EPTISA ROMANIA SRL - aquacaras.ro · eptisa romania srl consortiu eptisa romania srl – eptisa servicios de ingenieria asistenta tehnica pentru managementul proiectului „modernizarea

EPTISA ROMANIA SRL

CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

Capitolul 3 – Proiectii 1

Capitolul 3 Proiectii

3.1 Sumar 4

3.2 Metodologie si prezumtii 4

A. Consideratii generale si aspect legale privind tratarea apelor uzate urbane 4

1. Consideratii generale 4

2. Baza legala 5

2.1 Principiile si prevederile Directivei 91/271/CEE 5

2.2 Termene de implementare a Directiei 91/271/CEE 6

2.3 Legislatie nationala in domeniu 6

B. Termeni, definitii si clarificari concept 7

3. Termeni si definitii 7

4. Parametrii cheie in determinarea incarcarilordin ape uzate 8

5. Aglomerare – clarificari concept 9

5.1 Definirea aglomerarilor 9

5.2 Incarcarea generala a aglomerarii 12

5.3 Schema de calcul a incarcarii generate a unei aglomerari 13

5.4 Modificarea incarcarii generate a unei aglomerari 13

6. Metodologie de codificare a aglomerarilor 14

C. Metodologie de definire a aglomerarilor 15

7. Situatia cadru de referinta 15

8. Redefinirea aglomerarilor individuale la nivelul Judetului Caras-Severin 16

8.1 Principii aplicate 16

3.3 Proiectii socio-economice 17

3.3.1. Tendinte si prognoze macro-economice 18

3.3.2. Principii demografice la nicvel national si local 26

3.3.3 Proiectii demografice pentru aglomerarile identificate 43

3.3.4 Proiectii privind veniturile pe gospodarie 46

3.3.5 Proiectii ale activitatilor economice 48

3.4 Estimarea cerintei de apa 50

3.5 Estimarea incarcarii si a volumului de apa uzata

90

EPTISA ROMANIA SRL





TABELE 3.1 Rate medii reale de crestere PIB (valori inregistrate) 20 3.2 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate) 20 3.3 Rata anuala a inflatiei in perioada 2000 – 2012 (valori inregistrate) 22 3.4 Rata anuala a inflatiei in perioada 2013 – 2043 (valori estimate de Consultant) 22 3.5 Rata de schimb RON / Euro in perioada 2000 – 2012 (valori inregistrate) 23 3.6 Rata de schimb RON / Euro in perioada 2013 – 2043 (valori estimate de

Consultant) 23

3.7 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori inregistrate)

25

3.8 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori estimate)

25

3.9 Evolutia comparativa a populatiei in orizontul 1990 – 2012 28 3.10 Ratele medii anuale de crestere a populatiei Romaniei (istoric si prognoze),

perioada 2000 – 2043 29

3.11 Ratele de crestere ale populatiei la nivel national si regional, in perioada 2012 – 2043 (varianta medie)

30

3.12 Ratele de crestere a populatiei la nivelul judetului Caras Severin comparativ cu ratele estimate la nivel national si regional, in varianta medie

30

3.13 Ratele medii anuale de crestere a populatiei in perioada 2012 – 2043, diferetiate pe mediul urban si rural

31

3.14 Evolutia populatiei in municipiile si orasele judetului Caras Severin 33 3.15 Evolutia populatiei judetului Caras Severin in mediul rural 34 3.16 Indicatori care stau la baza calculului veniturilor pe gospodarie 47 3.17 Previziunea Veniturilor pe gospodarie la nivel judetean 48

3.18 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate) 49 3.19 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori

estimate) 49

3.20 Coeficienti de variatie – Sistem Resita 51 3.21 Coeficienti de variatie – Sistem Otelu Rosu 51 3.22 Coeficienti de variatie – Sistem Baile Herculane 52 3.23 Coeficienti de variatie – Sistem Oravita 52 3.24 Coeficienti de variatie – Sistem Bocsa 53 3.25 Coeficienti de variatie – Sistem Moldova Noua 53 3.26 Coeficienti de variatie – Sistem Caransebes 54 3.27 Componentele balantei apei 55 3.28 CENTRALIZATOR - Proiectia cerintei de apa Judetul Caras Severin 77 3.29 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa RESITA 79 3.30 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa CARANSEBES 80 3.31 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa BOCSA 81 3.32 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa OTELU ROSU 83 3.33 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa ORAVITA 85 3.34 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa BAILE HERCULANE 87 3.35 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa MOLDOVA NOUA 88 3.36 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa ANINA 89 3.37 CENTRALIZATOR - Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata Judetul

Caras Severin 93

3.38 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare RESITA 94 3.39 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare 96

EPTISA ROMANIA SRL





CARANSEBES 3.40 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare BOCSA 97 3.41 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare OTELU

ROSU 99

3.42 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare MOLDOVA NOUA

101

3.43 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare ORAVITA 102 3.44 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare BAILE

HERCULANE 104

3.45 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare ANINA 105 3.46 Proiectia cantitatilor de poluant 106

FIGURI

3.1 Relatii posibile intre aglomerari si statiile de epurare ape uzate urbane 10 3.2 Reprezentarea nivelelor NUTS la nivelul Romaniei 15 3.3 Rata bruta de formare a capitalului fix 21 3.4 Rata anuala a inflatiei 22 3.5 Rata somajului BIM 24 3.6 Evolutia populatiei Romaniei in orizontul 2000 - 2043 29 3.7 Evolutia populatiei in judetul Caras Severin 31 3.8 Evolutia populatiei in mediul urban si rural in judetul Caras Severin 32 3.9 Evolutia populatiei jud. Caras Severin in mediul urban si rural 32

EPTISA ROMANIA SRL





3.1 SUMAR

Aceste previziuni sunt instrumente de importanta esentiala in procesul de planificare, permitand

evaluarea nivelelor de investitii necesare, in vederea asigurarii respectarii depline a prevederilor

legislatiei in vigoare cu privire la sistemele de alimentare cu apa si canalizare.

Proiectiile cu privire la dezvoltarea socio-economica, la nivel national, regional si judetean, vor trasa

principalele tendinte si directii de analiza, constituind o baza pentru determinarea unor previziuni cu

privire la cererea de apa (menajera, ne-menajera, industriala), precum si cu privire la debitele de ape

uzate menajere si industriale, inclusiv cu privire la cantitatile de namol rezidual rezultate in urma

tratarii, pentru intregul orizont de timp al Master Planului, mai exact 2007 – 2037.

In evaluarea previziunilor socio-economice, s-a recurs la utilizarea a diverse prognoze cu privire la

evolutia populatiei si la tendintele asociate acesteia. Ca punct de plecare pentru previziunile la nivel

regional si judetean, s-a pornit de la prognozele emise de Institututl National de Statistica si de

Comisia Nationala de Prognoza, rezultatele relevand o tendinta dramatica de descrestere a populatiei

la nivelul intregii perioade acoperite de Master Planul pentru judetul Caras – Severin (de la 327.600

locuitori in anul 2007 la 197.000 locuitori in anul 2050.

3.2 METODOLOGIE SI PREZUMTII

A. Consideratii Generale si Aspecte Legale privind Tratarea Apelor Uzate Urbane 1. CONSIDERATII GENERALE Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie sa aplice legislatia de mediu in vederea – in primul rind – indeplinirii termenelor de conformare asumate prin Tratatul de Aderare, si, in continuare, de aplicare a stategiei de prevenire, monitorizare si protectie a mediului. In acest context, din perspectiva Directivei 91/271 CEE privind Tratarea Apelor Uzate Urbane, Ministerul Mediului si Padurilor considera etapa de definire a aglomerarilor ca fiind primordiala in elaborarea strategiei investitionale privind dezvoltarea infrastructurii de colectare si tratare a apelor uzate urbane. Conceptul de “aglomerare” reprezinta un indicator important in monitorizarea termenelor de conformare si ca urmare, este absolut necesar sa fie asigurata o intelegere comuna, corecta si uniforma a acestui termen si aplicarea unui set omogen de principii, criterii, reguli si norme tehnice de definire.

Ca pasi importanti in concretizarea acestui deziderat, Ministerul Mediului si Padurilor a elaborat in timp o serie de clarificari, detalieri si ghiduri, urmarindu-se urmatoarele aspecte:

(i) Asigurarea bazei legale in vederea implementarii Directivei 91/271/CEE (ii) Definirea termenului de “Aglomerare” (iii) Abordari procedurale si metodologice in definirea aglomerarilor.

EPTISA ROMANIA SRL





Pornind de la aceste informatii si dispozitii legale, echipa de Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului din cadrul Aplicatiei pentru Fonduri de Coeziune “Modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Caras-Severinj” a revizuit metodologia de delimitare a aglomerarilor pentru o abordare unitara a etapei de actualizare a Master Plan-ului privind infrastructura de apa/apa uzata la nivelul judetului Caras-Severin. 2. BAZA LEGALA Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, modificată şi completată de Directiva Comisiei 98/15/EC în 27 februarie 1998, este baza legală a legislaţiei comunitare în domeniul apelor uzate. Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa in intregime in legislatia romaneasca prin Hotarârea Guvernului nr.188/2002 pentru aprobarea normelor privind conditiile de descarcare ale apelor uzate in mediul acvatic, modificata si completata cu Hotarârea Guvernului nr. 352/2005. O sinteza a bazei legale este redata in continuare:

Legislatie comunitara Legislatie nationala

Directiva 91/271/EEC din 21.05.1991,

privind tratarea apelor uzate urbane

HG nr. 188/2002 (MO nr. 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificat de HG nr. 352/2005 (MO nr. 398/11.05.2005)

Directiva 98/15/EC din 27.02.1998 HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea si completarea unor acte normative

care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protectiei mediului

Regulamentul nr.1882/2003/EC si 1137/2008/EC

Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996), modificată de Legea nr. 310/2004 (MO nr.

584/30.06.2004), Legea nr. 112/2006 (MO nr. 413/12.05.2006), OUG nr. 3/2010 (MO nr. 114/19.02.2010) adoptată prin Legea nr. 146/2010 (MO nr. 497/19.07.2010)

OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului adoptat prin Legea nr. 161/2007 (MO nr. 395/12.06.2007)

OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/1.08.2006) privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de

emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor

OM MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 (MO nr. 959/19.10.2004) privind aprobarea Normativului

Tehnic privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se folosesc nămoluri de epurare

2.1 Principiile si prevederile Directivei 91/271/CEE

Obiectivul central al directivei este protecţia mediului de efectele negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară) [Art.1].

În România, legislaţia europeană din domeniul epurării apelor uzate şi evacuării în mediul acvatic a fost transpusă în perioada 2002-2005, însă, sunt necesare în continuare etape de implementare pentru conformarea integrală la cerinţele Directivei.

Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. Ca urmare, cu referire la articolul 5 (si Anexa II) – Zone sensibile, tara noastra aplica prevederile articolelor 5(8) [intregul teritoriu este zona sensibila] si 5(4) [cerinte neaplicabile daca statiile de epurare au eficiente de cel putin 75% in tratarea si eliminarea atit a azotului total cit si a fosforului total].

Directiva stabileste standarde si mecanisme de conformare caracteristice pentru colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate de tip urban cit si pentru tratarea si dispunerea namolurilor (provenite din procesele de tratare a apelor uzate). Aceste standarde si mecanisme fac trimitere la sistemele de colectare (retele de canalizare), statii de epurare ape uzate, monitorizare, raportare si prevederi legislative privind autorizarea evacuarilor de ape uzate.

Sumarizind, obiectivele de ansamblu ale Directivei 91/271/CEE sint urmatoarele:

Colectarea si tratarea apelor uzate in toate aglomerarile > 2.000 PE;

Asigurarea unei tratari adecvate a apelor uzate la aglomerarile < 2.000 PE, in cazul cind acestea sint colectate;

Asigurarea tratarii biologice (tratare secundara) a apelor uzate, ca cerinta standard;

Asigurarea unei tratari mai avansate (tratare tertiara) a apelor uzate, in ariile sensibile si a zonelor relevante de colectare a acestora;

EPTISA ROMANIA SRL





Posibilitatea aplicarii unui tratament mecanic (treapta primara) ca exceptie in cazul apelor marine (zone mai putin sensibile);

Reglementari pentru deversarea apelor uzate industriale in sistemul de colectare ape uzate urbane;

Reglementari pentru deversarea anumitor ape uzate industriale in corpurile de apa (industria agro-alimentara);

Reglementari pentru solutii sustenabile privind dispunerea namolurilor provenite din tratarea apelor uzate.

Pe ansamblu, cerintele Directivei 91/271/CEE sint urmatoarele:

Marime aglomerare

Cerinte privind:

Sistemul de colectare ape uzate (canalizare)

Tratare ape uzate

> 10.000 PE Asigurarea unui sistem de colectare (Art.3, §1) Aplicarea unei tratari avansate (Art.5, §2)

> 2.000 PE Asigurarea unui sistem de colectare (Art.3, §1) Aplicarea unei tratari secundare sau echivalent, conform Anexei I B (Art.4, §1,3)

< 2.000 PE Fara o cerinta specifica Fara cerinte specifice, dar subiect pentru o “tratare adecvata” (Art.7) in cazul aglomerarilor cu un sistem de colectare existent

2.2 Termene de implementare a Directivei 91/271/CEE

Termenele de implementare a prevederilor Directivei variază si depind de dimensiunea aglomerării si de impactul acesteia asupra apelor receptoare. Termenele de conformare stabilite in articolele 3 (sisteme de colectare a apelor uzate urbane) si 4 (epurarea apelor uzate urbane) ale Directivei au fost negociate de catre Romania in cadrul Capitolului 22 – Mediu.

Termen (31 Dec.)

Sistem de colectare ape uzate urbane Tratare ape uzate urbane

Clasa de marime aglomerare (PE) % Clasa de marime aglomerare (PE) %

2010 2.000 ≤ PE < 10,000 60,8 2.000 ≤ PE < 10.000 tratare secundara 50,5

2013 2.000 ≤ PE < 10,000 69,1

2.000 ≤ PE < 10.000 tratare secundara 60,6 PE ≥ 10,000 termen final [art.3] 100,0

2015 2.000 ≤ PE < 10.000 80,2 2.000 ≤ PE < 10.000 tratare secundara 76,7

2.000 ≤ PE < 10.000 80,2 PE ≥ 10,000 tratare avansata [art.4,5] 100,0

Populatie conectata la un sistem de colectare si tratare ape uzate urbane - ≥ 70% (POS Mediu)

2018 2.000 ≤ PE < 10.000 termen final 100,0 2.000 ≤ PE < 10.000 termen final 100,0

Avind in vedere declararea ca zona sensibila a intregului teritoriu al tarii, termenul de tranzitie final pentru implementarea Directivei a fost stabilit la 31 decembrie 2018, cu termene intermediare pentru colectarea si epurarea apelor uzate urbane (la nivelul Romaniei).

Acesta decizie se concretizeaza în faptul ca aglomerarile cu mai mult de 10.000 persoane echivalente trebuie sa asigure o infrastructura pentru epurarea apelor uzate urbane care sa permita epurarea avansata, mai ales în ceea ce priveste nutrientii azot şi fosfor – HG 352/2005 art. 3 (1). În ceea ce priveste gradul de epurare, epurarea secundară (treapta biologica) este o regula generala pentru aglomerarile mai mici de 10.000 persoane echivalente.

Pentru aglomerarile cu mai putin de 2000 p.e. si mai putin de 10.000 p.e. din zonele costiere, înainte de evacuarea în apele receptoare, este necesar sa se realizeze ”o epurare corespunzatoare”, care sa aiba în vedere conditiile locale. Si pentru aceste tipuri de aglomerari, perioada finala de tranzitie este 31 decembrie 2018.

Pentru aglomerările cu mai putin de 2000 p.e., care sunt localizate în zone de deal sau de munte avind conditii geo-morfologice si climatice deosebite, se impun solutii specifice si individuale: statii de epurare mici, epurarea naturală în lagune sau alte metode de epurare neconvenţionale.

2.3 Legislatie nationala in domeniu

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificată şi completată prin Directiva 98/15/EC, a fost transpusă în intregime în legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern nr. 188 / 28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

EPTISA ROMANIA SRL





Ca urmare a procesului de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană şi obligaţiile asumate de România prin Tratatul de Aderare (Cap. 22 – Mediu, Calitatea apei), H.G. 188/2002 a fost completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 352/21.04.2005. Astfel, au fost incluse cerinţele privind conformarea cu termenele de tranziţie negociate pentru sistemele de colectare şi staţiile de epurare, precum şi statutul de zonă sensibilă pentru România.

A fost adoptată Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996 (M.O.nr.584/30.06.2004), la rândul ei modificată şi completată de Legea 112/2006. Aceste legi transpun prevederile Directivei Cadru privind Apa nr. 2000/60/CE. Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 cuprinde:

Anexa Indicativ Continut

1

NTPA - 011

Norme tehnice privind colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate orasenesti [transpunerea cerintelor Directivei 91/271/EEC]

Anexa

Plan de actiune privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti [stabilirea de

actiuni, termene si responsabilitati aferente activitatilor de implementare a prevederilor Directivei 91/271/EEC]

2 NTPA 002 Normativ privind conditiile de evacuarea a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor sau

direct in statiile de epurare

3 NTPA 001 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali

Planul de acţiune privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, prezentat în anexa la normele tehnice NTPA 011 privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, care face parte integrantă din HG nr. 352/20052, prevede termene pentru fiecare dintre activităţile de implementare.

După aderarea la Uniunea Europeană, România a inclus, în Hotărârea de Guvern nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului, prevederile cerute de articolele 15, 16, 17, 18 şi 19 referitoare la relaţiile cu Comisia Europeană privind monitoringul, raportarea, reprezentarea în Comitete şi verificarea conformării.

Autorităţile competente pentru implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane sunt: Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale sii Turismului, Administraţia Naţională “Apele Române” cu Administraţiile Bazinale de Apă, Garda Naţională de Mediu, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, Administraţia publică locală, Operatorii locali pentru servicii publice de apă şi canalizare. B. Termeni, Definitii si Clarificari Concepte 3. TERMENI SI DEFINITII

Directiva 91/271/EEC, in scopul asigurarii unei intelegeri comune si corecte a prevederilor acesteia, introduce o serie de termeni si definitii (Art.2), dupa cum urmeaza:

Art. Termen [RO / EN] Definitie

2(1) Ape uzate urbane [Urban waste water]

Reprezinta apele menajere uzate sau amestecul de ape menajere uzate cu ape industriale uzate şi/sau ape pluviale

2(2) Ape uzate menajere [Domestic waste water]

Reprezintă apele uzate care provin din zone rezidentiale şi servicii asociate acestora şi avind ca origine predominanta metabolismul uman şi activităţile

casnice

2(3) Ape uzate industriale [Industrial waste water]

Reprezintă toate apele uzate care provin din spaţiile utilizate in scopuri comerciale sau industriale, altele decat apele menajere uzate sau apele pluviale

2(4) ٭ Aglomerare [Agglomeration]

Reprezintă o zonă in care populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apele uzate urbane sa fie colectate si dirijate catre o statie de epurare sau un punct final de deversare

2(5) Sistem de colectare [Collection system]

Reprezintă un sistem de conducte (retea de canalizare) pentru colectarea si dirijarea si/sau transportul apelor uzate urbane catre statia de tratare

2(6) ٭٭ Persoana echivalenta (PE) [Population equivalent]

Reprezinta incarcarea organica biodegradabila avind un consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) de 60 gO2/zi, raportat la 1 persoana echivalenta. Aceasta incarcare se determina pe baza incarcarii medii maxime saptaminale la intrarea in statia de epurare (pe parcursul unui an) excluzind situatii deosebite (de

EPTISA ROMANIA SRL






exemplu perioade de ploi abundente)

2(7) Tratare primara [Primary treatment]

Reprezintă tratarea apelor uzate urbane printr-un proces fizic şi/sau chimic care implica decantarea/sedimentarea materiilor solide in suspensie sau prin alte

procese prin care CBO5 a apelor uzate care intră se reduce cu cel puţin 20% inaintea evacuării şi totalul materiilor solide in suspensie al apelor uzate care intră, se reduce cu cel puţin 50% inaintea evacuarii

2(8) Tratare secundara [Secondary treatment]

Reprezintă tratarea apelor uzate urbane printr-un proces care implica in general tratare biologică urmata de o decantare secundară sau printr-un proces care permite respectarea condiţiilor impuse in Anexa I – tabel 1

2(9) Tratare corespunzatoare [Appropriate treatment]

Reprezintă tratarea apelor uzate urbane prin orice proces şi/ sau sistem de evacuare care, dupa descarcarea apelor uzate, permite receptorilor (emisarilor) sa intruneasca conditiilor de calitate relevante şi indeplinirea principalelor cerinte

ale prezentei directive şi ale altor directive comunitare

2(10) Namoluri [Sludge]

Reprezintă nămolurile reziduale, tratate sau nu, care provin din procesele de tratare din cadrul staţiilor de epurare a apelor uzate urbane sau din procesele de

tratare a apei brute in vederea potabilizarii

2(11) Eutrofizare [Eutrophication]

Reprezintă imbogăţirea apei cu elemente nutritive, in special cu compuşi ai

azotului şi/sau ai fosforului, cauzind o crestere accelerată a algelor şi a vegetatiei din specii superioare, provocind o perturbare nedorită a echilibrului organismelor din apă şi la o degradare a calităţii apei respective

2(13) Estuar [Estuary]

Reprezintă zona de tranziţie la gura de vărsare a unui curs de apă, intre apa dulce şi apele de coastă. Statele membre vor stabil limitele exterioare (maritime) ale estuarelor in contextul prezentei directive, ca parte a programului de

implementare, conform art. 17 alin. (1) şi (2)

2(14) Ape costiere [Coastal waters]

Reprezintă apele din afara porţiunii de plajă descoperită in timpul refluxului sau in afara limitei exterioare a unui estuar

4. PARAMETRI CHEIE IN DETERMINAREA INCARCARILOR DIN APE UZATE

In procesul de determinare a marimii aglomerarilor (din punct de vedere al PE), stabilirea incarcarii apelor uzate urbane ce vor necesita tratare reprezinta primul pas. Acest lucru se apreciaza functie de o serie de indicatori / parametri de calitate a apelor uzate urbane, aceeasi parametri ce vor fi monitorizati si la deversarea in emisar dupa tratare in SEAU (valori stabilite conform NTPA – 011).

La momentul actual exista o serie de valori orientative consacrate (teoretice) in literatura internationala de specialitate, valori ce sint utile in cazul unor proiecte de tip “Greenfield (de la “zero”)” sau pentru unele estimari brute, dar, in cazul unor aglomerari unde deja exista retele de canalizare se va lua in consideratie incarcarile cu poluanti conform masuratorilor (valorile reale) daca acestea variaza intr-o masura semnificativa (~15%) fata de valorile teoretice de referinta. Functie de situatie, valorile pot fi majorate cu un coeficient de siguranta.

Principalii parametri urmariti sint urmatorii:

Consumul biochimic de oxigen (CBO5): valoare teoretica oficiala in stabilirea incarcarii – 60 g/zi pentru 1 PE; masuratorile indica 50 - 70 g/zi.loc.(in cazul retelelor de canalizare in sistem separativ), concentratie zilnica 250 – 500 mg O2/l.

Consum chimic de oxigen (CCO): 45 - 85 g/zi.loc, concentratie zilnica 600 – 1000 mg O2/l.

Materii in suspensie (MS): 60 - 80 g/zi.loc.(in cazul retelelor de canalizare in sistem separativ), concentratie zilnica 100 – 400 mg/l.

Azot total Kjeldahl (NT): 8 - 12 g/zi.loc, concentratie zilnica 50 – 125 mg/l.

Fosfor total (PT): 2 - 4 g/zi.loc, concentratie zilnica 15 – 30 mg/l.

In afara acestor parametri cheie, valoarea incarcarilor este influentata si de alti factori precum: - consumul de apa (in jur de 110 – 170 l/zi.loc, cu variatii functie de elasticitatea sistemului, a tarifelor aplicate, de situarea in mediul urban sau rural, perspectivele de dezvoltare, variatii sezoniere, etc); caracteristici apa uzata industriala (depinde de tipul industriei, de gradul si eficienta facilitatilor de pre-epurare existente, de raportul CCO/CBO5 ce difera de cel casnic, de regula in plaja 2 – 2,5); caracteristici ape pluviale (calitatea apelor pluviale depinde de aria de captarea a ploilor, tipul ploii si momentul cind se iau probe – in primele 15 min. concentratiile sint mult mai mari - , valori mai ridicate ale materiilor in suspensie, usoar mai reduse pentru CCO, prezenta hidrocarburilor, variatii hidraulice mari in retea).

EPTISA ROMANIA SRL





In final, dupa tratarea apelor uzate urbane, efluentul va trebui sa respecte valorile impuse conform Normelor Tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti (NTPA -011) stabileste o serie de prevederi referitoare la evacuarile de ape uzate, dupa cum urmeaza:

# Indicator / Parametru

de calitate Concentratie

Procentul minim de reducere

1) (%)

Metoda de determinare de referinta

Evacuare ape uzate urbane tratate din SEAU (se aplica valorile de concentratie sau procente de reducere)

1

CBO5 Consum biochimic de

oxigen (la 20°C), fara nitrificare

2)

25

mg/l O2

70 – 90 40 – in conditiile art.7

alin.(2) din anexa

Proba omogena, nefiltrata, nedecantata. Oxigenul dizolvat se determina inainte si dupa

5 zile de incubatie, la 20°C ±1°C, in intuneric complet. Se adauga inhibitor de nitrificare.

2

CCO Consum chimic de oxigen

125 mg/l O2

75

Proba omogena, nefiltrata, nedecantata.

Se utilizeaza metoda cu dicromat de potasiu (K)

3 MS Materii in suspensie

35 mg/l

35 – in conditiile art.7 alin.(2) din anexa

(peste 10.000 PE) 60 – in conditiile art.7

alin.(2) din anexa

(2.000 – 10.000 PE)

90 3)

90 – in conditiile art.7 alin.(2) din anexa

(peste 10.000 PE) 70 – in conditiile art.7

alin.(2) din anexa

(2.000 – 10.000 PE)

Filtrarea unei probe ndustrial ve printr-o membrana de filtru de 0,45 µm, uscare la 105°C si cintarire.

Centrifugarea unei probe ndustrial ve, timp de cel putin 5 minute, cu acceleratie

medie de 2800 – 3200 g, uscare la 105°C si cintarire.

+ Evacuare ape uzate urbane tratate din SEAU in zone sensibile supuse eutrofizarii (se aplica valorile de

concentratie sau procente de reducere; functie de conditiile locale se aplica unul sau ambii indicatori)

4 PT Fosfor total

2 mg/l (10.000 – 100.000 PE)

1 mg/l (peste 100.000 PE)

80 Spectrofotometrie prin absorbtie moleculara

5 NT Azot total

4)

15 mg/l (10.000 – 100.000

PE)5)

10 mg/l (peste 100.000 PE)

5)

70 – 80 Spectrofotometrie prin absorbtie moleculara

Nota: 1) Reducere fata de incarcarea influentului. 2) Parametrul poate fi inlocuit de un alt parametru: TOC (carbon organic total) sau TOD (consum total de oxigen), daca se poate stabili o relatie intre CBO5 si parametrul inlocuitor. 3) Acest parametru este optional. 4) Azot total (NT) inseamna: suma azotului Kjeldahl (Norganic + NH3), azot din nitrati (NO3) si azot din nitriti (NO2). 5) Aceste valori reprezinta concentratii anuale, ndustrial media anuala a probelor pentru fiecare parametru se va conforma cu valorile relevante ale parametrului. Totusi, prescriptiile pentru azot pot fi verificate utilizind mediile zilnice, daca se demonstreaza, in ndustrial cu prevederile art.10 alin.(1), ca se obtine acelasi nivel de ndustrial. In acest caz media zilnica nu va depasi 20 mg/l N (azot). Aceasta cerinta se aplica atunci cind ndustrial apei este de peste 12°C in timpul functionarii reactorului biologic al statiei de epurare. Conditia privind temperature ar putea fi inlocuita printr-un timp limitat de functionare, tinindu-se cont de conditiile ndustri regionale. Aceasta ndustrial se aplica daca se demonstreaza ca se obtin rezultate echivalente.

5. AGLOMERARE - CLARIFICARI CONCEPTE

Dupa aparitia Directivei 91/271/EEC, pe baza a numeroase studii de caz si a experientei diferitelor grupuri de lucru privind greutatile intimpinate de statele membre in implementarea directivei, in 16.01.2007 a fost realizat un document avind caracter orientativ – “Termeni si Definitii privind Directiva 91/271/EEC – Tratarea Apelor Uzate Urbane”, cu intentia de clarificare a unor aspecte continute in Directiva.

5.1 Definirea aglomerarilor

1. Definitia “aglomerarii” conform art.2(4) al Directivei este: “Aglomerare” reprezinta o zona in care populatia si/sau activitatile economice sint suficient de concentrate pentru a justifica colectarea apelor uzate urbane si transportarea catre o statie de tratare ape uzate sau un punct final de deversare.

2. Termenul de aglomerare se refera in primul rind la o zona suficient de concentrata pentru a justifica colectarea apelor uzate urbane si transportarea catre o statie de tratare ape uzate.

Existenta (definirea) unei aglomerari este un fapt independent atit de existenta unui sistem de colectare a apelor uzate cit si de existenta unei statii de epurare. Existenta aglomerarii se refera de facto situatiei in care populatia si/sau activitatile economice sint suficient de concentrate pentru a justifica colectarea apelor uzate urbane si transportarea catre o statie de tratare ape uzate sau un punct final de deversare. Ca atare, conceptul de aglomerare include de asemeni si acele zone suficient de concentrate dar care nu au dezvoltat un sistem de colectare a apelor uzate. Mai mult, deoarece cerintele Directivei vor trebui indeplinite in viitorul apropiat (pentru a evita non-conformarea),va trebui luat in calcul cresterea aglomerarii atunci cind se proiecteaza sistemele de

EPTISA ROMANIA SRL





canalizare si statiile de epurare. De aceea planificarea investitiilor devine crucial in cazul unor rate de conectare reduse si/sau expansiunea aglomerarilor.

Trebuie subliniat faptul ca aglomerarea coincide cu insasi zona suficient de concentrata si nu cu situatia de facto a existentei unei “arii de colectare” a unui sistem de colectare (de exemplu – reteaua de canalizare) in aglomerarea respectiva.

Totusi, cind sistemul de colectare este in intregime in teren, limitele aglomerarii (in sensul Directivei) pot coincide cu limitele sistemului de colectare. Cu alte cuvinte, “aria de colectare” a sistemului de colectare coincide cu limitele aglomerarii si unde rata de conectare a aglomerarii este de 100%.

Este posibil ca o aglomerare sa descreasca in marime cu timpul, si astfel sistemul de colectare nu mai coincide cu limitele aglomerarii; in acest caz limitele aglomerarii vor trebui revizuite iar marimea aglomerarii va fi recalculata si actualizata.

[NB: Master Planul este elaborat pentru un orizont de timp de 30 de ani, cu actualizari din 5 in 5 ani; in cazuri exceptionale (de ex. adoptarea sau schimbarea legislatiei in domeniu cu implicatii majore in strategia de investitii, modificarea impartirii teritorial – administrative) actualizarea Master Planului se poate realiza si la alte intervale de timp.]

