunsul

de a te născut - 995SJrtecare - 1995

xerci de admiraţie - 1993

Aveux et anathmes 198 Mărturisir fi anateme - 1994

Mon Pays / Ţara meaHumaias - 1996

ahe - 99 aiete (3 voI.) - 1999-2000

PLĂ OPODŢĂ OVOSnrătate fi destinH uman s - 1992

ConorbiriHumas - 993

Scrisor către cei -acasăHumanis

995


5/128

CION

RazneStabiirea textului, prefaţă şi note de

CONSTANTIN HA

' HMNITSBCRŞ


6/128

Reactor: Vlad RussoCoperta gea ota T ehnoeactor Me MăxieCoeco Iuina GăvOTP Foa Vu, Cr tc

Tprt Fint

© HUMANITAS 202 en pzent dţiSBN 9790Dc dipb ilio ţă Rom

EDTU HUNTAS Piţ s L 070 cş â l 02 4 0 f 02 0 3 w.ho

Coz oe w hioCoz p v@hano

Conz efoce 072 73 2 0723 6 194


7/128

f

ată o nouă cr scsă d oran în mba română

cătr sfstul ultmuu bo monda Ds nu xstă nc o prczar cr să prmă datara xactă, s poaprsupun că manuscrsul a fost rdactat într an5 ş Opră mprfcă puta spun dacăluăm în samă noanul d gândur ngr, smst

ama c s aduă întro dvălmăş dscuraanăntrun ansmblu arbtra ln d fotă car săsrucu tâ î dnc, cât ş a suprafaă D unds tlul volumulu căc c altcva sunt Razn acsadcât vdă de p drumur stă)bătut, abatr d l

norml dmrsuu rc rătăcr p sama formlortrar s căutăr oocotul sustn o asmna înlgr a ttlulu, dcto

naul în pmul rând Dcă a o ua razna însamnă pca la înâplar, ră nă o ş ma ă o apuca

p o cal grştă" (DX) ba car, în lmba contmporaă, fac / a spun ucrur ă omă", ar raznăermn a trbunt este onm cu răz" or dgsun", nu n putm ntrzc a vda în acastăculgr un orlgu d dvagaţ d rătăcr or car

d ucubraţ î sprtul u dodn domn.


8/128

Coran a căutat pnru acasă cart u ttlu frapant,romovând advrbul la dmntaa subsatv ua nvntat nm sar sun la rm vd da însănum unor încrcăr ncompatbl u orc d oz

tvă dspr lraură ş ozo Es ca ş cum aorular vru să smnalz o daă î lus că sa dpărtd acsa, doac a da formă lrară or ozoăoror u ar nc un ss nu s poa fa cuură sama sufr ră z d z noa noat

o n dăm gla dc durror c nu au num"un rml cuvt al aces căr au vaoar dxordu dş ot înd foar b ş rolul d ună programac un obctv gru d an ş d cuprns întro formă sttcă or culturală găura dntr

cuvânt ş sufernă rvn obssv î pagl acstcăr d nu pentru a spun că durrl c nu au num vor rm unu, c, dmporvă, ntru a dnunţa absurdtata un ama încrc ăm avârl înau slov can răăcra lor ră d nomă nmn

să ne l ma oată culg nrun îls, să s frşascăasfl sgura dafrâg vasta umr sau da uşuragătu duuu ulut î ntndrl nemângâr şnc o mnt vrodaă să u ma adune vocabularulsoboz în vd pntru a ma găs vrun num vrunu

lucru dn lum s lum înss, ca toul să rvnă la vr ma câd nc un cuvât nu lmta vro nă, ca toul să revnă la nusul gnra, în car zăcam cân nu

purcsm încă spr faa zadarncă a graulu ( sa răspuns da d Cora u înrg sr d

înrbăr ca nu dau ac ş care conrmă nuaa


9/128

gesuu culural Să e ură concdenă fapu Îprma are apăruă n lmba franceză, Prcs mposion publcaă n 4 dar scrsă nro rm sune (ae ura tlul rics nga nă dn 6

abundă pasaele n care auorul denună nucenamaulu ş nutatea ozoe? cdecum, dmomen ce exstă cel pun o recdvă, ub formă econcluze a une ser de eglementăr rone n succesunea lor, a o adcă mene să uşureze calvarul xsen

e a mpnge lozofarea până la umul cuvân, aulmul cuvânt al necene sal rdcolulu" (p. 4 cre n aces mo, armând nultaea lmbauluş derzoru gânr, a adopa o potură ănacă nlanul lterelor al looe nu rerznă numa o

conrmare a ttlulu ales de Coran enru carea sa,c o mărure că a ern de ele că rebue găeale ă penru a formula a grozăva exstene

Prma dnre aceste că ar onca xresa afrstcă la entat dnodeauna e Coran, ar srura

fragmenară rezenă odaă cu rma arte, va aungema târu unul dn câm ure de reece redlece z n care nam formula âea en a evapora ră eac" ( ), sune Coran o aa, gânurlear rebu ă abă onczunea faală a trsneulu (

Cu guantă looa or exrcul n a erelor nu ear uea exrma De ac eurge duba mensune a fragmentulu, care e stuează la lmtele ăcerac ae nacun ş sngulartă duă um el poaedede alea căre exaz, ubeu nensv al ăercare urne unoaşterea n ansamu e revelaă rn


10/128

xrcu mstc or prn accdn, dar ncdum prdscusul cumnanatc artculat duă oa rgullgamac al rorc

Ca da doua cal ste o scmbar de rgsru

lgvsc. zn rprzntă robabl cartaarnră,o magn d gun car Coran a trco frcpnând poru dncoo n rn ce s va dovdfrtl pru codţa lu d sctor rcra de la română la fancză, căc dspre asta vorba, nu s

anunată î mod răsunăto rn acs volum, u sguran ă însă în mod dscr O samă d consruc s d turr poată în mod văd una lmb franc La c aproxmav trec cnc an p caî ava, Coran încep să înâr în a găs fomula ca

ma ferctă pnru a da vaţă poprlor gândur Ssmt că vl n ar vra să lunece spr ală lmbăCum sar spun psodul Mallarm de la Dpp nust dparte

otu, acastă transgrsar a barror ngvstc

car s prgă acm nu s va roduc car aâ dbusc cum ne putem magna Coran publcas înfrancză două artcol încă dn , Mha Emnsco dor ou noag ambl apăru în vsaComoda. La fl, duă accara Traatuu d dcompunr

d ăr Edtua Gallmard l conuă să publc în română (sub psdonm dvrs tx sub tlul rant zn car aa în rmele numr a rvst ucaru dtată d emgraţa română d

Pas (în ) Ruptura dspr car Coran vor

bt în ntrvur s dovd a ma uţn radcaă


11/128

dcât lasă l să s craă ar spcrul lmb româ îl va urm consta, onugâdus rfc cu samlscat d graaca ş d rgull un mb cu păntru a xrma gomrc d la Dscarts cre

nuan mponderablă rvnm însă la n C spun Cora îacs volum? mc nou la prma vdr căc nu xstădosebr maJ'or î dl dn cărl atroar s cl acum Pâă ş tonul a să acla, dş numa

până la un unct s sun, cu al cuvnt, că însnă uma s absurdă, ar umulul car o agă uoară sml vrunu rost Mscara u ee volut, ar omul, acă fac u fort d lucdta, va dscorcâ d arbrară s przna lu în oul vnmelor

d l delanşat ar l d orn ş împlnrCa c l îş încu ă ar cra îl mână d fatsr dsrugr, spr puncul d covrgnă al pamlor s al sufrnlor c lau gra s carl încurază să coboare e aca ană ar dacă prnrun mracol

totul se oprş urmază plctsul, urâul ngurăataş dspraa l îş laă ura la ăcra absoluăcar curnd uvrsul ş scopră atunc vul, aclgol norm î car maa raraă n ar c o uscar, prcum nu ar nc vaa, maftar mroba

bă a acluaş prnpu al n ndcă, orc sspu, na nu st dâ o păr Când prnro sădală crnm xsna o c s, ultma tapă aregrsun n îngădu să concem nmcul. Cum sîntâmplă că auş la acs unc, ndbl în cupnul raun s mmoral î tm, u ma sunm în ta


12/128

să mgnăm exstenţ Creaţa um e de neîncputeterntte e tot a (p ) Obost de ceea ce vede şsmte sprtu se desodarzeză de ume renunţânda uncţa u esenţaă care constă în găs o ust

care tât unversuu cât exstenţe Nu este nmcde cut ne sune Corn e un ton care este ce abdcăr dentve totu e perdut

c se cuvne să obseăm că spre deosebre de cărţe anteroare când se lăsa cuprns de un entuzasm

sod cu ozoa o adement de ormua rcă subtîmettă cu expres aostcă Corn pare a aege aco tă cae ma uţn spectacuosă ş dn cest punctde vedee m uţn excentrcă reneza dn cumdsprăr tonu poetc dn Îndrparu păma sunt

abandonte cum ocu or nd ut de rostrea meancocă monocordă demsonră a ceu cre nu maîntrevede nc o soute a neabu exstente Sun tem cu tot sortt aceus deznodământ spune ce care perdut orce uze desre sne ş desre to

restu înţeegând prn cest dn urmă Dumnezeu un versu socetate cutura naţune etc Dor eu m vză prn aceste rămăţe nute a ceea ce odată puteaaduce o vagă speranţă r Corn găsete încă resursepentru rămâne umt în aţa încăăţânăr acestua

de dănu: ce ne ace să ne învârtm în remanoastră s dn stăre uctunte e asazsuu suet să ce mera însă a tot ce este ana euu e ma zdrobtoare decâ tote obscurtăte s ma nsondabă

decât tot cea născoct teooga în anu nsoubu

u Mntea ne sune că eu e nmc ar acest eu ne


13/128

răsd cm ştm că otu ( ) ltmtr, xsă sou rdcaă sucder, vocă înm mut râdur î g cs cărţ Să u utăcă macocu st ttt d scdr, car dcă u

rcrg a Per Cora, a st aratva, utmărs, a btă Îtreg aru tăr s vporă

, )

a da că orcâd î utnţ noasră să curmăm,că ascudm î no îs msa brtat abst ostr ş că utm răscumpăr cădr î durr

strp su î bat r gnaata gavă a sucdr (p ) csa s îsă o souţ xtrmă, pcr propău vdt d câmpul reor ş o

zo u o v un î pca, car dcă st bân ud gâd că r pa săş pă capăt zor Orcum, rămâ fr cat ca m sa os! (p )

Nu s sadar d mrar că unvrsu mtc aRaznor curd sr d răr spcc maco:trstţ î prm râd, dr ş stmtu apăsător almţ, ostga tmpl ş coror să gatv, pcs,sut x ca strcurază caş d dscurs dscsma sus Ca îotdun, Cor găsest s î cs r gstu oca d a propu forml mmorabl srprtoa rn sctcrct rtorc xrs orstce:Morta st o taă xactă num same c nspră st vg (p. ) Or acă dstnţr rocăfaţă d dlr îmărăşt u cu mult tm î rmă:Naţua st form car a to ăctul org,srt d po ( )


14/128

Est md că tâm ac ca ma mar art aăror d ozţ p car coaştm Coraîcâd c prma cart. Exstă să cva plus acst vom, ar acs adaos prgrază răsps

a îtrbăr p car ş l p orcar dtr ctor: c s aă a orga sfrţor p car Coaa tasformat o magstaă ozo ş tromoar trară? D d rov macoa, o vrtă, ato ma adâcă s ma brdcâ a moart d ovst? Cm poat xpcatăambvaa faă d crdă ş Dmz, âd prâd, a sfârst, s a, s căat rcza s rcosc? o c s paradoxa î Coa s adăî acst c ctra, gr d dt ş d raţoazat

Pt a a scţa răss ă a ăăs or zot afcv a maco, să xamăm rmăorfragm: rsa st răst dcama s t prg fost răzvăr, co d vs dros azbtr orcăr os (p Sra s acastăr î ra a trstt c răzvrăra" Coa o xcă pr şc prots. Da dspr c dost voba? D frcr, ma mt asa dzne tm căt acst motv Iaă car s para xmpar Â ava s ort sr răzvătr;

a r covsv stţ d sb soar a t crma sb sara bstaă a smor; a îgat d râ' t cgas a cratur s a afrs Crata, sod

car pra vzbă a d d drptat; // . ş, dtr

rst d ow ş d îvăţăm xrţ, a


15/128

puta fac nmic a rnuna la actul d rvoltă a capua în nmângâr şn consoăr dşrtăcuni(p ) Est vorba aci dspr o ndrpa fundamtaă, gată d actu prmordia a Cra: d a bu

încput uma a fost pros acăuă ar a acă facrd mânuaă, ou nu ar nmc d spus nc d adăugat Rvolta st nută căc l nu ma poat rpusîn odina c dnru încpu ia fost mntă. E trbuasă nu st c st moara, să nu ncodaă urmărd acasta, să nu atins d sufra propri pi. C câtva comntar p car Coran fac p mar

gna Genezei (ma as în ntrvui p car a acorda) conn adsa o prcar vorba dspr psodulbbc car xplcă c ma bn conda umană, păcatulorgar d pntru magn moogcă ră at 'credină. Poa ambguă, d ngar ş d accptar acrşnsmuui, poat xplcaă prn acasă oscarprpuă îtr un mt a orgnor ş o nparcpara oronu rgos p car acsa no poa ora.

