---

Românii din str@in@tate au trimis, înultimul an, 5 miliarde de euro. E o sum@frumoas@ }i important@ pentru stabilitateafinanciar@. E la nivelul investi]iilor str@inedirecte. Dac@ se adun@ banii trimi}i de prin2002-2003, când emigra]ia a devenit unfenomen, se ajunge la cel pu]in 10 - 12 mi-liarde de euro, bani de care România nu arfi avut cum s@ fac@ rost. Mai mult, cu for]aaceasta de munc@ prezent@ în ]ar@, cheltu-ielile sociale ar fi crescut }i e de presupusc@ ar fi crescut peste capacitatea celorangaja]i din aceast@ categorie, de a pl@ti sta-tului de pe urma impozit@rii muncii lor.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Sunt doar neputin]ele

noastre care ne irit@”

Joseph Joubert

c my b

c my b

Decebal N. TOD~RI[~Bursa din Sibiu

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Presa autohton@ nu obose}te s@ bat@, în continuare, moned@pe explica]iile posibile ale miracolului românesc de ultim@ or@:atingerea celui mai înalt ritm de cre}tere din lume a produsuluiintern brut. Povestea este mai complicat@ decât s-ar putea crede,argumentele }i contraargumentele au devenit atât de p@tima}e,încât ne oblig@ s@ revenim asupra subiectului. În fond, se puneîn discu]ie distan]a astronomic@, dup@ unii, dintre economia real@}i economia statistic@, dintre o dezvoltare s@n@toas@ }i o suferin]@cronic@ bine mascat@ de tratamente iluzorii, dintre un viitor con-struit pe baze solide }i o pr@bu}ire iminent@. Care din varianteeste cea real@, în acest joc de-a alba-neagra la care este supus@acum economia româneasc@?

Academia de Studii Economice din Bucure}ti, împreun@ cu MinisterulEduca]iei }i Cercet@rii din Fran]a, CNAM-Paris, Institutul Na]ional deDezvoltare Economic@ }i cu Facultatea de {tiin]e Economice din cadrulUniversit@]ii „Lucian Blaga” din Sibiu, organizeaz@ studii de Masterat tip(MBA), pe o perioad@ de 2 ani, cursurile desf@}urându-se în Sibiu.Absolven]ii în MASTERAT INTERNA[IONAL ÎN {TIIN[E ECONOMICE vorprimi 2 diplome, una din partea Statului Francez }i a Ministerului Educa]iei,precum }i una de la ASE Bucure}ti, Facultatea de {tiin]e Economice dinULB Sibiu, diplome recunoscute în UE }i nu numai, absolven]ii avândposibilitatea s@ profeseze oriunde în lume.

Cursurile cost@ 2200 euro/an, sum@ care se poate achita în mai multe rate.Înscrierile se pot face zilnic la Facultatea de {tiin]e Economice (la

secretara }ef@) de la ora 8 - 15,30 Informa]ii suplimentare se pot ob]ine de pe Internet la www.inde.ro

sau la Secretariatul Facult@]ii de {tiin]e Economice Sibiu.

Jocul de-a alba-neagra cu economia româneasc@

%N ATEN[IA ABSOLVEN[ILOR DE FACULT~[I CARE DORESC S~ SE ÎNSCRIE LA MASTERATINTERNA[IONAL ÎN {TIIN[E ECONOMICE

continuare ^n pagina 2

PUNCTUL PE EUROPA

Vizit@ istoric@: Papa la Ground Zero, New-York

Dan SUCIU

Emil DAVID

Imagine nocturn@ la Chi}in@u

Cardul-inova]ie revolu]ionar@ (II)

Moldova, în contextul]@rilor CSI, în perioada

transform@rilor economice

Revolu]iile industriale }i globalizarea (V)

P. S. Aurelian

„Am tr@it destul de mult pentru a vedea c@ diferen]ele pot na}tedoar ur@, când, de fapt, ar trebui mai ales cunoscute”

Stendhal

În centrul }i estul european, lucrurile sunt, în mod relativ,diferite. Pe de o parte, exist@ cercet@torii care au „trasat” }i„traseaz@”, înc@, o frontier@ foarte pronun]at@ între „Est” }i „Vest”.Cu prec@dere pentru perioada de dup@ al II-lea r@zboi mondial, dar}i de mai dinainte. Ca }i cum ar fi vorba de rase diferite, de con-tinente diferite, de capacit@]i intelectuale inferioare în est, de o spi-ritualitate inferioar@ aici, o capacitate de esen]@ consistent diferit@fa]@ de cea din vest. Ca }i cum „estul” ar fi fundamental vinovatpentru traseele sale istorice destul de întortocheate, concepute,totu}i, în bun@ m@sur@, de al]ii...

UTRECHT 2009

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pag. 3

Dan POPESCU

Tendin]e mondiale în ocuparea for]ei de munc@ (II)

dr. Livia ILIEdrd.Lucian BELA{CU

conf. univ. dr. Răzvan ȘERBUec. Vintilă POP

Zaharia OL~RESCU

nr. 183 anul 4 vineri, 12 septembrie 2008 0,50 RON

La Chi}in@u, la Institutul de Cercet@ri pentruEconomie, Finan]e }i Statistic@, s-a desf@}urat, s@p-t@m$na trecut@, a 3-a edi]ie a Conferin]ei Interna]ionalea acestei institu]ii - “Cre}tere }i dezvoltare ^n condi]iileinterna]ionaliz@rii” - sub egida Academiei de {tiin]e aMoldovei.

Comunicarea de fa]@ a fost ]inut@ ^n cadrul acesteiimportante manifest@ri }tiin]ifice.

pag. 7

pag.8

pag. 6

Imaginea s@pt@m$nii Emigra]iaVedere din One}ti

CRE{TERE ECONOMIC~ VINERI 12 SEPTEMBRIE 20082

urmare din pagina 1În perioada transform@rilor eco-

nomice, evolu]ia economiilor ]@rilordin aria CSI a fost diferit@, dup@cum sunt diferite }i rezultatele lacare s-a ajuns la finele acestei pe-rioade (vezi tabelul de mai jos ).

În primul rând, de men]ionat,c@ durata perioadei declinului conti-nuu, legat@ de destr@marea rela]iiloreconomice, a fost destul de diferit@:de la 4 ani în Armenia }i 5 ani înGeorgia, pân@ la 9 ani în Rusia }i10 ani în Ucraina }i Moldova. Lamajoritatea ]@rilor (Azerbaidjan, Be-larus, Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbe-kistan) perioada declinului a durat 6ani. În perioada vizat@, nivelul dereducere a PIB pe diferite ]@ri a fost,de asemenea, diferit }i a consemnaturm@torii parametri: de la 19,5& înUzbekistan, pân@ la 76,6& înGeorgia, 66,8& în Moldova, 65,1&în Tadjikistan, 63& în Azerbaidjan.Peste 60& reduceri s-au produs înUcraina. Calea parcurs@ de ]@rile CSIdup@ stoparea declinului, în cea maimare parte, a fost destul de rapid@,dup@ ritmurile de recuperare a decli-nului, }i nivelul de pân@ la începu-tul reformelor a fost atins în câ]ivaani. Pentru alte ]@ri, inclusiv }iMoldova, aceast@ cale a fost multmai îndelungat@ }i anevoioas@.Conform datelor ob]inute în rezulta-tul compar@rilor, ]@rile CSI, con-ven]ional, ar putea fi divizate îndou@ grupe:� ]@rile care au dep@}it nivelul dereducere declinului }i au ob]inutsurplus fa]@ de 1989 (Azerbaidjan-164,5&, Uzbekistan-151,1&, Arme-nia – 147,1&, Belarus – 146,8&,Kazahstan - 134,8&, Rusia-101,5&);

� ]@rile cu nivel sc@zut de recupe-rare (Moldova – 51,5&, Georgia-55,6&, Tadgikistan – 68,8&, Ucraina– 69,3&, Kârgâzstan – 92,9&).