3. In particular, este de la sine inteles ca in implementarea Directivei de catre statele membre, acestea vor defini limitele fiecarei zone suficient de concentrate (aglomerare) prin determinarea de la caz la caz si avind in vedere conditiile locale. Pe parcursul procesului de definire a aglomerarilor, criteriile de identificare a limitelor acestora pot fi:

a) Concentrarea populatiei (de ex. densitatea populatiei functie de anumite arii) b) Concentrarea activitatilor economice c) Concentrarea suficienta a criteriului a) sau a) si b) pentru a justifica colectarea si transportul apelor uzate.

Privind acest criteriu c) trebuie reliefat faptul ca recomandarile avute in vedere se refera la posibilitatile tehnice de realizare a colectarii si transportului, si nu la situatia de facto a existentei sau lipsei unui sistem de colectare.

4. De aceea, delimitarea unei aglomerari trebuie sa reflecte conturul zonei suficient de concentrate.Totusi, Directiva nu indica detalii cu privire la stabilirea acestor contururi.

5. Termenul “aglomerare” nu trebuie confundat cu unitatea administrativ-teritoriala (UAT) – oras, comuna, sat – nici ca denumire, nici ca limite. Limitele aglomerarii pot, sau nu, sa coincide cu limitele unitatii administrative. Astfel, este posibil ca mai multe unitati administrativ-teritoriale sa formeze o aglomerare, sau vice versa, o singura unitate teritorial-adminstrativa poate fi acoperita de mai multe aglomerari, daca acestea reprezinta zone suficient de concentrate separate in spatiu ca rezultat al unor dezvoltari istorice sau economice. Este de subliniat ca o aglomerare poate, de asemeni, sa contina zone suficient de concentrate dar inca nu a fost dezvoltat un sistem de colectare, si/sau colectarea apelor uzate se realizeaza prin sisteme individuale, alte sisteme adecvate sau in orice alt mod.

6. In scopul planificarii (incluzind stabilirea si actualizarea implementarii programelor sub incidenta art.17 al Directivei) o atentie deosebita se va acorda si viitoarelor extinderi ale aglomerarilor (cauzate de cresterea populatiei si/sau intensificarea activitatilor economice). De aceea, incarcarile generate si limitele/contururile unei aglomerari (marimea exprimata in PE, de exemplu) vor trebui revizuite si actualizate in mod regulat. Situatia actualizata va fi reflectata in rapoartele ce trebuiesc intocmite si transmise conform articolelor 15, 16 si 17 ale Directivei.

EPTISA ROMANIA SRL





Fig.3.1 – Relatii posibile intre aglomerari si statiile de epurare ape uzate urbane

(Sursa: Termeni si Definitii privind Directiva 91/271/EEC – 2007)

7. Aglomerarea poate fi deservita de o singura SEAU (raport 1:1) sau de mai multe SEAU (raport 1:n). Mai mult, a singura aglomerare poate fi deservita de mai multe sisteme de colectare, fiecare dintre aceste sisteme putind fi conectate la una sau mai multe SEAU. In mod similar, mai multe sisteme de colectare pot fi conectate la aceeasi SEAU. Fig.1 ilustreaza principalele relatii intre aglomerari si statiile de epurare (SEAU).

Scenariu Comentarii

a Reprezinta cel mai simplu caz, o aglomerare deservita de un singur sistem de colectare a apelor uzate - definit conform art.2(5) – si de o singura statie de epurare (SEAU), respectiv raportul 1:1

a-1

Reprezinta o varianta a cazului “a”, in care un numar de zone adiacente si cu asezari suficient de concentrate,

prezentind un oarecare grad de discontinuitate spatiala, dar interconectate in mod continuu prin sistemul de colectare si deservite de o singura statie de epurare. Si in acest caz raportul este 1:1. Ca exemple de discontinuitate spatiala se pot intilni – localitate coerenta dar divizata de catre un curs de apa

sau o autostrada; localitati mici, foarte apropiate unui oras si care sint tratate ca un tot unitar in vederea colectarii si tratarii apelor uzate. In acest ultim exemplu, este relevant sa tratam sistemul rezultant (sistem de colectare si statie de epurare) ca o singura aglomerare avind in vedere existenta unei continuitati iar incarcarea

rezultata va avea impact asupra unui singur corp de apa. Acest tip de consolidare este incurajat in situatiile care conduc la o abordare coerenta a tratarii apelor uzate in vecinatati apropiate de mici localitati si orase. In acest caz, ca element de raportare, se considera aglomerarea consolidata si nu unitatile administrativ-teritoriale

componente.

a-2

Cazul unei aglomerari singulare ce acopera zone aferente mai multor unitati administrativ-teritoriale , deservita de un singur sistem de colectare a apelor uzate - definit conform art.2(5) – si de o singura statie de epurare

(SEAU), respectiv raportul 1:1

b

Reprezinta cazul unei singure aglomerari deservite de 2 sisteme de colectare, fiecare sistem conectat la o statie

de tratare. Divizarea unei zone suficient de concentrate in mai mult de o aglomerare este inacceptabil, daca are ca rezultat orice diminuare sau aminare a cerintelor legate de sistemul de colectare si tratare, cerinte ce s-ar fi aplicat asezarilor sau orasului in cazul in care ar fi considerate ca o singura aglomerare. Astfel de divizari pot fi

acceptate daca nu afecteaza cerintele Directivei. Totusi, in interesul unei coerente si transparente a raportarii catre Comisie, se va preciza clar ca aglomerarile divizate se refera la aceeasi localitate; in plus va trebui sa fie o singura prezentare in scopul raportarii datelor pentru orase, comune si alte asezari.

b-1 Cazul unei singure aglomerari, acoperind zone ale mai multor unitati administrativ-teritoriale invecinate, deservite de mai multe sisteme de colectare si mai multe SEAU. Raport 1:n.

c

Reprezinta cazul mai multor aglomerari distincte si fizic separate, avind sisteme de colectare separate, dar

deservite de o singura statie de epurare (SEAU). In timp ce obligatiile legale ce decurg din aplicarea Directivei sint determinate de marimea fiecarei aglomerari si natura corpului de apa receptor, este important ca decizia determinarii sa fie luata in baza impactului cumulat rezultat din situatia existentei unui singur punct de

deversare. In particular, acest lucru poate avea implicatii in atingerea obiectivelor de calitate a apei si a cerintelor de mediu (de exemplu ape de imbaiere). Raportarile vor trebui facute pentru fiecare aglomerare fizica distincta.

Nota Scopul acestor scenarii prezentate nu este acela de a ilustra prezenta sistem individual sau adecvat la care face referire art.3 al Directivei.

8. Optiunea privind solutia tehnica adoptata nu poate conduce la un nivel mai scazut al cerintei de tratare decit cel definit exclusiv pe baza incarcarii totale generate de catre intreaga aglomerare si a tipului si calitatii corpului de apa la punctual de deversare.

9. Este posibil ca o aglomerare sa fie deservita de mai multe statii de epurare, fiecare dintre acestea deversind apele uzate tratate in corpuri de apa diferite. Este de asemenea posibil ca aceste corpuri de apa sa faca parte din categorii diferite (de exemplu sensibile sau normale). In ceea ce priveste corpurile de apa sensibile, cerinta aplicarii unui tratament mult mai stringent, prevederile art.3 si 5(2)

EPTISA ROMANIA SRL





din Directiva indica mai degraba ca este impusa de populatia echivalenta a intregii aglomerari (incarcarea totala generate exprimata in PE) si nu de capacitatea oricareia dintre statiile de epurare individuale care deservesc aglomerarea. Astfel, in cazul in care o aglomerare are mai mult de 10.000 PE, se va aplica o tratare mai avansata pentru apele uzate deversate in zonele sensibile, chiar daca tratarea se refera doar la o parte din apele uzate generate in aglomerare.

Acest principiu de baza (nivelul necesar de tratare a apelor uzate urbane depinde de: marimea aglomerarii exprimata in PE, de caracterul ariei receptoare si de tipul corpului de apa receptor – apa curgatoare, estuar, ape costiere) este redat mai sugestiv prin exemplul urmator: O aglomerare avind 16.000 PE este deservita de 2 SEAU, una avind capacitatea de 7.000 PE,

cealalta avind 9.000 PE, ambele deversind apele tratate intr-o zona sensibila. In acest caz, intreaga incarcare a aglomerarii (16.000 PE) face obiectul unei tratari avansate (tertiare) cu termen de conformare 2015, dar si fiecare SEAU in parte va trebui sa aplice o tratare tertiara (chiar daca incarcarea este sub 10.000 PE).

10. In situatiile in care sistemul de colectare al unei aglomerari singulare a fost aproape in intregime dezvoltat, zona de colectare a acestui sistem va coincide in mare masura cu limitele aglomerarii. Situatia in care intreaga incarcare generata de intreaga zona suficient de concentrate este tratata de o singura statie de epurare, cazul simplu “o aglomerare – o statie de epurare” se considera de asemeni compatibila cu Directiva. Totusi, trebuie avut in vedere ca aglomerarea este definita pe baza unei zone suficient de concentrata si nu pe baza zonei de colectare a unui sistem existent de colectare conectat la o statie de epurare.

11. Sumarizind, aglomerarile trebuie sa includa: (1) Zone suficient de concentrate unde sistemul de colectare (sau sistemele) – asa cum face referire art.2(5), 3 si Anexa I.A - , exista, si apele uzate sint sau ar trebui dirijate (sau transportate, in cazul sistemelor individuale de tratare sau alte sisteme adecvate) catre o statie de epurare (SEAU); (2) Zone suficient de concentrate unde sistemul de colectare nu exista. Exista trei posibilitati: (2a) Zone suficient de concentrate unde apele uzate urbane sint colectate prin sisteme individuale sau alte sisteme adecvate dar care ating acelasi nivel de protectie a mediului ca si cea a unui sistem de colectare (sistem de colectare nu in intelesul dat de art.2(5) ci conform cu art.3(1) ultimul paragraf); (2b) Zone suficient de concentrate unde apele uzate urbane sint colectate prin sisteme individuale sau alte sisteme adecvate dar care nu ating acelasi nivel de protectie a mediului ca si cea a unui sistem de colectare (neconforme); (2c) Alte zone suficient de concentrate in care colectarea nu se realizeaza prin nici o metoda (conformarea va trebui inca realizata).

12. Toate apele uzate urbane generate intr-o aglomerare trebuiesc colectate, dirijate catre si tratate in statia de epurare in conformitate cu cerintele Directivei, avind in vedere si previziuni pentru apele meteorice deversate prin guri de descarcare (vezi Anexa I.A al Directivei, inclusiv notele de subsol).

13. Este de dorit acordarea de sprijin si indrumare autoritatilor implicate pentru a asigura respectarea Directivei in spiritul si litera acesteia.

14. Primul nivel de raportare privind implementarea Directivei este la nivel de aglomerare.

5.2 Incarcarea generata a aglomerarii

1. Incaracarea totala a apelor uzate urbane generate de catre o aglomerare (cunoscuta anterior ca “incarcare nominala”) exprima marimea aglomerarii in termeni tehnici si reprezinta primul criteriu principal in determinarea cerintelor legate de colectarea si tratarea apelor uzate si conformarea corespunzatoare.

2. Indrumarile privind calcularea incarcarilor generate de catre o aglomerare ar trebui sa ajute la obtinerea unei cuantificari cit mai apropiate a marimii acestei aglomerari, in termeni de populatie echivalenta (PE). Statele Membre trebuie sa se asigure ca metoda aplicata nu conduce la nici o subestimare a nivelului de tratare aplicabil si volumului total ce trebuie tratat.

EPTISA ROMANIA SRL





3. Prin incarcare generata se intelege incarcarea organic biodegradabila a aglomerarii, exprimata in PE. Aceasta se refera la cerintele de colectare a apelor uzate urbane, sau altfel spus face trimitere la art. 3(1) a Directivei. Nu include incarcarea apelor uzate industriale nediluate ce sint tratate separat si deversate direct in receptori.

4. Incarcarea generata sau “marimea” aglomerarii se exprima in PE. Conform art.2(6) al Directivei, aceasta reprezinta “incarcarea organica biodegradabila avind un consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) de 60 gO2/zi, raportat la 1 persoana echivalenta”.

Daca statele Membre aplica alte criterii, ca de exemplu valori ale CBO5 de 55 la 70 gO2/zi, sau CBO7, sau CBO20, vor trebui sa converteasca rezultatele in termeni de CBO5 cu 60 gO2/zi.

5. Incarcarea generata va trebui sa tina seama atit de conditiile climatice locale normale cit si de variatiile sezoniere, in scopul determinarii unei capacitati corecte a sistemului de colectare si a capacitatii de tratare a SEAU (vezi art.4(4) – “incarcarea exprimata in PE trebuie calculata pe baza valorii maxime a mediei incarcarilor saptaminale masurate pe perioada unui an, excluzind situatiile deosebite ca de exemplu cele datorate unor ploi neobisnuite - si 10, fiind indirect legate de calcularea incarcarii aglomerarii).

6. In determinarea incarcarii generate se are in vedere: - populatia rezidenta - populatia ne-rezidenta (turisti, navetisti, etc) - industriile ce intra sub incidenta art.11 al Directivei. - apele uzate industriale provenite de la agentii economici (inclusiv medii si mici) care deverseaza, sau ar trebui sa deverseze, in sistemul de colectare urban sau SEAU. - toate celelalte ape uzate urbane, fie colectate (prin sistemul de colectare in sensul art.3(1), fie necolectate dar generate in cadrul aglomerarii.

7. In multe cazuri, incarcarea generata a unei aglomerari difera de incarcarea data de conectari sau alte intrari (de ex ape uzate vidanjate), masurate la intrarea in SEAU. Acest lucru se datoreaza faptului ca aprecierea incarcarii generate a unei aglomerarii ar trebuie sa se bazaze pe schema generala de calcul prezentata in subcapitolul 3.5 – Estimarea incarcarii si a volumului de apa uzata. Mai mult, incarcarea generata estimata trebuie sa include si o marja de siguranta pentru a asigura conformarea cu Directiva la orice moment. Totusi, de asemeni in cazul in care sistemul de colectare al apelor uzate urbane nu acopera intreaga aglomerare, incarcarea generata nu este identica cu incarcarea data de conectari si intrari.

8.Incarcarea generata este un parametru care poate, in termeni practici, sa nu fie intotdeauna calculat in detaliu ci, in astfel de cazuri, se poate baza partial pe estimari.

5.3 Schema de calcul a incarcarii generate a unei aglomerari

1. Schema generala de calcul: metodele de calcul a incarcarii generate ar trebui sa include cel putin urmatoarele

Populatia rezidenta + modificarile sezoniere + populatia ne-rezidenta (de ex. turisti, navetisti, etc) si

Apele uzate industriale (provenite de la agenti comerciali mici si medii si/sau activitati economice) ce sint deversate in sistemul de colectare urban sau SEAU (= industriile indicate in art.11 al Directivei) si

Incarcarile din ape uzate menajere sau urbane provenite de la sursele mentionate mai sus, si care ar trebui colectate prin sistemul de colectare (si/sau prin alte mijloace) dar care nu sint colectate sau nu ajung la SEAU (sisteme de colectare incomplete)

Aceasta abordare este in general cea mai utilizata. Se aplica intregii aglomerari si include zone ce nu sint inca deservite de sistemul de colectare sau alte metode de colectare si zone ce nu sint conectate la o SEAU.

2. Daca din motive practice, un Stat Membru utilizeaza o metodologie diferita pentru a determina incarcarile generate in aglomerari, va trebui sa prezinte Comisiei toate informatiile asupra abordarii/metodei pe care a utilizat-o. Statele Membre trebuie sa asigure ca incarcarea generata a

EPTISA ROMANIA SRL





unei aglomerari nu este subestimata sau cerintele Directivei nu sint atinse. Comisia va concluziona corectitutidea abordarii si/sau necesitatea verificarii. In caz de dubii, este posibil sa ceara informatii suplimentare.

5.4 Modificarea incarcarii generate a unei aglomerari

1. Este posibil ca incarcarea generata a unei aglomerari sa se modifice cu timpul. Aceasta modificare a incarcarii se poate datora unei serii de factori ce includ: - modificarea populatiei din cadrul aglomerarii (diminuari sau cresteri). - modificarea zonelor suficient de concentrate (diminuari sau cresteri). - conectarea sau deconectarea de la sistemul de colectare a unitatilor industrial sau a altor activitati economice din cadrul aglomerarii.

Este posibil, de asemeni, ca modificarea incarcarii generate sa se datoreze si unor modificari in metoda de calcul utilizata.

2. Atunci cind apare o modificare a incarcarii, este posibil ca cerintele asupra sistemului de colectare si/sau a tratarii (articolele 3,4,5 si 7 ale Directivei) sa scada sau sa depaseasca valoarea ca PE stabilita la nivelul Directivei.

De exemplu, in urmatoarele circumstante, se poate intimpla ca cerintele privind tratarea pentru o anumita aglomerare data sa fie periclitate: - valoarea relevanta in PE este depasita si aglomerarea va necesita un nivel superior de tratare; - incarcarea generata a aglomerarii descreste sub valoarea relevanta in PE si ca atare cerintele privind tratarea devin mai putin stringente.

3. In cazurile in care modificarea incarcarii generate a aglomerarii (marimea aglomerarii) rezulta: - in relaxarea cerintelor de tratare, Statele Membre pot mentine nivelul anterior (mai strict) de tratare. - in niveluri superioare de tratare, acestea vor trebui implementate cel tirziu la datele limita prevazute in Directiva sau Tratatul de Aderare. In scopuri de raportare, ne-conformarea aparuta trebuie sesizata Comisiei impreuna cu un plan de actiuni realistic privind atingerea conformarii.

4. Cind termenele limita au fost deja depasite, capacitatile de colectare si de tratare a apelor uzate urbane trebuie sa tina pasul cu gradul de crestere urbana. In caz contrar exista posibilitatea unui mare risc de deterioarare a conditiei mediului receptor. Este de la sine inteles ca planurile de dezvoltare urbana si deciziile privind utilizarea terenurilor vor tine seama de toate implicatiile privind colectarea si tratarea apelor uzate urbane. Modificarile privind cresterea aglomerarilor vor trebui reflectate programe si actualizari conf.art.17.

5. Ca cerinta minima, treapta secundara de tratare trebuie mentinuta in zonele normale sau sensibile pentru toate aglomerarile mai mari de 2.000 PE, ce deverseaza in cursuri de apa curgatoare sau estuare, si (in toate cazurile) pentru toate aglomerarile mai mari de 10.000 PE, ce deverseaza in apele costiere.

6. Daca marimea aglomerarii, dupa schimbarea incarcarii generate, nu mai este raportata cu nici o valoare noua in PE, acest fapt va trebui transmis obligatoriu cu urmatorul raport pentru a confirma tranzitia.

6. METODOLOGIE DE CODIFICARE A AGLOMERARILOR

Din motive de necesitate a uniformizarii colectarii, dezvoltarii si armonizarii datelor si raportarilor statistice la nivelul statelor membre a Uniunii Europene, s-a introdus de catre Eurostat “Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale pentru Statistica” (prescurtat NUTS), inca din 1988, dar aceasta clasificare se aplica teritoriului Romaniei incepind cu 1 Ianuarie 2007. Unul din obiectivele particulare ale acestei reglementari este acela de a gestiona procesul inevitabil de modificare a structurii administrative a statelor membre intr-un mod cit mai eficient, in asa fel incit sa se minimalizeze impactul acestor modificari asupra disponibilitatii si comparabilitatii datelor statistice regionale.

EPTISA ROMANIA SRL





Noul Regulament NUTS, revizuit la nivelul EU-27, a intrat in vigoare la 1 Ianuarie 2008, amendarile aduse fiind publicate in Jurnalul Oficial OJ L39 din 10 Februarie 2007. Conform acestor reglementari, au fost stabilite trei nivele principale, functie de marimea medie a populatiei aferente unitatii teritoriale:

Nivel ► NUTS 1 NUTS 2 NUTS 3

Marime medie populatie (loc) 7.000.000 - 3.000.000 3.000.000 – 800.000 800.000 – 150.000

La un nivel mult mai detaliat, se stabilesc judete si municipalitati, numite LAU – Unitati Administrative Locale, si care nu sint supuse regulilor NUTS, dar contribuie la o mai buna identificare a aglomerarilor. Regulamentul NUTS in vigoare la aceasta data prevede 3 nivele NUTS si 2 nivele LAU (echivalentul fostelor nivele NUTS 4 si 5). Pentru Romania, a fost necesara introducerea nivelului NUTS 1 pentru a corespunde cu cerintele aderarii la Uniunea Europeana – au fost definite 4 macroregiuni la nivelul tarii si 8 regiuni la nivelul NUTS 2. Corespondenta dintre nivelele NUTS si unitatile administrative nationale la nivelul Romaniei, respectiv judetul Caras-Severin, sint urmatoarele:

Nivel ► NUTS 1 NUTS 2 NUTS 3 LAU 1 LAU 2

Romania 4 Macroregiuni 8 Regiuni 42 Judete + Bucuresti - 3174 Comune, Orase, Municipii

Jud.Caras-Severin

Macroregiunea 4 (RO4)

Regiunea Vest (RO42)

Judetul Caras-Severin (RO413)

- 2 Municipii, 6 Orase, 69

Comune

Fig.3.2 – Reprezentarea nivelelor NUTS la nivelul Romaniei

stinga – NUTS 1 si NUTS 2; drepta – NUTS 3 (Sursa: Eurostat – Regiuni in Uniunea Europeana NUTS 2006/EU -27)

C. Metodologie de Definire a Aglomerarilor 7. SITUATIA CADRU DE REFERINTA

Ministerul Mediului si al Padurilor, in baza cerintelor Directivei 91/271/EEC si a indrumarilor prezentate in documentul “Termeni si Definitii in Directiva 91/271/EEC privind Tratarea Apelor Uzate Urbane” [ianuarie 2007] a elaborat un ghid privind orientarile si rezultatele obtinute din experienta implementarii Directivei la nivelul Uniunii Europene.

Legat de conceptul de aglomerare, si in vederea eliminarii unor confuzii, MMP introduce o serie de definitii (ce nu sint continute in cadrul Directivei), dupa cum urmeaza;


1 Cluster (Grupare de aglomerari) [Cluster]

Reprezinta o grupare constituita prin asocierea a mai multor aglomerari (avind clase de marime diferite in termeni de PE) ce pot fi interconectate printr-un sistem centralizat de colectare a apelor uzate, si deservita de o singura sau mai

multe statii de epurare ape uzate. Constituirea „cluster-ului” se realizeaza exclusiv in baza unei analize tehnico-economice ce stabileste fezabilitatea solutiei adoptate.

2 Zona de alimentare cu apa [Water supply area]

Zona de alimentare cu apa are la baza criterii similare cu cele utilizate pentru definirea aglomerarilor si a cluster-ului, cu observatia ca poate include una sau mai multe UAT-uri si sint legate de prezenta si disponibilitatea diferitelor tipuri de

surse de apa.

3 Sistem de alimentare cu apa [Water supply system]

Reprezinta un sistem centralizat format din parti, ce include una sau mai multe localitati alimentate din aceeasi sursa de apa si/sau de la aceeasi statie de

tratare apa potabila (STA); stabilirea granitelor sistemului de alimentare cu apa se realizeaza numai in baza unor criterii tehnico-economice si a fezabilitatii

EPTISA ROMANIA SRL






constituirii centralizate si in siguranta a alimentarii cu apa a obiectivelor si populatiei din aria proiectului. NB: A nu se confunda granitele sistemului de alimentare cu apa cu cele ale aglomerarilor sau cluster-ului (care se refera exclusiv la colectarea si tratarea

apelor uzate urbane).

Abordarea MMP in procesul de definire a aglomerarilor se bazeaza pe Planul National de Implementare – ca document de referinta - , pe detalierea si revizuirea mai multor optiuni la nivel regional / local (ca parte a unui plan de investitii pe termen lung) si finalizarea limitelor in cadrul studiilor de fezabilitate (Aplicatie FC).

8. REDEFINIREA AGLOMERARILOR INDIVIDUALE LA NIVELUL JUDETULUI CARAS-SEVERIN 8.1 PRINCIPII APLICATE

Revizuirea aglomerarilor individuale la nivelul judetului Caras-Severin - in conformitate cu cerintele de conformare si a criteriilor de definire a aglomerarilor – constituie prima etapa in procesul de identificare si determinare a investitiilor necesare.

AGLOMERARI CU P.E. MAI MARE DE 2000 IN JUDETUL CARAS SEVERIN

Nr crt.

Aglomerare Localitati componente ale aglomerarii Populatie (an 2012) localitate

P.E.aglomerare

1 Resita Resita 71,568 89,854

2 Caransebes Caransebes 24,185 28,613

3 Bocsa Bocsa 15,842 18,144

4 Otelu Rosu Otelu Rosu (Ciresa) 11,724 14,362

5 Moldova Noua

Moldova Veche 8,439

12,989 Moldova Noua 3,099

Macesti 538

6 Oravita Oravita 9,049 10,035

7 Baile Herculane Baile Herculane 4,490

8,520 Pecinisca 518

8 Anina Anina 5,506

8,294 Steierdorf 1,979

9 Teregova Teregova 2,781 2,869

10 Toplet Toplet 2,136

2,725 Barza 489

11 Carasova Carasova 2,325 2,403

12 Mehadia Mehadia 2,164 2,186

13 Bozovici Bozovici 2,120 2,209

14 Berzovia Berzovia 2,028 2,256

EPTISA ROMANIA SRL





EPTISA ROMANIA SRL





3.3 PROIECTII SOCIO – ECONOMICE

Rezumat

Urmatoarele paragrafe reprezinta o scurta descriere a continutului acestui capitol si a surselor de date

utilizate pentru indicatori. Prezentul capitol are doua parti principale, prezentate in comparatie: profilul

socio-economic al Romaniei pentru componenta macro-economica si profilul socio-economic al

judetului Caras-Severin.

Informatiile si datele necesare (conform liniilor directoare puse la dispozitie de catre Ministerul

Mediului), precum si indicatorii utilizati in vederea evaluarii profilelor, au fost derivate cu ajutorul unor

tabele si cifre obtinute dintr-un numar de surse, dupa cum urmeaza:

Profilul socio-economic al Romaniei a fost elaborat pe baza informatiilor obtinute de la Institutul National de Statistica din Romania (anuarele statistice, proiectii ale principalilor indicatori macroeconomici, proiectarea populatiei Romaniei pana in anul 2050), Comisia Nationala de Prognoza (Prognoza pe termen mediu si in profil teritorial 2013 - 2016, etc.), Prognoza Europeana pentru Primavara 2013, precum si alte surse recunoscute. Totodata s-a tinut cont de: Ghidul Analizei Cost – Beneficiu al proiectelor de investitii (versiunea decembrie 2008), ce stabileste cadrul general metodologic pentru a realiza ACB in contextul finantarii CE si de Documentul de Lucru nr. 4 „ Indrumar pentru Metodologia realizarii Analizei Cost Beneficiu” (versiunea August 2006), ce stabileste regulile de lucru pentru promovarea consecventei in realizarea ACB pentru aplicatiile CF si ERDF.

Profilul socio-economic al judetului Caras – Severin a fost elaborat in principal pe baza informatiilor obtinute de la Institutul National de Statistica din Romania (proiectiile privind populatia Romaniei pana in anul 2050), de la Consiliul Judetean Caras - Severin, din Planul National de Dezvoltare intocmit de catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala pentru Regiunea Vest, Comisia Nationala de Prognoza (Prognoza pe termen mediu si in profil teritorial 2013 – 2016).

Metodologia utilizata in vederea acestei evaluari a constat din colectarea tuturor datelor fiabile

disponibile, emise de catre autoritatile guvernamentale si institutiile descentralizate ale acestora, cum

ar fi birourile de statistica, precum si prezentarea acestora prin comparatie cu valorile regionale si

locale ale acelorasi indicatori, in special pentru zonele urbane vizate de viitoarele aplicatii pentru

fondurile de coeziune.

Obiective generale si specifice

Obiective generale:

1. Statistici la nivel national si judetean pentru ultimii 5 ani; precum si 2. Predictiile pentru urmatoarele decenii.

Indicatorii specifici urmand a fi utilizati (in vederea compararii cu cifrele nationale) sunt

prezentati succinct in continuare:

1. Parametri demografici: populatie, forta de munca, numar de locuri de munca, rata somajului, evolutia veniturilor;

2. Evolutia economica la nivel judetean: evolutia PIB, investitii straine directe, inflatie, situatia contului curent, rata exporturilor si a importurilor;

EPTISA ROMANIA SRL





3. Proiectii ale veniturilor pe gospodarie: venituri medii in zonele urbane / rurale, surse de venituri, structura cheltuielilor / veniturilor pe gospodarie, cheltuieli pentru servicii, la nivelul gospodariilor.

Indicatori ai conditiilor socio-economice

1. Populatie; 2. Proiectii privind economia nationala (evolutia PIB national si regional, rata inflatiei, cursul de

schimb); 3. Venituri si cheltuieli la nivel de gospodarie, luandu-se in considerare dimensiunea medie a

gospodariei si decilele cu veniturile cele mai scazute; 4. Rata de ocupare a fortei de munca si rata veniturilor.

In ultimele doua decenii, situatia Romaniei s-a caracterizat printr-o dezvoltare regionala, cu tendinte

de crestere si expansiune concentrate in zona Bucurestiului, in jurul oraselor mari din provincie,

amplasate in vestul si centrul tarii, precum si in orasele portuare. Prin comparatie cu acestea, situatia

zonelor de nord - est si sud – vest a tarii a stat mult mai prost. Economia a inregistrat 7 ani de crestere

si majoritatea echilibrelor macro-economice au nivele apropiate sau asemanatoare parametrilor pentru

statele UE 27.

3.3.1 TENDINTE SI PROGNOZE MACRO – ECONOMICE

Acest sub-capitol se refera la perspectivele de dezvoltare la nivel national, regional si judetean,

trasand perspectivele macro-economice pe termen mediu si perspectivele pe termen lung, pentru o

perioada de 30 de ani, dupa anul 2012. Aceste date de baza, colectate deja si prezentate succint in

capitolele urmatoare, furnizeaza suficiente informatii pentru a se propune / analiza varianta „cea mai

probabila” a variabilelor economice cheie (cum ar fi: PIB, rata inflatie si cursul de schimb), si, in

continuare, pentru a se prezenta indicatorii specifici utilizati in contextul analizei de suportabilitate (mai

exact, venituri si cheltuieli la nivel de gospodarie).

Prezentare succinta a evaluarii macro-economice

Inainte de toate, ne propunem sa emitem cateva observatii cu privire la o serie de puncte specifice,

care vor fi detaliate ulterior, pentru a continua analiza prevazuta in prezentul document:

1. Cresterea reala a PIB in ultimii 6 – 7 ani inregistrata in Romania este mai mare decat in alte tari din Europa de Est.

2. PIB/cap de locuitor a crescut de la an la an, ceea ce nu face decat sa demonstreze o puternica tendinta pozitiva, insa nivelele sunt inca scazute, prin comparatie cu alte tari din Europa de Est si reprezinta doar 40% din media inregistrata in statele UE 27.

3. In termeni reali, atat industria, cat si agricultura, s-au contractat, in timp ce sectorul de servicii a crescut considerabil.

4. Se inregistreaza un nivel scazut pentru “alte servicii”, prin comparatie cu alte tari din Europa de Est, reprezentand 54% din media statelor UE 27 (administratie publica, sanatate, asigurari, educatie, etc.)

5. Incepand din 2005, rata inflatiei s-a situat sub 10%, inflatia continuand sa scada. 6. Cursul de schimb EURO / RON se caracterizeaza printr-o relativa stabilitate: rata anuala in ultimii

cinci ani a variat in intervalul 3.34 - 4.05 RON pentru 1 EURO. 7. PIB-ul judetului Caras Severin a cunoscut o crestere notabila în ultimii 6 ani, însa sub mediile de

la nivel regional si national.

