-
e r r i l i XX. A R A D , 4/16 F e b r ó a r i o 1896.
BISERICA si SCOLA. Fòia bisericéscà, scolastica, literară şi
economica.
I e s e odată în septernana : DUMINECA.
P B E T U L . ABOKAMEHTTJL.TJI . PREŢUL INSERŢIUNILOR :
Corespondenţele se se adreseze Kedacţiunei P e n t r a
Auatro-TJiigaria: Pentru publicaţiunile de trei ori ce conţin
„BISERICA ş i ŞCOLA."
P» an an 5 fl.—cr., pe Va a s 2 fi. 50 cr. 6 M B 150 cuvinte 3
fl.; până la 200 cnvinte 4 fl.; fer b a n i i de p r e n n m e r a
ţ i n n e la Pamtr» Roaaânia ş i s t r ă i n ă t a t e : • m a i 8
n g 5 fl v a T I P O G R A F I A DIKCESANĂ în A R A D .
Pe an an 14 fr., pe jnmgtate an 7 franci. ] _
Mr. 494,896. ; «>. Pentru esaine^B%il'*'âi;oua]incaţiune
preoţăscă se
publică termin pe $fe'ai
-
34
în acâstă direcţiune inse nu s'a făcut de ajuns în trecut,
bag-sămă, pentru că nu s'a potut face. Şi nu s 'a făcut din
motivul, că alte cestiuni pre atunci mai actuale şi credute de
sigur de mai multă importanţă ne vor fi preocupat.
 ndstră, a generaţiunii actuale, aşa se vede, că ni-a fost
scris in cartea sorţii, ca chemaţi să fim, se reparăm şi îndreptăm
după putinţă multe din greşelile trecutului. Negreşit, că ne vom
sili se reparăm acesta şi în ceea ce privesce dotaţiunea
preoţimii.
Yorba este, ca se ne lămurim asupra modului cum?
In punctul acesta s'a accentuat între altele, ca se recurgem la
stat, se-ne desdauneze pentru per-derile, ce le întâmpină astădi
preoţimea în dotaţiune prin introducerea legilor nouă bisericesci.
în acâstă privinţă, cât seim noi, autorităţile ndstre bisericesci
îşi fac, şi îşi vor face datorinţa. Sciut este însă, î n acâstă
privinţă, că resultatul nu depinde dela n o i ; şi aşa ar fi o
greşaelă a-ne face pre" mari ilusiuni. Pentru o bună şi trainică
soluţiune a afacerii, de carea vorbim trebuiesce pre lângă acâsta
un altceva, şi anume : dotaţiunea preoţimei, de când esistă
biserica creştină, s'a regulat cu deosebire prin doi factori, şi
adecă prin sâmţul de pietate creştinâscă şi prin spiritul de
dărnicia al poporului şi apoi prin modul, cum s'a chivernisit
averea bisericăscă. Fară a ave în deplină măsură aceşti doi
factori, aşa ni se pare noue, ne va fi greu şi astădi a regula şi
ameliora dotaţiunea preoţimei.
Chiar pentru acâsta din momentul, de când şi-a început acâstă
fdiă activitatea sa, am accentuat tot-deuna trebuinţa de a-ne
estinde şi concentra atenţiunea ndstră asupra acestor doi
factori.
Este , şi rămâne fapt mai pre sus de orice îndoială, că popdrele
contribuiesc pentru susţinerea şi ridicarea instituţiunilor
culturale în măsura, în carea pot, şi în carea sunt însufleţite de
ele, — şi că în aceeaşi măsură îngrijesc de trăinicia şi de puterea
lor. Poporul nostru a fost totdeuna îngrijit şi însufleţit, de
sdrtea şi viitoriul bisericii sale naţionale. Altcum nici că s'ar
pote" esplica modul nimerit, cu carele în timpuri grele a luptat în
contra unei sumedenii atât de mari de duşmani. Este de sigur
însufleţit poporul românesc şi astădi pentru biserica şi viitoriul
bisericii sale. I-s 'a îngreuiat însă astăoji poporului nostru de
sigur posiţiunea. Un duch rău al vremii, în carea trăim, lucreză
din tdte puterile să roane lumea spre materialism şi spre
consecinţele
Anal XX.