Printre alte ]@ri ale CSI, de evi-den]iat Armenia }i Azerbaidjanul, dinpunct de vedere al ritmurilor avan-sate }i stabile de cre}tere econo-mic@. Figura de mai jos demons-treaz@ elocvent c$t de diferite suntc@ile parcurse de aceste 3 ]@ri }i câtde mare este discrepan]a dintrenivelurile atinse de ele c@tre anul2007. Astfel, Armenia }i Azerbaidjan,având, la începutul ultimului deceniual secolului XX, cam acela}i nivel dedeclin ca }i Moldova, treptat, aces-tea au progresat în continuu, }i, laun moment dat, au dep@}it cu multnivelul de pân@ la începutul refor-

melor – 147,1& }i 164,5&, respec-tiv, - pe când Moldova de-abia adep@}it doar 50& din acel nivel.

Cea mai îndelungat@ perioad@de declin (10 ani), dup@ cum s-amai spus, a fost înregistrat@ înUcraina }i Moldova. Pe parcursul a8 ani de relansare (2000-2007), înUcraina s-a ob]inut o cre}tere medieanual@ relativ înalt@ – 7,4&. ÎnMoldova, îns@, sporul anual a con-stituit doar 5,6&. Concomitent, demen]ionat c@ }i punctul de plecareal Ucrainei a fost ceva mai înalt(39,3& din PIB) decât cel al Mol-dovei (33,2&). În consecin]@, în2007, aceste ]@ri au atins diferiteniveluri, în raport cu 1989 }ianume: Ucraina a înregistrat 69,3&,pe când Moldova, cu 51,5&, ocup@

ultimul loc în cadrul CSI.În contextul analizei evolu]iei

PIB în ]@rile CSI, în anii de tranzi]iela economia de pia]@, s-ar puteatrage urm@toarele concluzii:� Declinul transforma]ional a duratmai mult timp, decât s-a presupusla bun început, concomitent }i cos-turile acestei perioade au fost multmai mari;� Durata perioadei de declin al PIBîn diferite ]@ri a fost, de asemenea,diferit@: de la 4 ani în Armenia }i 5ani în Georgia, pân@ la 10 ani înUcraina }i Moldova;� În perioada declinului economic,cele mai mari reduceri s-au pro-dus în Georgia (-76,6&) }i Moldova(-66,8&), iar cele mai mici – înUzbekistan (-19,5&), Belarus (-36,7&)

}i Kazahstan (-39,2&);� În 2007, nivelul de pân@ la înce-putul reformelor a fost dep@}it de 6]@ri (Azerbaidjan, Armenia, Belarus,Kazahstan, Uzbekistan }i Rusia) }i,practic, a fost atins (99&) în mediupe CSI;� Pentru ca Moldova s@ lichidezecât mai rapid declinul produs înperioada de tranzi]ie, se cer ritmuride dezvoltare economic@ mult maimari, decât cele ob]inute pân@ înprezent. Ar fi de dorit ca acestea s@nu fie mai joase de 8-8,5&. Înacest caz va fi nevoie de cca. 8 anipentru a fi atins nivelul 1989, adic@în anul 2015.

Surs@: Межгосударственныйстатистический комитет СНГ

Moldova, în contextul ]@rilor CSI, în perioadatransform@rilor economice

Evolu]ia PIB în Azerbaidjan, Armenia }i Moldova în anii 1989-2007

Zaharia OL~RESCU Evolu]ia PIB în ]@rile CSI, în perioada anilor 1989-2007

Vedere din Minsk

VINERI 12 SEPTEMBRIE 2008 3ECONOMIE NA[IONAL~

urmare din pag1Miza const@ în a demonstra

veridicitatea }i perenitatea nouluirecord mondial înregistrat de econo-mia în tranzi]ie a României: 9,3 lasut@ ritm de cre}tere a produsuluiintern brut.

Pân@ acum, cu asemenea rit-muri se l@udau, constant, doar chinezii,care, preocupa]i probabil excesiv deolimpiada lor spectaculoas@ }icostisitoare, s-au l@sat, iat@, dep@}i]ipe turnant@ de un outsider din Bal-cani, pe care nimeni nu s-ar fi gân-dit s@ parieze. Într-adev@r, privindtabloul statistic al cre}terii econo-mice mondiale, constat@m c@ Româ-nia, cu al s@u incredibil procent de9,3 la sut@, surclaseaz@ toate numele„grele“ ale Mapamondului. Italia – cucre}tere zero, Germania cu 1,7 lasut@, Fran]a cu 1,1 la sut@, Suedia cu1 la sut@, Marea Britanie cu 1,4 lasut@, Japonia cu 1 la sut@, SUA cu2,2 la sut@ se afl@ prin urmare într-o pozi]ie stânjenitoare de inferioritate.Compara]ia cu ansamblul UE 27,care a înregistrat o cre}tere econo-mic@ fa]@ de aceea}i perioad@ a anu-lui trecut de numai 1,6 la sut@, ne avan-tajeaz@ în egal@ m@sur@. Pe undevaprin preajma noastr@, se afl@ doarcâteva ]@ri care lupt@ }i ele cu tran-zi]ia }i recuperarea decalajelor eco-nomice: Lituania (5,5 la sut@), Polo-nia (6,1 la sut@) }i Slovacia (7,6 la sut@).

În esen]@, toate acestea suntdemonstrate statistic }i confirmate,înt@rite de guvernan]ii no}tri care,într-o v@dit@ stare euforic@, nu ezit@s@-}i asume toate meritele.

De aici încolo, încep îns@ con-tradic]iile, îndoielile }i semnele deîntrebare. Într-atât de numeroase }ide grave, încât sap@ o pr@pastie întreopiniile oficiale }i predic]iile neofi-

ciale. În cele ce urmeaz@, le voma}eza fa]@ în fa]@, pornind de la afir-ma]iile recente ale ministrului românal Economiei }i finan]elor, care aîncercat s@ explice }i s@ acreditezemiracolul economic românesc.

� „Este primul an în care rit-mul de cre}tere al exporturilor e maimare decât cel al importurilor […]Un aspect deosebit de interesant estec@ exporturile au crescut foarte multpe zona non-UE. Astfel, în 2008,dinamica exporturilor va fi mai pu]ininfluen]at@ de evolu]ia economieeuropene. M@surile pe care le-amluat privind reducerea fiscalit@]ii, îm-bun@t@]irea mediului economic, evita-rea distorsiunilor în economie }i in-terven]ia statului au îmbun@t@]it }icompetitivitatea produselor româ-ne}ti“ (Varujan Vosganian).