Prn urmar, nu ma nmc d cut otu prdut În acs cond, nu s ma poa fac oo,ş nci ratură Punct na

Punct na pntru carra d scrtor român Căc sînâmlă cva a răscruca anor : Coans ă a Dpp, încarcă să traducă î română câtvaom d Maarm s îsi dă saa d nuitaa acs întrprndr Concuia s impun d a sn dacum înant u va ma scr dcât în francă Rstu l cunoaşm Încp ptru o nouă cariră, ş odată


16/128

cu a va dspăa ş sntmntu d ădărnc prdomnant în zne pntu a fac oc ator concpt carstârnsc în nbănut nrg: decomunere amărăciuni s fieri anaeme ş o pudr d at neajunsuri

CONSTANTIN ZAHARIA


17/128

Nt s

Ace ete pim piie znelor un in uti

mee ci cise e Cion în im omână Până ocuă ceă cte nu m fo eittă în tuceenici în fnceză nici în veo tă imbă Tetee pubice e uo în evis Lucearul in Pi (n /mi ) u cet tit emnte Z nu e egăec

ici Acete, îpeună cu te Fraene păue înceeşi evită (n / noiemie ub cei peuoni) u fo eeie e icoe oecu în-unupimen evitei Jurnalul Lierar in nu se posii c Raznele in ă e imee ee

e ui Cion în im omânăMnuciu znelor e ă epu Bilioec Lieă cue Douce in Pi u co C M te vob e e pgini numeoe e uto el (unee ine ee poă cei numă) cie

cu ceneă în gene negă toc u tiou tă (o ouă in ee e pezintă tfe pp şi ) Pim pgină conine o iu nein nmeoăe uo âi ee e fome i e cităi ifeite popiă e fomu A (în gene mm)

Mnuciul nu cupine nici o notie ce ă pemiă


18/128

te ui e poate peupune însă că e fot ectt înte oua umătte anuui şi pimee unie nuui esigu cu o mă e impeciie

Pentu tabiie tetuui m ecu nomele oto

gce ctue Punctuţi fot etituită confomeguio în vigoe Avân în veee n umău impotnt e coectui i eităi din mnuci am e cşi în cu eităio nteioe (Dere rana şi Îndrar ăi I ă tsciu în note cee vinte (into

due pin pecute Va : ) ce pot tei inteeucititouui iuu ân eopte cuvintee incompeteşi eementee e eţie Devotăie ce peceă oiumeă un item a ce utou enunţt au fotmcte c ate în notee epective

În foate puine cui acoo une enu fei ocee m ecus moicăi minime mcte în gene pin pantee epte Itemuie nepotivite contetuui pe ce nu mim putut pemite ă eupim oi ă e înocuiec u fot pue în evienţă pin

notaţi si. întnt o ingă lcună semntăîn notă ce nu fecteă ensu genea feiPeocupe geneă fot acee e epecta cc

teiticie mnuciuui i e conţinutuui său ofeinîn acelaşi timp cititouui pecum şi cecetăouui

cceu o cate ce poae în ceeşi măsuă ocument e ucu u u unei ectui pionnte

CONTATI AARIA


19/128

Rzn


20/128


21/128

No nu ăm g ecât ueo ce nu u nume;

pe ceete ce cătuesc ţesăua ş înşuea cpeo e uncăm cosu evente.

Cân pvesc nşte e ncoo e ume a pee

o nepăea ubmă boo împee2 oeupeste înmămu ve ce mntec uhu e umecân n ăcămntee3 mţ se penge supafţnm o noge ă conţnut cembăţşeă pţu înto famă gngă ş fuebă tunc fumueţe

îm pae ce m me otvă n cae gut veoată uetu

În no u eă ntnctu e mu Numa e

epcă e ce vaţ ş cu moe în fon eg e nu-poabe întâ e pvegtă pe cân ou e emostetă Vat ete un nupotb n ce avem tţe; pe ce- şim pn ânge pe cân moate oînvăăm ă o stm veotă ce- m mut: ă

nteesu ca o tm


22/128

Nu cceptt sfştu ecâ u n eu îsue cestă ccepte vetă pcă to voce săăş sâgeu ş vegh5

ose îtt ote î och oeo; îtuă î feătu6 fueo7 S îâo s i es î tăcee

A ve seţ bsouă pope e stetăţ î jocu ue ve

Stette este o stee eseţuui Oce pe ps e voe to e echvet; cee 8 e i pottposb e găst Subectee u c şese ş sătute poee uhuu9

U ostge: e uce fu cu soee

Ut oboseă: cee c vst tote ue posbec:

A ăin î oce tă î oce ue: t c

ste jucă cte etcă


23/128

Năvala nenooc întăeste ezistenta hluioţee� âia i aţâţă istictele. În m ejele ei e p î a n , căci piejia e pea apopiatăca să e-găuim lxl e-a o măguli. Nefeiciea eptă Dipotivă există aiei e extaz ce ne ezamează pacă pe vecie; puteile noaste evin oloagesb ou si ispita unui câtec îmbătăto si mut Nimic ca feiciea nu e ispiă oul e a ne face seama, ca

i cum a e-un a pea mae pent foţele oasteia evelaţia supemă a iimii cată uce n sâniţei 10 a isepaabiă e einţă Să nu sincia ecât maea inevitablă a sughiunlui osuî ext? eea ce pae neînoielic e că feiciea u

e o stae oză

Fiecae geneaţie tine să găsască alcea Şi ecae is Făcân, îsă socoteala tuuo aspiaţiilo c

sa peinat în isoie e2 c eputinţă să manifesăm o pefeintă sau n efu Nici un ieal n cântăeste ma ml ecâ altul aiviatea, postia sa geeo-itaea ea ct să tăască pe toate pe â Nimnin-a fost î eoare pecum nimeni a fost în aevă1\

Fiecae epocă îi tăiete foma ei e viaţă ca unasolut14• Şi cae epocă e iemiai fagmentaă Încele linitite15, moi e uât; în cele i, e goa ză Oamenii se enesc faţă e conempoanii lo ufaţă e veicie Şi tot ceea ce fac ei u poate ctalc Existeta ecăia este în ne est oincienta


24/128

toală acul c gâl său e a fost, ce va să vesunt cţ tfel, toţi au eptate ş Napoleo, iVa Îecatul

Da oţ e vieţu ntun pezent absolut, se

msuesc e o asu eea ce face să conceapăesfsit altceva, c n- n fond ecât ealaea tmăa clpe e faă s luza ceei care vne

el ce a pierut bucuia aivă a baală nu maae nmic e gusta n vaţă

Plctseala aâcă, ece psiă e lsm eucelmea a moalatea nială o espoa e oate mpestăle tmplu, o siplică până la abena puăEa etage cetul pe cae suetl -a acoat aparentelo; o esetă ă neles se ntine ochului zăvt n văjie i unvesu e săăct e oate cupinsiecae nu a t-o fomulă vă Plictseala este o astacţue asasină, elaoaă e ăpăstie17 lăntci e nvennaea lozocă a categolo, e timl cu

v al atun amestecaă n ebule ecvtăt

ctt toate cătle tstti omenesi Si nu m-a covs Da m-a convs sângele optn elo oo-seala e popia i coae


25/128

Sina _speranţ oli va gsi spanţa.

Somn n aterii Acsta-i snsl genea aloihnei Viaa ste viJ' lia si nnia maeriei Moa- tea zinic a nopţio e singl leac prin cae naase vindec e vaţ

Cân peteci zile ntegi18 s schimi veo vobc veo ptu, câ a uita semenii i pân i conitia e om, l se ezvluie o fo tot asa e mae ca

i mea Covesaţia sua micimii noastesingtata neo intensic a în aa fel îcât mici·mea noas n e mai mic ecât a lumii19

Ac iminţi în cae setl îngeuiat e gemetele nopţilo se cutem ca un vlca, gaa s-i vese pete unives lava emenei si a nefeiciii2

În cele in m Diavolul va scuipa toti pesecenua noast c toae c- lume exist atâtea oisi icolo e ea atâti Dmnezei


26/128

eea ce e sigu e via nae nici un ost; a si mai sigu e că noi tăim ca i cm a avea n

Nosalgia e foma cea mai ulce a alieaiei mintale,a aplăii oastre e a cocepe o altă lme

A sa n timp c mai puţin foos ecât Dumnezeunaite e Ceaţie a ncipi i atige limia asolută a inilitătii.

Înaite e a nţlege pi evenimete absuitatea vieti simtiea noastă o cuostea, ă ca u e-a o mătuisi

Acea senzie e singuătate, a cei sfeelie megema aânc si mai epae cât ăăciile Diviniătii.

Fiecare pnct n spaiu e o eăiee21 e rumui22cae oae c spe moe, pecum 6eae punc ntimp este măsa isaţei noaste ea Pe ne o veilua oa e Paşii, n oice fel i-ai nepta, n potavea ecât aceeasi iectie Oae cm oasele moilo n-au lua foc năst uives pe ic?


27/128

Î a oade mva vietii, exist vieme mi necr-tto ecât toti viemii mai insiat ecâ âtoaele mai haic ecât moiie si mai cr ca âmele vzte/

i nevzte, este a vâât n ine este isteţea

Viaţa e spotabi ecât pin fapl c imei

coicie cu ee imui

Sentiment vemelniciei gân, nenceta: totltec ţelegâ ns: totl a tect

Pent ce atins e vietiii leacile sntmai pţin vtmtoae ca otvrile el 6i egal

ms expsii si nel ale acestei lmi Si chia e- 6 ale alteia, contiinţa li poate 6 îlci e nici fel e tmie Acel u coexist 6iţrii i poate încta decât eoat c ea Doa oiin-nen popil scm23 sem n te a-l ita Momânt

e siga famacie a meancoiei

Toate lcie le îegistm pi nailoaste Am i ce e n tp pazee stţii; c


28/128

e noaptea aă golilen som e timpul aă lungimil lâcezitoae ale tuli; ce e agostea aă clipee scbă? Sa cum a avea evelaţia faptuli cuemuăto24 a tăi ă ispita siucieii? Consiita25 existetei eivă in oboseala e ea nu unem ecâtpi i6culăţie ea 6 easul în cae na sufi s-aevapoat în atmosfea anonimă a inexistenţei, a incon- tienţei Clipele e pielnicie snt to atea palme aete uhli Exiăm pi ceea ce ped în noi

pin ceea ce sntem pimejiţi, pin viualiăţie ehoit ale tupui i aieile e escompnee ce pimesc vialitatea spiitului âncimea" oasă e sumatenatiio e ne6intă ce ne pesc ia costiita cei acă u eutatul găinăiii2 posibilităţilo noase

a nu 6 ce suntem? Cân în 6ece cipă suntem înafaă e ceea ce pem a 6, ne îvâim în taie iueei iexplicabile; e ranarena abur spe caestăita cuă a cotiitei e mâă; qintesea e ultimă luciiate a cae ajung eajnsie noase