EPTISA ROMANIA SRL





8. PIB-ul/cap de locuitor a crescut de la an la an, având o tendinta de crestere constanta: de la 78,4% din nivelul national în 2008 la 84,8% în 2012.

Produsul Intern Brut (PIB)

Previziunile pe termen mediu si lung (2014 – 2043)

In perioada 2000 – 2003, Romania a inregistrat o crestere economica sustinuta, rata reala de

crestere a PIB crescand de la 2,4% la 5,2%; in perioada 2004 - 2005, rata reala de crestere a PIB a

fost de aprox. 4%, nivel determinat de consecintele negative ale inundatiilor asupra agriculturii, pentru

ca din anul 2006 pana in 2008, sa atinga nivelul de aprox 7% p.a. ca urmare a accelerarii nivelului

investitiilor si a consumului intern. Anul 2009 marcheaza varful crizei economice, resimtite acut si in

Romania, rata PIB scazand pana la -6,6% in 2009, -1,1% in 2010. Incepand cu anul 2011 PIB

inregistreaza o cresterea reala pozitiva de 2,2%, respectiv 0.7 in anul 2012..

Rata de crestere a PIB va fi declansata de cererea interna, de investitiile in sectorul privat si in special

in sectorul de infrastructura, atat pe baza investitiilor straine, cat si pe baza gradului de absorbtie a

fondurilor structurale oferite de Uniunea Europeana. Cu toate acestea, perspectiva pe termen scurt

trebuie adoptata cu precautie, avand in vedere ca ar putea implica un risc de supraincalzire

economica, datorita urmatoarei perechi de elemente: evolutie rapida si politici salariale, care va

genera o cerere menajera ridicata, cu urmatoarele doua influente majore: importurile vor depasi

exporturile, exporturile nete vor inregistra o tendinta de scadere, iar procesul de inflatie va fi in

crestere.

Perspectivele de crestere sunt determinate de pe de o parte de accelerarea cresterii cererii interne ca

urmare cresterii puternice a salariului real, a expansiunii pietei de credite si a gradului de ocupare a

fortei de munca, si, pe de alta parte, de cresterea investitiilor guvernamentale si private. In acest

orizont de timp, se preconizeaza un nivel ridicat al investitiilor publice determinate de necesitatea

satisfacerii obligatiilor asumate de Romania prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana si,

totodata, de necesitatea asigurarii unei infrastructuri de baza care sa atraga investitorii privati.

Regiunea Vest a asigurat aproximativ o zecime din PIB-ul naţional, ocupand penultimul loc in ceea ce

priveste contributia la formarea PIB national, conform datelor oficiale, neschimbat în ultimii 6 ani,

datorită creşterii economice puţin sub nivelul naţional.

În 2012, judeţul Caraş-Severin a avut 1,3% din PIB-ul naţional (12,4% din PIB-ul regional), în valoare

de 7.383,5 milioane lei (preţuri curente).

Pentru anul 2013 Comisia Nationala de Prognoza a publicat o valoare inregistrata a cresterii PIB la

nivel national de 3,5%.

Estimarile Comisiei Nationale de Prognoza („Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru

perioada 2014-2017 – Scenariul pentru programul Convergenta 2014-2017” – mai 2014) pentru anul

2014 situeaza rata de crestere PIB la nivelul Romaniei la 2,5%, urmand ca ulterior sa aiba o evolutie

crescatoare, atingand in anul 2016 o valoare de 3% iar in 2017, 3,3%.

Pentru orizontul 2018 – 2043, Consultantul a tinut cont de indicatiile din Anexa 3 din „Ghid Analiza

Cost Beneficiu pentru proiectele de apa si apa uzate finantate din Fondul de Coeziune si FEDR”

(decembrie 2008) – Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu asistenta JASPERS’.

EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.1 Rate medii reale de crestere PIB (valori inregistrate):

Crestere reala

(%) 2008 2009 2010 2011 2012

PIB Romania 7.3% -6.6% -1.1% 2.2% 0.6%

PIB Regiune

Vest 0.9% -6.3% 1.9% 2.5% 0.6%

PIB Caras

Severin -0.2% 0.6% -1.7% 3.0% -1.4%

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza

Tabel 3.2 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate):

Crestere reala (%) 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 - 2043

PIB Romania 3.5% 2.5% 2.6% 3.0% 3.3% 3.8% 4.0% 4.4% 4.4%

PIB Regiune Vest 2.4% 2.1% 2.3% 2.9% 3.3% 3.6% 3.8% 4.2% 4.2%

PIB Caras Severin 1.9% 2.0% 2.0% 2.6% 3.0% 3.3% 3.5% 3.9% 3.9%

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, Anexa 3 din „Ghid Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele de

apa si apa uzate finantate din Fondul de Coeziune si FEDR”

Investitii straine

Romania va ramane o locatie atractiva pentru investitori si investitiile straine, ocupand locul 26 la nivel

global si 5 la nivel regional (conform clasamentului realizat de EIU), principalii factori determinanti fiind

marimea mare a pietei interne si rolul potential de centru regional. Desi nivelul relativ scazut al

salariilor nu va mai reprezenta un punct forte, cresterea productivitatii muncii, introducerea ratei unice

de impozitare si reducerea progresiva a contributiilor la asigurarile sociale platite de angajatori au

contribuit la atragerea de investitori.

Cresterea investitiilor in capital fix s-a accelerat de la -28,1% in 2009 la 7,3% in 2011, ramanand unul

din principalii factori de crestere in 2011 si pe parcursul perioadei de analiza, ca urmare a modernizarii

sectorului industrial si al seviciilor si al atragerii unor fluxuri sporite de investitii directe. Expansiunea

investitiilor este determinata de necesarul de investitii in sectorul infrastructurii – autostrazi, drumuri,

sisteme de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate, producerii si distributiei de energie

electrica, in sectorul hotelier, al vanzarii cu amanuntul prin extinderea retelei de centre de cumparaturi.

Conform estimarilor Comisiei Nationale de Prognoza, rata bruta de formare a capitalului fix se va situa

aproape de 7% in perioada 2013 – 2016.

EPTISA ROMANIA SRL





-28.1%

-1.8%

7.3% 6.0%

3.5%

5.6%

6.7%

7.3%

-30.0%

-25.0%

-20.0%

-15.0%

-10.0%

-5.0%

0.0%

5.0%

10.0%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Rata bruta de formare a capitalului fix

Rata bruta de formarea capitalului fix

Fig.3.3 – Rata bruta de formare a capitalului fix Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, Proiectia principalilor indicatori macroeconomici in perioada

2013 – 2016, feb. 2013

Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca rata de crestere a exportului de bunuri se va mentine in

intervalul 1 – 6,3% in perioada 2013 – 2016, in timp ce rata de crestere a importului de bunuri (FOB)

va creste treptat de la 2,8% in 2013 la 6.6% in 2016. Totusi, aprecierea leului, cresterea modesta a

cererii in Uniunea Europeana si competitia puternica a altor state precum China si India vor face

dificila mentinerea unor rate de crestere a exportului la nivele peste 7 – 8% p.a. in intervalul 2013 –

2016, conform estimarilor EIU.

Inflatie si cursul de schimb

Prognoza pe termen mediu si lung (2014 – 2043)

In 2007, rata anuala a inflatiei masurata cu ajutorul indicelui pretului de consum (IPC) s-a situat in jurul

unei medii de 4,84%. Mai mult chiar, merita mentionat faptul ca inflatia din Romania nu se mai

incadreaza printre cele mai ridicate din cadrul statelor membre UE de data recenta. In luna decembrie

2007, Romania s-a plasat pe locul cinci din punct de vedere al ratei de inflatie, inaintea Bulgariei,

Estoniei, Letoniei, Lituaniei si Ungariei.

Datorita punctelor slabe la nivel macroeconomic – deficitul de cont curent in crestere, ponderea mare

a finantarii cu ajutorul creditelor, crestere antrenata de consum mai degraba decat de exporturi –

Banca Nationala a Romaniei a intervenit pentru a contracara aceste tendinte, consolidand politicile

monetare si majorand rata dobanzii de politica monetara de doua ori, in Octombrie 2007 si in ianuarie

2008, cu cate o jumatate de punct procentual de fiecare data, pana la 8 procente. Cu toate acestea,

principala provocare a bancii centrale din punct de vedere al politicii monetare a fost reprezentata de

respectarea stricta a tintei de inflatie, instrument de importanta majora in reinitierea si mentinerea

dezinflatiei pe o traiectorie in concordanta cu obiectivele pe termen mediu.

Dupa anul 2008 Romania a cunoscut un usor proces de dezinflatare, ritmul de crestere a returilor de

consum reducandu-se de la 7,85% in 2008 la 5,79% in 2011 si 3,33% in 2012.

Comisia Nationala de Prognoza estimeaza o scadere graduala a ratei anuale a inflatiei de la 3,98%

din 2013 la 2.7% in 2017. Desi valorile prognozate pentru orizontul de timp 2014 – 2017 de cele doua

EPTISA ROMANIA SRL





institutii difera, in sensul ca rata anuala a inflatiei estimata de Comisia Nationala de Prognoza este

superioara celei estimate de Economist Intelligence Unit, se observa continuarea procesului

dezinflationist.

Pentru orizontul 2018 – 2043, Consultantul a tinut cont de indicatiile din Anexa 3 din „Ghid Analiza

Cost Beneficiu pentru proiectele de apa si apa uzate finantate din Fondul de Coeziune si FEDR”

(decembrie 2008) – Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu asistenta JASPERS’. Astfel, pentru

restul orizontului de timp analizat, se estimeaza ca rata anuala a inflatiei se va reduce si se va

mentine in jurul nivelului de 2% p.a.

Tabel 3.3 Rata anuala a inflatiei in perioada 2000 – 2012 (valori inregistrate):

Indicator U.M 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Rata

anuala a

Inflatiei

%

p.a. 45.70 34.50 22.50 14.10 9.30 9.00 6.56 4.84 7.85 5.59 6.09 5.79 3.33


Tabel 3.4 Rata anuala a inflatiei in perioada 2013 – 2043 (valori estimate de Consultant):

Indicator U.M 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 -

2043

Rata anuala a

Inflatiei % p.a. 3.98% 2.2% 3.1% 3.0% 2.7% 2.4% 2.0% 2.0% 2.0%



0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

50.00%

20

00

20

03

20

06

20

09

20

12

20

15

20

18

20

21

20

24

20

27

20

30

20

33

20

36

20

39

20

42

20

43

Rata anuala a Inflatiei

Rata anuala a Inflatiei

Fig.3.4 – Rata anuala a inflatiei Sursa: Comisia Nationala de Prognoza si estimari Consultant

EPTISA ROMANIA SRL





Previziunea ratei de schimb a a fost publicata de Comisia Nationala de Prognoza („Proiectia

principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014-2017 – Scenariul pentru

programul Convergenta 2014-2017” – mai 2014) precum si in Anexa nr 3 la ghidul ACB “Ipoteze si

sursa datelor pentru previziunile din ACB” pusa la dispozitie de catre Ministerul Mediului.

Tabel 3.5 Rata de schimb RON / Euro in perioada 2000 – 2012 (valori inregistrate):

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Rata de schimb

RON / EURO 3.12 3.75 4.05 3.62 3.52 3.34 3.68 4.24 4.21 4.24 4.46 4.42


Tabel 3.6 Rata de schimb RON / Euro in perioada 2013 – 2043 (valori estimate de Consultant):

An 2014 2015 2016 2017 2018 - 2043

Rata de schimb RON / EURO 4.48 4.45 4.42 4.40 4.00



Populatia ocupata, somaj si salarii

In perioada 2013 – 2016, populatia activa in Romania este prognozata sa creasca in medie cu 0.5%

p.a.comparativ cu o scadere medie anuala a populatiei cu varsta de munca de 0.1% p.a. Intrarea pe

piata fortei de munca a generatiei 1980 va determina o rata de scadere mai mica a populatiei in varsta

de munca, care, combinata cu o usoara crestere a participarii pe piata fortei de munca, vor permite

cresterea fortei de munca.

Populatia ocupata in Romania a inregistrat un trend usor descendent in perioada 2009 – 2012,

respectiv scaderi de -3,4% pana la cresteri de 0,5%, de la 8.3 milioane persoane in 2009 la 8.1

milioane persoane in 2012. Pentru orizontul de timp 2013 – 2016, se preconizeaza o crestere medie

anuala de aprox. 0.7%.

Numarul mare al persoanelor care lucreaza peste hotare (estimata la 1 – 2 milioane persoane) creaza

lipsa de personal specializat in anumite domenii (precum sectorul constructiilor) si, pe masura ce

restrictiile privind migrantii din Romania sunt eliminate progresiv, exista incertitudini in ceea ce

priveste nivelul emigratiei viitoare catre alte state membre ale Uniunii Europene si numarul

persoanelor care se vor reintoarce in Romania.

Piata muncii din Romania se confrunta pe de o parte, cu o forta de munca dinamica in sectoarele

emergente, si, pe de alta parte, cu o mobilitate si productivitate scazute in sectoarele traditionale ale

economiei. La nivelul economiei nationale, se remarca o modificare a structurii pe sectoarele

economiei nationale, in sensul reducerii numarului populatiei angajate in agricultura si industrie in

EPTISA ROMANIA SRL





favoarea serviciilor. Principalele sectoare care inregistreaza si vor continua sa indice o crestere a

numarului de salariati sunt comertul, telecomunicatiile, cercetarea si dezvoltarea, serviciile de

intermediere financiara si IT.

Din perspectiva ratei de ocupare a resurselor de munca, Regiunea Vest se situeaza pe locul doi (dupa

regiunea Nord Vest) in ierarhia Regiunilor de Dezvoltare din Romania, inregistrand o rata de ocupare

de 64%, superioara ratei inregistrate la nivel national de 59,6%. Judetul Caras Severin ocupa ultimul

loc in cadrul Regiunii Vest, inregistrand in 2011 o rata de ocupare de 54,8%, sub media la nivel

regional (64%) si national (59,6%).

Distributia populatiei ocupate civile la nivelul judetului Caras Severin evidentiaza o pondere importanta

in domeniul agriculturii, vanatoare si silvicultura (41%), urmata de industrie (26,8%) si comert (12%),

restul activitatilor detinand ponderi intre 2% - 6%. Totuşi, populaţia ocupată în sectorul industrial (in

special industria prelucratoare) a scăzut semnificativ în perioada 1992 - 2008, îndeosebi în oraşele

puternic industrializate din Caraş-Severin, în special ca urmare a disponibilizărilor masive din sectorul

metalurgic şi orientării populaţiei spre sectorul serviciilor.Inchiderea intreprinderilor si a exploatarilor

miniere nerentabile a marit numarul somerilor, conducand la consecinte sociale si economice pentru

zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de munca in zonele urbane si cresterea costurilor de

intretinere a locuintelor a determinat migratia populatiei somere spre zonele rurale, unde practica o

agricultura ineficienta.O comparatie intre celelalte regiuni de dezvoltare arata ca in 2012, exceptand

regiunea Bucuresti – Ilfov, Regiunea Vest se afla pe locul intai in ceea ce priveste cea mai scazute

rata a somajului (4%), urmata de Regiunea Nord-Vest (4.5%), in timp ce sud-vest Oltenia a avut cea

mai ridicata rata a somajului (8.4%).

In ultimii 12 ani (2000-2012), rata somajului in judetul Caras Severin depaseste substantial rata

somajului inregistrata atat la nivelul regiunii Vest cat si la nivel national. Dupa anul 2011 rata somajului

tinde spre valoarea inregistrata la nivel national, fiind usor superioara acesteia.

6.9%

7.3%

7.4%7.0%6.9%6.8%

6.7%6.6%

6.5%

6.4%

6.2%

5.8%5.4%

5.0%4.5%

4.0%3.5%

0.0%

1.0%

2.0%

3.0%

4.0%

5.0%

6.0%

7.0%

8.0%

20

09

20

11

20

13

20

15

20

17

20

19

20

21

20

23

20

25

20

27

20

29

20

31

20

33

20

35

20

37

20

39

20

41

20

43

Rata somajului BIM

RatasomajuluiBIM

Fig.3.5 – Rata somajului BIM Sursa: Comisia Nationala de Prognoza si estimari Consultant

EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.7 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori inregistrate):

Rata de crestere

anuala medii(%) 2008 2009 2010 2011 2012

Populatia ocupata civila

Regiunea Vest 0.8% -5.8% -3.4% 2.2% 0.7%

Populatia ocupata civila

jud. Caras Severin -0.2% -4.2% -4.6% 0.2% 0.5%

Rata Somajului -

Regiunea Vest 3.8% 7.3% 6.0% 3.7% 4.0%

Rata Somajului - jud.

Caras Severin 6.0% 10.2% 9.0% 5.6% 5.6%


Tabel 3.8 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori

estimate):

Rata de crestere

anuala medii(%) 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 - 2043

Populatia ocupata

civila

Regiunea Vest

0.8% 0.9% 1.1% 1.2% 1.2% 1.1% 1.0% 1.0% 1.0%

Populatia ocupata

civila

jud. Caras Severin

0.6% 0.8% 0.9% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0%

Rata Somajului -

Regiunea Vest 3.8% 3.3% 2.8% 2.5% 2.4% 2.3% 2.2% 2.0% 2.0%


Caras Severin 5.4% 5.0% 4.3% 3.5% 3.4% 3.3% 3.2% 3.1% 3.0%

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza si estimari Consultant

Perspective regionale si locale

Rezumatul situatiei specifice la nivel regional si local

Regiunea Vest si indeosebi judetul Caras-Severin au inregistrat rate de crestere mai mari fata de alte

regiuni / judete, uneori mai mari chiar decat media la nivel national. Cu toate acestea, cele mai

importante tendinte, identificate pe baza profilului socio – economic prezentat anterior, sunt

enumerate succinct in continuare:

1. Cresterea PIB local in ultimii 6 ani a fost notabila, insa s-a situat sub media la nivel regional si national;

2. PIB/cap de locuitor a crescut de la an la an, ceea ce nu face decat sa demonstreze o puternica tendinta pozitiva, de la 78,4% din nivelul national in 2008 la 84,8% in 2012.

EPTISA ROMANIA SRL





Evolutia economiei locale

Obiectivul acestui sub-capitol este acela de a stabili prezumtiile de la care se va porni in prognozarea

PIB pentru judetul Caras Severin, pe termen mediu si lung:

Anii de referinta pentru predictiile la nivel de judet se bazeaza in mare parte pe seria de date disponibile pentru anii 2008 - 2012.

Ratele anuale, pe termen scurt si mediu (2013-2017), precum si predictiile pe termen lung (2018-2043) vor fi stabilite pe baza celei mai recente prognoze macro-economice publicate de Comisia Nationala pentru Prognoza, si de Uniunea Europeana.

Scenariul la nivel de judet va trebui sa fie in concordanta cu prognozele nationale: pe termen scurt si mediu, estimarile privind produsul intern brut si populatia au ramas mai mult sau mai putin apropiate de predictiile cele mai recente, in timp ce, pentru previziunile pe termen lung, Consultantul a decis sa selecteze un scenariu optimist (ambele prognoze fiind ajustate cu raportul la nivel local / national), pe baza unor repere generale, dupa cum urmeaza:

o Este de asteptat ca cresterea PIB sa se situeze aproape de nivelul national, datorita potentialului identificat ca parte a analizei economice si sociale.

o Conform asteptarilor Consultantului cu privire la PIB/cap de locuitor, acesta se va alinia tendintelor inregistrate la nivel national.

3.3.2 PROIECTII DEMOGRAFICE LA NIVEL NATIONAL SI LOCAL


Inainte de toate, ne propunem sa emitem cateva observatii cu privire la o serie de puncte specifice,

care vor fi detaliate ulterior, pentru a continua analiza prevazuta in prezentul document:

1. In ultimul deceniu, la nivelul Romaniei s-au inregistrat doua fenomene majore, mai exact migratia si mobilitatea fortei de munca.

2. Din punct de vedere regional, sursele nete de migratie sunt reprezentate de regiunile Nord – Est, Sud – Est, Sud, Sud – Vest si Nord – Vest, in timp ce regiunile Vest, Centru si Bucuresti – Ilfov sunt beneficiarele nete ale acestor fluxuri ale fortei de munca. Aceasta tendinta este corelata si cu “tiparele” neoficiale ale migratiei peste hotare, avand in vedere ca regiunile la nivelul carora se experimenteaza pierderile cele mai mari de forta de munca sunt aceleasi: Nord – Est, Sud – Est, Sud si Sud – Vest).

3. La nivelul tuturor regiunilor se inregistreaza inca un aflux net de migratie catre zonele rurale, in scopul agriculturii de subzistenta, ceea ce constituie o tendinta foarte ingrijoratoare, daca se ia in considerare faptul ca o mare parte a fortei de munca romanesti este deja implicata in agricultura si ca productivitatea este deja relativ redusa in acest sector.

4. Romania beneficiaza de o perspectiva pozitiva a fortei de munca, pe baza statisticilor privind populatia activa economic: 8,8 milioane de oameni în 2011, şi o rată a şomajului de 5,2%.

5. Din punct de vedere zonal, datorita fluxurilor de migratie a fortei de munca, rata de ocupare este mai mare in municipii si orase decat in zonele rurale.

6. În ultimii sapte ani (orizontul 2006 – 2012), populatia din judetul Caras-Severin a intrat în declin cu 1,9% pe an, ceea ce a condus la o densitate a populatiei de 32,2 loc/km

2 (79,9 loc/km

2 la nivel

national si 54 loc/km2 la nivelul Regiunii Vest).

EPTISA ROMANIA SRL





7. Procesul de îmbatrânire accelerat - pondere mica a populatiei tinere si pondere mai mare pentru grupa de peste 60 de ani în comparatie cu cea de la nivel national si regional; nivelul se apropie de indicatorii de la nivel national.

8. Nivel moderat al urbanizarii de 54,3%, sub nivelul Regiunii Vest (62,1%) si putin sub nivelul national de 54%.

9. Pâna acum, judetul Caras-Severin a fost un recipient net al migratiei, însa din 2006 a devenit sursa de migratie.

Prognoza demografica pe termen mediu si lung (2013 – 2043)

Din punct de vedere demografic, dupa o perioada de varf in care s-a inregistrat o populatie maxima de

23,2 milioane locuitori, pe la mijlocul anilor 1990, este de asteptat ca declinul populatiei la nivelul

Romaniei sa continue, datorita natalitatii in cadere libera si a ratei nete de emigrare. Este de asteptat

ca aceasta incetinire in tendinta de scadere a populatiei sa fie sustinuta de nivelele veniturilor, aflate in

crestere, precum si de imbunatatirile din sectorul serviciilor de sanatate. Desi migratia neta inspre alte

tari s-a ridicat la ordinul a circa 30.000 persoane anual, dupa revolutia din 1989, rata migratiei s-a

redus mai apoi considerabil. Cu toate acestea, exista inca numeroase persoane care lucreaza in alte

state UE, in special in Italia, Spania si Germania.

Rezultatele finale ale recensamantului din 20 octombrie 2011 au aratat un lucru ingrijorator: populatia

Romaniei a scazut drastic in ultimii ani.

Potrivit datelor afisate de Comisia Centrala pentru Recensamant, populatia stabila totaliza in 2011

20.121.641 de locuitori. La recensamantul anterior, din 2002, populatia numara 21.680.974 de

persoane. Ceea ce inseamna o scadere accelerate de 7,2% in doar zece ani.

Romania a inregistrat in perioada 2002 – 2011 cea mai drastica scadere a populatiei din toata

Uniunea Europeana.

Cele mai mari reduceri ale populaţiei stabile, de peste 15%, s-au înregistrat în judeţele Tulcea şi

Neamţ. Scăderi semnificative, de peste 12%, au avut loc în cea mai mare parte a judeţelor din

Moldova - Vaslui, Bacău, Vrancea - dar şi în Brăila, Galaţi, Hunedoara, Mehedinţi şi Teleorman. În

Municipiul Bucureşti populaţia stabilă a scăzut cu 2,2% faţă de precedentul recensământ. Ilfovul

reprezintă singurul judeţ în care s-a înregistrat o creştere semnificativă a populaţiei stabile (cu 29,5%),

unul dintre motivele principale reprezentându-l migraţia populaţiei dinspre Municipiul Bucureşti înspre

localităţile limitrofe acestuia din cadrul judeţului Ilfov. Şi judeţul Timiş a înregistrat o creştere faţă de

2002, dar nesemnificativă (0,8%).

Prognozele la nivel national prezinta tendinta de scadere a populatiei Romaniei (inclusiv in varianta

optimista), cauzele fiind multiple: mentinerea fertilitatii la un nivel scazut, cresterea sperantei de viata

la nastere, schimbarile care vor interveni in structura pe grupe de varsta a populatiei, soldul negativ al

migratiei externe etc. Pentru orizontul de timp analizat, se asteapta ca emigrarea sa se reduca, insa

sporul natural negativ va contribui in mod semnificativ la reducerea populatiei.

Trendul descendent prognozat de specialisti este observabil chiar din 1990 cand populatia Romaniei

era de 23.206.720 locuitori (la 01 iulie), numarul scazand treptat pana la 21.565.119 locuitori la 1

ianuarie 2007, respectiv 20.121.641 locuitori la recensamantul din octombrie 2011. Rata anuala medie

de crestere a populatiei la nivel national in perioada 1990 – 2000 a fost de -0.34%, comparativ cu -

0.56% in intervalul 2000 – 2007 si -3.02% in intervalul 2008 – 2012.

EPTISA ROMANIA SRL





Regiunea Vest urmează tendinţa de la nivel naţional în ceea ce priveşte scăderea populaţiei,

deoarece se confruntă cu un proces demografic de îmbătrânire puternic, astfel, in orizontul 2002 –

2011 populatia regiunii a scazut cu 6,65% comparativ cu scaderea de 7,2% inregistrata la nivel

national.

În oglindă, se poate observa procesul de scădere din judeţul Caraş-Severin, respectiv 295,579

locuitori la 10 octombrie 2011, inregistrand o scadere de 11.3% in perioada 2002 – 2011, scadere

mult mai accentuata decat cea inregistrata la nivel national si regional. Aceasta tendinta de scaderea

a populatiei se datoreaza atat unui sold migratoriu extern negativ, cat si unui spor natural negativ al

populatiei.

Tabel 3.9 Evolutia comparativa a populatiei in orizontul 1990 – 2012

Total

Populatie 1990 1995 2000 2007 2012*

%

variatie

anuala

1995 /

1990

%

variatie

anuala

2000 /

1995

%

variatie

anuala

2007 /

2000

%

variatie

anuala

2012 /

2007

Romania 23,211,395 22,712,394 22,455,485 21,565,119 19,043,767 -0.43% -0.23% -0.58% -1.38%

Regiunea

Vest 2,198,504 2,089,433 2,044,570 1,926,707 1,730,146 -1.01% -0.43% -0.84% -1.04%

Judet

Caras

Severin

408,510 367,513 353,728 328,681 274,277 -2.09% -0.76% -1.04% -2.10%

*Date Recensamant octombrie 2011

Sursa: Institutul National de Statistica

Pentru analiza evolutiei populatiei la nivelul tarii, al Regiunii Vest si al Judetului Caras Severin, au fost

consultate datele statistice inregistrate in perioada 1990 – 2012, furnizate de Institutul National de

Statistica, prognozele realizate de Institutul National de Statistica publicate in anii 2011 si 2012,

precum si prognozele pulicate de United Nations Populations Division (UNPD) si de Eurostat. Datele

statistice istorice privind populatia publicate de Institutul National de Statistica sunt disponibile cu

ocazia recensamintelor, precum si anual la datele de 01 ianuarie si 01 iulie. Ultimul an pentru care

sunt disponibile date statistice oficiale privind populatia este 2012, pentru care sunt prezentate date la

01/01/2012.

Prognoza populatiei Romaniei la nivel national a fost realizata de Institutul National de Statistica in

anul 2007 in cadrul documentului „Proiectarea populatiei Romaniei in profil teritorial pana in anul

2050”. Acest document utilizeaza ca an de baza 2007 si prezinta previziuni pentru evolutia populatiei

Romaniei pentru orizontul de timp 2007 – 2050 la nivel de tara si regiuni de dezvoltare, in trei variante

de evolutie demografica: medie, optimista si pesimista.

Prognozele realizate privind populatia Romaniei publicate atat de INS, cat si de alte institutii abilitate

(Institutul National de Cercetari Economice, United Nations Populations Division, Eurostat) estimeaza

o scadere a populatiei in toate variantele de previziune. Pana la nivelul anului 2050 (moment pana la

care INS a publicat prognoze), valorile estimate de cele trei institutii sunt foarte apropiate, pentru

restul orizontului de timp, respectiv pana in anul 2043, valorile prognozate de UN Population Division

se situeaza sub cele estimate de Eurostat.

Graficul de mai jos prezinta estimarile specialistilor INS pana in anul 2043, in varianta medie.

EPTISA ROMANIA SRL





Istoric si prognoze privind populatia Romaniei in perioada 2000 – 2043:

-

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

2000 20007 2014 2021 2028 2035 2042 2043

Evolutia populatiei Romaniei in orizontul 2000 - 2043

Evolutia populatieiRomaniei in orizontul2000 - 2043

Fig.3.6 – Evolutia populatiei Romaniei in orizontul 2000 - 2043 Sursa: Institutul National de Statistica

Desi la nivelul orizontului de timp analizat (2013 – 2043), rata medie anuala de crestere a populatiei,

in varianta medie, este de -0.72% p.a., pe intervale de timp intermediare, ratele medii anuale de

crestere a populatiei sunt distincte, reflectand tendintele demografice ale perioadei respective.

Tabel 3.10 Ratele medii anuale de crestere a populatiei Romaniei (istoric si prognoze), perioada

2000 – 2043:

Rata de crestere

anuala media a

populatiei (%)

2000 - 2012 2012 - 2020 2020 - 2030 2030 - 2043

Romania -1.36% -0.59% -0.59% -0.88%

Sursa: INS, estimari Consultant

Trendul descendent al populatiei se va resimti la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare si al judetelor

tarii, insa diferentiat, in functie de conditiile specifice fiecarei unitati administrative.

Prognoza populatiei la nivelul regiunii de dezvoltare Vest.

La Recensamantul din octombrie 2011, populatia Regiunii Vest era de 1.818.313 locuitori, in scadere

fata de anul 2000 cu 10,6%. Institutul National de Statistica prognozeaza o scadere pana la 1.568.500

pentru anul 2050. Situatia comparativa a ratelor medii anuale crestere a populatiei la nivel national si

regional, pentru perioada 2012 – 2043, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.11 Ratele de crestere ale populatiei la nivel national si regional, in perioada 2012 – 2043

(varianta medie):

Rata de crestere anuala

media a populatiei (%) 2012 - 2020 2020 - 2030 2030 - 2043

Romania -0.59% -0.59% -0.88%

Regiunea Vest -0.41% -0.41% -0.61%


Comparativ cu evolutia estimata la nivel national, populatia Regiunii Vest este prognozata a scadea cu

rate medii anuale mai mici.

Prognoza populatiei la nivelul judetului Caras Severin

Similar modelului utilizat pentru Romania si Regiunea Vest, prognoza populatiei din judetul Caras

Severin care face obiectul analizei in cadrul prezentului Master Plan s-a realizat in scenariul mediu.

Trendul general al evolutiei populatiei urmareste evolutia generala a populatiei la nivel de tara si de

regiune de dezvoltare, inregistrandu-se un trend general descendent.