Criticii unui asemenea punct devedere sus]in c@, de}i spre deosebirede anul trecut, dinamica exporturiloreste acum mai accentuat@ decât ceaa importurilor. În valoare absolut@,deficitul comercial al Românie acrescut cu peste 10 la sut@, în pri-mele }apte luni ale anului 2008,ajungând la aproape 13 miliarde deeuro. Nici modific@rile din structuracomer]ului exterior al ]@rii noastre nusunt de natur@ optimist@. Statisticiledemonstreaz@ c@, din ianuarie pân@în iulie, anul curent, a crescut cuprec@dere exportul nostru de materiiprime, de la o pondere de 5,4 lasut@, pân@ la 6,3 la sut@. A}adar, unminus la competitivitate. Mai mult,se constat@ c@, exprimat în moned@na]ional@, deficitul din comer]ul exte-rior românesc înregistreaz@ o cre}-tere de la un an la altul de peste 22la sut@, determinat@ de deprecierealeului în raport cu euro, în toat@aceast@ perioad@. Cât prive}te ori-entarea exporturilor c@tre zona non-UE, considerat@ mai sigur@ }i lini}-titoare, statisticile nu o confirm@

decât în prea mic@ m@sur@. Comer]ulcomunitar reprezenta la mijloculacestui an 69,8 la sut@ din totalexporturi }i 69,1 la sut@ din totalimporturi. La începutul anului, pon-derea comer]ului nostru cu stateleUE era de 70 la sut@, deci modi-fic@rile structurale pot fi consideratenesemnificative.

� „Nu mai sunt arierate, iarcorela]ia dintre salarii }i productivi-tate este mai bun@. Pur }i simplu,perspectivele negative în toamnaanului trecut nu au fost validate derealitate“ (Varujan Vosganian).

Afirma]ia aceasta constituie unnou prilej de dispute. Pentru c@,

potrivit unui studiu recent elaboratde Conference Board USA, Româniase situa, în 2007, pe ultimul loc înEuropa la indicatorul productivit@]iimuncii, cu doar 13 dolari/or@ /salariat,reprezentând un sfert din productivi-tatea din economia american@ }icirca 40 la sut@ din media UniuniiEuropene. {i toate acestea, în vremece salaria]ii din România au un pro-gram de lucru cu aproape dou@ oremai mult decât media celor 27 destate membre ale Comunit@]iiEuropene, iar cre}terile salariale neteau fost cu circa 26 la sut@ mai maridecât anul trecut. Corela]iile }i con-cluziile nu sun@ prea bine…

� „În lunile iunie }i august,România a avut o infla]ie de baz@zero. F@r@ scumpirile din zonapre]urilor reglementate. Dar, }i aces-tea au fost oricum situate subnivelurile din ]@rile UE. Vom avea,probabil, o infla]ie anual@ cu 6-7 lasut@ mai mare decât cea prognozat@.S@ nu uit@m îns@ c@ în zona euro]inta de infla]ie a fost de 2 la sut@}i se va ajunge la 4-5 la sut@.Însemn@ c@ România nu a f@cutdecât s@ urmeze o tendin]@ impri-mat@ de contextul interna]ional“(Varujan Vosganian).

Ne afl@m, în mod evident, pe unteren minat. Mul]i observatori externiai fenomenului economic românescîmp@rt@}esc p@rerea c@ guvernulîncearc@ s@ între]in@ cre}terea eco-nomic@ în manier@ dirijist@, pe seamadeficitului bugetar, ceea ce va deter-mina, pe termen scurt, amplificareainfla]iei, obligând Banca Na]ional@ s@majoreze mai departe dobânda depolitic@ monetar@, în tentativa sa dea frâna cre}terea pre]urilor.

Se }tie c@, în ultimele luni, BNRa emis avertismente repetate referi-toare la politica bugetar@, în con-di]iile în care face mari eforturi de a]ine sub control infla]ia cauzat@ înprincipal de costurile tot mai ridicateale energiei }i alimentelor, precum }ide cererea ridicat@ de pe pia]aintern@. De altfel, se pare c@ institu]iacondus@ de Mugur Is@rescu a r@massingur@ pe baricada antiinfla]ie. Unexemplu de ultim@ or@ care confirm@arbitrariul de pe pia]a energetic@ ro-mâneasc@: cele dou@ companii inter-na]ionale care controleaz@ distribu]iade gaze din România, E-ON Gaz }iGaz de France, au cerut la unison o

nou@ majorare a tarifelor, cu 20 lasut@ în urm@toarele luni, pe motiv c@în prezent lucreaz@ pe pierderi.Aceasta în ciuda faptului c@, anul tre-cut, ele }i-au sporit profiturile cu 61la sut@ (E-ON Gaz) }i respectiv 15,5la sut@ (Gaz de France). La ce scum-piri în lan] va duce aceast@ nou@majorare }i ce impact va avea asuprainfla]iei nu este greu de imaginat.

� „Ne-am consultat cu BancaNa]ional@ }i nu am g@sit explica]iipentru ceea ce ar putea determina opr@bu}ire a economiei […] Româniaare rezerve mari de cre}tere }i nuexist@ motive s@ credem c@ ar puteafi altfel“ (Varujan Vosganian).

Contraargumente: indicele de în-credere în economia româneasc@ acontinuat s@ se situeze, în august2008, la cel mai redus nivel dinultimii 2 ani. Ierarhizarea este f@cut@de Thomson Reuters }i se bazeaz@pe un sondaj periodic, efectuat înrândul a 400 de companii din 11state din Europa Central@.

Agen]iile de rating avanseaz@constant ipoteza c@ supraînc@lzireaeconomiei române}ti va duce la acti-varea unor pericole majore: dep@}irea]intelor planificate de infla]ie, adân-cirea deficitului de cont curent prinalimentarea consumului din impor-turi, deprecierea leului în raport cumoneda european@ }i, în final, o po-sibil@ }i greu de corectat instabilitatemacroeconomic@. Mai nou, îns@, auto-rit@]ile române contest@ evalu@rileexterne asupra mersului economiei.În sprijinul pozi]iei ministrului Varu-jan Vosganian vine însu}i guverna-torul BNR, care încearc@ s@ tempe-reze ofensiva criticilor: „Nu v@d mo-tive atât de solide, pentru ca Româ-nia s@ fie asociat@ grupului ]@rilor curisc. Interpret@rile contradictorii aleanali}tilor externi vin, probabil, dintr-oinsuficient@ claritate legat@ de stareaeconomic@ }i financiar@ real@ a Ro-mâniei, neclaritate izvorât@ }i dinsemnale inconsistente care vin une-ori dinl@untrul ]@rii“.

Cine are dreptate si cine nu,cine va câ}tiga sau cine va pierdepariul pus pe dinamismul s@n@tos }itrainic al economie române}ti, l@s@mpe cititorii no}tri s@ decid@. Oricum,spectacolul controverselor continu@,ceea ce, pân@ la urm@, nici nu e r@u:scoate m@car România din umbr@ }ianonimat.

Jocul de-a alba-neagra cu economia româneasc@Emil DAVID

Bucure}ti - Ministerul Economiei }i Finan]elor

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 12 SEPTEMBRIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Toate acestea constituie, fire}te,

exager@ri, de o amplitudine mai maresau mai mic@. Consider, îns@, c@sunt reale o serie de evolu]ii diferite,func]ie de a}ez@ri geopolitice }iîmprejur@ri istorice, de eforturidiferite. Au contat desigur }i religiile.Sunt evolu]ii care, cu prec@dere dup@secolul al XVIII-lea }i mai ales dup@ce vestul european a îmbr@]i}at }ifinalizat „Revolu]iile industriale”, augenerat decalaje economice în dez-voltare în est, fa]@ de dinamicaaccentuat@ a vestului. Au generatforme mai pu]in evoluate de eco-nomie, comparativ cu ceea ce era învest. Au generat unele atitudini }icomportamente specifice unor întâr-zieri }i mai pu]in acomodate cudecol@rile esen]iale ale vestului spreperforman]@, spre productivitate, sprecerin]ele unor pie]e mature. Oricum,lucrurile sunt ceva mai complicate,îns@ astfel de tr@s@turi pot fi punc-tate.