Toate lcile ne sun atci rene 6incă toaeafos7 măciate e moaa abstactă a spiiui, al ogoli este pulveizaea mateiei Şi această plveizaeeste specacolul însusi a cnoasteii

Ce ce a imaginat tot ă ce poate să existe î men mai ae nevoie e imagiea iavoluli, pecum cel ca ect pin g fomee28 e sufeinţă nu mai găset

gst î mil iaduliŞi o aa acel ce a epuiza es-


29/128

tile pâtului coină a vieţui ă aeptaea upimetli e mâgiee a legeei auli Tol teiesfâsit aici oată si petru oteauna xistea în ine 29 o mtazcă a ziologii e povesa celui in mă

eco oganelo

Ceea ce e ezgstăo î eligii e stăiţa lor ea legiza cu orice peţ năzuinţa ilegitimă de a ă

*

Postia punân în miae istictel e niţia istoiei î genee i a căui veime în pate

Cea ce cositie saţa vieţii oate zillceea ce face pe oameni să se înţeleagă i să se uacăsă pesiste î inţă i ă găeacă gu apaenţelo ă

facă î ne guă în lume ete eschiăia foneen al espiaiei o3° Viutea" ese seaăă s ne veosimilă e ă istoie i ă itat Fiiţele eââie în micimi cu acstea compun ele ama Supimate, nu ma ămâe nimic paioat în viemele

man Pizma, zgâcenia hănicia, mânia aspecte l e aliai căei esetie ! escinăia e aea ietii! Îsisi viosii nu inteesează ecât pin îăsiea ei pi sufeiţa ce-o înceacă in ezul i Cin a avaîncumetaea, cnoscân-si semeii, să voească e

u ue mare? a ceva n poate să exise Î opeele


30/128

e ctiue î oman si n amă tot ce nu e mastiă moală emană o amosfă e căscat Iealiatea bineiia buătăţi n pouce nici o fasciaţie. lemeelecae alcătiesc ăl sunt ientice cu cee cae enesc

ceea cei ea i veic n actee omuli Tot ce se leagăe instinctu de conseae face in om ceva esentialiferit e o posibilă asemănae c chipl i icoa luiDumnezeu Viaa n poate avea loc ecât pin micimiesuetuli

Dacă n ven colţ al inimii n s-a pitula ciitătie Casei teninta noastă ea a um sobo31 ilziilo i ea e ntaipa spiiatea nea face să

ceem că vom spavieti soaeui Patima vesiciei aseamănă pe om nei câiţe i-a săpa goapa n ce

Toate metehnele n ume vin i leevie si innepăsae ci in excesul e hănicie Coiţia nomalăa vietii impică u itm e o caetă mocomă Da oml i-a accelea impul a cat in sccesinea cli-peo n spaţi e gâfâială i e suoae Î fuga i

aa upă nu se ie ce, n-ae cum să se opească, aimal spinten si ornic e si eat-mo e sguină32 Mca imensă e cae e stae u e posiiă ecât�

L inr pu

că imeni nu-i ă seama e ce munceteecată upă ezultate, exisă n sig agument n

favoaea ei? isugeea e cel pin echivalenă ceaţiei


31/128

fotul este o ămâee pe lc în eniune este ienitatea vâtejuli. Neamuile33 aise e pacostea hiciei s-a istovit i sis mai epee ecât cele omoalesi cmiti La ce un mnca ecâ la a ita aceeas înteae: la ce u? Sa putea ca hăicia să nu eecâ păvăiea atiilo sia indiviio în actiune pet a evia acel ăspns seea e a acma ău pese ăupent a nu pivi ul î faţă estinul oicăi musuoi. Societatea e totui ceva mai mul: e u muuoi

ce se păeste i exces e el. Fnici înneunite e povaa popiio lo vituţi . .

Tisţea este sunetl uce-ama i innit pelug uni fost tii col vs os l izutiiioicăui potest3 sugesia e cât cengâă: tot ceese pet ultima ată35 oiv eversiil pin cesetul epe amele i se mâgâie cu efeul pieiii

Ce e suetul To ce î noi efză a face pate ime O îmătăie neimitaă din sine3• ost i esă se evoe pe sie îsui37 nept ltceva ecât

popiul să canibl

P im�on ti eă î ecitil ei e a mă s-

• •pe în fomele negative a ceea ce sn am ajuns aepia toae posiităţile e a caav a nu-mi mai


32/128

0

tea închii esconeea în nici n fel ia nma aea loc în nici n sici

Aţinile gestile insiaţiile oamenilo jecateîn ate n ezălie nici n înteles si nici n ost laolaltă însă constitie ogesl" ot a ece cliăa ieţii ae e nesoat iiea etoseciă ne face

însă să ne accetă tctl În fon sntem mlţiti c oia noastă existentă, esi e ecae ată no amitem Iealile n sn osibile ecât inlimita e cae n tim ce nzinţă obscă o ne genealizăii Dacă tage limele consecine ale oicăi

ges3, acel gest a ltiml.

Sa ea ca oinţa ainică a ecăi om e să nmai e nici n om Destinl cns al semenli

ese săsi ască oti semenii39 Să e cma40 cea in mă aină a ecăia o italiae e omo?

ine a icet ealitatea ieală a imli i contină a jeca lcile sb nghil tilităii lo econanat să ămână în aaă e actl lozoc celmai elemena cae e eceţia zăăniciei ciletoate a folositoae i la locl lo a cal în caeele se eec4, timl, le emcă nefolosl i nelalocl


33/128

o inea cae sa gâni n ceas ca a paza nei singe secne la ce ce i la censeamn cna sccesine a cipeo a eeni pent ot esl ieţiiincapabil e ia ci consiina timpli e ina a o ce e în ip

Gânile a tebi s aib pefecţinea impasiila apelo moae4 sa concizinea fatal43 a tsneli

Uât ce sentinen se întece mina pe casoaele o spâneen spaţi, pecm eea cheltitn timp atânn cmpn mai ge ecât capiet e ast imemoial44

Dp ceam cat zaanic n ci sin oaeni e

legi e ntebi, nentoace spe obiecte Ele nea n pns limpee45 i aânc: tceii Piii n aboe, fcinai e nepe nţt acestei nepi: e esaa etical a lipsei e oinţ. Ele si"fe atcea pe câ ol n ţintete ecât

a cet,! Şi mai epee ael îl ocp, ecât ocp elae iinta li pae constient c el ni ma ml ecât o istactie pe cae pânt sio ofe li înssi otimpile snt istoia li ia cinile4 ni âîn se eninl ztiii. El este enicia acceptii

net nfnziii i pieiii


34/128

Toae oblemele e cae ni le nem s ă ieşieatâa ree câ n acceăm moarea

Iea e civiizaie e rogres cll manităii si itli st miti ri cae oml se măgleşee sie sşi ese fga e roria li iniliae. nesl47 să ne arcăm ecare o rivire nemioasă

I aâncl" osr, ca să ne pierem ncreerea

i acese născociri Oml n poate nm eâ oar să se riice la coemaţia rorii să imic. ar reaga isorie nreaga sccesie a srăaniilor li n e ecâabaerea e la aceasă cotemlaţie Prin orgoli el avr să scoată niversl in âtâi a n-a resi ecâ să-şi iară el sşi cmătl cgâ svraja eli cnoaere e sine4

Orice creiţă ese frcl nei tlbări a hlio mască sb care se essoară o oală n ră ce sensă e el ssi incă n se cnoase Sănăaea ese absea e orice creină ră cosiia ieara- billi .

Exremiaea siril ese aceă absenţă c aceăconsină.

Ga e nerielicie cae trăim49 oae je-

2ca ă roll e are-l joacă soarele n eocările


35/128

oasre50 ă nerecno ftnţele oasre5 Căci cee să gâim cam in clia n cae -i ai snemecoscători

Inima oasră e roria oasră eeasă5; e vll li romee ri ea ne isim ita lăniăn eme şi ierirea efeiciii cae ese sâca norăFlgerele li ier zac n oi mâie e mâia o

ă Căci rin ori nesăţioase a aris n no şinen foc ce e misie mărnaiee şi sângele şi cgelsi hl ssi si rese cesa53 eaân al ze ecât e sine

E sai sieci şi eci cel in rmă, al

i ologiei

Ceea ce e josnic e ceea ce e mai aânc şi m sicer noi Noeţea ră e ariciă everosimilă; n ieratră seele sn creaţii e mltă Mărisirilenale ne insră o lictiseaă e moare; e aă cese secoară să n ele cea in ateniciaea josniciei iteesl os se nsetese si e ăm cezae To ce eaă din- e eie să aiă cea de joSinga scză a simli ese că el -i aevăra

De aici eriă vecăatea li c riico

Câ riseea s-a stăâi clie54 si ensoese n nmai n cris ie ili ci şi n resimţirile


36/128

4

e esicie acăi maeia55 sezaiior tai sa - râe e5 ca şi cm i cei şi âă azimai ai ceca-o că ea e-a aşea, grea eveacrie ce -a ăi-o ca pi te să mle i

vers si să- olieze S oicâ ai si că ea a fos orava "şi poob aâto mţi şi hi reo aliae poţiaa Căci escoei mea pri ea57 i ai ră sărei tierea si re lmii Si aoi alii i-a" ezi-o ceicie î riseţe ei şi ici căli

are să e-o eţe ci rea58 a a îriat-o i esl roriior e eîmărtăşiri i hărăzirea î a aea eo are o ce are a

Spiri59 aige clima ieăţii câ se mişcă îr- ivers î cae orie sisem e eferiţă ese srimat El seamăă aci ei alcătii aeriee căeiic siji este ica ei iaiae gr ă

ăăii şi ă spesiţia eei ori O asaeţămai ră si m liisită ecât iexisea; o esare" î lima sii ae a isei e oiţă ea i rmăpalitaţie a isticli sis Este o sete e exremitaee îfrâge oice see cer ă oi easra iămâ ce mai cee aă şi î im vieca eei sccesiii Ese ives cae coseră osin sistem e referiă: eset si- care hl lier pâă şi e sie coicie c fţia i miraj


37/128

Exerciţil miţii oae avea ecâ o sigăiecţie e a săvili iima î oriea ei e a se îm- ăăi i oae aaeele rii e a reza lmea ece o cere esăbiea sâgeli Fria acesa îseţeşe

iele iveslsâ. omoli-va-o miea a căeisngă ostagie e acea sâgeli0•

Di ece oriţă aşe o aaeţă

; şi ecae gâese o aaeţă mai ţi Goll imes e care-l esşoară jrl osr îaitarea cgeli reşe liisoiala ei e ecesiae Asel ajgem srimâea oiece ome ş eveţe la o limi careeec săâ e eea li e alae hl îezăeşe lmea ar să e, ă ca el să lece6e aa isrgerii e care lecă otl Desăâşieaaceasa faă î care oae s-au ăârt si- care se- l -are c ce aricia corile riseţii sa ae bcrieii ăsae- rmă, ca saii elemeare şi ime aceă esăârşi re e nrătatea teoretcă lima eela care se oae ălţa sii

Creiee ri e e oaei î voia lor ico ştieă e izie i ecâ se a ocoli6 rigoile şicoseciele coaseii e sie Cel ce se ăie i ieal" o ace er a rămâe faţă î aţă c siePiea aţiită se abisie iimiăţii aralizează

avâl ceaii Astel aare eoa e a e aic


38/128

6

a n E spma a rămân c si şi şi c să faci65. Egoisml cl mai mar şman li svara acsi pin ca c n l -cocia inrs şi crzri pntr a-l consa

graara li [până la obic El o prăpasti incar n scoa goisml avăat instrmn al ncnoasrii sin si naă an i-lozocă a viiătii E s posibiliaa iconcpiiă a cva c n o a acs to Un nirs lănic c accptă i

cl in afaă â ideea acsia Ca aar, orics înr atâ câ st n-l insază n ici n flCân l ajg să ia conşiiţă si n s câ p l sşi şi absna gnră i atnci cmn sa spria acasă xrmia ca l- aşzat

propia li naă şi propria li ncţi? Cm nafgi coaşa p ca ar aa-o propria li imposibiliat? Nimic mai ptin atr t actă coas- nimic mai potrivni icţii şi a iţii" Cănimi n mrg până la lima li mrgi ră să s

primjiască ţin şili atii a -a sgraşi imps volpata mrjo c păşsc Oicati la c n snm s iă a hli si

zb

ă a vşnici bniăţi a iţării Cnoa dsin cază i nr si lm p ca nimic

\n-l mai poa mpl şi car sfâşş pri a vacacasă m săsi Ci ar cmaa să facă ab-L saci roaa c a obiciiăii pnr a-si gsa rfzl şi a s sa în amţala aşi sişiivinitaa sa pricliaă? acasă xmia ap onoă primji iscă să ină z şi să aop


39/128

n mare eoarea e care-a v s-o evie în mi. Căiână ş-n reginea în cae riaea noasră se îngeaănă c neanl ne âneşe sita miologiei. i cee mil în zona aceasa n care creinele n mai sn

aie? E ăfnirea setli e n acceă erifeiace ia ims-o hl Seu vea să eaă e egeli; hl e reciita asenţelor e creinţă Sele agenl imriăţii e facorl ce ăează6 exazlinteecal c me vagi e simie si e le nmăr-

iea noasră înr-o nerească lmină e lbatăe n ţiăt neărat al sângeli roes maeial alsetli rin cae acesa ne oeşe e la iezanianală n inisinctia eaică si e la asortia caego- iilor nr-o clariae serioaă ansaenţei o.