Pentru estimarea populatiei din judetul Caras Severin, Consultantul a luat in considerare evolutia

demografica pe perioada 1990 – 2012, precum si prognozele publicate de INS la nivelul judetului

Caras Severin. Anul de baza pentru estimarea demografica este anul 2012 pentru care sunt

disponibile informatii la 01 ianuarie. Pentru calculele ulterioare, s-a utilizat varianta medie a

prognozelor realizate de INS pana in 2050, pentru restul orizontului, Consultantul utilizand propriile

estimari conservative, respectiv presupunerea ca tendintele din varianta medie vor continua pe

parcursul intregului orizont de timp analizat.

Tabel 3.12 Ratele de crestere a populatiei la nivelul judetului Caras Severin comparativ cu

ratele estimate la nivel national si regional, in varianta medie:

Rata de crestere anuala

media a populatiei (%) 2012 - 2020 2020 - 2030 2030 - 2043

Romania -0.59% -0.59% -0.88%

Regiunea Vest -0.41% -0.41% -0.61%

Judet Caras Severin -0.99% -0.99% -1.48%


EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.13 Ratele medii anuale de crestere a populatiei in perioada 2012 – 2043, diferetiate pe

mediul urban si rural:

Nivel de

referinta /

Perioada

de timp

2012-2020 Urban Rural 2020-2030 Urban Rural 2030-2050 Urban Rural

Judetul

Caras

Severin

-0.99% -1.03% -0.95% -0.99% -1.00% -0.98% -1.48% -1.49% -1.47%


Astfel, in varianta medie, populatia judetului Caras Severin se estimeaza a scadea de la 295,580

locuitori in 2012, la 286,869 locuitori in 2015, 246,985 locuitori in 2030 si 203,488 locuitori in 2043.

Grafic, evolutia populatiei in jud Caras Severin se prezinta astfel:

Fig.3.7 – Evolutia populatiei in judetul Caras Severin Sursa: INS, estimari Consultant

Structura populatiei in mediul urban va avea o variatie descrescatoare la nivelul jud Caras Severin,

scazand de la o pondere in mediu urban de 54,32% la recensamantul din octombrie 2011 la 54,02%

in 2043.

Evolutia istorica si prognoza populatiei pe medii (urban si rural) in judetul Caras Severin in orizontul

2000 – 2043 se prezinta astfel:

EPTISA ROMANIA SRL





Fig.3.8 – Evolutia populatiei in mediul urban si rural in judetul Caras Severin Sursa: INS, estimari Consultant

Grafic, evolutia populatiei in mediul urban si rural in jud. Caras Severin se prezinta astfel:

Fig.3.9 – Evolutia populatiei jud. Caras Severin in mediul urban si rural Sursa: INS, estimari Consultant

EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.14 Evolutia populatiei in municipiile si orasele judetului Caras Severin

Municipii / Orase

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

353728 332889 295,580 286,869 278,415 264,864 251,966 236,188 219,229 203,488

MUNICIPIUL

RESITA 93,253 86,383 73,282 71,039 68,865 65,444 62,225 58,295 54,078 50,171

RESITA 88,639.51 82,109.39 69,657 67,523 65,456 62,204 59,148 55,415 51,408 47,691

CALNIC 1,814.54 1,680.86 1,426 1,382 1,340 1,273 1,210 1,134 1,052 976

CUPTOARE 383.99 355.71 302 293 284 269 254 236 220 205

DOMAN 841.24 779.26 661 640 620 590 560 524 486 451

SECU 538.26 498.60 423 411 399 379 359 336 311 289

TEROVA 618.16 572.62 486 471 456 434 414 388 359 334

MONIOM 417.29 386.55 328 319 310 295 280 262 242 225

MUNICIPIUL

CARANSEBES 30923 29042 24,689 23933 23200 22047 20964 19641 18220 16903

CARANSEBES 30,291 28,449 24,185 23,444 22,726 21,597 20,536 19,240 17,849 16,559

JUPA 632 593 504 489 474 449 428 402 372 346

ORAS ANINA 10535 9228 7,485 7256 7034 6685 6357 5956 5527 5126

ANINA 7,749 6,788 5,506 5,337 5,174 4,917 4,676 4,382 4,066 3,771

STEIERDORF 2,786 2,440 1,979 1,919 1,860 1,768 1,681 1,574 1,461 1,355

ORAS BAILE

HERCULANE 5993 6273 5,008 4855 4707 4472 4252 3985 3697 3430

BAILE HERCULANE

5,373 5,624 4,490 4,352 4,219 4,009 3,812 3,571 3,313 3,074

PECINISCA 620 649 518 503 488 463 440 414 384 356

ORAS BOCSA 18929 17275 15,842 15357 14887 14147 13452 12602 11690 10844

ORAS

MOLDOVA NOUA

14929 14016 12,350 11972 11605 11028 10486 9825 9115 8454

MOLDOVA

NOUA 3,746 3,517 3,099 3,004 2,912 2,767 2,631 2,466 2,287 2,121

MACESTI 650 610 538 522 507 482 457 427 397 367

MOLDOVA VECHE

10,202 9,578 8,439 8,181 7,930 7,536 7,165 6,712 6,226 5,776

MOLDOVITA 331 311 274 265 256 243 233 220 205 190

ORAS

ORAVITA 15053 13370 11,382 11,032 10,693 10,161 9,663 9,056 8,398 7,789

ORAVITA 11,967 10,629 9,049 8,772 8,503 8,080 7,683 7,198 6,677 6,194

CICLOVA MONTANA

745 661 563 545 528 503 478 447 415 385

MARILA 82 73 62 59 56 51 49 46 41 36

AGADICI 303 269 229 223 217 207 197 184 169 158

BRADISORU DE JOS

687 610 520 504 489 464 440 414 384 356

BROSTENI 798 709 604 585 567 538 513 482 447 415

RACHITOVA 471 418 356 344 333 318 303 285 265 245

ORAS OTELU ROSU

13005 12152 10,510 10,189 9,877 9,387 8,927 8,363 7,760 7,199

EPTISA ROMANIA SRL





Municipii / Orase

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

353728 332889 295,580 286,869 278,415 264,864 251,966 236,188 219,229 203,488

OTELU ROSU 11,682 10,916 9,441 9,153 8,874 8,433 8,018 7,512 6,969 6,465

CIRESA 858 802 693 672 651 619 589 552 512 475

MAL 465 434 376 364 352 335 320 299 279 259

TOTAL URBAN

202,620 187,739 160,548 155,633 150,868 143,371 136,326 127,723 118,485 109,916

TOTAL RURAL

151,108 145,150 135,032 131,236 127,547 121,493 115,640 108,465 100,744 93,572

% urban 57.28% 56.40% 54.32% 54.25% 54.19% 54.13% 54.10% 54.08% 54.05% 54.02%

% rural 42.72% 43.60% 45.68% 45.75% 45.81% 45.87% 45.90% 45.92% 45.95% 45.98%


Evolutia populatiei judetului Caras Severin in mediul rural se prezinta astfel:

Tabel 3.15 Evolutia populatiei judetului Caras Severin in mediul rural

Comune / Sate Anul 2000

Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

ARMENIS 2998 2572 2,454 2,385 2,318 2,208 2,102 1,971 1,831 1,701

ARMENIS 1,534 1,316 1,256 1,221 1,186 1,130 1,076 1,009 937 870

FENES 704 604 576 560 544 518 493 463 430 399

PLOPU 6 5 5 4 4 4 4 4 3 3

SAT BATRAN 495 425 405 394 383 365 347 326 302 281

SUB MARGINE 259 222 212 206 200 191 182 170 158 147

BANIA 1966 2120 1,752 1,703 1,655 1,576 1,500 1,407 1,307 1,214

BANIA 1,282 1,382 1,142 1,110 1,079 1,028 978 917 852 791

GARBOVAT 684 738 610 593 576 549 522 490 455 423

BAUTAR 2751 2725 2,604 2,531 2,460 2,343 2,230 2,092 1,943 1,804

BAUTAR 1,442 1,428 1,364 1,326 1,289 1,228 1,169 1,096 1,018 946

BUCOVA 1,006 997 953 926 900 857 816 765 711 660

CORNISORU 293 291 278 270 262 250 238 223 207 192

PREVECIORI 10 10 9 9 9 8 8 7 7 6

BERLISTE 1346 1205 1,164 1,131 1,099 1,047 997 935 868 807

BERLISTE 406 364 351 342 332 316 301 282 262 244

IAM 440 394 381 370 359 342 326 306 284 264

MILCOVENI 303 272 262 255 248 236 225 211 196 182

RUSOVA NOUA 110 98 95 92 90 86 81 76 71 66

RUSOVA VECHE 86 77 75 72 70 67 64 60 56 52

BERZASCA 2976 3089 2,848 2,768 2,690 2,562 2,439 2,288 2,125 1,974

BERZASCA 1,420 1,474 1,359 1,321 1,283 1,223 1,164 1,091 1,014 942

BIGAR 245 254 234 228 221 211 201 188 175 162

COZLA 111 115 106 103 100 95 91 85 79 73

EPTISA ROMANIA SRL






Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

DRENCOVA 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1

LIUBCOVA 1,199 1,244 1,147 1,115 1,084 1,032 982 922 856 795

BERZOVIA 4304 4073 3,891 3,782 3,675 3,501 3,332 3,125 2,903 2,696

BERZOVIA 2,243 2,123 2,028 1,971 1,916 1,825 1,737 1,629 1,513 1,405

FIZES 982 929 888 863 838 799 760 713 662 615

GHERTENIS 1,079 1,021 975 948 921 878 835 783 728 676

BOLVASNITA 1622 1510 1,405 1,366 1,327 1,264 1,203 1,129 1,048 974

BOLVASNITA 535 498 464 451 438 417 397 372 346 321

VARCIOROVA 1,087 1,012 941 915 889 847 806 756 702 652

BOZOVICI 3351 3340 2,924 2,842 2,762 2,631 2,504 2,349 2,182 2,026

BOZOVICI 2,430 2,422 2,120 2,061 2,003 1,908 1,816 1,703 1,582 1,469

PONEASCA 79 78 69 67 65 62 59 55 51 48

PRILIPET 836 834 730 709 689 657 625 586 545 506

VALEA

MINISULUI 6 6 5 5 5 5 5 4 4 4

BREBU 1181 1036 1,164 1,131 1,099 1,047 997 935 868 807

BREBU 666 584 657 638 620 591 562 528 490 455

APADIA 258 227 255 247 240 229 218 204 190 176

VALEADENI 256 225 253 246 239 227 216 203 189 175

BREBU NOU 105 197 119 116 112 107 102 96 89 82

BREBU NOU 21 38 23 23 22 21 20 19 17 16

GARANA 84 159 96 93 90 86 82 77 71 66

BUCHIN 2139 2096 2,039 1,982 1,926 1,835 1,746 1,638 1,521 1,413

BUCHIN 467 458 445 433 421 401 381 358 332 309

LINDENFELD - - - - - - - - - -

POIANA 645 632 614 597 580 553 526 494 458 426

PRISIAN 439 431 419 407 396 377 359 336 312 290

VALEA TIMISULUI

588 576 560 545 529 504 480 450 418 388

BUCOSNITA 3205 3090 2,978 2,894 2,813 2,679 2,550 2,392 2,222 2,064

BUCOSNITA 827 797 768 746 726 691 658 617 573 532

GOLET 615 593 572 556 540 514 490 459 427 396

PETROSNITA 1,000 964 929 903 878 836 796 746 693 644

VALISOARA 763 736 709 689 670 638 607 570 529 491

CARASOVA 3315 3248 3,110 3,023 2,938 2,798 2,663 2,498 2,320 2,155

CARASOVA 2,478 2,428 2,325 2,260 2,196 2,092 1,991 1,867 1,735 1,611

IABALCEA 231 226 217 210 205 195 185 174 162 150

NERMED 606 594 569 553 537 512 487 457 424 394

CARBUNARI 1274 1191 1,008 980 952 907 863 810 752 699

CARBUNARI 819 766 648 630 612 583 555 520 483 449

EPTISA ROMANIA SRL






Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

STINAPARI 455 425 360 350 340 324 308 289 269 250

CICLOVA ROMANA

1748 1607 1,550 1,506 1,464 1,395 1,327 1,245 1,156 1,074

CICLOVA ROMANA

1,202 1,105 1,066 1,036 1,006 959 913 856 795 738

ILIDIA 369 339 327 318 309 294 280 263 244 227

SOCOLARI 177.31 163.00 157 153 149 141 135 126 117 109

CIUCHICI 1054 1032 1,338 1,300 1,264 1,204 1,146 1,075 998 927

CIUCHICI 496 485 629 611 594 566 539 505 469 436

MACOVISTE 145 142 184 179 174 166 158 148 137 128

NICOLINT 262 256 332 323 314 299 284 267 248 230

PETRILOVA 152 149 193 187 182 173 165 155 144 134

CIUDANOVITA 949 724 657 639 621 591 563 528 490 455

CIUDANOVITA 716 546 495 482 468 446 424 398 370 343

JITIN 233 178 162 157 153 145 138 130 120 112

CONSTANTIN DAICOVICIU

2878 2954 2,692 2,616 2,543 2,422 2,305 2,162 2,008 1,865

CAVARAN 745 765 697 678 659 627 597 560 520 483

MACIOVA 447 459 419 407 395 377 358 336 312 290

MATNICU MARE 428 439 400 389 378 360 343 321 299 277

PESTERE 258 265 241 234 228 217 207 194 180 167

PRISACA 447 459 419 407 395 377 358 336 312 290

ZAGUJENI 552 567 516 502 488 465 442 415 385 358

COPACELE 1362 1265 1,111 1,080 1,049 1,000 951 892 829 770

COPACELE 423 392 345 335 326 310 295 277 257 239

OHABA-MATNIC 275 255 224 218 212 202 192 180 167 155

RUGINOSU 138 128 112 109 106 101 96 90 84 78

ZORILE 527 489 430 418 406 387 368 345 321 298

CORNEA 2260 2072 1,890 1,837 1,785 1,700 1,619 1,518 1,410 1,310

CORNEA 828 759 692 673 654 623 593 556 517 480

CRUSOVAT 578 530 483 470 457 435 414 388 361 335

CUPTOARE 776 712 649 631 613 584 556 521 484 450

MACOVISTE 78 71 65 63 61 59 56 52 49 45

CORNEREVA 3509 3256 3,190 3,100 3,013 2,870 2,732 2,562 2,380 2,211

CORNEREVA 313 291 285 277 269 256 244 229 213 197

ARSURI 55 51 50 48 47 45 43 40 37 34

BOGALTIN 232 215 211 205 199 190 181 169 157 146

BOJIA 175 163 159 155 151 143 136 128 119 110

BORUGI 33 31 30 29 28 27 26 24 22 21

CAMENA 129 120 117 114 111 105 100 94 87 81

EPTISA ROMANIA SRL






Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

CIRESEL 41 38 37 36 35 34 32 30 28 26

COSTIS 34 32 31 30 29 28 26 25 23 21

COZIA 152 141 138 134 130 124 118 111 103 95

CRACU MARE 27 25 24 24 23 22 21 20 18 17

CRACU TEIULUI 66 61 60 58 57 54 51 48 45 42

DOBRAIA 24 22 22 21 20 19 18 17 16 15

DOLINA 40 37 37 36 35 33 31 29 27 25

GRUNI 62 57 56 55 53 51 48 45 42 39

HORA MARE 86 79 78 76 73 70 67 62 58 54

HORA MICA 38 35 35 34 33 31 30 28 26 24

INELET 25 23 22 22 21 20 19 18 17 16

IZVOR 97 90 88 86 83 79 75 71 66 61

LUNCA FLORII 72 67 66 64 62 59 56 53 49 45

LUNCA ZAICII 103 96 94 91 89 84 80 75 70 65

MESTEACAN 36 33 33 32 31 30 28 26 24 23

NEGIUDIN 108 100 98 96 93 89 84 79 73 68

OBITA 40 37 37 36 35 33 31 29 27 25

POGARA DE

SUS 219 203 199 193 188 179 170 160 148 138

POGARA 46 43 42 41 40 38 36 34 31 29

POIANA LUNGA 55 51 50 48 47 45 43 40 37 34

PRISACINA 31 29 28 27 27 25 24 23 21 19

PRISLOP 85 78 77 75 73 69 66 62 57 53

RUSTIN 106 99 97 94 91 87 83 78 72 67

SCARISOARA 26 24 23 23 22 21 20 19 17 16

STRUGASCA 49 46 45 44 43 40 39 36 34 31

STUDENA 63 58 57 56 54 51 49 46 43 40

SUB CRANG 37 34 34 33 32 30 29 27 25 23

SUB PLAI 107 100 97 95 92 88 83 78 73 68

TOPLA 168 156 153 149 144 137 131 123 114 106

TATU 45 42 41 40 39 37 35 33 31 29

ZANOGI 129 120 117 114 111 105 100 94 87 81

ZBEGU 177 165 161 157 152 145 138 130 120 112

ZMOGOTIN 105 98 96 93 90 86 82 77 71 66

ZOINA 72 67 66 64 62 59 56 53 49 45

CORONINI 2018 1918 1,748 1,699 1,651 1,573 1,497 1,404 1,304 1,211

CORONINI 1,460 1,388 1,265 1,229 1,195 1,138 1,083 1,016 944 877

SFANTA ELENA 558 530 483 469 456 435 414 388 360 335

DALBOSET 1968 1849 1,650 1,604 1,559 1,485 1,413 1,325 1,231 1,143

EPTISA ROMANIA SRL






Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

DALBOSET 1,026 964 860 836 812 774 736 691 641 596

BARZ 76 71 64 62 60 57 54 51 47 44

BOINA 30 28 25 24 24 22 21 20 19 17

BOINITA 17 16 15 14 14 13 13 12 11 10

PRISLOP 18 17 15 15 15 14 13 12 12 11

RESITA MICA 24 22 20 19 19 18 17 16 15 14

SOPOTU VECHI 777 730 652 633 616 586 558 524 486 452

DOCLIN 1930 2047 1,741 1,692 1,644 1,566 1,491 1,398 1,299 1,206

DOCLIN 555 589 501 487 473 451 429 402 374 347

BINIS 769 816 694 675 656 624 594 557 518 481

TIROL 605 642 546 531 516 491 468 439 407 378

DOGNECEA 2173 2087 2,009 1,953 1,898 1,808 1,720 1,614 1,499 1,392

DOGNECEA 2,050 1,969 1,895 1,842 1,790 1,705 1,623 1,522 1,414 1,313

CALINA 123 118 114 111 108 103 98 92 85 79

DOMASNEA 1531 1409 1,402 1,363 1,324 1,261 1,201 1,126 1,046 972

DOMASNEA 1,113 1,024 1,019 990 962 917 872 818 760 706

CANICEA 418 385 383 372 362 345 328 308 286 266

EFTIMIE MURGU 1933 1781 1,628 1,582 1,538 1,465 1,394 1,308 1,215 1,128

EZERIS 1220 1338 1,255 1,220 1,185 1,129 1,075 1,008 936 870

EZERIS 610 669 628 610 593 565 537 504 468 435

SOCENI 610 669 628 610 593 565 537 504 468 435

FARLIUG 1919 1923 1,956 1,901 1,848 1,760 1,675 1,571 1,459 1,355

FARLIUG 806 808 822 799 776 739 704 660 613 569

DEZESTI 219 219 223 217 211 201 191 179 166 155

DULEU 210 211 214 208 202 193 184 172 160 149

REMETEA-POGANICI

198 198 201 196 190 181 172 162 150 140

SCAIUS 347 347 353 343 334 318 302 284 264 245

VALEA MARE 140 140 142 138 134 128 122 114 106 99

FOROTIC 1853 1837 1,708 1,660 1,613 1,537 1,463 1,372 1,274 1,184

FOROTIC 591 586 544 529 514 490 466 437 406 377

BREZON 124 123 114 111 108 103 98 92 85 79

COMORASTE 649 643 598 581 565 538 512 480 446 414

SURDUCU MARE 490 486 452 439 427 406 387 363 337 313

GARNIC 1943 1482 1,268 1,232 1,198 1,141 1,086 1,019 946 879

GARNIC 664 507 433 421 409 390 371 348 323 300

PADINA MATEI 1,279 975 835 811 788 751 715 670 623 578

GLIMBOCA 1860 1826 1,808 1,757 1,708 1,627 1,548 1,452 1,349 1,253

GORUIA 931 912 790 768 746 711 677 635 589 547

EPTISA ROMANIA SRL






Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

GORUIA 376 368 319 310 301 287 273 256 238 221

GIURGIOVA 180 176 153 149 144 138 131 123 114 106

GARLISTE 375 367 318 309 301 286 272 256 237 220

GRADINARI 2209 2165 1,956 1,901 1,848 1,760 1,675 1,571 1,459 1,355

GRADINARI 1,140 1,117 1,010 981 954 908 865 811 753 700

GREONI 1,069 1,048 946 920 894 852 811 760 706 656

IABLANITA 2674 2494 2,281 2,217 2,155 2,052 1,953 1,832 1,702 1,581

IABLANITA 940 876 801 779 757 721 686 644 598 555

GLOBU CRAIOVEI

849 792 724 704 684 652 620 582 540 502

PETNIC 885 826 755 734 713 679 647 607 563 523

LAPUSNICEL 1478 1357 1,081 1,051 1,021 973 926 868 807 749

LAPUSNICEL 683 627 500 486 472 449 428 401 373 346

PARVOVA 633 581 463 450 437 416 396 372 345 321

SUMITA 162 149 119 115 112 107 102 95 89 82

LAPUSNICU

MARE 2166 1924 1,647 1,601 1,556 1,482 1,410 1,323 1,229 1,141

LAPUSNICU MARE

1,398 1,242 1,063 1,033 1,004 957 910 854 793 737

MOCERIS 768 682 584 567 551 525 500 469 436 405

LUNCAVITA 2941 2876 2,613 2,540 2,468 2,351 2,238 2,099 1,949 1,811

LUNCAVITA 996 974 885 860 836 796 758 711 660 613

VERENDIN 1,945 1,902 1,728 1,680 1,632 1,555 1,480 1,388 1,289 1,198

LUPAC 2958 3008 2,677 2,602 2,529 2,409 2,293 2,150 1,997 1,855

LUPAC 943 959 854 830 806 768 731 686 637 592

CLOCOTICI 1,014 1,031 917 892 867 825 786 737 684 636

RAFNIC 548 557 496 482 468 446 425 398 370 344

VODNIC 453 461 410 398 387 369 351 329 306 284

MARGA 1285 1320 1,151 1,119 1,087 1,036 986 925 859 798

MARGA 1,198 1,231 1,073 1,043 1,014 965 919 862 801 744

VAMA MARGA 87 89 78 76 74 70 67 63 58 54

MAURENI 2647 2612 2,647 2,573 2,500 2,382 2,267 2,126 1,975 1,834

MAURENI 1,731 1,708 1,731 1,682 1,635 1,557 1,482 1,390 1,291 1,200

SOSDEA 916 904 916 890 865 824 784 736 683 635

MEHADIA 4586 4184 4,128 4,012 3,899 3,714 3,535 3,316 3,080 2,861

MEHADIA 2,404 2,193 2,164 2,103 2,044 1,947 1,853 1,738 1,614 1,499

GLOBURAU 291 266 262 255 248 236 224 210 195 182

PLUGOVA 994 907 895 870 845 805 766 719 668 620

VALEA BOLVASNITA

897 818 807 785 763 726 691 648 602 559

MEHADICA 870 798 870 846 822 783 745 699 649 603

NAIDAS 1278 1250 1,139 1,107 1,076 1,025 975 915 850 789

EPTISA ROMANIA SRL






Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

NAIDAS 932 911 830 807 784 747 711 667 620 575

LESCOVITA 346 339 309 300 291 278 264 248 230 214

OBREJA 3063 3369 3,252 3,161 3,072 2,926 2,785 2,612 2,426 2,254

OBREJA 1,669 1,835 1,772 1,722 1,673 1,594 1,517 1,423 1,322 1,228

CIUTA 335 368 355 345 336 320 304 285 265 246

IAZ 673 740 715 695 675 643 612 574 533 495

VAR 387 425 410 399 388 369 351 330 306 284

OCNA DE FIER 810 790 656 638 620 590 562 527 489 455

PALTINIS 2672 2588 2,408 2,340 2,275 2,167 2,062 1,934 1,797 1,669

PALTINIS 707 685 637 619 602 573 546 512 475 442

CORNUTEL 1,021 989 920 894 869 828 788 739 686 637

DELINESTI 518 502 467 454 441 420 400 375 348 323

OHABITA 121 117 109 106 103 98 93 87 81 75

RUGI 306 296 276 268 260 248 236 221 206 191

POJEJENA 3263 3284 2,884 2,803 2,724 2,595 2,470 2,317 2,152 1,999

POJEJENA 1,246 1,254 1,101 1,070 1,040 991 943 885 822 763

BELOBRESCA 649 653 573 557 542 516 491 461 428 397

DIVICI 338 340 299 290 282 269 256 240 223 207

RADIMNA 554 557 489 476 462 440 419 393 365 339

SUSCA 477 480 421 409 398 379 361 338 314 292

PRIGOR 3090 2864 2,577 2,505 2,434 2,319 2,207 2,070 1,923 1,786

PRIGOR 1,070 992 892 867 843 803 764 717 666 618

BORLOVENII NOI 526 488 439 426 414 395 376 352 327 304

BORLOVENII VECHI

581 539 485 471 458 436 415 389 362 336

PATAS 708 656 590 574 557 531 505 474 440 409

PUTNA 205 190 171 167 162 154 147 138 128 119

RACASDIA 2294 2042 1,976 1,920 1,866 1,778 1,692 1,587 1,474 1,369

RACASDIA 1,828 1,627 1,574 1,530 1,487 1,417 1,348 1,265 1,175 1,091

VRANIUT 466 415 402 390 379 361 344 323 300 278

RAMNA 1904 1716 1,560 1,516 1,474 1,404 1,336 1,253 1,164 1,081

RAMNA 1,320 1,189 1,081 1,051 1,021 973 926 868 807 749

BARBOSU 80 72 66 64 62 59 56 53 49 45

VALEAPAI 504 455 413 402 390 372 354 332 308 286

RUSCA MONTANA

2186 2162 1,834 1,782 1,732 1,650 1,571 1,473 1,368 1,271

RUSCA

MONTANA 1,713 1,695 1,437 1,397 1,358 1,293 1,231 1,155 1,072 996

RUSCHITA 473 467 397 385 375 357 340 319 296 275

SACU 1588 1566 1,485 1,443 1,403 1,336 1,272 1,193 1,108 1,029

SACU 880 868 823 800 778 741 705 661 614 571

EPTISA ROMANIA SRL






Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

SALBAGELU

NOU 245 241 229 222 216 206 196 184 171 159

TINCOVA 463 456 433 421 409 389 371 348 323 300

SASCA MONTANA

1902 1689 1,593 1,548 1,505 1,433 1,364 1,280 1,188 1,104

SASCA

MONTANA 592 525 496 482 468 446 424 398 370 343

BOGODINT 194 172 162 158 153 146 139 130 121 112

POTOC 303 269 254 247 240 229 218 204 190 176

SASCA ROMANA 455 404 381 370 360 343 326 306 284 264

SLATINA-NERA 359 319 301 292 284 270 257 241 224 208

SICHEVITA 2578 2677 2,230 2,167 2,106 2,006 1,910 1,791 1,664 1,545

SICHEVITA 1,316 1,367 1,139 1,107 1,076 1,024 975 915 850 789

BRESTELNIC 27 28 24 23 22 21 20 19 18 16

CAMENITA 13 14 11 11 11 10 10 9 9 8

CARSIE 55 57 47 46 45 43 41 38 35 33

CRACU ALMAJ 23 24 20 19 19 18 17 16 15 14

CRUSOVITA 100 104 87 84 82 78 74 69 65 60

CURMATURA 25 25 21 21 20 19 18 17 16 15

FRASINIS 31 32 27 26 25 24 23 22 20 19

GORNEA 625 649 540 525 510 486 463 434 403 374

LIBORAJDEA 41 42 35 34 33 32 30 28 26 24

LUCACEVAT 29 30 25 25 24 23 22 20 19 18

MARTINOVAT 23 24 20 19 19 18 17 16 15 14

OGASU

PODULUI 9 10 8 8 8 7 7 7 6 6

STRENEAC 15 16 13 13 12 12 11 10 10 9

VALEA OREVITA 10 11 9 9 8 8 8 7 7 6

VALEA

RAVENSCA 75 78 65 63 62 59 56 52 49 45

VALEA SICHEVITEI

56 58 48 47 45 43 41 39 36 33

ZANOU 57 59 49 48 46 44 42 39 37 34

ZASLOANE 48 50 42 40 39 37 36 33 31 29

SLATINA-TIMIS 3390 3187 3,074 2,988 2,904 2,766 2,633 2,469 2,293 2,130

SLATINA-TIMIS 1,858 1,746 1,684 1,637 1,591 1,516 1,443 1,353 1,257 1,167

ILOVA 902 848 818 795 773 736 701 657 611 567

SADOVA NOUA 307 289 278 270 263 250 238 224 208 193

SADOVA VECHE 323 304 293 285 277 264 251 235 219 203

SOCOL 2115 2093 1,933 1,879 1,826 1,739 1,655 1,553 1,442 1,339

SOCOL 725 718 663 644 626 596 568 532 495 459

BAZIAS 63 63 58 56 55 52 50 47 43 40

CAMPIA 591 585 540 525 510 486 463 434 403 374

EPTISA ROMANIA SRL






Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

PARNEAURA 71 70 65 63 61 58 55 52 48 45

ZLATITA 665 658 607 590 574 546 520 488 453 421

SOPOTU NOU 1498 1448 1,157 1,124 1,093 1,041 991 929 863 802

SOPOTU NOU 344 332 265 258 251 239 227 213 198 184

CARSA ROSIE 81 79 63 61 59 56 54 50 47 44

DRISTIE 23 22 17 17 17 16 15 14 13 12

POIENILE BOINEI

63 61 48 47 46 44 42 39 36 34

RAVENSCA 170 164 131 127 124 118 112 105 98 91

RACHITA 172 166 133 129 125 119 114 107 99 92

STANCILOVA 414 400 319 310 302 287 274 257 238 221

URCU 44 43 34 33 32 31 29 27 25 24

VALEA RACHITEI

109 105 84 82 80 76 72 68 63 58

VALEA ROSIE 79 77 61 59 58 55 52 49 46 42

TARNOVA 1831 1865 1,731 1,682 1,635 1,557 1,482 1,390 1,291 1,200

TARNOVA 1,786 1,819 1,688 1,641 1,595 1,519 1,446 1,356 1,260 1,170

BRATOVA 45 46 43 41 40 38 37 34 32 30

TEREGOVA 4708 4351 3,981 3,869 3,760 3,582 3,409 3,198 2,970 2,759

TEREGOVA 3,289 3,039 2,781 2,703 2,627 2,502 2,381 2,234 2,075 1,927

RUSCA 1,419 1,312 1,200 1,167 1,134 1,080 1,028 964 896 832

TICVANIU MARE 1785 1984 1,984 1,928 1,874 1,785 1,699 1,594 1,480 1,375

TICVANIU MARE 760 845 845 821 798 760 724 679 630 586

CARNECEA 330 367 367 357 347 330 314 295 274 254

SECASENI 363 404 404 392 381 363 346 324 301 280

TICVANIU MIC 331 368 368 358 348 331 315 296 275 255

TOPLET 3004 2673 2,625 2,551 2,479 2,362 2,248 2,109 1,958 1,819

TOPLET 2,444 2,175 2,136 2,076 2,017 1,921 1,829 1,715 1,593 1,480

BARZA 560 498 489 476 462 440 419 393 365 339

TURNU RUIENI 4099 3596 3,342 3,248 3,157 3,007 2,862 2,684 2,493 2,316

TURNU RUIENI 1,078 945 879 854 830 791 752 706 656 609

BORLOVA 1,680 1,474 1,369 1,331 1,294 1,232 1,173 1,100 1,022 949

CICLENI 28 25 23 22 22 21 20 18 17 16

DALCI 278 243 226 220 214 204 194 182 169 157

ZERVESTI 643 564 525 510 496 472 449 421 391 364

ZLAGNA 393 345 320 311 302 288 274 257 239 222

VALIUG 927 999 741 720 700 667 635 595 553 513

VARADIA 1382 1632 1,371 1,332 1,295 1,234 1,174 1,101 1,023 950

VARADIA 804 949 797 775 753 717 683 640 595 552

MERCINA 578 683 574 558 542 516 491 461 428 398

EPTISA ROMANIA SRL






Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

VERMES 1746 1723 1,566 1,522 1,479 1,409 1,341 1,258 1,168 1,085

VERMES 1,092 1,078 979 952 925 881 839 787 731 679

ERSIG 304 300 273 265 257 245 233 219 203 189

IZGAR 350 346 314 305 297 283 269 252 234 218

VRANI 1267 1170 1,070 1,040 1,011 963 916 859 798 741

VRANI 900 831 760 739 718 684 651 611 567 527

CIORTEA 224 206 189 184 178 170 162 152 141 131

IERTOF 143 132 121 117 114 109 103 97 90 84

ZAVOI 4381 3954 3,946 3,835 3,727 3,550 3,379 3,170 2,944 2,734

ZAVOI 723 653 651 633 615 586 558 523 486 451

MAGURA 555 501 500 486 472 450 428 401 373 346

MARU 1,018 919 917 891 866 825 785 736 684 635

POIANA MARULUI

415 374 373 363 353 336 320 300 279 259

VALEA BISTREI 416 375 374 364 354 337 321 301 279 259

VOISLOVA 628 567 566 550 535 509 485 455 422 392

23 AUGUST 626 565 564 548 533 508 483 453 421 391

ZORLENTU MARE

961 929 1,015 986 959 913 869 815 757 703

ZORLENTU

MARE 831 804 878 853 829 790 752 705 655 608

ZORLENCIOR 130 125 137 133 129 123 117 110 102 95


3.3.3 PROIECTII DEMOGRAFICE PENTRU AGLOMERARILE IDENTIFICATE.

Evolutia populatiei prognozate in cadrul celor 16 aglomerari peste 2,000 p.e., identificate la nivelul

judetului, se prezinta astfel:

EPTISA ROMANIA SRL



Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala Capitolul 3 – Proiectii 45

Nr

crt. Aglomerare

Localitati componente

ale aglomerarii

Pop.