Desigur, est - centrul european– cu Cehia, cu Moravia, cu Slovacia,cu Polonia, Ungaria }.a - a fost maiaproape de vest. Ceea ce a f@cut }iface ca, în unele privin]e, diferen]elefa]@ de acesta s@ fie mai pu]in preg-nante. Dar }i estul veritabil – cuGrecia, cu România, Bulgaria, cuTurcia, mai multe din statele fosteiJugoslavii, cu Rusia, Ucraina, Bie-lorusia, }.a – inteligent }i priceput,iscusit, pus, adeseori, în fa]a unorconfrunt@ri }i împrejur@ri dificile, aurm@rit s@ lupte, „o]elindu-se” înanumite privin]e. Ceea ce, fire}te, c@în competi]ia mondial@ a devenit }i

devine finalmente un avantaj.Referindu-ne, concret, la zona

}i problemele „Revolu]iilor industri-ale”, putem afirma c@ proceseleamintite, de dezvoltarea în estuleuropean, au demarat }i mai târziu,}i mai greoi, cu mai pu]in@ for]@. Unmare economist român, P.S.Aurelian,fost prim – ministru }i pre}edinte alAcademiei Române, de}i era un omde ac]iune }i un antifatalist convins,afirma, pe la 1870 – 1880, c@ eraureale pentru estul european }i lipsacapitalurilor, a unor resurse financia-re importante necesare demar@riiunei dezvolt@ri industriale de calitate,

}i lipsa unei for]e de munc@ cores-punz@tor calificate, }i lipsa unor ati-tudini na]ionale }i individuale maiofensive, pe o pia]@ interna]ional@unde un cuvânt hot@râtor îl aveau„cei puternici economice}te”. În pofi-da unor împrejur@ri, de multe ori,potrivnice, se constituie „curentulindustrialist”, al unor burgheziina]ionale emergente }i educate eco-nomic. Se înscriu, în acest cadru, înRomânia, desigur, P.S.Aurelian, dar}i Dionisie Pop Mar]ian, Al.D.Xenopol,George Bari]iu, Lazlo Kövary, MihailKog@lniceanu etc. Cu to]ii sus]ineaunecesitatea dezvolt@rii industriale,

eforturile deloc mici ce trebuiaf@cute, posibilit@]ile astfel, explicau }ipromovau – uneori prin for]a propri-ului exemplu -, modalit@]ile concretede realizare a unui astfel de obiectiv.Curentul industrialist se v@de}te cuvalen]e esen]iale }i în alte state est– europene. Oricum, „curentul indus-trialist” se dezvolt@ conving@tor, areaplica]ii practice remarcabile }i aducepentru est nu pu]ine din efectelepozitive ale „Revolu]iilor industriale”care se v@deau pentru vest. Ma}iniledevin prezente în industria alimen-tar@, în mor@rit, în industria hârtiei,în industria u}oar@, în metalurgie, în

industria extractiv@. Transporturile pecale ferat@ cunosc o puternic@ efer-vescen]@, etc. Se v@desc puncte devedere judicioase în ce prive}teraporturile dintre capitalul na]ional }icel str@in, posibilitatea ca resurselenaturale dintr-o ]ar@ sau alta s@ fieexploatate }i de c@tre capitalul auto-hton }i nu doar de c@tre capitalulstr@in. Se militeaz@ pentru o struc-tur@ a produc]iei industriale constru-it@ eficient, se în]elege corespunz@torcelebra chestiune a „foarfeceluipre]urilor” în rela]iile de comer] exte-rior, elementele sale sunt binea}ezate în ecua]ie. De multe ori,rezolv@ri politice r@spund nemijlocitintereselor na]ionale specifice.

Primul r@zboi mondial, mai multun „r@zboi civil european”, „rupe”mai multe din „]es@turile” globali-zante evidente ale „Revolu]iilor indus-triale”. Este, de fapt, un serios pasînapoi. Lupta de interese potrivniceeste dus@ la apogeu. Se v@de}te,îns@, în acest sens, al luptei deinterese, un mare economist român,profesorul Mihai Manoilescu. Specia-listul care sus]ine cu argumente ire-futabile necesitatea dezvolt@rii indus-triale a tuturor statelor lumii, indus-triile na]ionale în statele mai slabdezvoltate fiind ini]ial protejate, iar,apoi, desigur, expuse rigorilor pie]eiinterna]ionale, calitatea eforturilor }ia managementului fiind cea care vagenera, de acum, câ}tigul individual}i social ca atare. Nu toate, îns@, sedesf@}urau cum trebuie. Acel „apo-geu” de confrunt@ri perdante dinprimul r@zboi mondial a fost, dinp@cate, lesne întrecut de con-frunt@rile, de mai multe tipuri, din celde-al doilea r@zboi mondial, con-frunt@ri deosebit de sângeroase }icare s-au finalizat prin împ@r]irealumii în „dou@ sisteme paralele }iopuse”, prin „r@zboiul rece”, princonsecin]e economice deosebit denefaste, etc. Aproape totul era astfelîmpotriva globaliz@rii.

În „formatul s@u mare”, de glo-balizare ca atare precum }i ca „te-ren” al desf@}ur@rii pozitive a „Re-volu]iilor industriale”, a început s@ sediscute mai evident dup@ ce auizbândit „Revolu]iile izb@vitoare” de la

Revolu]iile industriale Dan POPESCU

Mihai ManoilescuGeorge Bari]iu

Vedere din Berlinul “Zidului”

VINERI 12 SEPTEMBRIE 2008 5

c my bc my b

c my b

ISTORIE ECONOMIC~

c my b

sfâr}itul anilor '80, din statele Europeicentrale }i de est. Revolu]ii ce aurespins sistemele dictatoriale, împila-toare, dar care au reclamat }i insti-tu]ii, reglement@ri menite s@ acomo-deze statele respective în contexturaglobalizant@ european@, nord – atlan-tic@, interna]ional@. Pornind de aicise v@desc elemente relativ cunoscute}i vom insista mai pu]in în aceast@direc]ie.

* **

A}adar, „Revolu]iile industriale”au generat, au determinat, au dez-voltat, au consolidat terenul pentruglobalizare. Practic, pentru o lumeeconomic@ care „a tr@it”, „tr@ie}te”,se desf@}oar@ potrivit a numeroasereguli, reglement@ri comune, cu pie]eeconomice interna]ionale, potrivitunor obiective comune, legate cuprec@dere de gestionarea resurselor,a fenomenelor de supraînc@lzire aTerrei. Desigur c@, în acest cadru, sev@desc, se afirm@ institu]ii de „ges-tiune planetar@” cu atribu]ii cuprin-z@toare }i care s@ aibe „putere dedecizie” }i „recunoa}tere” interna-]ional@, global@, sunt func]iuni }iatribu]ii programative, stimulative saurestrictive ce trebuie recunoscute.

O „lume nou@”, dar, }i subaceste aspecte. O lume care asociaz@reglement@ri, autoreglement@ri depia]@ reglement@rilor institu]ionaleînsu}ite de to]i agen]ii economici,respectate, îndeplinite ca atare. Secontureaz@, din ce în ce mai mult,un statut de „cet@]ean al Terrei”, unstatut economic }i politic, cu drep-

turi }i obliga]ii generale }i în moddeosebit economice concrete, oanume acomodare, pe c@i variate, adiferitelor interese specifice ale ma-rilor }i mai micilor firme, ale marilorputeri între ele, ale unor mari putericu celelalte state, ale statelor caatare între ele. Socialul, religiile afl@,vor afla noi c@i de comunicare, deîn]elegere. Nu intuiesc, în afara aces-

tei „noi lumi” în curs de constituire,o alt@ lume care s@ presupun@ for]aîn]elepciunii }i a dreptului mai maredecât „dreptul for]ei”. Nu intuiesc oalt@ cale, alte c@i de supravie]uire }iprogres pentru Planeta noastr@.