Dacă to âl e care l-a anat n ani s-ar conve n enegie nivesl e-ar mier laş neîn micae.

Clivân ea ml orinţe soarse e miez orinţobieie ş nete oi ajnge în cele in mă să-isrim sel Căci cm a mai el nto inţă

isinctă e seca anelor si-a efeinelor e n se mai soboară să aa ă ci contină a sferi înr-nsaţ ră cori ră ree nni n şi ientc? Sn noce ris7 ltim răse68 al ro onmelor9;eirare în oiecivitae; meni ni esin inanzvaă reicae si ă ieal si-ntocmai a n zeo esnic


40/128

n cre nmeree gem nenriie n senţ e- seivi eoă70.

Trebie să eăm a ămân recm noii cerră răăcini şi inr-o izie e jos

Viţ ese n ccie . emnent şi re ereite o in ernnţ conină monooneişi oroii

eie sn incomtibie c soree şi soree escoe e oe mină Tot ce m scns n noţiosibiiăie e ssin şi oae ssinee se ntin eoă n văz 7 zee i se fâng şi e zce obi eere noastă7, n momân roriei se mini.

Cei ce n mrăşie n j or o miesmă e e, c ge se ote sne c- ăi escom

nee e sing mă e cre o să şi vieţii4 cest tregi ci merei rei i se

irecii ifeie e ceeasi sbsne ce se rmă es- ămân-se.

o zi n cre n- form câe eniţii s e-

8o ă e În afră e ele n-vem nic n mijoc


41/128

i ae să e inmăm eanl Cân mii i ele voi găs morţii75Ji ă că ma ese imoransă mo

Îţ l pci a ese lia ooseală a cae ne ce

eeci t n ei tii

Plicisea se frisează cimn î tesle noase şi i le oae âă a lima ă Ese o ă seceă76

î are reie să ţine ână a caă şi- cae răeşe etaaganţa ogoilui ostr Sezaţie e înot roi cosmic aâta-i eoism as a icisirii Ee că mai m ecâ aâ ce a ea U âtl? Ua ce să tiţa Diavoli să- imagineze77

ar e cae-l elaoreă c grijă cigaşă emeţa lciăa cării

În ecae i noi zace n ofe Osesia iitorl i

ae e fae să ieeim î e e a-l schimaoară oin fals sezaie rezeli Cm oi oaeii cre că a o msine oi o să ee ea acă chiar ol Nevoa e-apropne c ocere orăvese iml ieii Câ a rei să ăm

oma i oieci şi afaă e im a laee oiîoci v rin zie şi cia ri ciele78 e ormează Orgoi ce se imenează in izia veşc aeva ce se sjă e răl cgător a osalgieface n zilele noase o gă se şt ce refomă a ieaaili ee în cae eam ăsc Pofeţa eaă

9


42/128

dintro degradare a simţli pentr esenţial din febraînlocid cnoasterea din avalansa de orri întne când dhl ecâ ea ţine de apaenţele omli totatât de prond ca oice istinct Căci a cere ciderea7

profeli din no ce-i altceva decâ profeţie? Nici nom n e sctit de viciile tro oamenilor Până si ceice propn neantl snt de aceeaşi esenţă c cei ce vorsă modice o primăie8 oa o absenţă absotă devoinţă near pne în afară de semeni profetl din noi

ar omorât şi noi am atât de deaspra rii încâtnam mai

N există nici o solie pentr nimic iată premisa

de la care ar ebi să plecăm c oii în constctia atelo şi a dilo În reitate tot ce facem şi gm

prcede din negaţia acesei premise Existena manăinsolbilă în sine se sprijină exclsiv pe idolatria -lţiei adică pe o concepţie mora a timpli Fiece

izbândă a vieţii este o criză a rigorii dhli

înseamnă a sceptic? A n te crede centr lmiiar e destl n momen de neatenţie o clpă de fragilitae a constintei ca să ne reinstalăm deodaă în cea mai veche si mai vitală eoare

Fecare om în clipele ce n snt lciditate deci înasoalitatea şiragli tempoal pocedează ca şi

40 cm ar începl şi sfâşitl a toate ce snt Atenţia


43/128

a imi noastr tot c poat ai nrsc; a în contradicti c r si c act Oml st n Jg car s dsşoară în absot afară nmai d momnt în car îsi dă seama. Atnci s oprst atnciJ J

stă; n s mai dssoară. Oric act st o saboar aJivinităţii indcă oric act din momnt cl înplinim n par tot c poa mai imporant sbsoar şi dincolo d l Fără acasă izi n lam ptaîndplini

Într îndoială şi orice gst d oric nară, st oopozii mai mar dcât într sincidr si căsători AJ Jfac cva nsană a izola o posibilitat8 şia o invstic iri spcia a o promlga în ncondiţionat pcând în îndoiaă nivlă difrnţl d rlif p care

rcp dorinţa noasră în]daă c rfrămcva ne rră ră rza ni pnct d rprcar nar mii condiia prin xtrioritata li Si chiarJ Jd nam adra la cva orgoil n obigă să adrăm lanoi înşin l ind totdana mai tar dcât conştiinţa

clară d sine şi d crri Că nori ajng să nvdm aşa cm sntm întrn scrt popas în zădărnici acastă dzvălir trcătoar frctl ni crizsi n al ni sitatii norma a inti8 SntimntlJ Jimportanţi noastr st mai rpd vcin nbnii

d car oamnii snt mlt mai aproap dcât d lciiat trdăr să i nbn sa aproapntrin în ca c faci ntr a sacri mpl vid ni act oarcar c minta îţi dscoă ă c fac st faal din rdl cor oarcar

ci sar pta altcm. ată

art8

acstă

4


44/128

42

bni sprimatăxistnţa mană n mai ar icintrs nici mistr

\ Prznta ma în lm d a n nicăiri D oric mă sY. Fic simţământ învcinat d c nil . Privliştil şi obict îşi pird contrl sb idaabsnţi lor8 văz dvin factor disrgător lcrilor c l vd ochil distrg c n va mai în ca

c ; rcha ad icoana sonoră a lipsi d snt Iarragosta smprjmi85 d moart dintrn dor dinni car o nagă. Dsşrara stli ana ra li sccsivă

Erol st n laş car sb innţa fricii fg sprprimjdi

E crios cm tristţa, car ar o innitat d argmnt si o îndriir covârsitoar în aclasi timp cala ca mai dirctă şi mai sigră spr dmnţă8

Frivoitata sa rnnţara snt singrl atitdinipe car l poat adopta n spirt dzrobit d ilzii. Ralitat" n xistă ci nma aparnţă sa nant ândrora t poţi dări; na nvoi să i eo căci n oprziîn te A n vrb c s conjgă în iralitat şi carşi


45/128

smă dmnitata d sbstniv doar prin orbira dointi noast.

Mi o imnsă milă d tot c ist şi d acanam nici o spranţă Firl impli s dapănă ca ncomntari la n sspin dnţls. Dorina do nsfârsită87 sfrină prin car ndrăm nsă ot rst

o r.

Din tot c st88 plăcr şi drr n natră omla ct plăcri şi drri mai mari Ci dragosta dacăn o stoarc a simtrilor si-a simtirii d liml lor miz89 o pnr la asc a trpli şia stli? aca n framăt i părm atât d pini şi n amrgl i aât d goi . Insnsibilitata la plăcr şi la drrscoat p om din nivrs9 O snzaţi n mins ofată a istnti mai ptin Istovindn sna isto ) ) vim implicit ca c par a snţ n r. aicividl la capătl volptăţii şi chinli. Căci am dspăcra şi drra dpt acolo nd l n s maiacordă c lma indcă a ntrct rzistnta simtirii si a simtrilor

Oric sntimnt car nstăpânşt l l transformăn cntrl a tot c xist aca, când n aszămprin fortl spiritli n afara proprii nostr simţiri


46/128

aceasi micsoraă până la anlare si c ea ilzia noasră de absol

Sn doă pricini9 ce ne împiedică să dcem ngând până la capă săi rmărim meandrele şi săi enim consecinee lenevia si frica de banaiae

Ez şi scârba; flgerl şi greaţa; soaree şi oroarea prezene deodaă înro năvanică şi inni norocosnenorocoasă conradicie înrn acei imp a nei apocalipice răscrci! E bogăţia seli irezolvabi ce din senin se dezlăntie în rnă si cremra de valri de or se căeşe că învid ot spaţilnae nde se mai risipi E sfârşitl prin eces nimicirea sprarească epirarea deupra mzicii şi limarezistenţă a zăgzilor Pe când dhl se conopeşe co ce a închpi vreodaă c o cen lme era nega

ia ei si tosi lmea însăs .

Cred a înrezări sb soare srăciri care lasăn

rmă soaree si însesi lminie snilor când ece în ţişare se preschimba în coană de rai easpera cândtoate iziile prin care sel a consri cer devenea realiae coplesioare iar licăririle tainice se înăla în acără mărie de n si ce foc ascns Anci inimaivaliza c lipsa e obiect9 a innili esarea


47/128

nei dmnezeiesti singrătăti ntrecea absenta de mar gni a dmnezeirii plânsl proprili freamăt lăsa nmbră ires ttror norio ce sa deseat vreodată iar materia năcităn gol se sbţia n geamăt bocindşi

gretatea şi povara e ce oamne, n miai prelngi osa acesei fnice ntrevederi n toae prilerile4vietii s mai ăsat să pe veci sb Tine si nmai din când n când deaspra Ta şi dincoo de Tine?