(2012)

Pop.

(2012)

P.E.

2012

Pop.

(2015)

Pop.

(2015)

P.E.

2015

Pop.

(2018)

Pop.

(2018)

P.E.

2018

Pop.

(2028)

Pop.

(2028)

P.E.

2028

Pop.

(2043)

Pop.

(2043)

P.E.

2043

1 Resita

Resita 71,568

73,282 87,582

67,523

69,186 82,686

65,456

67,069 80,156

59,148

60,601 72,426

47,691

48,861 58,395

Moniom 328 319 310 280 225

Doman 661 640 620 560 451

Secu 423 411 399 359 289

Cuptoare 302 293 284 254 205

2 Caransebes Caransebes 24,185 24,185 28,670 23,444 23,444 27,792 22,726 22,726 26,941 20,536 20,536 24,345 16,559 16,559 19,630

3 Bocsa Bocsa 15,842 15,842 18,070 15,357 15,357 17,516 14,887 14,887 16,980 13,452 13,452 15,344 10,844 10,844 12,369

4 Otelu Rosu

Otelu Rosu (Ciresa)

10,134

11,724 13,557

9,825

11,370 13,147

9,525

11,027 12,750

8,607

9,969 11,527

6,940

8,042 9,299 23 August 564 548 533 483 391

Zavoi 651 633 615 558 451

Valea Bistrei 374 364 354 321 259

5 Moldova

Noua

Moldova Veche 8,439

12,076 12,422

8,181

11,707 12,043

7,930

11,349 11,675

7,165

10,253 10,547

5,776

8,264 8,501 Moldova Noua 3,099 3,004 2,912 2,631 2,121

Macesti 538 522 507 457 367

6 Oravita Oravita 9,049 9,049 9,965 8,772 8,772 9,660 8,503 8,503 9,364 7,683 7,683 8,461 6,194 6,194 6,821

7 Baile

Herculane

Baile Herculane 4,490 5,008 8,820

4,352 4,855 8,550

4,219 4,707 8,290

3,812 4,252 7,488

3,074 3,430 6,041

Pecinisca 518 503 488 440 356

8 Anina Anina 5,506

7,485 8,249 5,337

7,256 7,996 5,174

7,034 7,752 4,676

6,357 7,006 3,771

5,126 5,649 Steierdorf 1,979 1,919 1,860 1,681 1,355

9 Teregova Teregova 2,781 2,781 2,838 2,703 2,703 2,758 2,627 2,627 2,681 2,381 2,381 2,431 1,927 1,927 1,967

10 Toplet Toplet 2,136 2,625 2,630 2,076 2,551 2,556 2,017 2,479 2,484 1,829 2,248 2,252 1,480 1,819 1,822

EPTISA ROMANIA SRL



Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala Capitolul 3 – Proiectii 46

Nr

crt. Aglomerare

Localitati componente

ale aglomerarii

Pop.

(2012)

Pop.

(2012)

P.E.

2012

Pop.

(2015)

Pop.

(2015)

P.E.

2015

Pop.

(2018)

Pop.

(2018)

P.E.

2018

Pop.

(2028)

Pop.

(2028)

P.E.

2028

Pop.

(2043)

Pop.

(2043)

P.E.

2043

Barza 489 476 462 419 339

11 Bautar

Bautar 1,364

2,673 4,069

1,326

2,598 3,955

1,289

2,525 3,844

1,169

2,289 3,485

946

1,852 2,820 Cornisoru 278 270 262 238 192

Vama Marga 78 76 74 67 54

Bucova 953 926 900 816 660

12 Carasova Carasova 2,325 2,325 2,354 2,260 2,260 2,288 2,196 2,196 2,223 1,991 1,991 2,016 1,611 1,611 1,631

13 Mehadia Mehadia 2,164 2,164 2,186 2,103 2,103 2,124 2,044 2,044 2,065 1,853 1,853 1,872 1,499 1,499 1,515

14 Bozovici Bozovici 2,120 2,120 2,209 2,061 2,061 2,147 2,003 2,003 2,086 1,816 1,816 1,892 1,469 1,469 1,531

15 Berzovia Berzovia 2,028

3,003 3,100 1,971

2,919 3,013 1,916

2,837

1,737 2,572

1,405

2,081

Ghertenis 975 948 921

835

676

16 Gradinari

Gradinari 1,010

3,940 3,940

981

3,829 3,829

954

3,722 3,722

865

3,374 3,374

700

2,730 2,730

Greoni 946 920 894 811 656

Ticvaniu Mare 845 821 798 724 586

Ticvaniu Mic 368 358 348 315 255

Carnecea 367 357 347 314 254

Secaseni 404 392 381 346 280

EPTISA ROMANIA SRL





3.3.4 PROIECTII PRIVIND VENITURILE PE GOSPODARIE


Inainte de toate, ne propunem sa emitem cateva observatii cu privire la o serie de puncte specifice, care

vor fi detaliate ulterior, pentru a continua analiza prevazuta in prezentul document:

Principala sursa de alcatuire a veniturilor, la nivelul anului 2012, o reprezinta veniturile banesti (82,4%);

Salariile reprezinta cea mai importanta categorie de venituri, acestora revenindu-le ponderea cea mai

mare din totalul veniturilor pe gospodarie (50,1%) la nivelul anului 2012;

Diferenta dintre venitul mediu pe gospodarie la nivelul primei decile si venitul mediu pe gospodarie pentru

ultima decila este de 1:3,8;

Contributia cea mai importanta la inegalitatea veniturilor pe gospodarie, pe decile, o constituie diferentele

intre veniturile salariale – in medie, de 55 de ori mai mari (3.345,7 lei lunar pe familie in Decila10,

comparativ cu 64,04 lei lunar in Decila1);

Diferenta dintre la cheltuielile medii pe gospodarie la nivelul primei decile si cheltuielile medii pe

gospodarie pentru ultima decila este de 1:4.66.

Contributia cea mai importanta la inegalitatea cheltuielilor pe gospodarie, pe decile, o constituie

diferentele dintre cheltuielile monetare – in medie, de 7 ori mai mari (3.074,77 lei lunar pe gospodarie,

pentru decila D10, fata de 456.61 lei lunar pentru decila D1).

Caracterul precar al economiilor efectuate la nivelul gospodariilor sarace din Romania.

Cheltuielile pentru consumul alimentar au reprezentat 36% din total, pentru consumul nealimentar s-au

cheltuit 35%, iar pentru servicii sunt alocate 29% (la nivelul anului 2012);

In 2012, cheltuielile casnice au totalizat circa 50% din totalul cheltuielilor, urmate fiind de serviciile de

telefonie si de transport, reprezentand laolalta 77%.

Ponderea cea mai mica le-a revenit serviciilor municipale, doar 3,8 procente din cheltuielile totale.

Rezumat al situatiei la nivel local si regional

Salariul reprezintă cea mai importantă categorie de venituri, deţinând cea mai mare pondere din veniturile

totale ale gospodăriilor (55,8%, cu mult peste nivelul naţional de 50,01%);

Principala sursă a formării veniturilor a fost reprezentată de veniturile băneşti (84%, 2% faţă de nivelul

naţional 82,4%);

În anul 2012, cheltuielile banesti au reprezentat principala destinatie a veniturilor, 85%, mai mult cu 2,8%

puncte procentuale fata de nivelul national (82,7%);

Cheltuielile pentru consumul de alimente au reprezentat în jur de 24% din cheltuielile totale, cheltuielile

pentru consumul nealimentar 21,6%, si 17,4% era alocat serviciilor.

Obiectivul prezentului sub-capitol este acela de a trasa anumite ipoteze cu privire la prognozele

veniturilor disponibile pe gospodarie, pe teritoriul judetului Caras Severin, pe termen mediu si lung,

aceste date urmand a fi mai apoi utilizate in elaborarea analizei de suportabilitate la stadiul de Master

Plan.

Institutul Naţional de Statistică nu furnizează cifre privind veniturile medii ale gospodăriilor şi cheltuielile

gospodăriilor la nivel de judeţ, ci estimări generale la nivel regional. Pentru a dispune de o bază

rezonabilă în scopul următoarelor analize, în special pentru evaluarea afordabilitatii, Consultantul a decis

să estimeze (in cadrul acestui capitol) aceste venituri medii ale gospodăriilor pentru judeţul Caraş-Severin

pe baza informaţiilor disponibile. Astfel, veniturile medii ale gospodăriilor în judeţul Caraş-Severin sunt

EPTISA ROMANIA SRL





extrase din veniturile medii ale gospodăriilor la nivel regional, folosind un factor de corecţie, respectiv

raportul între media salariului net la nivel regional şi salariul mediu net la nivelul judeţului Caraş-Severin.

Abordari metodologice

1. Venitul mediu brut pe gospodarie consta din venitul mediu brut per cap de locuitor, inmultit cu dimensiunea medie a gospodariei.

2. Venitul mediu net pe gospodarie este calculat ca reprezentand diferenta dintre venitul mediu brut pe gospodarie si valorile cheltuielilor aferente impozitelor si taxelor pe venituri si contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, inclusiv acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (cheltuieli banesti si in natura – desi, in cele mai multe cazuri, acest tip de cheltuieli este neglijabil). Este vorba, cu alte cuvinte, de venitul disponibil la nivel de gospodarie, in vederea cheltuirii sau economisirii.

3. Venitul mediu net pe gospodarie la nivel de judet este estimat plecand de la venitul mediu net pe gospodarie la nivelul regional, ajustat cu un factor de corectie (raportul dintre salariul nominal mediu net pe judet si salariul nominal mediu net la nivel regional).

4. Dimensiunea medie a gospodariilor la nivel de judet pentru anul curent (2012) este estimata ca o

medie a dimensiunii gospodariei la nivel de judet, conform ultimului recensamant (anul 2011), ajustat

cu un factor de corectie (raportul dintre dimensiunea medie a gospodariilor la nivel national in anul

curent (2012) si dimensiunea medie a gospodariilor la nivel regional, conform ultimului recensamant

(anul 2011).

Ipoteze (prezumtii)

Pentru previzionarea venitului mediu disponibil al gospodariilor la nivelul judetului, urmatoarele ipoteze au fost folosite, in conformitate cu Ghidul pentru Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele de apa si apa uzata finantate din Fondul de Coeziune si FEDR in 2007 - 2013 :

Veniturile gospodariilor in termini nominali vor creste conform cresterii nominale PIB. Ca rezultat, datele curente colectate, împărţite pe decile de venit, vor fi proiectate folosind o rată de creştere egală cu creşterea PIB-ului nominal;

Venitul nominal net pe gospodarie pe Decilele de venit este estimate plecand de la Veniturile nete medii lunare pe gospodarie la nivel judetean, ajustat cu un factor de corectie reprezentat de structura veniturilor gospodariilor pe Decile la nivel national;

Dimensiunea gospodariilor la nivel judetean se presupune ca va inregistra aceasi dinamica ca si populatiei

Avand in vedere metodologia si ipotezele mai sus mentionate, indicatorii care stau la baza calcului venitului mediu net pe gospodarie la nivel de judet sunt urmatorii: Tabel 3.16 Indicatori care stau la baza calculului veniturilor pe gospodarie

Indicatori (termeni nominali) U.M Anul 2008 Anul 2009

Anul 2010 Anul 2011

Anul 2012

Venituri totale medii lunare pe gospodarie/ Regiunea Vest

Lei/luna/ gospodarie

2,183.69 2,427.42 2,344.64 2,541.90 2,733.13

Castigul salarial nominal mediu net lunar / Reg Vest

Lei / salariat 1,207.00 1,270.00 1,295.00 1,332.00 1,416.00

Castigul salarial nominal mediu

net lunar / jud Caras Severin Lei / salariat 1,054.00 1,148.00 1,174.00 1,157.00 1,213.00

Factor conversie % 87.32% 90.39% 90.66% 86.86% 85.66%

Cheltuieli medii lunare

(impozite+taxe) /HH- Regiunea

Lei/luna/gos

podarie 332.86 383.89 371.94 406.67 461.51

EPTISA ROMANIA SRL





Indicatori (termeni nominali) U.M Anul 2008 Anul 2009

Anul 2010 Anul 2011

Anul 2012

Vest

Venit net mediu lunar pe gospodarie - Regiunea Vest

Lei/luna/gospodarie

1,850.83 2,043.53 1,972.70 2,135.23 2,271.62

Venit net mediu lunar pe gospodarie - jud Caras Severin

Lei/luna/gospodarie

1,616.22 1,847.22 1,788.38 1,854.70 1,945.96

Sursa: INSSE, estimari Consultant Previziunea Veniturilor nete medii lunare pe gospodarie precum si a veniturilor medii lunare pentru Decila 1 de vebit este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 3.17 Previziunea Veniturilor pe gospodarie la nivel judetean

Indicatori nivel judet Caras Severin (termeni

nominali) U.M

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2015

Anul 2017

Anul 2020

Anul 2030

Anul 2035

Anul 2043

Venit net mediu lunar pe gospodarie - jud Caras Severin


1,946

2,094

2,321

2,612

3,136

5,880

8,052

13,314

Ponderea Decilei 1 in Venitul mediu net pe gospodarie

% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0%


% 66.9% 66.9% 66.9% 66.9% 66.9% 66.9% 66.9% 66.9%


% 68.3% 68.3% 68.3% 68.3% 68.3% 68.3% 68.3% 68.3%

Venit net mediu lunar pe gospodarie Decila 1


1,011

1,089

1,206

1,358

1,630

3,056

4,185

6,920


%

1,303

1,402

1,554

1,749

2,100

3,937

5,391

8,913


%

1,330

1,431

1,586

1,785

2,143

4,018

5,502

9,098

Sursa: INSSE, estimari Consultant

3.3.5 PROIECTII ALE ACTIVITATILOR ECONOMICE

Regiunea de Vest contribuie cu 10% la Produsul Intern Brut total al economiei. In structura sa, cea

mai mare contributie la PIB-ul regional (mai mult de 26% fata de o medie nationala de 23%) este

reprezentata de valoarea generata in industrie. Agricultura regiunii contribuie cu 7% la PIB-ul regional.

Industria din Caras Severin reprezintă un element important al economiei nationale si este concentrata in

municipiile si orasele judetului. Motoarele si generatoarele electrice, motoarele diesel, turbinele

hidraulice, motoarele marine si otelul produse in municipiul Resita sunt renumite peste tot în lume. Otelul

produs la Resita a fost folosit in constructia Tour Eiffel şi la fundatia podului de le Cernavoda. Municipiului

Caransebes contribuie la productia industriala a judetului prin fabricarea boghiurilor pentru trenuri si prin

industria de prelucrare a lemnului.

Industria extractiva este reprezentată de exploatarea de carbine de la Anina si a minereurilor metalifere

din Moldova Noua.

Constructiile din regiunea de Vest au o pondere mai mica in PIB regional (peste 9%) decât media

ponderea de la nivel national (10,6%).Sectorul serviciilor are o pondere de 37% în PIB-ul regional, care

este sub media nationala de 38%. In acest domeniu, ponderea serviciilor de "Transport, depozitare si

EPTISA ROMANIA SRL





comunicatii" este semnificativ, cu o valoare de peste 10% in PIB-ul regional, care este mai mare decat

media nationala. O alta acategorie importanta care contribuie la PIB-ul regional este aceea a "Hotelurilor

si restaurantelor", din cauza statiunilor balneare din zona, care sunt binecunoscute de catre turisti.

Principalele informatii extrase din prognoza pe termen mediu a principalilor indicatori socioeconomic la

nivel regional pentru perioada 2013-2016 emise de catre Comisia Naţională de Prognoză in mai 2013

sunt prezentate mai jos.

Tabel 3.18 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate):

Crestere reala (%) 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 - 2043

PIB Romania 3.5% 2.5% 2.6% 3.0% 3.3% 3.8% 4.0% 4.4% 4.4%

PIB Regiune Vest 2.4% 2.1% 2.3% 2.9% 3.3% 3.6% 3.8% 4.2% 4.2%

PIB Caras Severin 1.9% 2.0% 2.0% 2.6% 3.0% 3.3% 3.5% 3.9% 3.9%



Cresterea PIB la nivel Regional se situeaza foarte aproape de media nationala, in timp ce cresterea la

nivel judetean este inferioara celor doua valori (nationale si regionale) si ne asteptam sa se pastreze

aceasi tendinta si in orizontul urmator.

Tabel 3.19 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori

estimate):

Rata de crestere

anuala medii(%) 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 - 2043

Populatia ocupata

civila

Regiunea Vest

0.8% 0.9% 1.1% 1.2% 1.2% 1.1% 1.0% 1.0% 1.0%

Populatia ocupata

civila

jud. Caras Severin

0.6% 0.8% 0.9% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0%

Rata Somajului -

Regiunea Vest 3.8% 3.3% 2.8% 2.5% 2.4% 2.3% 2.2% 2.0% 2.0%


Caras Severin 5.4% 5.0% 4.3% 3.5% 3.4% 3.3% 3.2% 3.1% 3.0%

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza si estimari Consultant

Nivelul ratei de crestere a populatiei ocupate se situeaza in orizontul 2013 – 2017 sub nivelul previzionat

la nivel regional, urmand ca dupa aceasta perioada cele doua rate de crestere sa fie similare. Rata de

crestere medie anuala a somajului va fi pe tot orizontul superioara ratei previzionate la nivel regional.

EPTISA ROMANIA SRL





3.4 ESTIMAREA CERINTEI DE APA

Estimarea consumului de apa s-a bazat pe datele situatiei actuale (vezi Capitolul 2), pe rezultatele

previziunilor socio-economice (vezi Subcapitolul 3.3) si pe criteriile specifice de proiectare si ipoteze.

3.4.1 Consum casnic

Consumul de apa pentru localitatile considerate este diferit de la o localitate la alta, pentru evaluari fiind

luate în calcul date furnizate de operatorii locali ai sistemelor de alimentare cu apa (Operatorul Regional

si serviciile din cadrul Primariilor pentru localitatile care nu se afla in aria de operare a Operatorului

Regional).

In zonele rurale consumul pe cap de locuitor este in general mai scazut, cu exceptia cazurilor in care

poate exista o utilizare mai intensă a apei pentru septel si udarea gradinii. In prezent estimarea

consumului atat pentru populatie cat si pentru animale, precum si alte aspecte ale alimentarii cu apa

pentru zonele rurale este prezentat in normativul P66 – 2001.

Introducerea tarifelor ce acopera costurile de productie si sporirea gradului de contorizare va duce initial

la reducere a consumului specific “per capita”, urmand ca aceasta sa creasca ulterior ca urmare a

cresterii gradului de confort generat de cresterea venitului prognozat de INS.

Cerinta de apa din zona rurala va continua sa fie satisfacuta din surse locale de apa iar retelele se vor

proiecta in conformitate cu cerinta maximă din orizontul de timp studiat.

3.4.2 Consum non-casnic

3.4.2.1 Consumul agentilor economici

A fost evaluat in baza volumelor de apa facturate de operator raportate la numarul de bransamente.

In ultimii ani, ca urmare a crizei economice, consumul de apa al agentilor economici a scazut considerabil

atat datorita diminuarii activitatilor specifice cat si a numarului acestora. In primii ani ai orizontului de timp

studiat, desi se constata o imbunatatirea climatului economic si o relansare a activitatilor economice,

consumul de apa va continua sa scada datorita programelor de contorizare si a politicii de reglementare a

pretului apei impuse de operatorul de apa.

Pe termen mediu si lung se prefigureaza insa o crestere a consumului de apa, in concordanta cu

previziunile de imbunatatire a perspectivelor economice ale Regiunii de Dezvoltare.

3.4.2.2 Consumul public

Aceasta se refera la cerinta de apa a intitutiilor precum scoli, spitale, sedii ale autoritatilor locale şi

centrale, spalarea strazilor, gradini publice, etc.

Estimarea necesarului s-a bazat pe evidentele contorizate ale consumului actual, acolo unde au fost

disponibile. In lipsa unor date concrete s-a avut in vedere estimarea data de standardele româneşti

1343/1-2006 şi 1343/2-2006 dupa cum urmeaza:

Scoli 50 l/elev

Birouri 30 l/angajat

Atelier / magazine 15-50 l/angajat

Spitale 250 - 450 l/pat

Hoteluri 150 l/pat

EPTISA ROMANIA SRL





Restaurante 60 l/loc

In conformitate cu prevederile standardelor de mai sus s-a prevazut o diminuare a consumului public cu

10% in orizontul de timp analizat

3.4.3. Combaterea incendiilor

La nivelul Master Planului, cerintele pentru combaterea incendiilor trebuie s-au incadrat in tolerantele

normale pentru capacitatea sursei, depozitare, sistemele de aductiune şi distributie. Proiectele de detaliu

vor trebui sa includa cerintele SR 1343-1.

3.4.4. Variatia consumului

Valorile de varf zilnice si sezonale au fost estimate in functie de marimea si specificul localitatii studiate,

coroborat cu consumul specific pe cap de locuitor.

Tabel 3.20 Coeficienti de variatie – Resita Tabel 3.21 Coeficienti de variatie – Caransebes

47691

Nr Loc. 25000 47691 50000

Kor 1.5 1.27 1.25

Nr. zile t=>25gr

78

50 1.50

50…..60 1.40

100…..120 1.30

150…..180 1.20

Qsp l/om,zi 100.00 106.05 120.00

1.00

Kzi 1.4 1.37 1.3

655

Nr Loc. 0 655 10000

Kor 3 2.93 2

Nr. zile t=>25gr

78

50 1.50

50…..60 1.40

100…..120 1.30

150…..180 1.20

Qsp l/om,zi 60.00 80.44 100.00

1.10

Kzi 1.4 1.48 1.3

Coef majorare in functie de specificul localitatii

Numar consumatori anul 2039

URBAN

Calcul Kzi

Tip Clima

Continental Temperata

Qsp calcul

l/om,ziKzi calcul

Calcul Kor

Coeficient majorare in functie de specificul localitatii


Calcul Kor

RURAL

Qsp calcul

l/om,ziKzi calcul

Calcul Kzi

Tip Clima


16905

Nr Loc. 15000 16905 25000

Kor 2 1.87 1.3

Nr. zile t=>25gr

78

50 1.50

50…..60 1.40

100…..120 1.30

150…..180 1.20

Qsp l/om,zi 100.00 102.92 120.00

1.00

Kzi 1.4 1.39 1.3

Qsp calcul

l/om,ziKzi calcul

URBAN

Calcul Kor


Calcul Kzi

Tip Clima



EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.22 Coeficienti de variatie –Bocsa Tabel 3.23 Coeficienti de variatie – Otelu Rosu

10844

Nr Loc. 10000 10844 15000

Kor 2 1.88 1.3

Nr. zile t=>25gr

78

50 1.50

50…..60 1.40

100…..120 1.30

150…..180 1.20

Qsp l/om,zi 60.00 92.10 100.00

1.00

Kzi 1.4 1.32 1.3


URBAN

Calcul Kor


Calcul Kzi

Tip Clima

Qsp calcul

l/om,ziKzi calcul


6465

Nr Loc. 0 6465 10000

Kor 3 2.35 2

Nr. zile t=>25gr

78

50 1.50

50…..60 1.40

100…..120 1.30

150…..180 1.20

Qsp l/om,zi 100.00 105.81 120.00

1.00

Kzi 1.4 1.37 1.3

79

Nr Loc. 0 79 10000

Kor 3 2.99 2

Nr. zile t=>25gr

78

50 1.50

50…..60 1.40

100…..120 1.30

150…..180 1.20

Qsp l/om,zi 60.00 78.21 100.00

1.20

Kzi 1.4 1.63 1.3

URBAN

Calcul Kor


Calcul Kzi

Tip Clima


Qsp calcul

l/om,ziKzi calcul


RURAL

Calcul Kor


Calcul Kzi

Tip Clima


Qsp calcul

l/om,ziKzi calcul


EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.24 Coeficienti de variatie –Oravita Tabel 3.25 Coeficienti de variatie – Moldova Noua

6194

Nr Loc. 0 6194 10000

Kor 3 2.38 2

Nr. zile t=>25gr

78

50 1.50

50…..60 1.40

100…..120 1.30

150…..180 1.20

Qsp l/om,zi 60.00 87.85 100.00

1.00

Kzi 1.4 1.33 1.3

660

Nr Loc. 0 660 10000

Kor 3 2.93 2

Nr. zile t=>25gr

78

50 1.50

50…..60 1.40

100…..120 1.30

150…..180 1.20

Qsp l/om,zi 60.00 68.14 100.00

1.20

Kzi 1.4 1.66 1.3


Qsp calcul

l/om,ziKzi calcul


RURAL

Calcul Kor


Calcul Kzi

Tip Clima

URBAN

Calcul Kor


Calcul Kzi

Tip Clima

Qsp calcul

l/om,ziKzi calcul



7897

Nr Loc. 0 7897 10000

Kor 3 2.21 2

Nr. zile t=>25gr

78

50 1.50

50…..60 1.40

100…..120 1.30

150…..180 1.20

Qsp l/om,zi 60.00 73.87 100.00

1.00

Kzi 1.4 1.37 1.3

367

Nr Loc. 0 367 10000

Kor 3 2.96 2

Nr. zile t=>25gr

78

50 1.50

50…..60 1.40

100…..120 1.30

150…..180 1.20

Qsp l/om,zi 60.00 61.52 100.00

1.20

Kzi 1.4 1.68 1.3

URBAN

Calcul Kor

Tip Clima


Calcul Kor

Calcul Kzi



Qsp calcul

l/om,ziKzi calcul

Tip Clima



RURAL


Calcul Kzi

Qsp calcul

l/om,ziKzi calcul

EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.26 Coeficienti de variatie – Anina Tabel 3.27 Coeficienti de variatie – Baile Herculane

5126

Nr Loc. 0 5126 10000

Kor 3 2.49 2

Nr. zile t=>25gr

78

50 1.50

50…..60 1.40

100…..120 1.30

150…..180 1.20

Qsp l/om,zi 60.00 82.01 100.00

1.00

Kzi 1.4 1.34 1.3

Qsp calcul l/om,zi Kzi calcul



URBAN

Calcul Kor


Calcul Kzi

Tip Clima

3.4.5. Balanta apei si pierderile de apa

Pierderile de apa constituie in unele zone ale retelei un consum major de apa. Unul din obiectivele

proiectului consta in reducerea pierderilor la un minim acceptabil tehnic si financiar. Astfel, atat pierderile

administrative (aparente), cat si cele tehnice (reale) constituie o parte semnificativa a bilantului de apa.

Pentru evaluarea bilantului de apa si conditiilor tehnice a retelei de distributie, au fost efectuate o analiza

comparativa a elementelor individuale a retelei (conducte, zone de presiune, masuratori etc.) si a datelor

detinute de operator, utilizand o gama larga de indicatori tehnici.

Raportat la scopul si disponibilitatea documentatiilor, urmatorii parametrii vor fi considerati pentru

evaluarea starii tehnice a retelei:

– Vechimea conductelor: durata de serviciu a conductei, durata teoretica de serviciu a materialului

tevii si structurii, precum si vechimea efectiva de serviciu in retea;

– Rata avariilor: evaluarea avariilor, exprimata ca un numar de avarii raportate la unitatea de

lungime si timp (in mod uzual: numar de defectiuni/km/an);

– Pierderi de apa: un numar de indicatori sunt folositi pentru a exprima nivelul pierderilor de apa.

Cu toate acestea, nu toti indicatorii includ efectul unei anumite stari tehnice a conductei. Pentru

evaluarea starii tehnice a retelei de distributie s-a folosit: Indicatorul de Pierderi al Infrastructurii

(ILI) si Indicatorul Economic de Pierderi (ELI);

– Calitatea apei: conditia tehnica a retelei poate avea un efect negativ asupra calitatii apei

transportate;

– Presiunea: presiunea de operare afecteaza alti indicatori ai evaluarii conditiei tehnice a retelei:

pierderile de apa, rata de defectiuni, durata de serviciu teoretica a materialului tevii, etc.;

– Siguranta in exploatare: (cantitativ si calitativ): pentru identificarea anumitor parti critice ale retelei

si prioritizarea lor in planificarearea procesului de reconstructie a retelei.

3430

Nr Loc. 0 3430 10000

Kor 3 2.66 2

Nr. zile t=>25gr

78

50 1.50

50…..60 1.40

100…..120 1.30

150…..180 1.20

Qsp l/om,zi 60.00 83.01 100.00

1.00

Kzi 1.4 1.34 1.3


Tip Clima

Qsp calcul

l/om,ziKzi calcul


URBAN

Calcul Kor


Calcul Kzi

EPTISA ROMANIA SRL





Respectand terminologia Asociatiei Internationale a Apei (IWA) calculul acestei balante cuantifica volumul

de apa intrat in sistem, consumul autorizat (facturat si nefacturat, masurat si nemasurat) si pierderile de

apa (aparente si reale). Aceasta metodologie are ca scop determinarea NRW (apa din care nu se obtin

venituri) ca indicator in determinatea performantei unui sistem de alimentare cu apa; se exprima ca

procent din apa produsa si este util in monitorizarea in timp a efectelor pe care le produc, asupra

eficientei, interventiile aduse in sistemului de alimentare.