Procesul nu este u}or, estechiar deosebit de dificil, presupunenu doar armonii, ci }i – poate, maiales – unele dezarmonii, confrunt@ri,

negocieri, ced@ri reciproce, în]elegeri}i, în mod sigur, prelevan]a termenu-lui lung asupra celui scurt. Poate c@aici se afl@ „formula sacr@”: viitorulPlanetei noastre abordat pe termenlung }i nu neap@rat din perspectiva„suficien]elor” caracteristice, deseori,termenului scurt. Iat@, dece, în cer-cetarea economic@, nu doar echipede economi}ti, ci echipe multi, inter

}i transdisciplinare – economi}ti, dar}i biologi, tehnicieni, ingineri,fizicieni, chimi}ti geografi, medici,juri}ti, sociologi etc. Cred c@ doarastfel de forma]iuni se pot ocupa efi-cient de problemele complexe detipul celor ar@tate. În aceast@ spar-gere a unui „turn de filde}” de oanume esen]@ se poate v@di succe-sul.

}i globalizarea (V)

Panoram@ londonez@Vedere din New-York

INSTRUMENTE MODERNE DE PLAT~ VINERI 12 SEPTEMBRIE 20086

O s@ continu@m, în num@rul deazi, cu câteva sfaturi practice pentruposesorii de carduri; Daca magazinulvirtual este de încredere, cauta]i pro-dusul sau serviciul dorit. Fi]i aten]i latoate detaliile: - Verifica]i descrierea}i specifica]iile produsului sau servi-ciului. Magazinul virtual trebuie s@ofere informa]ii clare despre :- pre]ul produsului (verifica]i unitateamonetar@ în care este exprimat, dac@include sau nu TVA, dac@ includesau nu alte taxe de tipul celor delivrare etc.)- dac@ exist@ sau nu anumite condi]iipentru livrarea acestuia- dac@ bunul poate fi returnat în 10zile, f@r@ invocarea unui motiv dinpartea dvs. (conform Legii Contrac-telor la Distan]@)- dac@ produsul sau serviciul solici-tat corespunde nevoilor voastre.-Verifica]i perioada }i condi]iile degaran]ie ale produsului, companiaresponsabil@ pentru garan]ie, locali-zarea geografic@, timpul destinat ser-vice-ului echipamentelor, cheltuielilede transport etc. Adresa]i intreb@risuplimentare reprezentan]ilor maga-zinului, ori de câte ori ^ntâlni]i ambi-guit@]i în condi]iile de cump@rare }iîn descrierea produsului.- Verifica]i, înainte de a face coman-da, dac@ magazinul virtual accept@plata online cu cardul.- Verifica]i informa]iile despre livrareaproduselor. Afla]i, cu exactitate,perioada de timp în care bunulachizi]ionat va intra în posesia dvs.Verifica]i dac@ produsele sunt asigu-rate la transport, atunci când suntlivrate prin intermediul unui serviciude curierat, verifica]i care sunt cos-

turile exacte de livrare }i în sarcinacui revin (a dvs. sau a magazinului).- Verifica]i orice informa]ie adi]ional@referitoare la produsul sau serviciuldorit (de exemplu, dac@ produsul seafl@ într-o campanie promo]ional@, asi-gura]i-v@ c@ ve]i beneficia de ofertarespectiv@). Citi]i p@rerile altor utiliza-tori despre produsul sau serviciul pecare il dori]i, compara]i descrierea depe magazinul virtual cu specifica]iileproduc@torului. Asigura]i-v@ c@ bunuldorit corespunde necesitatilor dvs.- Când pl@ti]i cu cardul pe Internet,verifica]i dac@ magazinul virtual a

prev@zut un sistem de plat@ secu-rizat. Verifica]i, de asemenea, dac@browser-ul este protejat, cât }i infor-ma]iile referitoare la datele personale}i la plat@.

Dac@ transmite]i informa]ii per-sonale, cum ar fi num@rul cardului,unui site neprotejat sau prin po}taelectronic@, este posibil ca cineva s@le intercepteze }i s@ abuzeze de ele!

Posesorul trebuie s@ verificeopera]iunile eviden]iate în contul pen-tru opera]iuni cu carduri }i s@ sem-naleze b@ncii orice omisiune saueroare în termen de 10 zile calen-

daristice de la data primirii extrasu-lui de cont sau de maxim 30 de zilecalendaristice de la data primiriiextrasului de cont, când titularul con-tului de card face dovada cu acte c@nu a primit extrasul de cont din di-ferite motive (a fost plecat din loca-litate, a fost internat în spital etc.).

În cazul în care posesorul nurecunoa}te opera]iunile de pl@]i înre-gistrate în extrasul de cont sau con-test@ validitatea acestora, acesta poateini]ia procedura de refuz la plat@ asumelor respective prin prezentareala sucursala b@ncii a unui aviz de

refuz la plat@. Acesta va fi înso]it de:- copia extrasului de cont în careeste înregistrat@ opera]iunea refuzat@; - copia chitan]ei tip, eliberat@ de POSsau ATM, aflat@ în posesia sa;- copia documentului eliberat debanc@, în cazul transmiterilor de sumepentru alimentarea contului de card;- orice alte documente care justific@ini]ierea refuzului de plat@.

Principalele categorii de refuzuride plat@, care pot conduce la recla-marea unei sume eronat ap@rute înextrasul de cont al unui posesor decard, sunt:a) Alimentare eronat@ a conturilor de card:- completarea eronat@ a num@ruluicontului curent de c@tre posesor pedocumentul de depunere a nume-rarului la sucursal@ sau pe ordinul deplat@;- procesare manual@ gre}it@ a docu-mentului în baza c@ruia s-a efectuatalimentarea conturilor de card dec@tre salariatul b@ncii;- eroare de procesare a unui docu-ment pe baza c@ruia s-a dispus ali-mentarea unui cont de card, respec-tiv neprocesarea documentului saudubla procesare a sa.b) Nerealizarea de c@tre sucursal@ aunei opera]iuni de stornare (reversal)în cazul renun]@rii de c@tre posesorla eliberarea numerarului solicitat laghi}eu (POS).

Sucursalele b@ncii vor procedala verificarea modului de completarea avizului de refuz la plat@ primit dela posesor, astfel încât acesta s@cuprind@ toate elementele necesareidentific@rii opera]iunii respective }ianume: date de identificare ale pos-esorului care a ini]iat refuzul la plat@}i date privind opera]iunea cu carduldin extrasullunar de cont care esterefuzat@ la plat@.

Unit@]ile b@ncii vor transmitecererea de refuz la plat@ înso]it@ decopia extrasului de cont primit de laposesor în ziua imediat urm@toareprimirii acestuia la CompartimentulCarduri, în vederea solu]ion@rii }i ini-]ierii refuzurilor la plat@ c@tre b@ncileacceptatoare, dac@ este cazul. Solu-]ionarea cererilor de refuz de plat@primite de la posesorii de carduri }iini]ierea refuzurilor la plat@ c@treb@ncile acceptatoare este realizat@ dec@tre Compartimentul Carduri, prinintermediul procesorului b@ncii.

Cardul - inova]ie revolu]ionar@ (II)conf. univ. dr. Răzvan ȘERBUec. Vintilă POP

Banca Na]ional@ a Rom$niei

Sediul I.B.M. - S.U.A.