lui distrugetdre pentru societatea omenescâ iu gene re . Suntem
astădi în deplină luptă în biserică şi în so cietate cu acest
distrugător duch al vremii, în carea trăim. Dela modul, în carele
vom sci, să luptăm, şi să biruim asupra acestui nefericit duch al
vremii de pind multe, depinde totul, şi prin urinare tot dela
acăstă biruinţă depinde şi buna soluţiune, ce voim a-o da cestiunii
celei mari, de carea suntem preocupaţi — dotaţiunii preoţimei. în
afară uu popor, pătruns şi însufleţit în inima şa de semţnl de
pietate creştinâscă de regulă scie să-se impună, er în afacerile
sale interne scie să fiâ chibsuit, şi se-şi î n -grijăscă t6te cât
mai bine. Sâmţul de pietate cre-stinâscă îndâmnă pre om la lucru şi
la câştig şi l a un mod de vieţâ astfeliu, ca după împrejurări să
nu-i lipsâsca nici una din condiţiunile de viaţă şi desvoltare. în
acelaşi timp apoi semţul de pietate creştinâscă desvdltă în om
sâmţul de dărnicia pentru instituţiunile culturale, şi sâmţul şi
datorinţa de a stărui, ca averea menită a susţine instituţiunile
culturali să fiâ bine îngrijită, bine chivernisită.
Trăim astădi noi, biserica şi poporul român, ca de multe ori
altă dată, într'un timp din cele mai grele. Sâmţim toţi de o
potrivă: greutatea sarcinii timpului asupra umerilor noştri. Dar
jpopor fiind noi , învăţat şi oţălit prin necazurile din trecut, —
aşa ni-se pare, că chiar greutăţile, prin cari trecem, ne nspira
nou curaj a trece biraitori şi prin greutăţile, ce ni-le impune
astădi duchul vremii, în care trăim. Sub presiunea timpului şi
semţiud şi trăind in timpuri de gdne popdrele, cărora le este scris
în cartea sorţii, să trăiască, întineresc, şi ieau duch nou de
viaţă.
Dela acest nou duch de viaţă alimentat şi des-voltat în popor
aşteptăm noi o bună soluţiune a t u turor cestiunilor mari, cari
privesc de aprdpe des -voltarea ulteridră a bisericei şi poporului
nostru, şi în urmare şi resolvarea nimerită a dotaţiunii
preoţimei.
Vom continua.
Biser ica română în luptă cu re formaţ iunea dela 1 6 5 6 - 1 6
9 1 .
— Epoca Metropolitnltti Sava Brancoviei ţi cele ce au armat p i
s a la pacea dela Carlo vgţ —
I. S i t u a ţ i u n e a p o l i t i c ă a t i m p u l u i , în
28 Decemvre 1656 a fost instituit la recomandarea
superintendentului calvinesc Greorgiu Csulai de Metropolit al
românilor din Transilvania şi p ă r ţile adnecse Sava Brancoviei et
Corenici de P o d g a -
B I S E R I C A şi Ş C O L A
-
Ànul XX.
ritza prin principele Transilvaniei Georgiu Râkôczy I I . în
timpul guvernului spiritual al acestui vrednic Metropolit se petrec
pre terenul politic mulţime de evenimente, cari au o influinţă
deci^ëtôre şi asupra desvoltării ulteriôre a bisericii şi poporului
românesc. Pentru rësboiul purtat de principele de atunci G. Râkôczy
I I în Polonia, densul ca
-
36 B I S E S I G A şi Ş C O L I Anul XX.
Acâstâ schimbare se întâmplă în următoriul mod:
în anul 1 6 8 3 sultanul Mohamed trimise cu o
-
Anul XX.
•stenic al unui afect inima bate mai repede, vasele periferice
se dilată şi se umplu de sânge, respira
ţ i a asemenea devine mai frecventă. Când, din contră, omul e
paralisat de un afect subit, inima se opreşte momentan. Dacă
afectul astenic nu e tare, baterile inimei şi respiraţia devin mai
debile şi mai lente, şi paliditatea pelei dovedeşte, că micile
arterii s'au contractat permanent. Afectele foarte tari pot causa
chiar şi moarte. Acest resultat provine din alteraţiu-nile grave
ale nervilor inimei şi ai vaselor sangvine. Afectul stenic omoară
pe om prin apoplexie, ear cel
-astenic prin paralisa inimei. Chiar şi afectele moderate pot
ameninţa viaţa, dacă ele devin habitúale.; Unele afecte
influenţează şi asupra organelor de secre--ţiune. De ex. supărarea
atinge ghinzile lacrimale, mânia, ficatul, frica intestinele, şcl,
şcl. Toate aceste efecte îşi au sorgintea lor în inervaţiunea
măduvei prelungite. Ele aternă înse şi dela disposiţiunile
individuale.
«) Reacţiunea consecvenţelor corporale ale afectelor în contra
afectelor înseşi.