NRW = [(Volum introdus in sistem – Apa vanduta) / Volum introdus in sistem] x 100

Tabel 3.27 Componentele balantei apei

In acceptiunea IWA, termenul de apa produsa sau apa introdusa in sistem se refera la cantitatea de apa introdusa in retelele

de transport si distributie, deci apa tratata care pleaca din statiile de tratare si nu apa captata.

1. Volum introdus

in sistem

QSIV

2.Consum

autorizat

QR

2.1 Consum

facturat

QB

Consum facturat contorizat

4. Apa vanduta

Consum facturat necontorizat

2.2 Consum

nefacturat

QNB

Consum nefacturat contorizat

5. Apa din care nu se

obtin venituri

(NRW)

Consum nefacturat contorizat

3. Pierderi de

apa

QL

3.1 Pierderi

aparente

QAL

Consum neautorizat

Erori aparate masura

3.2 Pierderi

reale

QRL

Exfiltratii si deversari

rezervoare

Pierderi pe conductele de

transp. si distributie

Pierderi la bransamente

EPTISA ROMANIA SRL





DEFINITII SI EXPLICATII:

A. Volum introdus in sistem - reprezinta apa tratata care este livrata in sistemului de

alimentare. Este cea mai importanta componenta motiv pentru care acuratetea apometrelor ce

masoara acest volum trebuie verificata cu regularitate.

B. Consumul autorizat - este dat de consumul de apa facturat masurat si nemasurat pe

tipuri de utilizatori si reprezinta volumul de apa care a fost utilizat in mod eficient.

In functie de metodele analitice, consumul poate fi clasificat in functie de urmatoarele grupuri:

cunoscut sau necunoscut

autorizat sau neautorizat

masurat sau estimat

facturat sau nefacturat

generator sau negenerator de venit.

B1. Consumul autorizat facturat:

- este volumul de apa facturat masurat si nemasurat pe tipuri de utilizatori.

B1.1. Consum facturat masurat:

- este volumul de apa facturat masurat de apometre pe tipuri de utilizatori. ( asociatii, case, agenti

economici)

B1.2. Consum facturat nemasurat:

- este volumul de apa facturat pentru utilizatorii care nu detin aparate de masura; volumul estimat

cand apometrele nu sunt functionale

B.2 Consumul autorizat nefacturat:

45%

55% - consum facturat

- consum nefacturat

- consum nefacturat

EPTISA ROMANIA SRL





- este volumul de apa folosita din hidrantii publici pentru incendii, apa pe care operatorul o asigura

gratuit (daca este cazul), volumul de apa folosit la spalarea conductelor, volumul de apa pierdut în timpul

reparatiilor.

- consum înregistrat în balanta ca fiind nefacturat masurat sau nemasurat, dupa caz.

C. Pierderi de apa

- reprezinta suma dintre pierderile aparente si cele reale

C.1 Pierderile aparente:

- reprezinta suma dintre consumul neautorizat si cantitatea de apa pierduta rezultata din inregistrarea

inexacta a aparatelor de masura

C.1.1. Consumul neautorizat: - este generat de furt si utilizari ilegale.

C.1.2. Erori ale aparatelor de masura:

- este cantitatea de apa care se pierde datorita erorii aparatelor de masurare.

C.2 Pierderi reale:

- reprezinta cantitatea de apa pierduta prin exfiltratii si deversari la rezervoarele de stocare a apei,

pierderile pe conductele de transport si distributie, pierderi la bransamentele clientilor.

C.2.1. Exfiltratii si deversari la rezervoare:

- cantitatea de apa pierduta la rezervoare poate fi în general masurata prin izolarea rezervorului si prin

masurarea nivelului apei. ...................................................................

C.2.2. Pierderi pe conductele de transport si distributie

- in cazul în care nu pot fi determinate prin masuratori, vor rezulta din inchiderea balantei

C.2.3. Pierderi la bransamente - aceasta valoare este de obicei rezultatul balantei si poate fi

verificat utilizand abordarea de jos in sus.

D. Apa vanduta:

- este apa din care se obtin venituri, este data de volumul de apa facturat, masurat si nemasurat

E. Apa din care nu se obtin venituri:

- este diferenta dintre apa intrata în sistem si consumul facturat autorizat

Calculul indicelui pierderilor infrastructurii (ILI), alti indicatori

Acest indice recomandat de IWA si de AWWA este in prezent adoptat tari precum Germania, SUA,

Australia, Africa de Sud si Romania. ILI este o unitare de masura care determina gradul de administrare a

unei retele de distributie in raport cu controlul pierderilor reale la o presiune de operare data.

Este definit ca fiind raportul dintre Volumului Anual Curent al Pierderilor Reale (CARL) si Pierderile

Reale Anuale Inevitabile (UARL).

ILI =

unde:

CARL – reprezinta pierderile reale anuale (m3/an)

UARL – pierderile anuale inevitabile (m3/an)

ILI - este definit ca un raport adimensional si indica nivelul scurgerilor comparativ cu cel mai bun nivel ce

se poate obtine cu tehnologia actuala pentru acel sistem.

Pentru stabilirea CARL si UARL si apoi a indicelui ILI, este necesara detinerea urmatoarelor date

ale sistemului:

EPTISA ROMANIA SRL





- QB: consum autorizat facturat - QNB: consum autorizat nefacturat - QL: volumul pierderilor de apa (m3/an) QRL + QAL - QRL: pierderi reale (m3/an) - QAL: pierderi aparente (m3/an) - QSIV:volum intrat in sistem (m3/an) - QR: debit inregistrat (m3/an) QB + QNB - Cn: numarul de bransamente - Ln: lungime totala a retelei (km) - Lc: lungime totala a bransamentelor (km) - Pm: presiunea medie in retea (metri inaltime de pompare) - QS: debit furnizat (m3/an) QR + QAL - T: numarul de ore aferent alimentarii cu apa in timpul zilei (ore/zi)

Formula pentru CARL este:

CARL = QRL/Cn (m3/an/bransament)

Formula pentru UARL este:

UARL = [(A x Ln) + (B x Cn) + (C x Lc)]xPm (litri/zi)

Pentru calcularea lui ILI, CARL si UARL trebuie sa fie transformate in unitati de masura

comparabile, respectiv litri pe zi pe bransament.

A, B si C sunt constante obtinute din rezultatele unui studiu international asupra retelelor de apa.

A = 18, B= 0,8 si C = 25.

in cazul in care apa nu este furnizata timp de 24 de ore, UARL se reduce proportional cu orele de

alimentare.

Asociatia Mondiala a Apei (IWA) clasifica sistemele centralizate de alimentare cu apa in trei mari

categorii dupa cum urmeaza:

1. Domeniu ILI = 1.0....3.0.

2. Domeniu ILI = 3....5

3. Domeniu ILI = 5....8

Studii intreprinse de Institutul Bancii Mondiale si WL Task Force – IWA au condus la propunerea

unui sistem de criterii de performanta conform cu tabelul urmator:

EPTISA ROMANIA SRL





Institutul Bancii Mondiale (WBI) a introdus o matrice a interventiilor considerate importante pentru

diferite nivele ale lui ILI. Tabelul de mai jos rezuma interventiile recomandate.

Strategii recomandate pentru diferite nivele ale ILI

CATEGORIA TARI

DEZVOLTATE

TARI ÎN CURS

DE

DEZVOLTARE

DESCRIEREA GENERALA A CATEGORIILOR DE

PERFORMANTA ALE MANAGEMENTULUI

PIERDERILOR REALE PENTRU TARILE DEZVOLTATE

SI ÎN CURS DE DEZVOLTARE

Intervalul ILI Intervalul ILI

A Mai mic de 2 Mai mic de 4

Viitoarele reduceri ale pierderilor pot fi nerentabile din

punct de vedere economic exceptand situatiile cand

sunt inregistrate lipsuri; o analiza atenta este

necesara pentru identificarea imbunatatirii raportului

cost-eficienta

B 2 pana la < 4 4 pana la < 8

Potential pentru imbunatatiri insemnate; ia in

considerara managementul presiunii, practicile de

control activ ale pierderilor mai performante si o mai

buna intretinere a retelei

C 4 pana la < 8 8 pana la < 16

Lipsa datelor cu privire la pierderi; tolerabil doar daca

apa este din abundenta si este ieftina; chiar si atunci

trebuie analizat nivelul si natura pierderilor si

intensificarea eforturilor de reducere a acestora

D 8 sau mai

mult 16 sau mai mult

Folosirea ineficienta a resurselor. Programele de

reducere a pierderilor sunt imperative si de prioritate

maxima

Pentru fiecare categorie, WBI furnizeaza de asemenea unele interventii recomandate si acestea

sunt prezentate în urmatorul tabel:

EPTISA ROMANIA SRL





Interventii recomandate pentru fiecare dintre strategiile identificate

RECOMANDARILE WBI PENTRU FIECARE CATEGORIE A B C D

Investigarea optiunilor de management al presiunii Da Da Da

Investigarea vitezei si calitatii reparatiilor Da Da Da

Verificarea din punct de vedere economic a frecventei interventiilor Da Da

Introducerea/imbunatirea controlului activ al pierderilor Da Da Da

Identificarea optiunilor pentru imbunatatirea mentenantei Da Da

Evaluarea Nivelului Economic al Pierderilor Da Da

Revizuirea frecventelor deflagratiilor

Da Da

Plan de 5 ani pentru atingerea unui nivel inferior Da Da

Revizuirea cu atentie a tuturor activitatilor este fundamentala Da

Analiza ILI arata ca retelele de alimentare cu apa se incadra in una dina ceste categorii. Analiza

indicelui ILI indica faptul ca un program de reducere al pierderilor este imperativ si de maxima prioritate

pentru toate cele patru sisteme analizate.

Pierderi in retea pe km (LKM)

Este un indicator de performanta necesar in evaluarea unui sistem de alimentare, exprima starea

tehnica a unei retele si se stabileste in baza urmatoarei formule:

LKN = QRL/Ln (m3//an/km)

EPTISA ROMANIA SRL





3.4.5.1 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare RESITA

Apa neprofitabila

Consum neautorizat 6577949.00

38610 mc/luna

mc/an 61.85%

Pierderi aparente

391454 Erori de citire si

manipulare a datelormc/an

352845

mc/luna

Pierderi reale

Volum de apa intrat in

sistem

873419

mc/an Consum necontorizat

nefacturat10635661

mc/an 851900

Pierderi Totale

5704530

mc/an

5313076

mc/an Pierderi recuperabile

5196928

mc/an


facturat

Consum contorizat

nefacturat

Consum autorizat

nefacturat

21519

mc/an

mc/an

4931131

mc/an

Pierderi inevitabile

116148

mc/an

ANULBALANTA APEI - RESITA

2012

Consum contorizat

facturat

3943311

38.15%

114401

mc/an Apa profitabila

Consum autorizat facturat 4057712

4057712 mc/luna

Consum Autorizat mc/an

EPTISA ROMANIA SRL





Calculul pierderilor reale inevitabile UARL

Componenta Pierderi de fond

Pierderi raportate

Pierderi neraportate

Coeficienti pierderi (l/km/zi/ mcA)

18.00 0.80 25.00

l/s mc/zi mc/an

Retea 9.60 5.80 2.60 1.14 98.47 35941.19

Conexiuni 0.60 0.04 0.16 2.17 187.52 68443.34

Conducte de serviciu 16.00 1.90 7.10 0.37 32.23 11763.70

TOTAL (mc/an) 116148.22

Indicele de pierderi al infrastructurii ILI

Detalii Valoare U.M

Cerinta de apa 10635661 mc/an

Consum autorizat 4931131.00 mc/an

Total pierderi de apa 5704530.00 mc/an

Pierderi aparente 391454.22 mc/an

Pierderi aparente - raportat la total pierderi 6.86 %

Pierderi anuale reale CARL 5313075.78 mc/an

Pierderi reale anuale inevitabile UARL 116148.22 mc/an

Indicele de pierderi al infrastructurii ILI 45.74

Indice Economic de Pierderi ELI=EI*LI 14.16

Indicele Economic EI =

1.5

1

0.5

Indice de Pierderi LI=LKN/3600 9.44

Pierderi pe km LKN =QRL/Ln = 33992.81 mc/an/km

EPTISA ROMANIA SRL





3.4.5.2 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare CARANSEBES

ANULBALANTA APEI - CARANSEBES

2012

Consum contorizat

facturat

878930

38.33%

350557



1229487 mc/luna


1354889

mc/an


facturat

Consum contorizat

nefacturat

Consum autorizat

nefacturat

0

mc/an

mc/an


sistem

125402


nefacturat3207551

mc/an 125402

Pierderi Totale

1852662

mc/an

1733232


1698553

mc/an

Apa neprofitabila


17061 mc/luna

mc/an 61.67%

Pierderi aparente



102369

mc/luna

Pierderi reale


34679

mc/an

EPTISA ROMANIA SRL







Pierderi raportate



18.00 0.80 25.00

l/s mc/zi mc/an

Retea 9.60 5.80 2.60 0.38 32.86 11993.54

Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.67 57.65 21041.52


TOTAL (mc/an) 34678.92


Detalii Valoare U.M











1.5

1

0.5



EPTISA ROMANIA SRL





3.4.5.3 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare OTELU ROSU

Apa neprofitabila


10522 mc/an

mc/an 58.36%

Pierderi aparente



48482

mc/luna

Pierderi reale


23676

mc/an


sistem

88154


nefacturat1339072

mc/an 88154

Pierderi Totale

693370

mc/an

634366


610690

mc/an

mc/an


facturat

Consum contorizat

nefacturat

Consum autorizat

nefacturat

0

mc/an

mc/an

557548

557548 mc/luna


645702

ANULBALANTA APEI - OTELU ROSU

2012

Consum contorizat

facturat

477003

41.64%

80545


Consum autorizat facturat

EPTISA ROMANIA SRL







Pierderi raportate



18.00 0.80 25.00

l/s mc/zi mc/an

Retea 9.60 5.80 2.60 0.21 18.22 6648.84

Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.49 42.65 15567.69




Detalii Valoare U.M











1.5

1

0.5



EPTISA ROMANIA SRL





3.4.5.4 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare BOCSA

ANULBALANTA APEI - BOCSA

2012

Consum contorizat

facturat

32184

52.17%

504217



536401 mc/luna


537601

mc/an


facturat

Consum contorizat

nefacturat

Consum autorizat

nefacturat

0

mc/an

mc/an


sistem

1200


nefacturat1028147

mc/an 1200

Pierderi Totale

490546

mc/an

477346


456157

mc/an

Apa neprofitabila


6000 mc/an

mc/an 47.83%

Pierderi aparente



7200

mc/luna

Pierderi reale


21189

mc/an


EPTISA ROMANIA SRL






Pierderi raportate



18.00 0.80 25.00

l/s mc/zi mc/an

Retea 9.60 5.80 2.60 0.25 21.74 7935.25

Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.38 33.20 12118.00




Detalii Valoare U.M











1.5

1

0.5



EPTISA ROMANIA SRL





3.4.5.5 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare MOLDOVA NOUA

Pierderi Totale

Apa neprofitabila

37.11%

9232

mc/an

Pierderi recuperabile

110995

mc/luna

Erori de citire si

manipulare a datelor

mc/an

Pierderi aparente

155786.62

263995

mc/an

Pierderi reale

120228

mc/luna

13894

mc/luna

mc/an


16791

mc/an

138995



facturat

Consum autorizat

nefacturat

0

mc/an

mc/an

Consum contorizat

nefacturat

16791

263995

10928

Consum neautorizat

mc/an


sistem


419782

ANUL

2012

18768

mc/an

253067

Consum necontorizat

nefacturat


280786

BALANTA APEI - MOLDOVA NOUA

Consum contorizat

facturat

4873

62.89%

mc/an

mc/an

EPTISA ROMANIA SRL







Pierderi raportate



18.00 0.80 25.00

l/s mc/zi mc/an

Retea 9.60 5.80 2.60 0.10 9.00 3285.00

Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.17 14.69 5361.12




Detalii Valoare U.M











1.5

1

0.5



EPTISA ROMANIA SRL





3.4.5.6 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare ORAVITA

mc/an


sistem


457199

ANUL

2012

20492

mc/an

268291

Consum necontorizat

nefacturat


327238

BALANTA APEI - ORAVITA

Consum contorizat

facturat

4232

67.57%

mc/an

308950

40659

Consum neautorizat

mc/an


18288

mc/an

129961



facturat

Consum autorizat

nefacturat

0

mc/an

mc/an

Consum contorizat

nefacturat

18288

mc/luna

16261

mc/luna

mc/an

308950

mc/an

Pierderi reale

109468

Pierderi Totale

Apa neprofitabila

32.43%

21268

mc/an

Pierderi recuperabile

88201

mc/luna

Erori de citire si

manipulare a datelor

mc/an

Pierderi aparente

148248.60

EPTISA ROMANIA SRL







Pierderi raportate



18.00 0.80 25.00

l/s mc/zi mc/an

Retea 9.60 5.80 2.60 0.28 24.30 8869.50

Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.36 31.06 11335.44




Detalii Valoare U.M











1.5

1

0.5



EPTISA ROMANIA SRL





3.4.5.7 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare ANINA

Apa neprofitabila


41125 mc/luna

mc/an 51.71%

Pierderi aparente



20750

mc/luna

Pierderi reale


27476

mc/an


sistem

4320


nefacturat494121

mc/an 4320

Pierderi Totale

251176

mc/an

189301


161824

mc/an

mc/an


facturat

Consum contorizat

nefacturat

Consum autorizat

nefacturat

0

mc/an

mc/an

238625

238625 mc/luna


242945

ANULBALANTA APEI - ANINA

2012

Consum contorizat

facturat

217149

48.29%

21476



EPTISA ROMANIA SRL







Pierderi raportate



18.00 0.80 25.00

l/s mc/zi mc/an

Retea 9.60 5.80 2.60 0.28 24.30 8869.50

Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.54 46.61 17011.92




Detalii Valoare U.M











1.5

1

0.5



EPTISA ROMANIA SRL





3.4.5.8 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare BAILE HERCULANE

ANULBALANTA APEI - BAILE HERCULANE

2012

Consum contorizat

facturat

357186

35.81%

48707



405893 mc/luna



facturat

Consum contorizat

nefacturat

Consum autorizat

nefacturat

0

mc/an

mc/an


561309

mc/an

441314

mc/an


29193

mc/an


sistem

35421


nefacturat1133445

mc/an 35421

Pierderi Totale

692131

mc/an

590503

Apa neprofitabila


66333 mc/luna

mc/an 64.19%

Pierderi aparente



35295

mc/luna

Pierderi reale

EPTISA ROMANIA SRL







Pierderi raportate



18.00 0.80 25.00

l/s mc/zi mc/an

Retea 9.60 5.80 2.60 0.22 19.11 6976.68

Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.60 51.94 18958.10




Detalii Valoare U.M











1.5

1

0.5



EPTISA ROMANIA SRL





3.4.6 Proiectia cerintei de apa

Consumul de apa (la fel ca si producerea de apa uzata) depinde de un numar de parametri care se vor schimba in anii urmatori:

Evolutia populatiei va fi usor descrescatoare, conform previziunilor oficiale.

Cresterea consumatorilor non-casnici este considerata pozitiva pentru agentii economici si negativa pentru consumatorii publici

Introducerea tarifelor care sa acopere costurile si cresterea ratei de contorizare

Reabilitarea retelelor va contribui semnificativ la reducerea pierderilor de apa in sistemele de distributie si infiltrati mai reduse in sistemele de colectare a apelor uzate

Cresterea procentului de deservire

Tabel 3.28 CENTRALIZATOR - Proiectia cerintei de apa Judetul Caras Severin

PPooppuullaattiiaa ccoonneeccttaattaa llaa SSiisstteemmuull ddee AAlliimmeennttaarree ccuu AAppaa // PPrrooggnnoozzaa cceerriinntteeii ddee aappaa

Componenta 2012 2015 2019 2030 2035 2043

Populatia

totala

Populatia totala Judetul Caras Severin nr. 295580 286869 275651 246985 229254 203488

Aglomerari mai mari de 10000 PE urban nr. 131167 127151 121987 109156 101262 89802

rural nr. 3143 3047 2923 2616 2427 2152

Aglomerari intre 2000 si 10000 PE urban nr. 21542 20883 20035 17928 16634 14750

rural nr. 18789 18257 17573 15770 14649 13015

Aglomerari mai mici de 2000PE rural nr. 120940 117531 113134 101515 94281 83769

Populatia conectata

Populatia conectata Judetul Caras Severin nr. 182780 223428 256229 246985 229254 203488

% 61.84 77.88 92.95 100.00 100.00 100.00

Aglomerari mai mari de 10000 PE

urban nr. 118683 127151 121987 109156 101262 89802

% 90.48 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00

rural nr. 2196 3047 2923 2616 2427 2152

% 69.87 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00

Populatia aglomerari intre 2000 si 10000 PE

urban nr. 17632 20883 20035 17928 16634 14750

% 81.85 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00

rural nr. 4769 8689 17573 15770 14649 13015

% 25.38 47.59 100.00 100.00 100.00 100.00

Populatia aglomerari mai mici de 2000PE

rural nr. 39499 63658 93712 91363 84853 75392

% 32.66 54.16 82.83 90.00 90.00 90.00

EPTISA ROMANIA SRL





PPooppuullaattiiaa ccoonneeccttaattaa llaa SSiisstteemmuull ddee AAlliimmeennttaarree ccuu AAppaa // PPrrooggnnoozzaa cceerriinntteeii ddee aappaa

Componenta 2012 2015 2019 2030 2035 2043

Consumul de apa

Total consum Judetul Caras Severin mc/an 9120691 10441286 11800012 12031780 11790073 11417435


urban casnic mc/an 4407819 4686170 4646606 4492168 4316080 4048475

noncasnic mc/an 2143151 2152426 2177766 2276066 2321561 2386941

rural casnic mc/an 62742 85361 84624 81843 78638 73759

noncasnic mc/an 30875 31289 32516 36403 38165 41610

Aglomerari intre 2000 si 10000 PE

urban casnic mc/an 547659 647715 642249 620910 596656 559621

noncasnic mc/an 393978 394836 400088 415516 422598 432801

rural

casnic mc/an 125210 225453 470476 456165 438874 412416

noncasnic mc/an 48757 76435 134365 147977 154087 159845

Aglomerari mai mici de

2000PE rural

casnic mc/an 1057099 1704748 2593730 2732060 2627960 2469648

noncasnic mc/an 303402 436853 617591 772672 795454 832319

Pierderi de apa

Total pierderi de apa Judetul Caras Severin

mc/an 11774890 10271773 5115487 5569153 5710041 5939520

% 56.40 49.70 30.32 31.72 32.71 34.29

Aglomerari mai mari de 10000 PE mc/an 9985070 8553009 3476147 3662717 3747522 3883209

Aglomerari intre 2000 si 10000 PE mc/an 1421164 1117536 695224 743170 764695 802584

Aglomerari mai mici de 2000PE mc/an 368656 601228 944115 1163265 1197825 1253727

Cerinta de apa

Total cerinta de apa Judetul Caras Severin

mc/an 20878178 20669588 16871840 17557637 17457695 17319093

Aglomerari mai mari de 10000 PE mc/an 16624083 15495000 10404290 10536006 10489088 10421741

Aglomerari intre 2000 si 10000 PE mc/an 2524937 2431759 2312113 2353633 2347368 2341659

Aglomerari mai mici de 2000PE mc/an 1729157 2742829 4155437 4667997 4621239 4555693

EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.29 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa RESITA

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043cap 71568 69376 66558 59560 51257 49001

Total populatie urbana nr. 69657 67523 64781 57968 49887 47691

Populatie urbana conectata nr. 66090 67523 64781 57968 49887 47691

Grad de bransare % 94.88 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00

Consum specific urban l/om,zi 106.05 106.12 109.68 118.49 127.10 129.80

Qzi med urban l/s 81.12 82.93 82.23 79.50 73.39 71.65

Qzi max urban l/s 111.12 113.60 112.64 108.90 100.52 98.14

Qor max urban l/s 141.46 144.62 143.40 138.64 127.97 124.94

Total bransamente nr. 941 954 972 1020 1065 1074

Bransamente - Institutii nr. 159 161 163 168 173 175

Bransamente - Companii nr. 782 794 809 852 891 899

Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00

Consum specific - INSTITUTII l/bransament,zi 6257.71 6164.32 6054.10 5845.54 5672.53 5621.63

Qzi med urban l/s 11.51 11.45 11.39 11.38 11.37 11.38

Qzi max urban l/s 15.77 15.69 15.60 15.58 15.58 15.58

Qor max urban l/s 20.08 19.97 19.86 19.84 19.84 19.84

Consum specific - COMPANII l/bransament,zi 3747.99 3725.55 3718.08 3759.19 3796.95 3808.35

Qzi med urban l/s 33.92 34.22 34.82 37.08 39.17 39.63

Qzi max urban l/s 46.46 46.87 47.70 50.79 53.66 54.29

Qor max urban l/s 59.15 59.67 60.73 64.66 68.31 69.11

Total populatie rurala nr. 1912 1853 1777 1592 1370 1310

Populatie rurala conectata nr. 1435 1853 1777 1592 1370 1310

Grad de bransare % 75.04 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00

Consum specific rural l/om,zi 80.44 80.49 83.19 89.88 96.41 98.46

Qzi med rural l/s 1.34 1.73 1.71 1.66 1.53 1.49

Qzi max rural l/s 2.16 2.79 2.77 2.68 2.47 2.42

Qor max rural l/s 6.34 8.20 8.13 7.87 7.26 7.09




Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med rural l/s 0.27 0.28 0.29 0.32 0.35 0.36

Qzi max rural l/s 0.43 0.45 0.46 0.52 0.57 0.58

Qor max rural l/s 1.27 1.31 1.36 1.52 1.66 1.71


Qzi med rural l/s 0.51 0.52 0.53 0.60 0.65 0.68

Qzi max rural l/s 0.83 0.84 0.86 0.96 1.06 1.10

Qor max rural l/s 2.44 2.46 2.54 2.83 3.11 3.23

71568 procent % 71568 69376 66558 59560 51257 49001

69657 97.33 69657 67523 64781 57968 49887 47691

1426 1.99 1426 1382 1326 1186 1021 976

486 0.68 486 471 451 406 349 334

RESITA

CONSUM NONCASNIC

RURAL

Sistemul de alimentare cu apa

RESITA

Populatie totala in aglomerare

CONSUM CASNIC

URBAN

CONSUM NONCASNIC

URBAN

RURAL

Calnic

Terova

Total general

Resita

CONSUM CASNIC

An

mc/zi 11117.02 11329.17 11316.59 11277.95 10926.70 10816.65

mc/zi 15273.08 15572.34 15555.38 15503.33 15021.33 14870.59

mc/h 830.66 850.44 849.65 847.29 821.33 813.33

l/om,zi 105.51 105.43 108.97 117.73 126.28 128.97

l/bransament,zi 4137.60 4101.72 4074.49 4066.81 4064.29 4064.57

mc/an 6577949.0 5694428.6 2184276.5 2304374.4 2413554.3 2446308.3

% 61.85 57.93 34.59 35.89 37.70 38.26

mc/zi 29138.80 26930.34 17300.91 17591.31 17539.18 17518.87

mc/zi 33294.86 31173.52 21539.69 21816.69 21633.81 21572.80

mc/h 1581.57 1500.49 1099.00 1110.35 1096.85 1092.59

PIERDERI DE APA

CERINTA DE APA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

CONSUMUL DE APA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Q specific casnic

Q specific noncasnic

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 128.67 131.12 130.98 130.53 126.47 125.19

mc/an 4057712 4135146 4130557 4116453 3988247 3948079

Pierderi reale recuperabile mc/an 5196928 4560142 1248014 1305214 1357215 1372815

Pierderi inevitabile mc/an 116148 130217 133007 140681 147657 149750

Pierderi aparente mc/an 391454 305334 244267 261061 276328 280908

Consum autorizat nefacturat mc/an 873419 698735 558988 597419 632355 642836

TOTAL NRW mc/an 6,577,949 5,694,429 2,184,276 2,304,374 2,413,554 2,446,308

Pierderi/ Productie % 61.85 57.93 34.59 35.89 37.70 38.26

Productia de apa mc/an 10,635,661 9,829,574 6,314,833 6,420,827 6,401,801 6,394,387

ANUL

Consumul mediu

Proiectia nivelului

NRW

RESITA

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

1 2 3 4 5 6

Consumul mediu

TOTAL NRW

Productia de apa

Tabel 3.30 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa CARANSEBES

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043cap 24689 23933 22961 20546 17682 16905



Grad de bransare % 92.04 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 27.07 28.49 28.25 27.31 25.21 24.61

Qzi max urban l/s 37.50 39.47 39.14 37.84 34.93 34.10

Qor max urban l/s 70.00 73.68 73.05 70.63 65.19 63.66




Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 4.03 4.01 4.00 4.01 4.01 4.00

Qzi max urban l/s 5.59 5.56 5.54 5.56 5.56 5.54

Qor max urban l/s 10.43 10.38 10.35 10.37 10.38 10.35


Qzi med urban l/s 7.88 7.92 8.05 8.44 8.79 8.87

Qzi max urban l/s 10.92 10.97 11.16 11.69 12.18 12.28

Qor max urban l/s 20.39 20.47 20.83 21.81 22.73 22.93

24689 procent % 24689 23933 22961 20546 17682 16905

24185 97.96 24185 23444 22492 20126 17321 16559

504 2.04 504 489 469 420 361 346

mc/zi 3368.46 3492.19 3482.25 3434.89 3284.37 3238.52

mc/zi 4666.68 4838.10 4824.33 4758.72 4550.18 4486.67

mc/h 362.96 376.29 375.22 370.12 353.90 348.96

l/om,zi 102.92 102.85 106.30 114.84 123.18 125.80

l/bransament,zi 3664.62 3631.59 3621.80 3609.44 3599.58 3596.90

mc/an 1978064 1836948 678002 708781 736763 745157

% 61.67 59.04 34.79 36.12 38.06 38.66

mc/zi 8787.81 8524.92 5339.79 5376.76 5302.89 5280.05

mc/zi 10086.04 9870.84 6681.87 6700.59 6568.71 6528.20

mc/h 588.77 585.99 452.62 451.03 438.01 434.02

Total general

Caransebes

Jupa

CONSUM NONCASNIC

URBAN

CARANSEBES

An


CARANSEBES

Populatie totala in aria de deservire

CONSUM CASNIC

URBAN

PIERDERI DE APA

CERINTA DE APA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

CONSUMUL DE APA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Q specific casnic


EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 38.99 40.42 40.30 39.76 38.01 37.48

mc/an 1229487 1274649 1271021 1253736 1198793 1182061





TOTAL NRW mc/an 1,978,064 1,836,948 678,002 708,781 736,763 745,157


Productia de apa mc/an 3,207,551 3,111,597 1,949,023 1,962,517 1,935,556 1,927,219

Proiectia nivelului

NRW

CARANSEBES

Consumul mediu

ANUL

Tabel 3.31 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa BOCSA

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043cap 15842 15357 14733 13183 11344 10844



Grad de bransare % 81.74 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 13.80 16.36 16.22 15.68 14.47 14.13

Qzi max urban l/s 18.22 21.59 21.41 20.70 19.10 18.65

Qor max urban l/s 34.28 40.63 40.29 38.95 35.95 35.09




Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 0.57 0.57 0.56 0.57 0.57 0.57