Indivizii si natinile mai ml decât ei sferă de complee de sperioritate Căci ece ins ş ece poporse prr n mod absolt Legea vieţi e ecldereaotaă a tot ce n e ea. e aici prcede atomatsmldispreţli care deneşte nanimitatea inţelor sşrarea nâmpărilor5 are ca ădăcină incompaibilitatea organică a inşilor a ribrlor a neamrilorSpecacol de chin ros de ridicol ca orice derivă dinsentimentl propriei importanţe n cadrl vastei zădăr

nicii e la nriparea rii ş până acm de la bâjbâialaviermei până a ironiile constiinei n eistă nci n evenimen srăin cprinsli tristeţii. Obsesia grijilorzinice sa apsl7 nei împărăţii gama ce sentindede la necaz la oroare sa sblim tol semprăşte şi se

şterge în indistincţia nimicniciei Istoria e n eac tragic

Când odihnindmăn mormântl zinic fac bilţl ncercărilor de or ce mă mpieică să roşesc de a


48/128

46

sa a fost în afara singătătii sia amintirii dra gosti a ăciat rost mstrând lis9 d folos99a clorlalţi rin mpll propriei intil>ţ

Mă afnd în silitat cantrn taz Ps sângstrp şi idi srp snind srpicina amărăciniiZama timpli stoarsă şin cli grl şi dşart dsrara stli n nimicnicir singră m aminst

înţlsl trcrii şial vrmii

Un gând moar când nl gândşti mai dpart.

ar tot aşa l moar când lai gândit dincolo d marginil gândirii Filozoa n poa fac absracţi dmdiocritat ră să s anlz Cgtl ds până latrmitata ptinţlo li s nagă 00 p l nsşi şicid ptril n contactl c lmi sscptibil doar d

pozi mzică tăcr rsmnare extaz sa nbniSpiritl n sălaş; n gând c fg rămân dscoprit pirdt în spaţi şi mai dscmi dcât absrdl simtirii. zrtara li in ogada ratinii ca mai fcndă şi mai fatală întrprindre a raţinii Ispita

c şio ntind sişi ating adâncima ni păcat0 alcriozitătii

A ndrăgi viaţa până la fri şi a dstitit dinea a nsira bâigieli patece n lirisml admiraii si


49/128

dce iseţea până la desfâ! i a n găsi nici ncvân în e efemizând năpăsiile inimii! Nmainenooc impede c cae se îngeamănă cd demenţafeiciii ia spiil păind pin chin îngânăie acesi

echivoc!

in cedinţele pe cae eam înceca sa popovădi veodată mia mai ămas doa oava lo, cemi

mple sel c o zeamă de sincidee in ecaecez am gsa nai in li şi şinea dea mă împătăşi din infaniism ni ideal mampins spevolptaea descompneii li spe singa li seioziae. În faa mio ochi n sălcese decâ ceea ce

moae măsa miii denind naa oicăi fme

Cm în ecae om zace n călă şi cm ecae î

îneţine c n anamen pofnd şi inconşien singa ce a nobleei ese ai face edcaia de vicimă

Când în oice semen vei vede dsmanl ă de

moae deabia anci vei sig că nimeni nţi vacide sa pângăi singăaea.

4


50/128

48

acă ecare di oi am ceza să privim âădl propriei oasre vieţi iţi de aâa josicie şi deiexisea celei mai mici câimi de frsee craJ

near lipsi să ai marcăm sigr ac cprislimli Fapee noase derivă di lipsă de obleţedi esiiă si di vlgariae Pri isorie e băăcim aiv şiapoi c voia spma răli

Aci câd maeria e risă de a se despărţi demeze şi câd îmreă c ea ne boci 0 epia de a e rentoarce L . Viaa i posibilă decâ fcie de ce o deăsese; izvorl vigorii ese

vis şi epl ror visrior noasre zaceeze faomă iiţială0 spre care s


51/128

de mediocritate ancestraă De am rămâne radă nouăşine nu neam mai regăsi niciodată

Tristeţea nu este teamă 08 ci nevoie de nefric; resimţirea tulbure şi devorantă a unei voutăi n

nenoroc

Un astronom constata rezena vietii în Marte, dn) )

a crezut a identica 09 umte fenomene de descompunere a surafaţa laneei. Deducţia ui e cea mairofundă deducţie 10 care sa cut vreodată asura

vietii e ce mai simu si mai reveator dintre rationa)) )

mentee care sun o Căci to ce viază are un singur

semn: necesitatea ineucabilă de a nu mai va

Omu a cut din activitate un rinciiu de distrugere mai mult decât de creaţie Hărnicia a convertito In blestem munca în rău şi graba n afurisenie Omueste o furnică bestiaă

A concee moartea ână ş n rai iată extremitata

ce-o atinge curajul gânduui amar limta sre car sndreată refuzu nevinovătiei si viziunea climatulu

)

de vină dureroasă n care se miscă inima) 49


52/128

0

eori înţeeg o ce se legă e exisenţă r nicio n mim essi censemnă exisen însăsi. Nici n labirin l gânilo n mia ărt semincsibi, m răms înoen năc si iiîn fa cesei eviene neîneese si neemonsrabile: e s• Conjgre li vei cel mi nlşi m enigmic, ese o încmere bsră n slzilnic ş mol l minţii ce gâni ână l că r

esreie siril cel mi cmăni Noi n ne tim n rebrile vieii ecât ăin-ne r si se niilor ei em eca e o anliză li estenem îmomoli1 3 e veci în gl înâili ctTăim c oii bsol în ele exisenei căci e

nem oi emeli ei l ce ese nem iere echilibrl minii şi cj vreni ges; mie ner săîncreee nebnescă în viiorl imli mre

r eveni nebne A ni se imne c o limă nece sie e ce c oe se no veem Căci n exsă

inici o ţine c exisenţ să e nic n rgmen en exisenţ" ei nici nl ent nosră Moiveece le invocăm sn reexe n joc ţin onorbil înk lminii hli Şicesă lmină se rbră, seezmemeză e-nă1 1 4 ce el îsi reeă siesi e sn e sn c şi cm înce conjgării în genere al sgesiei e viaţă nea ne eoă c elemenele cele mi simle le cnoaşeii în nliecesei sin nlite c e


53/128

Un om nre se" ecâ n măs Î Căl pUCxger Dân conr neeosml uco UI -ân-e până l mrgnea n rmă â c vmolr mprmân nţelor mnsn c pă

şec cl rezsenţe omeneş5 ; cân s capce nosre fenomene cosmce rcân bc mâhnea l rng e prncp rgore nălâăăle nm la pls e nvers creân prn cvneo egsţe cel pţn comprală Tleo eg n

ân ece cpă l e c veşnc ş ngrjn elrlc mglă e grăna ă ce e mlre le eenţelor mere Cân peţm crle n jsele"lo poporţ până ş răsnel e meocr. xgerree semnl nos e pezenţă n me. Un set locul

lu ese n se cre nre oc n spţ n se esenen s n ese

C o e să fgm e sp căsnce n lmee senza lână e ne găs acă nvăl e mâc sel n neor Arp n cresc hl eâ n

scâ e cămn e vră e călră Exsă cea mno ecâ esăle r ? Dn ţă n nempărăşm ecâ pn execţl n păce nccân epnconsm l sncer rn

Asp ragose mam gân c o necţae mme ecâ clezs r m es os s-o ne ăţesc c sngrl mjloc e espre nr-o lme pse e e c sngrl s n mămrea eşerl


54/128

n oes sini a linăăţii noasre morivagoli in afară şi-a iinenţei golli in lănr,ca nica izie rin care inrmăm aciaea şiin căcasa va izbâni osi n cele in rmă7 Căci eaisinţa sreă e a n ece ragl eşerăciniie a n accea sigranţa zrobioae a aceseia e oiie efectivăn im ce ne mieică e a ăşi nainee ree n asena carei chemarea noasă nalăacă feeia răsare e căarea siirii noasre e noi

nşine ese ca să ne orească mersl grăbi ca să nemolim aii n fga sre reesinarea crnă Făăfarecl ei am lneca n linie reaă sre ţina faală;oerinne ragosea ne cem sre fnrile riirin ocol enr Aam ca şi enr noi o yl cel mai l re moae

acă exisă ceva sranaral câncen neresce orinl aroae al răjioiei şi al lesemli eseinsl arcgân saţi care l efză şi gânin-sră nreee la sine la rebrile la necazile şi lansemnăaea li Fal că ecare in noi in zori nnoae s oae afna n osesia li nsşi că elevine n consiina acesi e nssi mai imoan

ca soarele ca ămân l şi cerl ese n mise maicoleşior 8 ecâ singăaea aşrilor sa ocesllaen al emenei S aces miser se agravează c aâ mai ml c câ ânne seama e absra noasănmrare cosmcă e nimicnicia ncli nosr


55/128

n saţ connăm c ma mare ăe în a ne roeca ca snga ealae en lme ş en no Nmc nc n agmen ş nc o clarae n nemecă e a cenl a oae Cân mblăm n

esaje în care ezenţa noasă nare nc o necesaecae smţm a n fos ncecm revăză e naăce ne face să ne nvâm în reajma noasră ş nsărle cane ale asazsl se să facem maeaînsăs a o ce ese? Tana el e ma zroboare ecâ

oae obscrăle s ma nsonablă ecâ o cea născoc eologa n lanl nsolll Mnea nesne că el e nmc ar aces e ne răsne cm?n şm că el e ol Imersonalzarea noasră caear conclza nomală a ocăre reec lozo-

ce ese ezaă e o ce e ma normal în no Ncn argmen ş nc o lozoe n ne o îmecasă n m ol enr no nsne n oce rece am la-o rrle oae c sre no ca ş cm el nos a Roma soe noase Dacă vem ese

ncă o orbe absră s vnă face n zăărncanoasră o Ceae eenă Nenţa meazcă a ele a n e e chea nsăs a exsene chee ce n esche naea sre nc n mser ncă ea- ms-erl înss

Cân rno să eală cenem exsenţa e o ceese lma eaă a egesn ne îngăe să conceem nmcl Cm se nâlă că ajnş la aces ncneenbl în cnsl aţn ş memoral n m


56/128

4

n i snem n sare să imaginăm exisena? Creaia li e e nenchii; eerniaea ei o aşa

Jnsi ci minea si ssenă ncinea sin som nl e nreee n nean ce isează in ei niver

sl elânşi nsă eeciil ea găseşe n eesinga obă en exisena mii şi imaginează fel in no aceasă exisenă

iin ăaea oamenilor si absiaea ee-nimeneor şi răsfoin aginile isoiei rise ână laneciinţă ajngi a nri o nosagie reezenaă eambiiile siri nosalgia banaliăţii

Daă o ce e n noi obsese a gijii a necazi acăoaă enegia ce o cheim enr măgirea eimino leam canaliza sre icarea lănică şiam

hăni c ele n or ce eăşeşe lmea inensiaeae caream aingeo ar esin3 religia Cm n monomal ecae om ese enr sine sing să iolc câ mai ml4 na eeni el iol en Dmneze? Oae n e n erea noasră să ne facem aorai

e obiecl aoării noasre să eăşim ână şi eDmneze?ina e a ne imagina orgoli incoo e imi

ee ngăie e aine e resrsa15 inermienă ce neaără e izolaea n eenele sceicismli Cânim găne e nenie a isae noala na


57/128

cie nmai sel ci ar esina ână si mateia in asenţa căeia ar face groaa noasră Căi oiceciiae ransformă n moân oiecele rin carevem să nenălăm Nenia e a cree că exisăm

şi cae ne face să ne roiecăm n oia ealiăţii eo fţă meazic irefaiă7 e care raţional o comaem c mii e argmene şi c nici n rezla Înoila roae ece celă a viiorli n pae şi face inim n cancer e cân insincl inţăii 8 rmân

m conrar lăăeşe veşnicia Conicl nrece sim că snem şi ce snem ră să sim 30 e iezol- vail nssi si care riică emniaea omi la echioc agic e măscărici nre oă imosilţi

Uneoi mi ae a cel mai mae ero e a fosreoaă in a a hoărârea asră 3 ce-nrecenenia si oie aenră e care o ină a-ncecao hoărâea e a răi e ământ.