Consecvenţele corporale ale afectelor reagează şi ele, la rîndul
lor, în contra afectului însuşi. Această reacţie se întâmplă
conform regalei generale că: sentimentele înrudite se întăresc
unele pe altele. De ex. sentimentele musculare violente, cari
însoţesc mişcările, de ameninţare ale omului mânios, fiind şi ele
afectele unor excitaţii energice, ale conştientei, vor augmenta
caracterul stenic al mâniei; frica se mlreşee prin baterile
accelerate sie inimei, şcl. De altă parte, consecvenţele corporale
ale afectelor nu au efect r e s o I u t i v , adecă prin ele
încordarea internă s e d e s c a r c ă şi omul se simte uşurat. De
ex. durerea se uşurează prin lacrimi, mânia prin mişcările
corporale vehemente, şcl. Cu cât iritaţia internă erupe mai puţin
prin gesturi şi lacrimi, cu atât ea atacă mai tare organele
centrale ale circulaţiunei şi respiraţiunei, şi astfel periclita
viaţa imediat.
Afectele în raport cu apercepţiunea.
Atât calitatea unui afect, cât şi influenţa sa asupra corpului
aternă în prima linie dela puterea mai mare ori mai mică, cu care
noi cuprindem impresiunea, ce dă naştere afectului. De aci reiese,
că isvorul psihologic al ori-cărui afect este a p e r c e p ţ i u n
e a . Şi tocmai de a-ceea forma cea mai simplă a afectelor este: s
u r p r i n d e r e a , care coincide cu starea, ce se produce în
interiorul nostru, când ne rine o impresie, pentru care atenţia nu
este adaptată. O asemenea stare simţim şi atunci, când adaptarea la
o anumită impresiune se poate săvârşi, dar aceasta din urmă e atât
de tare, încât apercepţiunea în scurt timp trebue să se
exhaurieze.
Şi totdeauna adaptarea momentană la impresiune e, care determină
stidiul afectului. Afectul este excesiv şi erupe în mişcări
corporale vehemente în momentul, când apercepţiunea dominează
impresiunea; din contră afectul are efect paralisant, când
impresiunea oprimă couştienţa în mod subit, sau când aceasta din
urmă se exhauriază în o luptă lungă în contra impresiunei.
Individul cuprins de un afect violent, îşi perde puterea de a
domina representaţiunile şi sentimentele sale. Apercepţiunea este
total învinsă de curentul asoeiaţiunilor, cari se obtrud cu toată
vehemenţa. De aci se explică asemănarea cea mare între afecte şi
turburările psihice,
3 ?
precum şi faptul, că afectele dese predispun pe om pem tru
alienaţiunea mentală.
(Va urma.) Dr. P Pipoş.
Calen daria I n d i c t a l a i séu al anului bisericesc 1896
visect dela Domnul fi
Mântuitoriul nostru Isus Christos, întocmit pe câte o sSptemâna
ca indicaţiuni tipiconale privitor» Im slujbele dumnedeeşci şi cu
alte însemnări folositor* creştinilor
ortodocşi. Luna Iul Februarie (Faur),
are 29 dile. Diua are 11 óre, nóptea are 13 óre. BipVtmâna 1 din
post. Glasul dominant 4.
5. Luni. — Începutul sftului §i marelui post al Pascià
lor (numit şi Paresimi séu Patrudectmi) şi pomenirea sfteî
M-niţe Agatea şi a prea curioşilor păr. nostri Theodosra cel din
Scopelo şi Polieict patriarchul Constantinopolei.
Tipic. în dilele séptémanale ale paresimilor no se cântă nimic
din Octoichul séptémanal, ci*numai din Triod, din Octoichul Triodic
şi din Mineiu. Astfel sevârşim sloj-bele îmbinând Triodul eu
Mineiul : — La Utrenie : Dapâ binecuvântarea preotului, începem cu
: Sfte D^enle ete. Dómne miluesce, „Veniţi se ne inchinăm" cu
obicinuiţii psalmi, ér îa loc de „Ddeu e Dl ' cântăm Aliluia pe Ş l
dominant cu troparele treimice (troicinicele) din Trio
-
nele Utreniei cântăm din Triod oda a 2, 8 şi 9. er din Mineiu a
3 şi 6. Ceasul 1. La 10 dre săvârşim 6rele canonice întocmai ca eri
(fără a face Liturgie) 6r după 0 -hedniţă urmeză Vecernia pentru
diua de mâne (Miercuri) (caută în Triod: Marţi sera 1 săptămână din
post, er în Mineiu în 7 c.) Dupâ-amedi la 3 ore facem Pavecerniţa
«ea mare din Orologion.