Qzi max urban l/s 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75

Qor max urban l/s 1.41 1.41 1.40 1.41 1.41 1.40


Qzi med urban l/s 2.63 2.65 2.69 2.82 2.94 2.96

Qzi max urban l/s 3.48 3.49 3.55 3.72 3.87 3.91

Qor max urban l/s 6.54 6.57 6.68 7.00 7.29 7.36

15842 procent % 15842 15357 14733 13183 11344 10844

15842 100.00 15842 15357 14733 13183 11344 10844

mc/zi 1469.59 1690.97 1682.81 1647.28 1553.23 1525.71

mc/zi 1939.48 2231.64 2220.87 2173.99 2049.86 2013.54

mc/h 152.07 174.98 174.14 170.46 160.73 157.88

l/om,zi 92.10 92.04 95.13 102.78 110.24 112.59

l/bransament,zi 1591.09 1579.03 1579.81 1585.33 1590.74 1592.44

mc/an 491746.2 480799.1 157900.1 165152.8 171746.2 173724.3

% 47.83 43.79 20.45 21.55 23.25 23.78

mc/zi 2816.84 3008.23 2115.41 2099.76 2023.77 2001.66

mc/zi 3286.73 3548.90 2653.48 2626.46 2520.40 2489.49

mc/h 208.21 229.87 192.16 189.32 180.34 177.71

BOCSA

An


BOCSA


CONSUM CASNIC

URBAN

CONSUM NONCASNIC

URBAN

Total general

Bocsa

Q zi maxim

Q orar maxim

PIERDERI DE APA

CERINTA DE APA

Q zi mediu

CONSUMUL DE APA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Q specific casnic


0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Consumul mediu

TOTAL NRW

Productia de apa

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 17.01 19.57 19.48 19.07 17.98 17.66

mc/an 536401 617204 614226 601258 566929 556883





TOTAL NRW mc/an 491,746 480,799 157,900 165,153 171,746 173,724


Productia de apa mc/an 1,028,147 1,098,003 772,126 766,411 738,676 730,607

ANUL

Proiectia nivelului

NRW

BOCSA

Consumul mediu

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Consumul mediu

TOTAL NRW

Productia de apa

EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.32 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa OTELU ROSU

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043cap 10134 9825 9426 8435 7259 6940



Grad de bransare % 94.14 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 10.88 11.22 11.13 10.76 9.93 9.70

Qzi max urban l/s 14.92 15.39 15.26 14.75 13.62 13.29

Qor max urban l/s 35.12 36.21 35.91 34.71 32.05 31.29




Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 1.62 1.61 1.60 1.60 1.60 1.60

Qzi max urban l/s 2.21 2.20 2.19 2.19 2.19 2.19

Qor max urban l/s 5.21 5.18 5.15 5.15 5.15 5.15


Qzi med urban l/s 4.49 4.53 4.61 4.91 5.19 5.24

Qzi max urban l/s 6.15 6.21 6.32 6.73 7.11 7.19

Qor max urban l/s 14.48 14.61 14.87 15.84 16.74 16.92



Grad de bransare % 83.52 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med rural l/s 0.52 0.61 0.60 0.58 0.54 0.53

Qzi max rural l/s 0.85 0.99 0.98 0.95 0.88 0.86

Qor max rural l/s 2.55 2.96 2.93 2.84 2.62 2.56




Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med rural l/s 0.05 0.04 0.05 0.05 0.05 0.06

Qzi max rural l/s 0.07 0.07 0.07 0.08 0.08 0.10

Qor max rural l/s 0.22 0.22 0.22 0.24 0.25 0.30


Qzi med rural l/s 0.11 0.11 0.11 0.13 0.14 0.15

Qzi max rural l/s 0.17 0.17 0.18 0.20 0.23 0.24

Qor max rural l/s 0.51 0.51 0.54 0.61 0.68 0.73

10134 procent % 10134 9825 9426 8435 7259 6940

9441 93.16 9441 9153 8782 7858 6763 6465

693 6.84 693 672 644 577 496 475

mc/zi 1526.00 1565.25 1563.37 1557.21 1507.40 1492.51

mc/zi 2106.94 2162.58 2160.01 2151.55 2082.65 2062.39

mc/h 209.13 214.90 214.65 213.82 206.96 205.00

l/om,zi 104.12 104.05 107.54 116.18 124.62 127.27

l/bransament,zi 3915.48 3882.32 3855.63 3846.57 3842.83 3840.19

mc/an 781524.1 405800.5 318241.9 339272.2 358390.7 364126.3

% 58.39 41.53 35.80 37.38 39.44 40.06

mc/zi 3667.17 2677.03 2435.27 2486.72 2489.30 2490.11

mc/zi 4248.10 3274.36 3031.91 3081.07 3064.54 3060.00

mc/h 298.35 261.23 250.98 252.55 247.87 246.57

CONSUMUL DE APA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Q specific casnic


PIERDERI DE APA

CERINTA DE APA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

An


OTELU ROSU


CONSUM CASNIC

URBAN

CONSUM NONCASNIC

URBAN

CONSUM CASNIC

RURAL

CONSUM NONCASNIC

RURAL

Total general

Otelu Rosu

Ciresa

OTELU ROSU

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 17.66 18.12 18.09 18.02 17.45 17.27

mc/an 556992 571315 570632 568382 550203 544765





TOTAL NRW mc/an 781,524 405,801 318,242 339,272 358,391 364,126


Productia de apa mc/an 1,338,516 977,116 888,874 907,654 908,594 908,891

ANUL

Proiectia nivelului

NRW Otelu Rosu

Consumul mediu

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Consumul mediu

TOTAL NRW

Productia de apa

EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.33 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa ORAVITA

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043cap 10008 9701 9306 8330 7170 6854



Grad de bransare % 83.32 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 7.74 9.00 8.92 8.62 7.96 7.77

Qzi max urban l/s 10.29 11.97 11.86 11.47 10.59 10.34

Qor max urban l/s 24.50 28.49 28.25 27.31 25.21 24.61




Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 0.47 0.46 0.46 0.46 0.46 0.46

Qzi max urban l/s 0.62 0.62 0.61 0.61 0.61 0.62

Qor max urban l/s 1.48 1.47 1.46 1.46 1.46 1.47


Qzi med urban l/s 1.22 1.22 1.24 1.30 1.36 1.37

Qzi max urban l/s 1.62 1.63 1.66 1.73 1.80 1.82

Qor max urban l/s 3.86 3.88 3.94 4.12 4.29 4.34



Grad de bransare % 32.21 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med rural l/s 0.24 0.73 0.73 0.70 0.65 0.64

Qzi max rural l/s 0.40 1.21 1.20 1.17 1.08 1.05

Qor max rural l/s 1.18 3.56 3.53 3.42 3.16 3.09




Grad de bransare % 59.28 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med rural l/s 0.05 0.08 0.08 0.09 0.09 0.07

Qzi max rural l/s 0.08 0.13 0.13 0.14 0.15 0.11

Qor max rural l/s 0.23 0.38 0.39 0.42 0.44 0.32


Qzi med rural l/s 0.08 0.15 0.15 0.17 0.17 0.11

Qzi max rural l/s 0.14 0.24 0.26 0.27 0.29 0.18

Qor max rural l/s 0.40 0.72 0.75 0.80 0.85 0.54

10008 procent % 10008 9701 9306 8330 7170 6854

9049 90.41 9049 8772 8415 7530 6480 6194

604 6.03 604 585 561 503 433 415

356 3.56 356 344 330 297 257 245

mc/zi 814.02 922.95 917.94 897.26 844.50 829.68

mc/zi 1082.96 1227.87 1221.20 1193.69 1123.50 1103.79

mc/h 107.42 121.79 121.13 118.40 111.44 109.49

l/om,zi 87.85 87.79 90.74 98.03 105.15 107.39

l/bransament,zi 2063.35 2012.18 2006.68 2002.93 2000.14 2030.70

mc/an 388980.5 247839.4 167084.2 178025.2 187971.6 190955.5

% 55.73 40.30 31.38 33.24 35.80 36.76

mc/zi 1879.72 1601.97 1375.71 1385.00 1359.49 1352.85

mc/zi 2148.66 1906.88 1678.97 1681.43 1638.49 1626.95

mc/h 151.82 150.09 140.21 138.73 132.90 131.29

Q zi maxim

Q orar maxim

PIERDERI DE APA

CERINTA DE APA

Q zi mediu

CONSUMUL DE APA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Q specific casnic


Total general

Oravita

CONSUM CASNIC

RURAL

CONSUM NONCASNIC

RURAL

ORAVITABrosteni

Rachitova

CONSUM NONCASNIC

URBAN

AnPopulatie totala in aria de deservire

CONSUM CASNIC

URBAN


ORAVITA

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 9.80 11.64 11.58 11.34 10.69 10.41

mc/an 308950 367095 365337 357604 337134 328442





TOTAL NRW mc/an 388,980 247,839 167,084 178,025 187,972 190,955


Productia de apa mc/an 697,930 614,934 532,421 535,630 525,106 519,398

Proiectia nivelului

NRW

ORAVITA

Consumul mediu

ANUL

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Consumul mediu

TOTAL NRW

Productia de apa

EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.34 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa MOLDOVA NOUA

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043cap 12076 11707 11232 10048 8646 8264



Grad de bransare % 69.61 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 6.89 9.59 9.51 9.19 8.49 8.28

Qzi max urban l/s 9.41 13.10 12.99 12.55 11.59 11.31

Qor max urban l/s 20.80 28.95 28.70 27.75 25.61 25.00




Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16

Qzi max urban l/s 0.22 0.22 0.22 0.22 0.22 0.22

Qor max urban l/s 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49


Qzi med urban l/s 1.14 1.14 1.16 1.22 1.27 1.28

Qzi max urban l/s 1.55 1.56 1.59 1.66 1.73 1.75

Qor max urban l/s 3.44 3.45 3.51 3.68 3.83 3.86



Grad de bransare % 33.91 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med rural l/s 0.13 0.37 0.37 0.36 0.33 0.32

Qzi max rural l/s 0.22 0.62 0.62 0.60 0.55 0.54

Qor max rural l/s 0.64 1.84 1.83 1.76 1.63 1.59




Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med rural l/s 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03

Qzi max rural l/s 0.03 0.03 0.04 0.04 0.05 0.05

Qor max rural l/s 0.10 0.10 0.11 0.13 0.14 0.15


Qzi med rural l/s 0.03 0.03 0.03 0.04 0.04 0.04

Qzi max rural l/s 0.05 0.05 0.05 0.06 0.07 0.07

Qor max rural l/s 0.13 0.14 0.16 0.19 0.21 0.19

12076 procent % 12076 11707 11232 10048 8646 8264

8439 69.89 8439 8181 7848 7022 6042 5776

3099 25.66 3099 3004 2882 2579 2219 2121

538 4.45 538 522 502 447 385 367

mc/zi 708.01 941.58 936.18 913.59 856.78 840.40

mc/zi 966.66 1285.56 1278.19 1247.35 1169.78 1147.41

mc/h 89.03 118.40 117.72 114.88 107.73 105.67

l/om,zi 73.87 73.82 76.30 82.43 88.42 90.30

l/bransament,zi 1021.97 1014.21 1013.23 1017.00 1020.60 1024.06

mc/an 155786.6 135032.6 137726.9 145136.2 151871.9 153892.6

% 37.11 27.45 27.95 29.51 31.83 32.54

mc/zi 1134.82 1311.53 1313.52 1311.22 1272.87 1262.02

mc/zi 1393.47 1655.52 1655.53 1644.98 1585.87 1569.04

mc/h 106.81 133.81 133.44 131.44 125.07 123.24

CONSUM NONCASNIC

An


MOLDOVA NOUA


CONSUM CASNIC

CONSUM NONCASNIC

RURAL

RURAL

URBAN

CONSUM CASNIC

URBAN

MOLDOVA NOUA

Total general

Moldova Veche

Moldova Noua

Macesti


PIERDERI DE APA

CERINTA DE APA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

CONSUMUL DE APA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Q specific casnic

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 8.37 11.32 11.26 10.99 10.32 10.12

mc/an 263995 356931 355077 346651 325298 318998





TOTAL NRW mc/an 155,787 135,033 137,727 145,136 151,872 153,893



Proiectia nivelului

NRW

MOLDOVA NOUA

ANUL

Consumul mediu

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Consumul mediu

TOTAL NRW

Productia de apa

Tabel 3.35 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa BAILE HERCULANE

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043cap 5008 4855 4658 4168 3587 3430



Grad de bransare % 85.59 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 4.12 4.66 4.62 4.47 4.12 4.03

Qzi max urban l/s 5.53 6.26 6.20 6.00 5.54 5.41

Qor max urban l/s 14.69 16.63 16.49 15.94 14.71 14.37




Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 1.05 1.05 1.04 1.04 1.05 1.04

Qzi max urban l/s 1.41 1.40 1.40 1.40 1.40 1.40

Qor max urban l/s 3.75 3.73 3.72 3.72 3.73 3.72


Qzi med urban l/s 7.70 7.73 7.87 8.24 8.59 8.66

Qzi max urban l/s 10.34 10.38 10.56 11.06 11.53 11.63

Qor max urban l/s 27.47 27.59 28.06 29.40 30.63 30.89

5008 procent % 5008 4855 4658 4168 3587 3430

4490 89.65 4490 4352 4175 3736 3215 3074

518 10.35 518 503 483 432 372 356

mc/zi 1112.04 1161.18 1169.13 1188.35 1188.69 1186.38

mc/zi 1492.89 1558.87 1569.54 1595.35 1595.80 1592.70

mc/h 165.28 172.58 173.76 176.62 176.67 176.33

l/om,zi 83.01 82.95 85.73 92.62 99.35 101.47

l/bransament,zi 4975.29 4940.15 4948.21 4977.66 5005.44 5014.06

mc/an 727551.5 596131.0 244286.6 260584.2 275400.2 279844.9

% 64.19 58.45 36.41 37.53 38.83 39.26

mc/zi 3105.33 2794.41 1838.41 1902.28 1943.21 1953.08

mc/zi 3486.18 3192.10 2238.81 2309.28 2350.32 2359.40

mc/h 248.33 240.63 201.65 206.37 208.11 208.27Q orar maxim

PIERDERI DE APA

CERINTA DE APA

Q zi mediu

BAILE HERCULANE

Pecinisca

Total general

Q zi maxim

Baile Herculane

CONSUMUL DE APA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Q specific casnic


An


BAILE HERCULANE


CONSUM CASNIC

URBAN

CONSUM NONCASNIC

URBAN

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 12.87 13.44 13.53 13.75 13.76 13.73

mc/an 405893 423830 426731 433749 433872 433030





TOTAL NRW mc/an 727,552 596,131 244,287 260,584 275,400 279,845


Productia de apa mc/an 1,133,445 1,019,961 671,018 694,333 709,272 712,875

ANUL

Proiectia nivelului

NRW

BAILE HERCULANE

Consumul mediu

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Consumul mediu

TOTAL NRW

Productia de apa

Tabel 3.36 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa ANINA

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043cap 7485 7256 6962 6230 5363 5126



Grad de bransare % 77.58 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 5.51 6.88 6.83 6.60 6.09 5.95

Qzi max urban l/s 7.41 9.26 9.18 8.87 8.20 8.00

Qor max urban l/s 18.44 23.03 22.83 22.08 20.38 19.90




Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 0.93 0.92 0.92 0.92 0.92 0.92

Qzi max urban l/s 1.25 1.24 1.24 1.24 1.24 1.24

Qor max urban l/s 3.11 3.09 3.08 3.09 3.09 3.09


Qzi med urban l/s 1.13 1.13 1.15 1.20 1.26 1.27

Qzi max urban l/s 1.51 1.52 1.55 1.62 1.69 1.70

Qor max urban l/s 3.76 3.78 3.85 4.03 4.20 4.23

7485 procent % 7485 7256 6962 6230 5363 5126

5506 73.56 5506 5337 5121 4583 3945 3771

1979 26.44 1979 1919 1841 1647 1418 1355

mc/zi 653.77 772.17 768.65 753.91 714.64 702.90

mc/zi 879.30 1038.55 1033.81 1013.99 961.17 945.38

mc/h 91.13 107.64 107.15 105.09 99.62 97.98

l/om,zi 82.01 81.95 84.70 91.51 98.16 100.25

l/bransament,zi 2191.97 2169.86 2158.96 2140.63 2125.07 2121.43

mc/an 255496.0 186868.2 126491.2 132304.9 137590.0 139175.6

% 51.71 39.87 31.08 32.47 34.53 35.17

mc/zi 1353.76 1284.14 1115.20 1116.39 1091.60 1084.20

mc/zi 1579.29 1550.52 1380.37 1376.47 1338.13 1326.68

mc/h 120.30 128.97 121.59 120.19 115.32 113.87

An


ANINA


CONSUM CASNIC

URBAN

Q specific casnic


CONSUM NONCASNIC

URBAN

AninaANINA

Total general

Q zi maxim

Q orar maxim

PIERDERI DE APA

CERINTA DE APA

Q zi mediu

CONSUMUL DE APA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Steierdorf

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 7.57 8.94 8.90 8.73 8.27 8.14

mc/an 238625 281842 280557 275177 260843 256558





TOTAL NRW mc/an 255,496 186,868 126,491 132,305 137,590 139,176



Proiectia nivelului

NRW

ANINA

Consumul mediu

ANUL

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Consumul mediu

TOTAL NRW

Productia de apa

3.5 ESTIMAREA INCARCARII SI A VOLUMULUI DE APA UZATA

Generalitati

Cresterea in viitor a debitului si incarcarii de apa uzata va fi influentata de urmatorii factori:

Retelele imbunatatite vor contribui considerabil la reducerea infiltratiilor in sistemul de canalizare,

Cresterea ratei de racordare a consumatorilor la reteaua de canalizare va conduce la cresterea

cantitatilor de apa uzata.

Infiltratiile au fost calculate pe baza datelor primite de la operatorul local. Apa uzata colectata in

sistemul de canalizare depinde in mare masura de cerinta de apa descrisa anterior, de ratele de

racordare a cosumatorilor la reteaua de canalizare si de infiltratiile de apa in sistem. Locuitorii care nu

sunt racordati la canalizare se presupune ca dispun de fose septice. In consecinta, debitul de apa uzata

nu este influentat de acestea, dar la dimensionarea statiei de epurare au fost luate in considerare si

extraincarcarile provenite din aceste facilitati locale.

Evolutia populatiei si cantitatile de apa si apa uzata sunt reflectate in sectiunile care urmeaza.

Prognozele au fost realizate pana in anul 2038, cu respectarea programului de investitii pe termen lung

prezentat in acest Master Plan. Asa numita Faza 1 s-a suprapus cu perioada de timp a Planului National

de Dezvoltare (PND, 2007 – 2013) si a Programului Operational Sectorial (POS 2007 – 2013) iar Faza 2

se va suprapune pe exercitiul bugetar al Uniunii Europene 2014 – 2020, si in consecinta vor fi satisfacute

obiectivele propuse a fi atinse in perioada aceasta.

Bazata pe datele situatiei existente (vezi capitolul 2) pe rezultatele proiectiei socio - economice

(vezi capitolul 3), dezvoltarea unei proiectii a debitului si incarcarii apei uzate ia in considerare criterii de

proiectare si ipoteze de calcul specifice redate in urmatoarele capitole.

EPTISA ROMANIA SRL





Apa uzata menajera

Se urmareste sa se racordeze la sistem cea mai mare parte din populatia din zonele urbane,

respectiv cat mai mult posibil si tehnic fezabil. Zonele intens populate sunt deja acoperite cu retele

edilitare dar lipseste un tratament adecvat al apelor in cele mai multe cazuri.

Proiectarea debitului si incarcarii de apa uzata menajera depinde intr-o mare masura de urmatorii

parametric de proiectare:

Generarea de apa uzata: 100 %. Diferit fata de recomandarea exprimata in Ghidul de pregatire al Master Planului, procentul de producere a apei uzate a crescut de la 80% la 100%, conform legislatiei romanesti in vigoare.

Procentul de racordare la canalizare: Procentul de conectare este determinat in paginile urmatoare si este data de aglomerarile umane (una sau mai multe) care genereaza debitul de apa uzata

Incarcarile de apa uzata: 60 g BOD5/locuitor/zi este dat de documentul mai sus amintit. Operatorul va avea grija sa educe consumatorii sa evite evacuarea de substante critice in retea ce pot conduce la cresteri ale incarcarilor. Este important sa se evite orice risc de evacuare de substante toxice in retea, fapt care poate sa perturbe procesul de epurare a apelor.

Ape uzate altele decat cele casnice

In privinta proiectarii debitelor si incarcarilor apelor uzate altele decat cele casnice, s-au adoptat

urmatorii parametrii de proiectare din Ghid:

Generarea de apa uzata: 100 % din apa consumata se va intoarce la canalizare si la statia de epurare cu diferite grade de poluare.

Incarcarea apei uzate: Sursele de poluare industriala sunt constranse sa satisfaca cerintele normativului NTPA 002 pentru a raspunde cerintelor de protectie a statiilor de epurare a apelor. Operatorii monitorizeaza firmele industriale si pot sa aplice taxe in caz de incarcari excesive. Un plan de actiune urmareste sa grupeze activitati corespunzatoare. Descarcarile directe in emisari nu sunt monitorizate de catre operator ci de catre Apele Romane si trebuie sa satisfaca cerintele normativului NTPA 001.

Concentratiile apei uzate: Trebuie sa fie in conformitate cu standardele romanesti si europene asa cum este subliniat in NPTA 002.

Infiltratiile

Una din principalele dificultati intalnite in retelele de canalizare este nivelul excesiv de infiltrare.

Pe langa capacitatea redusa de drenare si efortul mare de pompare, infiltratia poate pune in pericol

procesul de tratare. Oricum infiltratia nu poate fi in totalitae evitata si de aceea nu pot fi depasite niste

limite. Nivele acceptabile de infiltrare in canalizarile in sistem unitar sunt de ordinul a 100% din debitul pe

vreme uscata.

EPTISA ROMANIA SRL





Infiltratia in sistemul de canalizare se bazeaza pe urmatorii parametri:

- Starea fizica a retelei de canalizare,

- Caracteristicile solului. Un sol permeabil transmite cu rapiditate apa subterana si

conduce al cresterea debitului in sistemul de canalizare atunci cand nivelul apei

subterane este ridicat,

- Pierderile de apa din reteaua de apa potabila sunt de obicei mai mari decat din

conductele de canalizare (aceasta apa isi croieste singura drum catre conductele de

canalizare),

Pentru a detine un contol asupra infiltratiilor este esential sa se desfasoare urmatoarele masuri:

- Documentarea completa asupra retelelor incluzand inversarile de sensuri de curgere,

materialele conductelor, varsta conductelor, aparitia de blocaje sau alte incidente.

- Realizarea unei campanii de spalare a conductelor urmate de inspectia CCTV poate fi

de mult ajutor in desavarsirea documentarii asupra conductelor.

- Un program de evaluare a infiltrarii care sa stabileasca prioritati de interventie pe care

sa se bazeze operatiunile de reabilitare sau de inlocuire. Evaluarea se poate efectua pe

baza de masuratori de debite, analize chimice si indicatori. Pe baza faptului ca in

general apele uzate au o compozitie de poluanti cunoscuta, putem mentiona ca

experienta anterioara ne arata ca o balanta pe baza de incarcari cu continut de fosfor

ofera bune rezultate la un cost acceptabil.

Se accepta ca masurile descrise mai sus vor imbunati eficienta reducerii infiltratiilor.

Procentul de acoperire a supravegherii infiltratiilor vor reduce investitiile pentru reabilitarea retelei

de canalizare. Totusi este dificil de a gasi o formula care sa stabileasca realizarea unei anumite reduceri

a infiltratiilor in urma reabilitarii retelei.

Apa pluviala

In general, noile sisteme de canalizare se vor proiecta ca sisteme separative de apa uzata. Acolo

unde sisteme unitare existente necesita imbunatatire sau inlocuire, la nivel de Master Plan se accepta a fi

inlocuite cu conducte de aceeasi dimensiune, numai daca nu exista probleme de inundare in timpul

ploilor mari.

La faza de proiectare de detaliu se realizeaza dimensionarea retelelor si estimarea debitelor

maxime de apa pluviale in conformitate cu standardele romanesti corespunzatoare. STAS 9470 contine

diagrame pentru estimarea intesitatii ploilor din fiecare zona din Romania. Pe sistemele unitare de

canalizare se vor prevedea deversori de apa pluviala de fiecare data cand se asteapta la supraincarea

hidraulica a retelei, deversori care vor diminua incarcarea hidraulica a statiilor de pompare sau a statiei

de epurare. De cate ori este posibil volumele de retentie vor folosi pentru a evita ca prima ploaie sa intre

in emisar.

O problema frecventa in sistemele separative de canalizare este numarul ridicat de racordari

gresite. Aceasta consta in racordari si evacuari de ape uzate menajere la canalizarile pluviale, secundare

sau principale, ceea ce pe termen scurt va conduce la formarea unor colectoare in sistem combinat cu

luarea masurilor necesare pentru a proteja emisarul receptor.

EPTISA ROMANIA SRL





Apele uzate provenite de la fose septice

Se vor utiliza inca fose septice pentru evacuarea apelor uzate casnice in viitor atat in sate cat si

in cateva zone suburbane. Continutul foselor septice va fi preluat de statiile de epurare pentru al trata

corespunzator. Acele zone care din motive economice nu pot fi luate in considerare ca fiind echipate cu

retea de canalizare vor continua sa fie echipate cu aceste fose septice. Se recomanda incurajarea

consumatorilor de a se dota cu fose septice moderne, care sa satisfaca atat cerintele de comfort cat si de

mediu.

Prezentarea debitelor si incarcarilor de apa uzata:

Tabel 3.37 CENTRALIZATOR - Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata Judetul Caras

Severin

2012 2015 2019 2022 2030 2035 2043

nr. 130662 126662 121518 117865 108736 100872 89456

nr. 4195 4070 3909 3794 3504 3252 2887

nr. 21542 20883 20035 19433 17928 16634 14750

nr. 14043 13648 13139 12760 11791 10951 9731

nr. 118582 154337 158600 153852 141959 131709 116824

% 69.57 93.39 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00

nr. 101978 126662 121518 117865 108736 100872 89456% 78.05 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00

nr. 1610 4070 3909 3794 3504 3252 2887% 38.38 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00

nr. 14814 20883 20035 19433 17928 16634 14750% 68.77 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00

nr. 181 2722 13139 12760 11791 10951 9731% 1.29 19.94 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00

mc/an 6386391 8090068 8443884 8428013 8393471 8239429 7999476

casnic mc/an 3714373.2 4658552.4 4626494.3 4584720.0 4476290.6 4300925.5 4032587.6

noncasnic mc/an 1803386.3 2143706.1 2169071.3 2195885.3 2271081.7 2318473.8 2386941.1

casnic mc/an 45221.1 117816.1 116927.6 115923.0 113251.6 108857.6 102206.8

noncasnic mc/an 19668.0 29748.2 30733.8 31710.7 34357.6 36002.1 38925.7

casnic mc/an 440503.0 647714.9 642248.9 636301.2 620910.1 596656.5 559620.7

noncasnic mc/an 355239.4 395315.0 400087.6 404274.5 415515.5 422598.4 432801.4

casnic mc/an 3500.0 66695.32 351235.8 348420.6 340543.6 327592.9 307888.3

noncasnic mc/an 4500.0 30519.6 107084.4 110777.7 121519.9 128322.6 138504.4

mc/an 9800585.1 8710046.7 4184809.0 4258332.9 4455329.5 4578112.6 4776728.7

% 60.55 51.85 33.14 33.57 34.68 35.72 37.39

mc/an 9034391.4 7989890.5 3580749.7 3642521.8 3807263.9 3910264.7 4075110.2

mc/an 766193.7 720156.2 604059.3 615811.2 648065.6 667847.9 701618.5

mc/an 16186976 16800114 12628693 12686346 12848800 12817542 12776205

mc/an 14617039.9 14939713.4 10523976.7 10570760.8 10702245.3 10674523.7 10635771.4

mc/an 1569936.1 1860401.1 2104716 2115585.2 2146554.7 2143018.2 2140433.3

Infiltratii

Total infiltratii de apa



Apa uzata

influenta in

S.E.

Total influent in S.E.



Apa uzata

colectata

Total colectat

Aglomerari mai mari de

10000 PE

Populatia

racordata

Populatia racordata


10000 PE

urban

rural

Populatia aglomerari

intre 2000 si 10000 PE

urban

rural

urban

rural

Aglomerari intre 2000 si

10000 PE

urban

rural

Prognoza apa uzata

Componenta


10000 PE

urban

rural

Aglomerari intre 2000 si

10000 PE

urban

rural

EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.38 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare RESITA

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

cap 71568 69376 66558 59560 51257 49001


Populatie urbana racordata nr. 63546 67523 64781 57968 49887 47691

Grad de racordare % 91.23 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00


Qzi med urban l/s 76.71 82.93 82.23 79.50 73.39 71.65

Qzi max urban l/s 105.08 113.60 112.64 108.90 100.52 98.14

Qor max urban l/s 133.78 144.62 143.40 138.64 127.97 124.94

Total racorduri nr. 941 954 972 1020 1065 1074

Racorduri - Institutii nr. 159 161 163 168 173 175

Racorduri - Companii nr. 782 794 809 852 891 899


Consum specific - INSTITUTII l/racord,zi 5325.80 6164.32 6054.10 5845.54 5672.53 5621.63

Qzi med urban l/s 9.80 11.45 11.39 11.38 11.37 11.38

Qzi max urban l/s 13.42 15.69 15.60 15.58 15.58 15.58

Qor max urban l/s 17.09 19.97 19.86 19.84 19.84 19.84

Consum specific - COMPANII l/racord,zi 3548.71 3725.55 3718.08 3759.19 3796.95 3808.35

Qzi med urban l/s 32.11 34.22 34.82 37.08 39.17 39.63

Qzi max urban l/s 43.99 46.87 47.70 50.79 53.66 54.29

Qor max urban l/s 56.00 59.67 60.73 64.66 68.31 69.11


Populatie rurala racordata nr. 1610 1853 1777 1592 1370 1310



Qzi med rural l/s 1.43 1.73 1.71 1.66 1.53 1.49

Qzi max rural l/s 2.32 2.79 2.77 2.68 2.47 2.42

Qor max rural l/s 6.81 8.20 8.13 7.87 7.26 7.09






Qzi med rural l/s 0.24 0.28 0.29 0.32 0.35 0.36

Qzi max rural l/s 0.39 0.45 0.46 0.52 0.57 0.58

Qor max rural l/s 1.13 1.31 1.36 1.52 1.66 1.71


Qzi med rural l/s 0.39 0.52 0.53 0.60 0.65 0.68

Qzi max rural l/s 0.62 0.84 0.86 0.96 1.06 1.10

Qor max rural l/s 1.83 2.46 2.54 2.83 3.11 3.23

71568 procent % 71568 69376 66558 59560 51257 49001

69657 97.33 69657 67523 64781 57968 49887 47691

1426 1.99 1426 1382 1326 1186 1021 976

486 0.68 486 471 451 406 349 334

mc/zi 10427.25 11329.17 11316.59 11277.95 10926.70 10816.65

mc/zi 14327.00 15572.34 15555.38 15503.33 15021.33 14870.59

mc/h 779.90 850.44 849.65 847.29 821.33 813.33

l/om,zi 103.63 105.43 108.97 117.73 126.28 128.97

l/racord,zi 3808.50 4101.72 4074.49 4066.81 4064.29 4064.57

mc/an 6496893 5990806 2342828 2503897 2650324 2694252

% 63.06 59.16 36.19 37.82 39.92 40.56

mc/zi 28226.96 27742.33 17735.30 18137.94 18187.87 18198.17

mc/zi 32126.70 31985.51 21974.08 22363.32 22282.49 22252.10

mc/h 1521.56 1534.32 1117.10 1133.12 1123.88 1120.89

RESITA

An

Sistemul de Canalizare

RESITA


CONSUM CASNIC

URBAN

CONSUM NONCASNIC

URBAN

CONSUM CASNIC

RURAL

CONSUM NONCASNIC

Total general

Resita

Calnic

Terova

RURAL

Q specific casnic


INFILTRATII

APA UZATA INFLUENTA

IN STATIA DE EPURARE

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

TOTAL APA UZATA

COLECTATA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

nr. 71568 69376 66558 59560 51257 49001

nr. 65156 69376 66558 59560 51257 49001

mc/zi 6752.05 7314.57 7252.77 7011.99 6472.77 6319.49

gCBO5/om/zi 60 60 60 60 60 60

Kg CBO5/zi 3909.37 4162.56 3993.48 3573.60 3075.42 2940.06

mc/zi 2807.95 3001.41 3054.98 3255.31 3440.95 3483.04

mgCBO5/l 300 300 300 300 300 300

Kg CBO5/zi 842.39 900.42 916.49 976.59 1032.28 1044.91

mc/zi 17799.71 16413.17 6418.71 6859.99 7261.16 7381.51

mgCBO5/l 20 20 20 20 20 20

Kg CBO5/zi 355.99 328.26 128.37 137.20 145.22 147.63

nr. 85129 89854 83972 78123 70882 68877

Kg CBO5/zi 5107.74 5391.25 5038.35 4687.39 4252.93 4132.60

Populatie Echivalenta

Cantitatea de poluant

Quz zi med noncasnic (mc/zi)

Concentratie poluant apa industriala

Cantitate poluant apa industriala

Quz zi med infiltratii (mc/zi)

Concentratie poluant apa infiltratie

Cantitate poluant apa infiltrata

Populatie totala

Populatie racordata

Quz zi med casnic (mc/zi)

Cantitate poluant apa menajera


Aglomerarea RESITA

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Populatia racordata nr. 65156 69376 66558 59560 51257 49001

l/s 120.69 131.12 130.98 130.53 126.47 125.19

mc/an 3805947 4135146 4130557 4116453 3988247 3948079

% 63.06 59.16 36.19 37.82 39.92 40.56

mc/an 6,496,893 5,990,806 2,342,828 2,503,897 2,650,324 2,694,252

Apa uzata influenta in S.E. mc/an 10,302,840 10,125,952 6,473,385 6,620,350 6,638,571 6,642,330

ANUL

Apa uzata colectata

Infiltratii

Infiltratii

RESITA

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Apa uzata colectata

Infiltratii

Apa uzata influenta in S.E.

EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.38 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare

CARANSEBES

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

cap 24185 23444 22492 20126 17321 16559





Qzi med urban l/s 22.28 27.85 27.61 26.81 24.72 24.11

Qzi max urban l/s 30.86 38.58 38.25 37.14 34.25 33.40

Qor max urban l/s 57.61 72.01 71.40 69.32 63.94 62.35






Qzi med urban l/s 3.52 3.74 3.73 3.85 3.98 4.00

Qzi max urban l/s 4.88 5.18 5.16 5.34 5.51 5.54

Qor max urban l/s 9.11 9.66 9.64 9.96 10.28 10.35


Qzi med urban l/s 5.29 7.92 8.05 8.44 8.79 8.87

Qzi max urban l/s 7.32 10.97 11.16 11.69 12.18 12.28

Qor max urban l/s 13.67 20.47 20.83 21.82 22.73 22.93

24185 procent % 24185 23444 22492 20126 17321 16559

24185 100.00 24185 23444 22492 20126 17321 16559

mc/zi 2686.01 3412.72 3403.33 3377.74 3239.21 3195.00

mc/zi 3721.21 4728.00 4714.99 4679.54 4487.63 4426.37

mc/h 289.43 367.73 366.72 363.96 349.03 344.27

l/om,zi 102.69 102.62 106.06 114.59 122.91 125.53

l/bransament,zi 3428.91 3547.41 3538.96 3563.61 3589.19 3596.90

mc/an 1835654 1255746 478822 500768 520718 526704

% 65.19 50.20 27.82 28.89 30.58 31.11

mc/zi 7715.20 6853.12 4715.17 4749.70 4665.84 4638.02

mc/zi 8750.40 8168.40 6026.83 6051.51 5914.25 5869.39

mc/h 498.97 511.08 421.38 421.13 408.48 404.40


CONSUM CASNIC

URBAN

CONSUM NONCASNIC

Total general

Caransebes

Q zi maxim

Q orar maxim

TOTAL APA UZATA COLECTATA

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Q specific casnic


INFILTRATII

APA UZATA INFLUENTA IN

STATIA DE EPURARE

Q zi mediu

URBAN

CARANSEBES

An


CARANSEBES

2012 2015 2019 2030 2040 2043

nr. 24185 23444 22492 20126 17321 16559

nr. 18743 23444 22492 20126 17321 16559

mc/zi 1924.79 2405.89 2385.59 2316.07 2136.18 2083.19

gCBO5/om/zi 60 60 60 60 60 60

Kg CBO5/zi 1124.59 1406.64 1349.52 1207.56 1039.26 993.54

mc/zi 456.73 683.95 695.80 728.87 759.43 766.00

mgCBO5/l 300 300 300 300 300 300

Kg CBO5/zi 137.02 205.19 208.74 218.66 227.83 229.80

mc/zi 5029.19 3440.40 1311.84 1371.97 1426.63 1443.02

mgCBO5/l 20 20 20 20 20 20

Kg CBO5/zi 100.58 68.81 26.24 27.44 28.53 28.86

nr. 23192 28613 26976 24749 22058 21319

Kg CBO5/zi 1362.19 1680.63 1584.50 1453.66 1295.62 1252.20Cantitatea de poluant










Aglomerarea CARANSEBES

Populatie totala

Populatie racordata


2012 2015 2019 2030 2040 2043


l/s 31.09 39.50 39.39 39.09 37.49 36.98

mc/an 980393 1245641 1242215 1232874 1182313 1166174

% 65.19 50.20 27.82 28.89 30.58 31.11

mc/an 1,835,654 1,255,746 478,822 500,768 520,718 526,704

Apa uzata influenta in S.E. mc/an 2,816,047 2,501,387 1,721,036 1,733,642 1,703,031 1,692,877

Infiltratii

CARANSEBES

ANUL

Apa uzata colectata

Infiltratii

EPTISA ROMANIA SRL





0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Apa uzata colectata

Infiltratii


Tabel 3.40 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare BOCSA

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

cap 15842 15357 14733 13183 11344 10844





Qzi med urban l/s 8.42 16.13 16.22 15.68 14.47 14.13

Qzi max urban l/s 11.11 21.28 21.41 20.70 19.10 18.65

Qor max urban l/s 20.91 40.05 40.29 38.95 35.95 35.09






Qzi med urban l/s 0.39 0.57 0.56 0.57 0.57 0.57

Qzi max urban l/s 0.51 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75

Qor max urban l/s 0.97 1.41 1.40 1.41 1.41 1.40


Qzi med urban l/s 1.42 2.65 2.69 2.82 2.94 2.96

Qzi max urban l/s 1.87 3.49 3.55 3.72 3.87 3.91

Qor max urban l/s 3.53 6.57 6.68 7.00 7.29 7.36

15842 procent % 15842 15357 14733 13183 11344 10844

15842 100.00 15842 15357 14733 13183 11344 10844

mc/zi 883.71 1670.89 1682.81 1647.28 1553.23 1525.71

mc/zi 1166.27 2205.14 2220.87 2173.99 2049.86 2013.54

mc/h 91.45 172.91 174.14 170.46 160.73 157.88

l/om,zi 87.44 87.38 90.31 97.57 104.66 106.88

l/bransament,zi 1578.08 1579.03 1579.81 1585.33 1590.74 1592.44

mc/an 191157.00 317466.50 324269.36 342977.21 359984.34 365086.48

% 37.21 34.23 34.55 36.32 38.84 39.60

mc/zi 1407.43 2540.66 2571.22 2586.95 2539.49 2525.94

mc/zi 1689.99 3074.91 3109.28 3113.65 3036.12 3013.77

mc/h 113.27 209.15 211.16 209.61 201.82 199.56

BOCSATotal general

Bocsa

URBAN

Q specific casnic


INFILTRATII


Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim


STATIA DE EPURARE

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

An


BOCSA


CONSUM CASNIC

URBAN

CONSUM NONCASNIC

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

nr. 15842 15357 14733 13183 11344 10844

nr. 8320 15357 14733 13183 11344 10844

mc/zi 727.48 1393.39 1401.51 1354.88 1250.61 1220.91

gCBO5/om/zi 60 60 60 60 60 60

Kg CBO5/zi 499.20 921.42 883.98 790.98 680.64 650.64

mc/zi 156.23 277.50 281.30 292.40 302.62 304.79

mgCBO5/l 300 300 300 300 300 300

Kg CBO5/zi 84.36 149.85 151.90 157.90 163.42 164.59

mc/zi 523.72 869.77 888.41 939.66 986.26 1000.24

mgCBO5/l 20 20 20 20 20 20

Kg CBO5/zi 10.47 17.40 17.77 18.79 19.73 20.00

nr. 9901 18144 17561 16128 14396 13921

Kg CBO5/zi 594.04 1088.67 1053.65 967.67 863.78 835.23




Populatie Echivalenta racordata



Aglomerarea BOCSA

Populatie totala

Populatie racordata






2012 2015 2019 2030 2040 2043


l/s 10.23 19.34 19.48 19.07 17.98 17.66

mc/an 322555 609875 614226 601258 566929 556883

% 37.21 34.23 34.55 36.32 38.84 39.60

mc/an 191,157 317,467 324,269 342,977 359,984 365,086

Apa uzata influenta in S.E. mc/an 513,712 927,341 938,495 944,235 926,914 921,969

Apa uzata colectata

Infiltratii

Infiltratii

BOCSA

ANUL

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1000000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Apa uzata colectata

Infiltratii


EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.40 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata: Sistemul de colectare OTELU ROSU

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043cap 11724 11370 10914 9770 8411 8042





Qzi med urban l/s 4.26 11.22 11.13 10.76 9.93 9.70

Qzi max urban l/s 5.84 15.39 15.26 14.75 13.62 13.29

Qor max urban l/s 13.75 36.21 35.91 34.71 32.05 31.29






Qzi med urban l/s 1.11 1.61 1.60 1.60 1.60 1.60

Qzi max urban l/s 1.53 2.20 2.19 2.19 2.19 2.19

Qor max urban l/s 3.59 5.18 5.15 5.15 5.15 5.15


Qzi med urban l/s 2.34 4.53 4.61 4.91 5.19 5.24

Qzi max urban l/s 3.21 6.21 6.32 6.73 7.11 7.19

Qor max urban l/s 7.56 14.61 14.87 15.84 16.74 16.92





Qzi med rural l/s 0.00 2.01 2.00 1.94 1.79 1.75

Qzi max rural l/s 0.00 3.27 3.25 3.15 2.91 2.84

Qor max rural l/s 0.00 9.77 9.71 9.41 8.70 8.50






Qzi med rural l/s 0.00 0.04 0.04 0.05 0.05 0.05

Qzi max rural l/s 0.00 0.07 0.07 0.08 0.08 0.08

Qor max rural l/s 0.00 0.22 0.22 0.23 0.25 0.25


Qzi med rural l/s 0.00 0.11 0.11 0.12 0.14 0.14

Qzi max rural l/s 0.00 0.17 0.18 0.20 0.23 0.23

Qor max rural l/s 0.00 0.51 0.53 0.61 0.68 0.70

11724 procent % 11724 11370 10914 9770 8411 8042

9441 80.53 9441 9153 8782 7858 6763 6465

693 5.91 693 672 644 577 496 475

564 4.81 564 548 528 474 409 391

651 5.56 651 633 610 547 472 451

374 3.19 374 364 350 314 271 259

mc/zi 666.76 1686.26 1683.62 1673.80 1615.27 1596.66

mc/zi 914.10 2359.26 2355.46 2341.05 2257.98 2231.68

mc/h 89.64 239.42 239.02 237.44 228.82 226.11

l/om,zi 89.44 100.55 103.91 112.25 120.40 122.96

l/bransament,zi 3986.80 3882.32 3856.19 3847.10 3843.34 3843.10

mc/an 381592 303055 309549 327408 343643 348513

% 61.06 32.99 33.50 34.89 36.82 37.42

mc/zi 1712.21 2516.55 2531.70 2570.81 2556.76 2551.49

mc/zi 1959.56 3189.55 3203.54 3238.06 3199.46 3186.51

mc/h 133.20 274.02 274.35 274.82 268.04 265.89

An


OTELU ROSU


CONSUM CASNIC

URBAN

URBAN

CONSUM NONCASNIC

CONSUM CASNIC

RURAL

CONSUM NONCASNIC

RURAL

Zavoi

Valea Bistrei


Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Q specific casnic


OTELU ROSU

Total general

Otelu Rosu

Ciresa

23 August

INFILTRATII


STATIA DE EPURARE

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

nr. 11724 11370 10914 9770 8411 8042

nr. 4118 11370 10914 9770 8411 8042

mc/zi 368.28 1143.28 1134.04 1096.73 1012.64 988.80

gCBO5/om/zi 60 60 60 60 60 60

Kg CBO5/zi 247.05 682.22 654.82 586.20 504.64 482.51

mc/zi 298.48 542.98 549.58 577.07 602.64 607.86

mgCBO5/l 300 300 300 300 300 300

Kg CBO5/zi 89.54 162.89 164.88 173.12 180.79 182.36

mc/zi 1045.46 830.29 848.08 897.01 941.49 954.83

mgCBO5/l 20 20 20 20 20 20

Kg CBO5/zi 20.91 16.61 16.96 17.94 18.83 19.10

nr. 5958 14362 13944 12954 11738 11399

Kg CBO5/zi 357.51 861.72 836.66 777.26 704.27 683.97




Aglomerarea OTELU ROSU

Populatie totala








Populatie racordata


2012 2015 2019 2030 2040 2043


l/s 7.72 19.52 19.49 19.37 18.70 18.48

mc/an 243366 615484 614523 610936 589575 582782

% 61.06 32.99 33.50 34.89 36.82 37.42

mc/an 381,592 303,055 309,549 327,408 343,643 348,513


Apa uzata colectata

Infiltratii

Infiltratii

OTELU ROSU

ANUL

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1000000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Apa uzata colectata

Infiltratii


EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.42 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata: Sistemul de colectare MOLDOVA

NOUA

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

cap 12076 11707 11232 10048 8646 8264





Qzi med urban l/s 6.11 9.59 9.51 9.19 8.49 8.28

Qzi max urban l/s 8.34 13.10 12.99 12.55 11.59 11.31

Qor max urban l/s 18.43 28.95 28.70 27.75 25.61 25.00






Qzi med urban l/s 0.18 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16

Qzi max urban l/s 0.24 0.22 0.22 0.22 0.22 0.22

Qor max urban l/s 0.54 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49


Qzi med urban l/s 1.02 1.14 1.16 1.22 1.27 1.28

Qzi max urban l/s 1.39 1.56 1.59 1.66 1.73 1.75

Qor max urban l/s 3.08 3.45 3.51 3.68 3.83 3.86





Qzi med rural l/s 0.00 0.37 0.37 0.36 0.33 0.32

Qzi max rural l/s 0.00 0.62 0.62 0.60 0.55 0.54

Qor max rural l/s 0.00 1.84 1.83 1.76 1.63 1.59






Qzi med rural l/s 0.00 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03

Qzi max rural l/s 0.00 0.03 0.04 0.04 0.05 0.05

Qor max rural l/s 0.00 0.10 0.11 0.13 0.14 0.15


Qzi med rural l/s 0.00 0.03 0.03 0.04 0.04 0.04

Qzi max rural l/s 0.00 0.05 0.05 0.06 0.07 0.07

Qor max rural l/s 0.00 0.14 0.16 0.19 0.21 0.19

11538 procent % 12076 11707 11232 10048 8646 8264

8439 73.14 8439 8181 7848 7022 6042 5776

3099 26.86 3099 3004 2882 2579 2219 2121

538 4.66 538 522 502 447 385 367

mc/zi 631.20 941.58 936.18 913.59 856.78 840.40

mc/zi 861.79 1285.56 1278.19 1247.35 1169.78 1147.41

mc/h 79.37 118.40 117.72 114.88 107.73 105.67

l/om,zi 72.77 72.72 75.16 81.20 87.10 88.95

l/bransament,zi 1015.15 1014.21 1013.23 1017.00 1020.60 1024.06

mc/an 129095.06 122817.02 125281.98 132214.33 138587.50 140554.79

% 35.91 26.33 26.83 28.39 30.71 31.42

mc/zi 984.88 1278.07 1279.42 1275.82 1236.47 1225.48

mc/zi 1215.48 1622.05 1621.43 1609.58 1549.48 1532.50

mc/h 94.10 132.42 132.02 129.97 123.55 121.72

Total general

Moldova Veche

Moldova Noua

Macesti

CONSUM CASNIC

RURAL

CONSUM NONCASNIC

RURAL


Moldova Noua

MOLDOVA NOUA

URBAN

CONSUM NONCASNIC

An


CONSUM CASNIC

URBAN


Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Q specific casnic


INFILTRATII


STATIA DE EPURARE

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

nr. 12076 11707 11232 10048 8646 8264

nr. 7251 11707 11232 10048 8646 8264

mc/zi 527.65 860.91 853.66 825.10 761.56 743.41

gCBO5/om/zi 60 60 60 60 60 60

Kg CBO5/zi 435.06 702.42 673.92 602.88 518.76 495.84

mc/zi 103.55 116.99 119.16 124.63 129.67 130.56

mgCBO5/l 300 300 300 300 300 300

Kg CBO5/zi 62.13 70.19 71.49 74.78 77.80 78.33

mc/zi 353.69 336.48 343.24 362.23 379.69 385.08

mgCBO5/l 20 20 20 20 20 20

Kg CBO5/zi 7.07 6.73 6.86 7.24 7.59 7.70

nr. 8404 12989 12538 11415 10069 9698

Kg CBO5/zi 504.26 779.34 752.28 684.90 604.15 581.88


Aglomerarea MOLDOVA NOUA

Populatie totala

Populatie racordata











Tabel 3.43 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare ORAVITA

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043cap 9049 8772 8415 7530 6480 6194





Qzi med urban l/s 7.16 9.00 8.92 8.62 7.96 7.77

Qzi max urban l/s 9.52 11.97 11.86 11.47 10.59 10.34

Qor max urban l/s 22.67 28.49 28.25 27.31 25.21 24.61






Qzi med urban l/s 0.50 0.46 0.46 0.46 0.46 0.46

Qzi max urban l/s 0.66 0.62 0.61 0.61 0.61 0.62

Qor max urban l/s 1.58 1.47 1.46 1.46 1.46 1.47


Qzi med urban l/s 1.27 1.22 1.24 1.30 1.36 1.37

Qzi max urban l/s 1.69 1.63 1.66 1.73 1.80 1.82

Qor max urban l/s 4.03 3.88 3.94 4.12 4.29 4.34

9049 procent % 9049 8772 8415 7530 6480 6194

9049 100.00 9049 8772 8415 7530 6480 6194

mc/zi 771.59 922.95 917.94 897.26 844.50 829.68

mc/zi 1026.50 1227.87 1221.20 1193.69 1123.50 1103.79

mc/h 101.82 121.79 121.13 118.40 111.44 109.49

l/om,zi 88.64 88.58 91.55 98.91 106.09 108.35

l/bransament,zi 1889.23 2095.83 2092.59 2090.66 2089.69 2090.45

mc/an 177124.87 185981.11 158083.95 168952.22 178832.46 181796.54

% 38.61 35.57 32.06 34.03 36.72 37.51

mc/zi 1256.86 1432.49 1351.05 1360.14 1334.45 1327.76

mc/zi 1511.77 1737.41 1654.31 1656.57 1613.45 1601.86

mc/h 122.04 143.03 139.18 137.69 131.86 130.24

ORAVITATotal general

Oravita

URBAN

Q specific casnic


INFILTRATII


Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim


STATIA DE EPURARE

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

An


ORAVITA


CONSUM CASNIC

URBAN

CONSUM NONCASNIC

2012 2015 2019 2030 2040 2043


l/s 7.31 10.90 10.84 10.57 9.92 9.73

mc/an 230388 343677 341707 333460 312725 306745

% 35.91 26.33 26.83 28.39 30.71 31.42

mc/an 129,095 122,817 125,282 132,214 138,587 140,555


Infiltratii

MOLDOVA NOUA

ANUL

Apa uzata colectata

Infiltratii

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

nr. 9049 8772 8415 7530 6480 6194

nr. 6978 8772 8415 7530 6480 6194

mc/zi 618.56 777.19 770.56 744.96 687.67 671.30

gCBO5/om/zi 60 60 60 60 60 60

Kg CBO5/zi 418.70 526.32 504.90 451.80 388.80 371.64

mc/zi 153.03 145.76 147.38 152.30 156.83 158.39

mgCBO5/l 300 300 300 300 300 300

Kg CBO5/zi 68.86 65.59 66.32 68.54 70.57 71.27

mc/zi 485.27 509.54 433.11 462.88 489.95 498.07

mgCBO5/l 20 20 20 20 20 20

Kg CBO5/zi 9.71 10.19 8.66 9.26 9.80 9.96

nr. 8288 10035 9665 8827 7820 7548

Kg CBO5/zi 497.26 602.10 579.88 529.59 469.17 452.88




Populatie Echivalenta racordata



Aglomerarea ORAVITA

Populatie totala

Populatie racordata






2012 2015 2019 2030 2040 2043


l/s 8.93 10.68 10.62 10.38 9.77 9.60

mc/an 281629 336878 335048 327500 308241 302834

% 38.61 35.57 32.06 34.03 36.72 37.51

mc/an 177,125 185,981 158,084 168,952 178,832 181,797


Apa uzata colectata

Infiltratii

Infiltratii

ORAVITA

ANUL

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Apa uzata colectata

Infiltratii


EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.44 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare BAILE

HERCULANE

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043cap 5008 4855 4658 4168 3587 3430





Qzi med urban l/s 3.14 4.66 4.62 4.47 4.12 4.03

Qzi max urban l/s 4.22 6.26 6.20 6.00 5.54 5.41

Qor max urban l/s 11.21 16.63 16.49 15.94 14.71 14.37






Qzi med urban l/s 0.32 1.05 1.04 1.04 1.05 1.04

Qzi max urban l/s 0.43 1.40 1.40 1.40 1.40 1.40

Qor max urban l/s 1.14 3.73 3.72 3.72 3.73 3.72


Qzi med urban l/s 7.43 7.73 7.87 8.24 8.59 8.66

Qzi max urban l/s 9.97 10.38 10.56 11.06 11.53 11.63

Qor max urban l/s 26.49 27.59 28.06 29.40 30.63 30.89

5008 procent % 5008 4855 4658 4168 3587 3430

4490 89.65 4490 4352 4175 3736 3215 3074

518 10.35 518 503 483 432 372 356

mc/zi 940.84 1161.18 1169.13 1188.35 1188.69 1186.38

mc/zi 1263.06 1558.87 1569.54 1595.35 1595.80 1592.70

mc/h 139.83 172.58 173.76 176.62 176.67 176.33

l/om,zi 82.02 81.97 84.72 91.53 98.18 100.26

l/bransament,zi 4885.50 4940.15 4948.21 4977.66 5005.44 5014.06

mc/an 390291.49 354609.24 185443.93 198193.20 209783.45 213260.52

% 53.20 45.55 30.29 31.36 32.59 33.00

mc/zi 2010.13 2132.71 1677.19 1731.35 1763.44 1770.66

mc/zi 2332.35 2530.40 2077.60 2138.34 2170.55 2176.98

mc/h 184.39 213.06 194.93 199.24 200.62 200.67

BAILE

HERCULANEPecinisca


STATIA DE EPURARE

Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

An


BAILE HERCULANE


CONSUM CASNIC

URBAN

CONSUM NONCASNIC

URBAN

INFILTRATII

Total general

Baile Herculane


Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Q specific casnic


2012 2015 2019 2030 2040 2043

nr. 5008 4855 4658 4168 3587 3430

nr. 3310 4855 4658 4168 3587 3430

mc/zi 271.52 402.72 399.33 386.05 356.38 348.03

gCBO5/om/zi 60 60 60 60 60 60

Kg CBO5/zi 198.62 291.30 279.48 250.08 215.22 205.80

mc/zi 641.71 668.17 679.77 712.08 742.00 748.31

mgCBO5/l 300 300 300 300 300 300

Kg CBO5/zi 192.51 200.45 203.93 213.62 222.60 224.49

mc/zi 1069.29 971.53 508.07 543.00 574.75 584.28

mgCBO5/l 20 20 20 20 20 20

Kg CBO5/zi 21.39 19.43 10.16 10.86 11.49 11.69

nr. 6875 8520 8226 7909 7489 7366

Kg CBO5/zi 412.52 511.18 493.57 474.56 449.32 441.98












Populatie totala

Populatie racordata

Aglomerarea BAILE HERCULANE

2012 2015 2019 2030 2040 2043


l/s 10.89 13.44 13.53 13.75 13.76 13.73

mc/an 343406 423830 426731 433749 433872 433030

% 53.20 45.55 30.29 31.36 32.59 33.00

mc/an 390,291 354,609 185,444 198,193 209,783 213,261


Infiltratii

BAILE HERCULANE

ANUL

Apa uzata colectata

Infiltratii

EPTISA ROMANIA SRL





0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Apa uzata colectata

Infiltratii


Tabel 3.45 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare ANINA

UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043cap 7485 7256 6962 6230 5363 5126





Qzi med urban l/s 3.67 6.88 6.83 6.60 6.09 5.95

Qzi max urban l/s 4.93 9.26 9.18 8.87 8.20 8.00

Qor max urban l/s 12.27 23.03 22.83 22.08 20.38 19.90






Qzi med urban l/s 0.79 0.92 0.92 0.92 0.92 0.92

Qzi max urban l/s 1.06 1.24 1.24 1.24 1.24 1.24

Qor max urban l/s 2.64 3.09 3.08 3.09 3.09 3.09


Qzi med urban l/s 0.96 1.15 1.15 1.20 1.26 1.27

Qzi max urban l/s 1.29 1.54 1.55 1.62 1.69 1.70

Qor max urban l/s 3.20 3.83 3.85 4.03 4.20 4.23

7485 procent % 7485 7256 6962 6230 5363 5126

5506 73.56 5506 5337 5121 4583 3945 3771

1979 26.44 1979 1919 1841 1647 1418 1355

mc/zi 467.69 773.48 768.65 753.91 714.64 702.90

mc/zi 629.04 1040.32 1033.81 1013.99 961.17 945.38

mc/h 65.19 107.82 107.15 105.09 99.62 97.98

l/om,zi 70.01 69.96 72.30 78.12 83.79 85.57

l/bransament,zi 2012.23 2166.84 2158.96 2140.63 2125.07 2121.43

mc/an 196351.18 157080.95 159324.96 165496.00 171106.03 172789.04

% 53.49 35.75 36.22 37.56 39.61 40.24

mc/zi 1005.64 1203.84 1205.16 1207.32 1183.42 1176.29

mc/zi 1166.98 1470.68 1470.32 1467.40 1429.95 1418.78

mc/h 87.61 125.75 125.33 123.98 119.15 117.71

URBAN

CONSUM NONCASNIC

An


ANINA


CONSUM CASNIC

URBAN

INFILTRATII

Total general

Anina


Q zi mediu

Q zi maxim

Q orar maxim

Q specific casnic


Q orar maxim

ANINA

Steierdorf


STATIA DE EPURARE

Q zi mediu

Q zi maxim

EPTISA ROMANIA SRL





2012 2015 2019 2030 2040 2043

nr. 7485 7256 6962 6230 5363 5126

nr. 4525 7256 6962 6230 5363 5126

mc/zi 316.78 594.65 589.69 570.11 526.44 513.88

gCBO5/om/zi 60 60 60 60 60 60

Kg CBO5/zi 271.50 435.36 417.72 373.80 321.78 307.56

mc/zi 150.92 178.83 178.96 183.79 188.20 189.02

mgCBO5/l 300 300 300 300 300 300

Kg CBO5/zi 45.28 53.65 53.69 55.14 56.46 56.71

mc/zi 537.95 430.36 436.51 453.41 468.78 473.39

mgCBO5/l 20 20 20 20 20 20

Kg CBO5/zi 10.76 8.61 8.73 9.07 9.38 9.47

nr. 5459 8294 8002 7300 6460 6229

Kg CBO5/zi 327.53 497.62 480.14 438.01 387.61 373.73

Aglomerarea ANINA



Populatie totala

Populatie racordata










2012 2015 2019 2030 2040 2043


l/s 5.41 8.95 8.90 8.73 8.27 8.14

mc/an 170708 282321 280557 275177 260843 256558

% 53.49 35.75 36.22 37.56 39.61 40.24

mc/an 196,351 157,081 159,325 165,496 171,106 172,789


Infiltratii

ANINA

ANUL

Apa uzata colectata

Infiltratii

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

2012 2015 2019 2030 2040 2043

Apa uzata colectata

Infiltratii


EPTISA ROMANIA SRL





Tabel 3.46 Proiectia cantitatilor de poluant

mc/an 10302840 10125952 6473385 6620350 6638571 6642330

CBO5 (Kg/zi) 5108 5391 5038 4687 4253 4133

mc/an 2816047 2501387 1721036 1733642 1703031 1692877

CBO5 (kg/zi) 1362 1681 1584 1454 1296 1252

mc/an 513712 927341 938495 944235 926914 921969

CBO5 (kg/zi) 594 1089 1054 968 864 835

mc/an 624958 918539 924072 938344 933218 931295

CBO5 (kg/zi) 358 862 837 777 704 684

mc/an 359483 466494 466989 465675 451313 447300

CBO5 (kg/zi) 504 779 752 685 604 582

mc/an 458754 458754 458754 458754 458754 458754

CBO5 (kg/zi) 497 497 497 497 497 497

mc/an 733697 778440 612175 631942 643655 646291

CBO5 (kg/zi) 413 511 494 475 449 442

mc/an 367059 367059 367059 367059 367059 367059

CBO5 (kg/zi) 328 328 328 328 328 328

mc/an 0 15140 91424 95942 97355 97859

CBO5 (Kg/zi) 0 22 135 127 115 112

mc/an 0 13486 86203 87657 85527 84803

CBO5 (Kg/zi) 0 21 131 119 105 101

mc/an 0 15101 88911 91644 90916 90560

CBO5 (Kg/zi) 0 24 144 132 118 113

mc/an 10426 40438 85736 91634 96617 98379

CBO5 (Kg/zi) 13 66 133 124 112 110

mc/an 0 17463 101609 103355 102595 102533

CBO5 (Kg/zi) 0 27 163 150 134 129

mc/an 0 18072 105644 107255 106193 106031

CBO5 (Kg/zi) 0 28 172 158 140 135

BocsaVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

TopletVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

TeregovaVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

CarasovaVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

BozoviciVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

BerzoviaVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

MehadiaVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

AninaVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

OravitaVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

Baile HerculaneVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

Otelu RosuVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

Moldova NouaVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

ResitaVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

CaransebesVolumul de apa uzata colectat

Cantitate poluant

2040 20432030

Volumul de apa uzata colectat si incarcarile cu poluant

AGLOMERARE 2012 2015 2019

Documents

EPTISA ROMANIA SRL - aquacaras.ro · eptisa romania srl consortiu eptisa romania srl – eptisa servicios de ingenieria asistenta tehnica pentru managementul proiectului „modernizarea