Zăănicia n ese o imresie sa rezla neiconsierini sra lmii c lmea nsăsi si egea s

cae noi o nţeegem st

Cân mă gânesc a oae evolele ce leam ncerca vreoaă că na fos cea n omenil rii sa al nchi iii ca e să nmi ăvăească cge sa smţie


58/128

că o ce se essoară e banaliae si oroare a os izvor oes şi eviforae că ici om n miaorazis scârba acivă e om şi ână şi gerii miasâgera gâl şi aoi că oae acese revoe a

rei ăbsie ascse sb masca lozoei aeae e oiei şi e o grijă e sicţie sa emi-ae ncie e rica e aeic sa e riicol că or

mie aâa ă ereaizaă aâa răzbnare emiiă aâ haos aa şiaâa anarhie săâiă câ

mă gâesc la oae acese evoe mi a seama ceezasr resne resemarea sceicisml şi ezineresl e oamei Nici o răzvrăire moare oiar oae răzvrăirile rebiesc nfâne ică ici nai osibilă ică ici a n reaă imicol in e rea Asfe neâ schimba nici n fe fell nsşi al lmii a rebi so acce ee-areg ca să n ie e amar sa să mă fac e râs

A accea lmea in eama e iicol nsenă a i bna cviină a ivell ei emiăi meazice3

Cgerea imi c amesec ei e moooie

şi e srriză iiă sgerează imaginea i refrenireversibil33•

Isoria aeriei era anoimă si ră aă aie e

6aariţia eii. Acesai singrl eveime rin cae


59/128

nsemnăm momenee cm ireeril ae venii ,lcm gole ş i seree isa e cronologie a a l nsformă nrn simol vi căci noi nvem fcae să ne reezenăm c reliae senţ orică

sfeini Cm să rim icon nei viei ce n s conrzice e sine şi exzl inemol al exiseneisrem îmăcaă c oi ei ienie? Drereese s genial l meriei ese isia lciferiană nnlie veşniciei e iml ce se naşe in ssml

clielor sle, ce se izoleză şi l eăşesc e iferenţ enivel n entaia e conin al meiocriăii cosmice ree ese sima e lmea omogenă a ngeriorsaim e elie lor ră ooselă şi rcas rerea ese n ne srem imginaţie a meriei ce fcen chin o asirţie sre n se na n ris isşi monoon a serioiăţii fţă e ăca

Cân mlân inre oameni jngi in nere

e n neree să nţelegi Neree34 nsăşiimensie i coleşiore e fce re nrhis ca sămi crezi n nahie Anci visezi n Diavol innien= siliz maeri n exloziv35 şi cn chiri sr rnca-o n nenl in ce s

nri De l rinciil Bineli n m vem ce serCă cel Dmneze re n soo ce s- ascns e lmin ce- rio ncreinâno Necli cre soosi e e Dă chil c a fos cţi 3 Biliareie reviziă; miri negre vo rei sănlociscoveşile cre e semănări nosre c Făcăorl


60/128

acă n snem în sare a ne zii o rsiă reaă zirile acesei lmi n care nimeni n-i a locl li vo rebi inaiae37 Reola hli să ânăa caă oihnă nsi găsese ecâ n censa Facerii .

Orice cresceno al inimii sa al gâniii aingesbiml şi sfârşeşe n oroarea lisei e gs. ageia

care n ăsrează anmie limie e iriană şi fasă ateic n mai ese rere ci inerreare a rerii.ol ese să ne orim la im Beehoen nsşi evinebombasic si sforăio. Exemiaea n nici n fel nese o caegoie lierară; clmile noasre n sn mae

rie e exresie Nmai meiocriaea ese exernă şiinre oameni oi esează afară e cei neri e cei care na la are" e cei care a nra imşi ariaţiile li Revoa ce a fn ca şi nemângâ

eea 8 ece Umaniaea rorizisă 3, aceea care a

sora jgl exisenţei e comsă in oamenii căi e care Dane i orea să eacă Acheronl sii osânea să ăăcească incoace e ia si ai

Inernl" e mai verosimil ecâ viaa cea e oaeziele rgaori" licisio e ca o alzie la exisenţăarais" e iizibi şi neverosimi ca orice aaă a

/eiciri Trilogia li Dane e exeml vi al ne

8\ inţei 40 omi e a sora mânrea ră liciseaă


61/128

şi cea mai mare reaiiare a Diavolli ccp vroaă en cresi

Din a n ea ecae i noi imagina ecât oia sa viaă eivă singrăatea oală şi incailă aecăria cr ce mai gre e nchii ese că allexisă Noi ne comoăm 4 ca şi cm ceilai ar şinicioaă că sn s Oml ese imenerail om

i ia insl ece nivesl la resiraia ni singrse Osesia e sine e fal namenal in careecrg oae erorile vieii si osiiliaea ei Senzaia roriei exisene e singr a asol al ei ră eaeicil mii sar evaora4 ca o nălcă Dar aceasă

senzaie riviă in afară e sine n e ma in onăcie e cae nsă n e n ina noasă să o anăm rinn examen lci Ea ersisă ca nicăealiae; o rezisenă a neină in care rce oae asecee n care ne nvârim şi toae nenelesrile ncare ne comlacem i oricâ neam sne rea laexerciil analizei, rin nici o srăanie raionaă no sajngem să arncăm mină n răăcinile ei careemană ino senzaie e ireciiă43 realiae si consiie zona e iraional e care nici o mine nooae rece a o ncine a sa Pncl nosr e pecae nchegarea rii iniviale emergena inăriinoasre ne rămân inerzise em face asracie44rin gân e o ceam aăga rin e ar izvo icare se aaă senzaia ea ici n raionamen ni

9


62/128

60

stare a- seca. E o oici smă, cae ne măgeşte ogoli şi e mileşte cgetl

A atbi stli activtăţile 145 siit a iicasentmentl la ang catgor şi o a fcţae jecată a evaa i logcă ntrn ivs cariologic Iată emetl haosl C să ma ă fâzmăti smti si al sgi Tabele egii eoată

a fost sâmat î saţl cgti; nci o limitănici o margie alcăi mhm sa văăii; ici oas ssni sa zâmbei Eşti tist ământlsi cel snt triste; sti ves c tine âe ntaga mate- i Set gnaliză c itza a ca n s-a iicatic o cţi voată n famăt tag concl cae se ficoşază slogisml Ce-i mai sbectn noi evn ca i famec lga şi mateia lmi;caicl coloază ci 14 mai e şi mai violent cât cea ma enită nvăţătă ese e ar nclocot ni toan nivesl se aine ş se stgc n abita sbit c sie ână şi ăaşl niha ăcesc Stl s ăsfaţă n oiai sbstanţăc ncnă insiată; in ivlista onei ational l o tâ sblimă cae nfânge n cs moavsiit si ângăest bnăcviinta claităi Set n-ae gli şi int sfâil sblnae el [] cemai ma şi mai inomtabil


63/128

Cân a a vaca saţi tistţa ar ncă a ca ăsâneşt147 ot c s mirasă tot c ni şi comn n me n crins noienic c ae totsi o aitat n vis acstei aiăti

orinţa sânză om a nimici nanim,ână ce scâns fac să caă n naitata tiă

a gavitaţii n ac nimic48

N există nici n coţ s soa sa s noat nca să n oănim c ostneaa oic or, ci o

o vacitate satstă ca ne-o mi mzicant a n mângâia e n ământ imosii şi er e Est n tăâm intmia nt oă gorişi ca eză na a interscţia ei b iroaiităţi Căci ământ ni mai sig ecât cr

şi ast c mai asiă-n noi acă s o nsiganţăc aticiă i amânoă

n mizi om oşt iisnsai; n iis- ensabi ncesa; n necsa se, n srici ia in vici ca n mizi Acstai cic

căi ins n at şi a omiii n gnr Toţi aşii ca-i facm n c se oia noastă ana9,xtmitata s ca tinm cân nici o coniţie

6


64/128

62

rişte şi [ ne lac is ltim ae ai c fată a ei ste gaţia li E ca şi cmămăit i ămât şi in set a ovei oiatiti orgaică se fici şi cmăt şi ca şi

cm st mănnchi e vemnicie i car se îngeamănă cea ci ă ar ti o mbă afisnisi e ăcască nstatoicie Vinele nii car căîn ate snt tsii î ca visc ori smintit eca oml n l oat ana îto fâsi întls

Atâta veme cât rămâem î m trbi să îinmmâna iavolli; e cataea ră ca s oatesia incolo lm, mnz n va întineoat bat ar esiaia n mai are nici ses si nici oc roi-zi istă cât în absna-

isli Aca ingra iomă a istenţi Rstst libtat

În clia în ca oameii -şi vo mai i chii

cioli, se vo ci nii ţii ână a tim. Câno ajng la acst stai ni în tia noastă s-oîntveem Rzltat însă sig al vniii istoicst că ei n ot tăi ă ioli ă clt ă obireaaoaţii Fie că se îchină atomlo ligioas sa

co olitic năci ţi simlacr absolt al nifetis i z sa a i ati, i tebie să-si ec cgtl n faţa a cva N istă nici obicti nici o ie cae să n fost n csl timiloăca nt o ciită ita semă a gâni şi-ainimii Toat aan a int loc ân e ân


65/128

nă Instnct e o ce zce n ece catăa ct n asectl crea ealtă tranc s car \şa ncovoat mâna Exisă n sg momnt nsto ă n sef ă eal ă o ăcă? Îses

eoce ezagregae a tansformat ecana tr-nmt ş s-a osenat n faa ls o vto Ce y c, c n fat a ce nol hăn

�

c ca ca ş cttn Oml est na oatc cnă Nm sotă el g

ca �pţcismul steril" IiY_}Q!E.i a:â-to l va sâg n tot ce fac ş năăjeşte 1 5 el va sâng ca să abă za că n sa nşelat că lza l e seoă s nsctală. Cân convrsata c ata ea omol avăl ş a e rc a smle con

ven a tal mnă, scă să sfam fnamen- t sgante znce atnc aar ofet s mltmea mă s mân a aml sctl ctează ca n mnne aevăle s nstalează ca etvc ona v fatală ş e mjşte Ch

cot c ajtol ole sa al ooge noceşt foşt eg măa 1 5 fostel egen şe foşt stăâ

C ge ne tem nch ha tele mane ămasoată ră nc o srst Ce lege, c co ş c

stăâre ea ma tea ne n loc? Sfâştl nam oamen acă n va ljt e n catacsmn afaă se va roc c ocaza mosl e evăzt a totş osbă ş cha sgră a sartm srstt Cân ltm vte a va ăâ- mat c o fă n va ma o haosl a câ vo

6


66/128

feiciţii ca s contmle agonia cei i mch ci?

trezicina tainic a organlo s nchago mloi e car o simi n set Siacast meloie Tristţea Cm ceşte ea şi moae, noi itm c cee in metaha tli şi-i m atfl nme5 invocabull simtirii o otzm c nssiile inimii )

r s m sama cn eca cll geme n scvniat 53 C ne-nselm154 asa obârsii oftatlo) )[] c n tm a tălmci ic belaa i miezli ost, c nici n chin al mvii n-a artaenemijlocit şi lim ci c toat c a cnt in

set, a a lmi c c-i mai aoa e noinsie n it n lmin constiintei cât in ocol ) )cvântli cae totl ste cla şi e at, ânşi tzicinea noast imeiat

A n gsi n cinsl ii nici mca n iarbs gnte e nisi c care s t simţi solia iatinnitl anoaseea al singtţii.

Singa activitate lgitim n lmea-n carnveic nimic ct n lme lâns55 ar cmcviinta si istovia ltric a secat ivol lacimilor) )n mai rmân oa s nsotim nsiia actlo 5 c

)


67/128

pi vt şi ouă di ptei ait deât paada iticteo i eba ointi Su pi pi a i ue titaea Ete vo ooeaă ai ae şi ai tuită dâ aea de a

pâg ot până o u va ai d pâpâă e ohii vo ob d e aiio, a ăoizvo a at di ?

Atât iubia ât şi a d oei aodă pea utăpotată oui Ri et ca i ii I eagează a şi Diaou Î ee ptă zaătatea i ăutatea i ăuă U t uat a pta viei i ăa o zi7 eiteţa poiiă datoit opoziii oaste pu iatuviţii îio e ad aipie, ia oi âd e a ţa ezită doa ăde, ai eea eiă, daveşiă a tto ptuo Şi daă ţepiea aavea v ot atui ea ueea i pă

aea e a duii a d

Eitta et ai epede o ovetie deât u vi

Na te în no ă opotă a i a a şi ă peită u eiate t eăât e e ade dât duei ş pi Setâpă ă ăata ztate dito ieaiate, ă e pe ee şi atf ajg ă aoă aod iiţi atit d vaJi eită Suete i i eiite

6


68/128

66

duhuui tiă după aitat e vioet advieaOiât itea a îpotivi ee izâde Deeaeaă upotu ii oi tuie ă i dă aiâdoidaţiie teoii Lua a ita î âpu o

ştiiţei u piju îtâei dui ît ii o îista i a a i u a Cu ât ufi ai ut a i e dzvăi ai fuio eită pâă edueea o îvăuie opt şi i uitu a a uăă u ai Dueea a ato şi a auato

Câd pe ii u tăâ [ 59 d fapt au apati ii u ot a ouui îăoit î păat i î

t u ă vu zvo de ha i uai duaa uuio aătui d iii dăăăat şi tetot aasi ipă d ivaă10 a aoai taie văJ' ae uiii o t de îăui ă upid d iaşîpieti otu a o tâă uţuoaă dâd poaşi vâtu şi âhiea De

te tot ea pe a p

a u e de ii o piiţă? Şi de e tot e îtâpăui dât o pată p âdia oată şite uivudoa o iiă fută a euui? Si d oae aiăae âd toa âduie oat î dezit şi ue îpeuă e dezite ăuaa oată?