S@pt@mâna de tranzac]ionare adebutat într-o not@ mai mult decâtoptimist@, evolu]ia cota]iilor fiind unaascendent@, iar nivelul cre}terilor unulimportant. Situa]ia a reaprins spe-ran]ele investitorilor într-un trendascendent. Raportat la pia]a sibian@ aderivatelor, s-a observat o lichiditateridicat@, fiind încheiate 16.565 contrac-te, cu o valoare echivalent@ a aproape30 milioane de lei. Dup@ ce, în }edin-]ele precedente, tendin]a predominant@a fost una de închidere a pozi]iilorfutures, debutul s@pt@mânii a readusdeschiderile, totalul revenind, la unmoment dat, peste pragul de 60.000.La închidere, acesta s-a redus u}or,pân@ la 59.764. Segmentul financiar areprezentat polul de interes al partici-pan]ilor la pia]@. Cap de afi} au fostdin nou derivatele pe ac]iunile SIF 5Oltenia. Investitorii au încheiat 10.914contracte pe acest produs, rulaj echi-valent cu 65,88 & din totalul transfe-rurilor. Scaden]a de la finalul lunii încurs a fost cea mai lichid@, cu peste8000 contracte. DESIF 5 septembrie audeschis la 1,7138 lei/ac]iune, iar peparcursul }edin]ei nu au coborât subaceast@ valoare, care a r@mas minimulzilei. În schimb, a fost atins un maximde 1,876 lei, iar ultimele tranzac]ii au

stabilit o cota]ie de 1,8601 lei/ac]iune,în cre}tere cu 16,01 bani. Scaden]adecembrie a atras 2586 contracteDESIF 5, ac]iune care dup@ o evolu]ieîntre 1,77 }i 1,94 lei a închis la 1,9221lei, în urcare cu 15,31 bani. Tot peplus s-a realizat }i închiderea, raportatla primele dou@ termene din 2009,DESIF 5 câ}tigând câte 4 }i 13 bani,conform cota]iilor de 1,98 }i 2,0511lei/ac]iune. DESIF 2 }i-au men]inutpozi]ia secund@, de]inut@ }edin]@ de}edin]@ în acest debut de lun@, cu peste5000 contracte. Orizontul investi]ionalscurt a fost ]inta predilect@ a investito-rilor, care au tranzac]ionat la pre]uriîntre 1,573 }i 1,735 lei, cota]ia de lafinal oprindu-se la 1,7102 lei, în urca-re cu 14,02 bani. DESIF 2 decembrieau fost cotate la 1,7501 lei/ac]iune, înascensiune cu 14,75 bani, iar DESIF 2martie, respectiv iunie 2009, la 1,859 }i1,9499 lei/titlu, observându-se plusuride 13,95 }i 12,99 lei. Din aria b@ncilors-au remarcat derivatele „Erste Bank”cu 53 contracte. Pentru ambele sca-den]e disponibile s-au contabilizatcre}teri importante. Astfel, DEEBS sep-tembrie au câ}tigat 11,5 lei, ajungândla 151,2 lei/ac]iune, iar DEEBS decem-brie, scaden]@ preferat@ sub aspectullichidit@]ii, 10,9 lei, oprindu-se la 152,7lei/ac]iune. Celelalte derivate bancaretranzac]ionate, anume DETLV au avut oevolu]ie mixt@, apreciindu-se cu 1,16bani pentru scaden]a septembrie pân@la 0,2915 lei/ac]iune, dar depreciindu-secu 0,29 bani pentru finalul anului, pân@la 0,295 lei/ac]iune. Locul trei în top arevenit sectorului derivatelor valutare,prin simbolul Ron/Euro, preferat pentruaproape 300 contracte. Peste 95 &dintre acestea au fost încheiate pentruscaden]a septembrie, la pre]uri între3,5701 }i 3,6 lei, cota]ia fixându-se la3,597 lei, în sc@dere cu 0,25 bani. Înschimb, pentru decembrie euro a cre-scut cu 0,59 bani, ajungând la 3,65 lei. Schimb@rile de direc]ie întâlnite înevolu]ia cota]iilor futures tranzac]ionatepe pia]a Sibex au convenit speculatori-lor, care au avut o activitate intens@ încea de-a doua zi a s@pt@mânii, încheind17.812 contracte futures }i options, din

3222 tranzac]ii cu o valoare de 32,8milioane de lei. Lichiditatea s-a aflatastfel în cre}tere cu 7,5 & fa]@ de}edin]a precedent@. Volumul de trans-fer men]ionat a dus totalul generalînregistrat de la începutul lunii la130.777 contracte, fiind dep@}it astfel,în doar }apte }edin]e, totalul din întrea-ga lun@ septembrie 2007. „Volatilitateapre]urilor a determinat ca specula]ia s@fie strategia de baz@ a }edin]ei demar]i, cei prezen]i pe pia]@ încheindcele 17.800 contracte, f@r@ a mi}caputernic num@rul pozi]iilor futures, an-corat în apropierea pragului de59.000”, a declarat un broker din pia]@.Imaginea de la închidere a fost, subaspectul pre]urilor, una mixt@, cu unplus pentru cre}teri, iar ca preferin]esectorul financiar s-a aflat din nou înprim plan. De remarcat a fost }i tran-zac]ionarea în premier@ a perechiiCHF/RON pentru scaden]a decembrie,dat@ pentru care francul elve]ian a fostcotat la 2,284 lei. DESIF 5 au marcatdin nou o lichiditate remarcabil@, carele-a permis ocuparea primului loc înclasamentul }edin]ei. Cele 11.789 con-tracte încheiate pe toate scaden]eledisponibile reprezint@ echivalentul apeste 11,7 milioane de ac]iuni SIF 5.Orizontul investi]ional scurt a fostatrac]ia principal@ pentru simbolul îndiscu]ie cu 7445 contracte, dar seremarc@ lichiditatea din ce în ce maimare pentru scaden]a urm@toare,anume decembrie, preferat@ pentru3837 contracte, situa]ie justificabil@prin apropierea vertiginoas@ a sca-den]ei septembrie. Pentru aceasta,DESIF 5 au închis în cre}tere cu unban, pân@ la nivelul de 1,8701 lei/titluîn timp ce pentru decembrie evolu]ia afost tot una verde, dup@ cum seobserv@ din cre}terea de 3,77 banicare conturat cota]ia la 1,9598lei/ac]iune. Tot pe plus au închis }iDESIF 5 martie }i iunie 2009, aprecie-rile de 2,2 }i 3,89 bani ducândpre]urile de cotare la 2,002 }i 2,09lei/ac]iune. Nicio surpriz@ nu a interve-nit în ceea ce prive}te lupta pentrulocul doi câ}tigat@ net de DESIF 2 cu5586 de contracte, la mare distan]@ de

locul trei, de]inut de DESIF 3 cu 147contracte. Pentru scaden]a scurt@,DESIF 2 au pendulat între 1,67 }i1,7769 lei/ac]iune }i au închis însc@dere, deprecierea de 1,97 bani ilu-strând pre]ul de 1,6905 lei. Pentrudecembrie, derivatele în discu]ie aureu}it îns@ s@ se men]in@ pe plusajungând în urma unei aprecieri de unban la 1,7601 lei/ac]iune. Pe minus auînchis, în schimb, DESIF 2 martie 2009,care au pierdut 0,33 bani }i au fostevaluate la 1,8557 lei. În pia]a deriva-telor valutare, perechea RON/EURO abeneficiat de 63 de contracte distribui-te c@tre ambele scaden]e r@mase dinacest an. Pentru finalul lunii curenteeuro s-a depreciat cu 0,7 baniajungând 3,59 lei, iar pentru decembriecu 0,9 bani, fiind evaluat la 3,641 lei.Investitorii au mai vizat }i segmentulbancar unde au tranzac]ionat produse-le DETLV }i DEEBS.