ăi

vâ î paţiu ove a ătăia o ă de oiăii ă e ai poată ue îtu îţ ă fâşeaă atfe âuia deafâe vata uii1 1au da uşua eaătu duhuui uuit î îtideieeââiii şi ii o ite vodată ă u ai adue


69/128

voauau obozit vid tu a mai ăi vuu veuui uu di u i umii îi a totu ă viă a va ând ii u uvât u iita voiţă a totu ă eviă a euu ea î ae

zăeam âd u uem ă faa zadaiă aaiuui

autatea d a deima uiveu e e ma mae da

e a iitu a ut veodată iiii eooat

A îtoai a u itaf sti a evadat didoatimu imitiuui î um

Tot u tid uitata Nimiuui ete iat d o âeă vuaitate da u ât tid e

E u atât oe î oi eatioază i adu ai vaji î tiăiuna3 itţi Stea d aoutoată î iitu ei uma aoimaţii şi ii u a aoae de imita oastă uioaă a istituaiaitătii a âdă Oie soutie afaă d viată

ete iă î meje vieţii

Î uma aata istă doa două foţe otivia utaizdu e ehiiu aat şi itai

6


70/128

e îgău uaru vaă î ar e şuămeua ş poa

Oe u e vzue pură a atulu otuţe îvt Uvr e teut ăa16 mt Artătat eg, ur ură orm a aa tt Comogoa et rutu uu m or a goraţe

D a pta pezăr e răsare şeala tmală a te uu aat, toate eştme u epot opr 6 Că rpra utuu umă u

vt al oete*

e om u ae u omuă et u e îu_1-

A amet h eoată î temtl p tuu o poartă p u ştu um ş e laă apoă u oo pe pă, vtme ae a îtve 166 Sau eoată aeaş pămt epău poaee oatr gur ă ă ma putem tre

veea u o ată puttă et ăeea î aeta tuturo umo pobe

Nm u pe p om m mut et tmpu pu

68Daă vaaţa ue Dum a pelugtă o ăptă


71/128

mâă, ouă ăptămâi, o uă acă toi oamii a iii ă prvaă ră oupaie eşuara vemi şinuitaa 6 iti a ata pâă şi omoru 168 earpăa o baaitate ricoşătoar ără hărici ă

uoar, ă aeta pom a miei i a iea uui, pe u pămât vi a u ă t, e ipăar ua imeiui169 itemiai omar Omutebuie ăc p a u ve orce e pabi olu atu e mu pi a utul râng şi ăuşă

iitu o Dumiiă ă apăt tă vo hipuira o coapă? Dumzeu a ppit pe omvâiu n iau e toa ziee a oâi ăirmiai ia ti u pai orizotu aitătio gative a paaiuui uşi gâitou mai

uci u trzăte170 eât aieta itta pură eitta ră obiet i ră atui timpului O iată actiu miuă p ecar zi i e a ăi ut murar păimâtă şi o uge7 Luaii omuuiaru uorii şi ompu u văzu imeiat

Chiu et oupaia căuia meia ui eetiaă Supimati i itoia a îheiat7

oi u pum oiia ea pi aevăruea mrăişa umea ro viziue ă iuzi âtâu ama ă poiiu u mai poii, ă oicpuiă t upată u ohii mumie aitii pvi eaupra vremiii şi cu iima u mai atei

oiată mă u aevă u

69


72/128

0

isteţa este fructu 73 uei uopii i uopia ete reiţa î cipe miteaa aivă a uceiuii Ce e maipoate aăuga uierui ca e ă e e îurat74?Vreea are creează i iicete are u îuete" cu ii ceea e ete ci auează r pe r forţeece par a auce u ee oaea aouă vemea etepocirea tragică a eterităţii e ioaa iutiă a emiş

cării Aevăru ee că ii u e îtpă, că uie

vr

fo a tăi acu auori

,

p

ă

ogi

ş ireeiai ce

e ea pururi că uiveru e o epee pe care timpu rie u epiaf i îce puturi şi u povaa căreia zac oae iimie ceau fovreoaă şi care au îşeat eecifr îţeeu e rei evouii 7

raiu îpreuă şi î ie a oameior u e poii e pri ateia aoută ceo aoră ei cauzeoreuare Petru a veea aura iriecă a uuieveime i priina ui eeiaă ar eui ă e ezi

peacă e e şi ă priveacă i afară Dar auciprişi 76 î mrejee î primejiie epărti i rii, arputea ă mai aioeze reeee ear ezi getuar evei oog veimeee oae ar jutiate iară prefeiţă ici u at u ajuge reaiate Viaţa

îoreşe î periferiie aevăruui

Nerviimi u frghii e arimi pe are e îirufee ioriei


73/128

După ceai ega ot ce e poae ega u oae cepâ cu oaee îuşi

Orice zgomot, ceâge eatu şi iiştea ui cocepută e mie, mă îceeeşte ca u cutemuuivea Spaima ee eeu oicăui ac e eieă,

uma ecăui oiec a rii, eomeu atua i coeite Ceatiei ata iviziiă a acerii

ot ce u ae u acce e uere o pivie o

voă77 o cae au o voce mă piciete e moae

Ceea ce ace i uă o ezaie e o aâ e] oă

vicioaă voupae ee eia e iguăate şi mâiaâgeoaă ea tăpâ u şi apoi ucigaşu iimii aei a tutuor iimio

Die toate paiuie cae ăpâec au au tăpâit omu cea m auă, mai icooaiă i ieuctiiăa u îee oarecare ete paiuea petu DumezeuSă e ea ructu uei ezaicuăi a piiuui a ueiîeuii a imiii au perveiuea uiă a ogiei? âta căuă

iii

riiî-

Q îiC


74/128

fă oiec ici uu i elemeele i u preupune8 empeaura la care reuie ă îoleasă ămţa ue aari ipie şi ii u argume a uuluiar u îriuieşe îeieaa pre o cue raţio

aeă cociea lui Duee aae careueu o îrie î itoia miii

Seriliaea lăutriă e mijlou el ma igur e apăare împoriva euiei

Supiu ca egaţie a progreul 179 .

Noi răim cu oii îru iei ce e eriă80î ece mome îro upeiue ă orizo şiioaa vietii oare ui găee loc î ici u îee şii a u pu upă o cojucie

îoieli le cu are am zeemii imourie oileae aeui uiver go a ăat ouşi eîaă Cuua caică e pii, a peru a îcoroa roia şiaîmrăa epicimul cu u vemâ paec

Dumezeu ee o oală a iimii oasre evoia

2ea găi u reazim a uri aeaă proptea eigură


75/128

ce prJiă iee ae i eputicioae ăi uiă ăiciuea Cei tari cei ceşi uc pate eiguraţele ş au curaju propriei o eemeiicii e aăpe vec î aară e ei răiec ră uperiţia vreuei

maucue, ştii prea ie ce greu e orcărei veăi,chia atuci c ea a riicat la iveul girii, ăiveeze cocepee au lucrurile la şiru e reaiăţi utituie, caru geerei eemătăi

Oe şi cu a mai mut o iimă ae e

oi ut imoluri e eert i ezQ oul oi cere şi pămuieşe relieu uui chip copliGrăuee e aolu e e ămţa 8 î ăş riparea iţe e precea gele. Cev euie ă eto ată pouaţia8 icoştietă a pturi eurimea

ormueor pri care eprimăm uu uprem oglieşe aceeaşi porire acă u iveriaea apareăa epree Dumezeu au zeii atul au civiizaţiaautoriatea au progreul aiue claă au iiviemurire au ai pămec eţe ierite ae eerului

Vţe e aur Doria e a zola u cocep iruirag aract au u oiec i umea cocreă i a cuua cu majucuă e rucu uei ee aci rezuatu e Itoria Di lă uirea uiveraă cievaau ceva treuie ă e riice a earare83 u iel

reuie ă u e mai lege e celeale. te proeuliimii îmotrva etermiimuui Ueva trecut, vior au viu prezeulu, omu improvizezăegaţia orcăe mprovizări creeză u imo eliertae care otul depnde Atel şi aigură elcooru î como ae şi şaă e ăiciuea


76/128

solut} e voăşe i o ce c-)_ noi e fau cel îniE vacuiaea noasăi lcuilo e laua sueciaă a aâ te e nibul etazic al lasităii noaste esentiale. ,Dunezeu nui ecâ fuga e luina incuabilă şiseapă a acesei lui, e efugiul nou îno oscu

iae cală şi geinaivă inni poucivă şi inacce ibilă e apăaea noastă e ispiele ce ne ănâncă şi ne o şi cae nea ezvălui un aevă iespiail şi

un văzu ă ângâiee ăie nu ave îneajuns· ca să înuă a unciţi e viziunile văzului claănăatea pefecă a aini conteplân niicul epee o ş8 ovăăşia spiiului8 cu viul e petuineni sun fatale sueului. Aunci născoceşe el pe

Dunezeu şi oate ale lui suogae eete pentu aşien ine cupătul ce in aza inii e eteană si, siniă uie

istă un aposolat negaiv a nesfâşi spiioşi cae consisă în voluptaea ea picinui uina unuiit sau în cel ai ău caz, a asisa nuai la ea Dăâaea constuciilo false ub cae oaenii îşi aăpostesc zilele sii întetin inciuna viioului cee o tenică

siplă evelaea şuezeniei foale a aevăului"şiapoi pin sacas şi invecivă esăaea elanului ce la susinu n i ese o eoae spij iniă pe calo

· iile suetului Aceea, icoate si secăuie, scot si\ " ,ai ult în iveală nulatea aiecuii logice pe cae

au aniato


77/128

Ce ros are precipiarea runii iurilor, cân nicnu poae opri râvna itologcă a oului cân oaăevenirea nui ecât o subsituire ineuctabilă e ciuni ce se impun cu înăcărae si teroare si se es compun apoi ca să facă loc aora? n ros are touşispiritul nu respiră cu aevăra ecât în oente eecaenă e unui it cân nici o creină nu ai susine absolu o insitutie si cân aurora aei creinte nu sa înripa penru a ne subjuga cu luina ei colec

ivă şi fsă spre a ne paraiza singurătatea jocul ineigenei sau eerciiul capricios al amărăciunii

iecare clipă este un suplimen e josnicie cu careuraa îşi rănşte crgera

Paa pe care un ceas petecut înre oaeni o asă

în sue nici un an e singurăae no poate şerge iarcea lăsată e o viaă 86 e respiraien coun nu e es ulă vree în ia sau rai ca s uităm.

apul ce ai greu nu e e a face ceva, ci e a răiDicultatea este e esentă nu e accient iecare negăsi o reabă căci vieuirea e superstiia actului ar a ca atare ese un eercitiu87 e cin o istuireră iesire Revelaia eisăii ne încucă pasul ne aie


78/128

6

suu si ne înceeneste în iocu une u ă oizont eajunsu inţăii nui un ezu a aniocopţ tonatici, ci o eteahnă e oignă, este izvou însu in cae ni se aienează psa noastă e

eei Această eveaţie a faptuui pu e a evneastfe un ecivaen e păca oigina eten eînnoit nno pin funca însăi a ipuui

Cân nai cezu căn ue ţi se cuvine ca, teziîn sonu ecăei nopţi cuo osteneă e poscs

De oate ne apă oae intinctee e vă îns,nu

păă niic ne ouă ee poziţia noastă apaeinsoubiă

Pespectiva ipsei e sfeină a oţi ne ngozetea aciatea e sufeină a vieii ese goza nsăsi. ă

nscoci o ă ue în afaă e una i e aa? Ouna cu atceva e cân gânee i sufeă Ceea ce a

aăuga peste ee e osu i eecu ui

Cân inea îi încipuie oate ugăciunie ce sapieu în spaţiu euse a biete vibaii e bantateoae puzeiie e zei sui sipiţi în ceuie88 ânio e itoogii iena înăcăae a cugetui pentu egene ipobabie sângee văsat pent iicoe