Tranzac]ii în premier@ pe raportulRON/EURO martie 2009

Sc@derile cota]iilor produselor derivatetranzac]ionate pe pia]a Sibex au reve-nit }i au determinat mi}c@ri ample lanivelul pozi]iilor futures, observându-senumeroase închideri. Acestea s-aureflectat }i în lichiditatea generat@, carea crescut din nou puternic cu 26,6 &fa]@ de ziua de mar]i, pân@ la un totalde 22.561 contracte futures }i options,sesiunea ocupând locul al treilea într-un top pe luna în curs. Num@rul tran-zac]iilor înregistrate s-a ridicat la peste3000, iar valoarea echivalent@ aferent@acestora la 40,2 milioane de lei, cu180& mai mare, comparativ cu pia]ala vedere. „Faptul c@ aprecierile din}edin]ele anterioare, mai ales cele deluni, nu au avut un fundament solid, afost demonstrat prin revenirea sc@-derilor. De altfel, pia]a futures de laSibiu a anticipat înc@ de ieri (n. red. –mar]i), pe anumite simboluri }i sca-den]e, cum ar fi DESIF 2 septembrie,o situa]ie de acest gen. Prin urmare,reac]ia de închidere a pozi]iilor a fostfireasc@, investitorii short gr@bindu-ses@-}i marcheze profiturile, iar cei long

s@ limiteze pe cât posibil pierderile”, aapreciat un broker sibian. Segmentulderivatelor SIF a fost lider de lichidita-te, dar o evolu]ie interesant@ s-a con-semnat }i în pia]a derivatelor pe cursu-rile valutare, unde am avut parte detranzac]ionarea în premier@ a raportuluiEURO/RON, pentru scaden]a martie2009, pentru care moneda unic@ a fostestimat@ la 3,71 lei, dup@ o sc@dere deun ban. Au fost tranzac]ionate îns@ }iultimele dou@ scaden]e din anul curent,euro valorând pentru septembrie 3,595lei, în urcare cu 0,5 bani, respectiv3,665 lei pentru decembrie, în ascen-siune cu 2,4 bani. Per total, au fostîncheiate 423 de contracte RON/EURO.Centrul de greutate al pie]ei a fost asi-gurat din nou de DESIF 5, cu 14.837contracte, reprezentând echivalentul a14,8 milioane de ac]iuni }i o ponderede 65,7 & din rulajul întregii }edin]e.Pentru scaden]a de la finalul acesteiluni DESIF 5 au deschis la un pre] de1,82 lei/ac]iune, au atins un maxim de1,88 }i un minim de 1,78 lei pentru aînchide la acela}i nivel la care audeschis, dar în sc@dere cu 5,01 banifa]@ de cota]ia din }edin]a anterioar@.Pentru decembrie, deschiderea s-a pro-dus la 1,9111 lei, evolu]ia ulterioar@încadrându-se între 1,8757 }i 1,96 lei,iar cota]ia fixându-se la 1,895 lei/titlu,în minus cu 6,48 bani. Tot „ro}ie” afost }i direc]ia urmat@ de DESIF 5martie 2009 care au pierdut 3,19 baniajungând la 1,9701 lei, dar }i a DESIF5 iunie 2009, care s-au depreciat cu3,92 bani pân@ la 2,0508 lei. Loculsecund a revenit DESIF 2, cu 6628 decontracte. Pentru scaden]a scurt@,DESIF 2 au pendulat între 1,61 }i1,681 lei/ac]iune }i au închis în sc@-dere, deprecierea de 5,81 bani ilus-trând pre]ul de 1,6324 lei. Pentrudecembrie, DESIF 2 au coborât cu 4,51bani la nivelul de 1,7115 lei/ac]iune.Tot pe minus au închis DESIF 2 mar-tie 2009, care au pierdut 5,57 bani }iau fost evaluate la 1,8 lei/titlu precum}i DESIF 2 iunie viitor, care au fostcotate la 1,91 lei, în recul cu 4 bani.%n pia]a options s-au remarcat 477contracte, majoritatea de tip call.

BURSAVINERI 12 SEPTEMBRIE 2008 7

Decebal N. TOD~RI[~- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Volatilitatea a animat tranzac]iile futures la Sibex

urmare din pag.1În fond, România a f@cut o

mare afacere prin lenta emigrare acelor, probabil, 2 milioane de munci-tori, de vreme ce nu ar fi reu}it s@le ofere alternative mai rentabile nicilor, }i nici beneficii mai mari statu-lui, de pe urma prezen]ei lor în for]ade munc@ local@. Banii trimi}i dinstr@in@tate au avut contribu]ii esen-]iale, nu doar la cre}terea niveluluide trai în zone uitate de investi]iilepublice, dar }i în centre urbane.Construc]iile au beneficiat pe deplinde aceste sume }i, dac@ se remarc@ritmul record din ultimii ani al con-struc]iilor din nord-est (zona care emereu pe primul loc la acest indica-tor, de cel pu]in 3 ani), atunci e clarc@ acolo sunt sume importante dinstr@in@tate care au catalizat regiunea.Dar, aceast@ balan]@ care a atârnat ferm,mai mult de partea plec@rii, în daunaîntoarcerii, începe s@ nu mai stea fixîn aceast@ pozi]ie. Talerele se mi}c@}i, f@r@ o mare aten]ie acordat@ feno-menului, dezechilibrarea se poatetransforma în r@sturnare. Dou@ suntgreut@]ile care se a}az@ pe talerulopus banilor care vin din str@in@tate.Banii ace}tia, odat@ cu dezvoltarea,au adus }i consumul. Ponderea eco-

nomisii din banii munci]i afar@ este,probabil, nesemnificativ@. Banii aufost consuma]i: materiale de con-struc]ii, ma}ini de sp@lat, frigidere,bunuri de larg consum. Consumul aintrat, pe aceast@ cale, în zone în careautoconsumul era regula }i, odat@ cuel, investi]iile în supermarketuri s-auextins ̂ n micile ora}e pierdute ale ]@rii.Consumul a dat cre}terea economic@,dar a impulsionat puternic exporturi-le. Adic@ deficitele. Pe m@sur@ ce aadus bun@stare, a adus }i îngirjorare}i, acum, acest lucru începe s@ atâr-ne greu, când cifrele încep s@ sperie,iar rezulatele unei produc]ii localeînc@ nu conving. Pentru c@ a}a ajun-gem la a doua greutate care se a}az@pe taler: produc]ia }i for]a de munc@,una din determinantele ei principale.În sectorul construc]iilor, criza defor]@ de munc@ deja se simte. Sa-lariile sunt mari, randamentele ajungtot mai mici. Nu e criz@, dar nicisemn bun nu e. Campaniile de recru-tare a for]ei de munc@ din Spania,unde pia]a construc]iilor chiar e încriz@, înc@ nu dau rezultate, chiar dac@provocarea salariilor începe s@ fieuna valabil@. Deja sunt }i alte ramuriindustriale care se plâng de lipsafor]ei de munc@ }i de salariile în(prea) mare cre}tere. Întoarcereaunui num@r de emigran]i ar echilibrasitua]ia. Dar, o întoarcere masiv@