79/128

apoimaţii aunci unves e un abato unvesa iuziio, ia sueeni estoae a acesoa ia fotă e subsanţă ş e singu eatte

De a gesu ce a obito a cea ai voatiăevienă e a esu ata a împăăţiio a icimeaabtaă a unui oaece nec tot ce sa petecupână acu puea să nu senâpe sau să senâpeatcum. Ieea conngenţei aicae este însă aâ ecuteuătoae încâ e ică să age utimee eiconsecin ne efugiem în cutu soae si a necesităI ii. neepciunea nu tcea ect spaia ecenăe acese consecine s negaa peisei o

I

După cu piv uce e pintn cuget ece,e pn eactiunie inconsene 89 ae siii pozitiaI I

noasă în ue se schib tota ste iposibi caupă o anaiză nepăinoae să nu ne vee icieaaică pecum este iposb ca sub imbou ascusa ii noaste să nu ne conseă centu si tina toae pifeenta îne gn şi aiune e o păpastie 0 , - _." Căci nu e nici un punct coun înte i a sea sa I Dacă ecae o na pentu e însuş utiuo aică încoonaea n a ipuui, aeenţa aevenimene si acte a atât e sabă încâ intevauîne intene si aptă a căsc un abs e pasivtae siI Iuimie cea euce va a o vacană faaă aina

I


80/128

8

eziă în nepunţa e a uce până la capăeenta neînsenătăi noase Iatonalul ce ezsă u atâ e văte euct contne sâbuele euc i al nă 9 Consinta că sune nic s co

oaea noastă ca şi cu a oce ne epun uneualiăi eenale a cău ezolvab92 enese, în nenstăti feie inta ecăua

Finţa, în cae nu zace ca geen sau ca acualaechvalenu tuuo ajeciveo e cae pune vocabulul ese nua apoatv vie Nobleţea nepăniă 93, sănă e gaa vaă a josnce ac-a esaîntun n a face a up ecât o josncie puă

Căc nc nu e ai nenaual ca aiuţa ngePuiaea ică să e goală să counce oa cu aeuş ealtatea, pe cân jonica e toteauna pofună 9acă na ecât căi solaă cu aâncle 9.Cu în ecae n noi înucâ sune cu aevăa

v coestă cele a contaco însusi ceea ce neespae96 ese nua pecupănea unoa asupajtoa, si nu o esentă euctibiă

.}t neau obşnu să nu vee 4fâtceea ce a vea s nu ceea ce sune. upesţa

fuuseii oale a constut un o supecia97Cân însă ajunge a nepăsăo a oelul upăcaea o să ăi atunc nc in ce ceea anu ai nu ne ăâne săn Vulgaitaea escnăa,

pa şi to ce se leagă e ocoul ascuns al sângeuen eeenee eae ale sueulu în cae ne bălăc


81/128

cu mai mulă patimă incă navem cuaju să lemăuisim ecâ în iealule nobie Omu nue în eguă cu sine ecâ necnoscânui oa e osnicie. Da cum ea e nesfâsi mai mae ecâ înclină acee cea mai sinceă luciiae cunoaeea e sineămâne o poblemă insoubilă Psiologia a fos inv

n

�

ta

t

_

4

i

o

E

!

I

l

-

on

m

b1

ae eninţelo lui nobile căoa nep4 a e6,:nii minabil înocmai - ' ca si iaulJ

sus _EţlP ai i zie noi o viaţă

?

ia acel Dumnezeu, een i imuabi m multcompice ecâ auo al aceii ia compomis esăvâiea în înâia ei zi e cân a luat pate la escompuneea geneaă în imp eoogia cugeeo ăniteîncipuie o iviniae inni coupibilă cei oaeea însăsi subsanta upă cipul si asemănaea omului . n ce poiecat până acum numai supafaa inimiio el nsă ăâmul iea al tăvăliii 98 noasten tageie, i nu spaţiul unei eeniăţi âncee 9? Păcateenoase nau ce să mai înepe a icoana Diavouuiee au însă căeea200 să învigoee analiaea20 uneisebee ivinităi Căci până cân Necuaul se va bu

cua singu e toae peogatvele suetui până cânva âne el singua ogină în cae să ne veem acunzisuie si tăia miei? ste c si cum o ce e ma bun i mai ău în noi o ce e mai aevăat am poiecaîn el si cân săi păsmuim usmanul si săpânul nepuinciosi si isovi i am ui o imaine avă in

9


82/128

atru a otr o a gi putri0 ăripă u uzu?

acă prru raco praţa ar upraviţui oarlui0 c u ar cia 04 ru lucrurlora racou u20 gura foră c ur clipl ş ă cupr ş ipariţa06 i rucatri a corur zaarc fac luiă i i

îturc t cva a acuai at i prpcta vţ ca aar prara păcatul cariafată car oorul rgu r vci u pril jur ră cocă aca " tot c răare praţă rău to c o agă U ucgaş faci

at vor ră pură oraă u îgroat uitaa tiulu aşă p ula trată î iraa căzăturlor

i c aă a pra? A aoca a poicacrulu ura a vca facă a u ug

ti ăăuir curau văt aţi ga ocii îoul ui u oc a aa oara aupraprăpat

Plcaa ucca cor c u rc au orpru o cră07

Toa act vti oatr ut cruzi ată

80ei08 ua ucra o crzi faţă i


83/128

oul n genee este o nă puă ce nu oae acesaa astfel scă ou în aaă n pl ă c el vea să s stugă a î lpsee cuajul capa a ute cu sn a nc pop l se saccă,

ae nevoe0 justcaea n afaă a hotăâ u nu . osul ese o foă oecvă snucee n paec eteo.

nucgau săpânul absou a pope lu veeoul e încă sclavu lu n aaă el vea să se pelun

gească în a să e eplu onc, pe cân ce ceun capăt lelo sa ca la entaea snguăă el a nvns pe vec aac vulgaă a utlă Isus, hul scupat sgn, na cunoscut esgu acel oa supe esoaă ce la âna p Iua spe

uta consecnă ept că Isus na fos un aevăa eou, nca înva, s nc Iua un snucg oel ncă a ăa un pea ule eeu la ăăcnaactelo lo Iealule oaen au us pea aâncn cae Astfel eeplul ve lo e pea ln e

otve ca să e concluen . Da cne e e vnă că eoaea petă s a u l-a cu clasc?

o nte loocă ebue să espngă ca vgaăoc ee e popăe.

Vaa face n cae n no un poscs s n ece sen un călău.

8


84/128

82

Toae2 ebile acesei li n sn oi, ciode ale ipli Şi ipl însşi pae a oa ooă a eeniăii Deveniea eo eoae conină

a eisenei C oii nenvâi îne ivoliăi a gice, noi înşine oein eepl iic acesi ecivoci c ostl a to ce e e să evină oă si să iasă in oă, oaea ăâne în aaă e nesaonicia saecă şi se izolează ca nică eceie în fasa geneală

blil ece bci ile se scă; spaia însăşi esceşe n oae scapă e23 ceiinie ipobabilli ăci în ece joc singl lc ii Câ ăni n ne vee peele esânge pe âini oa oaă ispăviă viaa a eveni

sibo vi2 şi ne piee înaine ea av veepen eşcae

Uanitae n eistă ecâ în cliatl blân si îne

legăo înoieilo nvălin sel şi lea înolce esăae ce n se ai gaă, ele ne apăă ebaliatea cezio si e inoleanta ineenă oică i eli et că fanaisl ese ool isoieia il cel ipne el evenienelo şi oaenilo

ese plăi aâ e scp şi ezlal aâ e av, ncâo isolie ineinabilă e innit pfeabilă epilepsiei etee a falsei eînnoii e cân scepticisl îngăieină nebnia ecăia, fanaisl conveese în noă a inivială. Insinctl convlsiv evineaoiae patologia lege n eligie, în politică, în


85/128

oală el ceează asoluu onstuoase, suogatesanguinae al vinităi Oicine cee în ceva ăzeă ă fică e evenaliaea veune întâpinăi evine sclal popei lu nspai sau sinei

i o peje 6 ecă pentu ce in ju ăci uc avăău SIa n se oi e oa lu ceină căui avăul i apă pinonune in npuin li ea cupăni vol e siulan un suâs iun ânje penu ealul"u1e aază n o ncesa în afaa spiitulu ai o vlavie ionică faă e2 âvnele noaste n poatesalva e l vulgaiae Pin conscinee ei, o ceinănecontolaă e ai besială ecâ cea in uă

paiă Aceasa oate uce la eucae e cân cală ână sigu la intoleană Laua âavă a uuoaentelo la viaă

se ceva ncuvincios n oic iea8

A avea un sut poni sp ăzvăti2 ; a uî con vulsiv nj usiile e su soae a e cutua su suaea esială a senilo220 a njungia e ânjtulucga al ceaui i ? us eaa, oiae aziiă _ei e epa

si inun es e lozoe i in învăăinle epene, nu pua face nic a nuna la acue volă, a capitula în nângâiee in consolăileeseăciuni

8


86/128

E toa cotradicia tre reaciuea1 pota a, ,ii ae s încremeirea rezutat di reectie si di ,dezabuzare. L

}

ţr ast e aii ozor.Aripie ui au ost ostenie deu zbor ucid cuoaş

terie ui u iau isovi prospeimea di care rsareaivitaea ubiă a oricrui potest. U îge răexperien radă obi a uo amărciui curabie.Căci a crede c se poae îdrepta ceva că ptura şiacerea pot râuie trată ordie ete a cunoaşte

doar aaru teora şi a chipu a captu ui oieire ce ui iie Tovarii ui care au ră î sâu, Aotuericuui, ei su cei ce au ştiut otu idcei au cuoscut zdăricia oricărei ipie ei u aceice se odiesc î ou duce a veşicei ieparabie,

obduii de cădura eter seabăd, ar igu a aripior or reactioare. Ei suiesc îc î biee îvechit, ,a i Duezeu, î rul ostru.

A rsturna umea u putem a o aepta şi maipin. Ace coict este ormua e viaă a pântuui,

crui ireparabi ia caracer de igură soue.

Oaeii e îpart î dou categor î cie ag

�

ţ

l

' acteor or i ci ce u t

g!n

� i Pe uii, betemu îi ace păec totu pe ceiati orocu scutese Acet discimiare absur , : a oarei poa umee de ijstiie. Ea desparte

vreu crieriu idea şi r ecesitae ora pe

muiori. ii vegeză peu eut de ghipi aii


87/128

visează pe uu de petale Osâda este iraoală ca şi ericirea Pe rute cartiagioă di ărutaie escr223 ce va să vie, şi după cu e ese să epletici î zdretee exiseei sau să purtă cuuă224, avem de urat u dru de vă sau de aă22, de careave vreo rpudere sau erit. E ca şi cu î uea vei a tipu ostru şi u ea gi vreuloc pe se oasă226, ei edrep la oroc şieoroc joc e ău§i, î care u ştim cie zgâ

âie ore îcât srâde prostec a gesture ore,see ,!?Eţaşterii, aiureaa viuirii şi ăucire dezodăâuui

Citaea de aar ce zace ecare o raducici o ciră si ai put o deitie i doar acee pvri ră obiec, gree22 de o tâjire rece, şi care puescpe rua uuror osturor

Câd u găsesti î tie ici28 u temei si ic u izvor de mâgâiere, dezădejde altora e aă rece, orives eputicios iti pare de etees Mia rezul tată dito îsâgerare iediată a simrii devie cutpu astractă; e doare sueia a tot ce este, ar o ai smt pea iă u . E o liite29 î care i o lacră ia proporii e zarvă e o epăae î cae şi opăree de rău ia îişare de bâci E eputa e aia îcipui ia3

8


88/128

Orice orm de ostal

Documents

Emil Cioran - Razne