pân@ în 2010, a}a cum sugerapre}edintele, recent? Ce efecte aravea? Din p@cate, România nureu}e}te s@-}i creasc@ num@rul deangaja]i cu mult peste mediile euro-pene. Media pe UE 15 a fost, în pri-mii ani ai lui 2000, undeva la 1&, întimp ce România a înregistrat celmult 2&. În ultimii patru ani - luândîn calcul }i prognoza pentru 2008, nuau ap@rut decât 300.000 de locuri demunc@ noi, o medie de 1,6& anual,pe 2005 - 2008. Prognozele pentruurm@torii ani v@d p@strarea acestuiritm, a}a c@, cu doar 150.000 -200.000 de locuri de munc@ noi, e greude crezut c@, dup@ 2009, emigran]iivor avea foarte mult loc. Acest ritmde creare de locuri de munc@ esteinsuficient, pentru ca invita]iapre}edintelui de întoarcere, din 2010,s@ fie valabil@. Pentru c@ a-i a}teptape muncitorii români s@ vin@ cainvestitori - cu toate cazurileexcep]ionale de aceast@ natur@, nueste decât o a}teptare exagerat@.Majoritatea vor veni ca angaja]i }i,chiar dac@ num@rul locurilor demunc@ nu ar fi o problem@, localiza-rea lor da. Dezvoltarea se face înc@în zone agreate unde cu adev@ratapar probleme de suprautilizare afor]ei de munc@, dar localizarea înaceste zone a unei for]e de munc@disponibile se face geu. E mai u}or

pentru un doritor de munc@ s@-}ig@seasc@ slujb@ }i cazare în Spaniadecât la Bucure}ti sau Timi}oara!Dar înainte de toate ritmul de aprai]iea lcourilor de munc@ noi e înc@ preamic pentru a atrage imigra]ia. CândIrlanda a avut cre}terea economic@spectaculoas@ a anilor 1993 - 2003ritmul de apari]ie a locurilor de munc@

în acest deceniu a fost de peste 4&anual. Acesta a fost motivul pentrucare imigra]ia a devenit un fenomen}i irlandezii s-au întors în num@rmare. Pân@ când acest ritm nu va fiunul similar în România. Invita]iapre}edintelui va trebui, spre bineletuturor - al emigran]ilor }i al celorr@ma}i acas@ - s@ r@mân@ neonorat@.

Dan SUCIU

Emigra]ia

OCUPARE VINERI 12 SEPTEMBRIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

CAMELIA APOSTU -

secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Media} - un ora} ^n plin@ afirmare

Ca urmare a îmb@trânirii popu-la]iei, este necesar s@ creasc@ pon-derea popula]iei angajate, pentru caguvernele s@ fie capabile s@ asigureun nivel de trai }i bun@stare la stan-darde superioare. Pe de alt@ parte,progresul tehnologic rapid }i glo-balizarea impun cre}terea competiti-vit@]ii }i adaptabilit@]ii for]ei demunc@. For]a de munc@ tân@r@ are oprobabilitate de 2,4 ori mai maredecât adul]i, de a nu î}i g@si un locde munc@, ceea ce reprezint@ orisip@ de poten]ial pe care societ@]ilenu }i-o pot permite pe termen lung.Şomajul pe termen lung }i }omajulridicat în rândul femeilor trebuie, deasemenea, gestionate. Guvernele tre-buie s@ sporeasc@ }ansa oamenilorde a-}i g@si un loc de munc@ decent,prin oferirea de servicii de angajare,consiliere, instruire }i stimulentefinanciare. Bineîn]eles c@ }i for]a demunc@ trebuie s@ fac@ un efort în a-}i g@si locuri de munc@ }i în a-}icre}te poten]ialul de angajare. Înceea ce prive}te performan]ele eco-nomice, majoritatea economiilor dinregiune au beneficiat de o perioad@prelungit@ de cre}tere non-infla]io-nist@, în ciuda cre}terii pre]uluipetrolului }i a m@rfurilor. Aceste per-forman]e încep s@ fie perturbate:

SUA au presiuni infla]ioniste }i ten-siuni în pia]a muncii, în timp ce secto-rul imobiliar este în sc@dere. Totu}i,mai degrab@ decât o recesiune, estevorba de o reechilibrare între regiu-ni, cu cre}teri încetinite în SUA }iJaponia }i mai accelerate în Europa.

Europa Central@ }i de Est }i fostele state sovietice

În ciuda ra-telor de cre}tere econom-ic@ recente, pie]ele muncii din aces-te regiuni continu@ s@ fie caracteri-zate prin }omaj ridicat, specificperioadei de tranzi]ie de la sistemulcentralizat. Rata }omajului pentruîntreaga regiune a sc@zut de la 9,7&la 9,3&, în ultimul deceniu. Cei maimul]i sunt tineri ce caut@ pentruprima oar@ un loc de munc@. Nueste de mirare c@ rata mare a }oma-jului are ca efect cre}terea fluxurilorde emigran]i. Mul]i dintre cei care }i-au pierdut locurile de munc@ în urmarestructur@rii }i mul]i tineri care n-aureu}it s@-}i g@seasc@ un loc demunc@ au emigrat spre vest, în c@-tarea unor oportunit@]i de angajare.Emigrarea este perceput@ ca redu-când capacitatea de dezvoltare eco-nomic@ pe termen lung. Şi mai îngri-jor@toare este emigrarea clandestin@.Un trend pozitiv al regiunii îlreprezint@ reducerea s@r@ciei celor cemuncesc, care a sc@zut de la 33&la 10,5& în ultimul deceniu. Aceastaînseamn@ c@ procesul de recon-struc]ie a dus la crearea de noi lo-curi de munc@ de calitate, care apermis celor angaja]i s@ î}i scoat@din s@r@cie familiile. Cre}terea PIB de6,3&, în 2006, este din nou supe-rioar@ ]@rilor dezvoltate. România }iBulgaria au avut }i ele trenduri pozi-

tive, mai ales în urma efortului deîndeplinire a condi]iilor de aderare laUE. Cele dou@ economii au devenitmai productive }i mai stabile. ł@rilefost sovietice au suferit un declinmai puternic decât cele din EuropaCentral@ }i de Est. Totu}i, începânddin 1999, revirimentul a fost puter-nic în întreaga regiune. Obiectiveleprincipale ale Europei Centrale }i deEst }i a fostelor state sovietice suntreducerea }omajului, cre}terea ocu-p@rii. Acestea vor fi posibile doardac@ sunt lansate politicile macro-

economice care s@ stimuleze inves-ti]iile }i crearea de locuri de munc@}i dac@ politicile sociale }i ale pie]eimuncii contribuie la includerea, înspecial a tineretului, în for]a demunc@ activ@ }i reducerea s@r@ciei.

În ciuda diferen]elor dintre re-giuni, precum }i între ]@rile acelea}iregiuni, exist@ un num@r de amenin-]@ri comune: tinerii au mai multe di-ficult@]i decât adul]ii, femeile nu bene-ficiaz@ de acelea}i oportunit@]i ca b@r-ba]ii, lipsa unor locuri de munc@ de-cente este înc@ extins@, poten]ialul ofe-

rit de popula]ie nu este utilizat lamaxim datorit@ dezvolt@rii inadecvate acapitalului uman }i a nepotrivirii întrecererea }i oferta de munc@. În pre-zent, exist@ convingerea c@ muncadecent@ este singura cale sustenabil@de reducere a s@r@ciei }i de acea noua]int@ a o reprezint@ ocuparea total@,productiv@ }i decent@. Este momen-tul ca guvernele }i comunitatea inter-na]ional@ s@ asigure translatareacondi]iilor economice favorabile dinmajoritatea economiilor în cre}terealocurilor de munc@ decente.

dr. Livia ILIEdrd.Lucian BELA{CU

Tendin]e mondiale în ocuparea for]ei de munc@ (II)