7. Miercur . — Pomenirea prea cuvioşilor păr. noştri
Parteniu eppul Lampsacului şi Luea cel din Ellada ; a sfţilor
M-nici: 1000, a 3 slugi şi 4 protectori ce au mărturisit în
Nicomedia, a celor re au mărturisit în Frigia şi sltului M-nic
Theopemt.
Tipic. Săvârşim slujbele după Tipicul arătat la diua de Luni. La
Candnele Utreniei cântăm din Triod oda a 3, 8 şi 9, er din Mineiu a
6-a. Ceasul 1 — La 10 dre săvârşim celelalte ceasuri, er după
Obedniţă săvârşim imediat Vecernia pentru diua de mâne (Joi) în
legătură eu Liturgia mai înainte sfinţită; astfeliu după rugăciunea
sftulni Efrem dela Obedniţă dicem flgfte Ddeule" cu „Tatăl nostru*
„Domne miluescene" „Prea sftă Treime" apoi „Cnvinese cu adevărat"
şi Otpustul. După acesta face preotul închinăciuni pe la sftele
ic
-
* Petrecerea de dans a tinerilor meseriaşi romani din Arad, care
se va ţine astădi sera, promite mult. Interesul faţa de dînsa este
forte mare, fiindcă o asemenea petrecere totdeauna a mulţumit
aşteptările publicului, fără deosebire de clasă socială.
C o ii c u r s e . Devenind vacantă staţiunea
înveţătorescă-cantorală
dela scóla I. din Apateu, prin acésta sé escrie concurs cu
termin de alegere pe Dumineca din 25 Februariu st. V. 1896.
Emolumintele împreunate cu acest post sunt : 1) In bani gata 300
fl. v. a ; 2) Caartir liber cu dóue chilii : în cvartirul locuit de
înveţătoriul dela scóla a H-a (cvar-tirul cel separat de edificiul
şcolelor) şi intravilanul ce sé | ţine de acea locuinţă ; 3) Lemne
de foc 6 orgii din care | să va încăldi şi sala de înveţământ ; 4)
Scripturistică după recerinţă; 5) pentru partecipare la
conferinţele înveţăt. 10 fl ; 6) Pentru coratoratul şcolei 10 fl.
7) Dela îmor-mântări unde va fi poftit 50 c r :
Dela recurenţi sé recere sé dovedoscă cualificaţiunea recerută,
se fie prep. abs. si cu esamen de cualifieaţiune şi limba magiara
si se se presente în vreo Duminecă ori serbatóre in biserică, spre
a se face cunoscut poporului.
Recursele adresate comitetului parochial sunt a sé trimite
Reverendissmului Domn loan Cornea, protopop şi inspector şcolar în
Boroşineu (Boros-Ieno) Ctul Arad.
Comitetul papochial. în conţelegere cu mine IO AN CORNEA m. p.
protopresb.
şi insp. cerc. de scóle. —o—
Pentru îndeplinirea postului înveţătoresc devenit vacant la
şcola confes. rom. gr. or. iin comuna Topolo-vfiţ
(Nagy-Topolovecz), protopresbiteratul Belinţului, sé escrie
concurs, cu termin de alegere pe diua de 10/22 Martie a. c
Emolumintele împreunate cu acest post sunt : 1) Salariu în bani
gata 192 fi. ; 2) Pentru lemne de foc, atât înveţătoriului cât şi
pentru sala de înveţâmânt 64 fl. ; 3) Diurne la conferinţe şi
reuniuni 10 fl. ; 4) Pausai icripturistic 5 fl, ; 5) 29 meţi grâu
şi 29 meţi cucuruz în nat> ră ;"6) 2 % jugere pământ estravilan;
7) Cortei gratuit cu grădină de legumi ; 8) Dela înmormântări unde
va fi poftit 20 cr.
Dela recurenţi sè pofteşce, ca înainte de alegere să se presbite
în vre-o Duminecă ori serbatóre în s. biserică, spre a-şi arăta
desteritatea în cant şi rituale, căci la din contră vor fi eschişi
dela candidare.
Recurenţii sunt avisaţi, ca recursele lor adjustate cu tòte cele
de lipsă, se le adreseze comitetului parochial din Topoloveţ, şi sé
le înainteze oficiului protopresbi-teral gr. or. român în Chisetéu
(Kiszetó).
Topoloveţ, din şedinţa comitetului parochial, ţinută la 30
Ianuariu 1896.
Nicolas Martinoviciu, m. p. preot şi preş. al corn. par.
în conţelegere cu mine: LUCIAN ŞEPEŢIANU, m. p. adm.
protopresbiteral.
—•— Pentru îndeplinirea postului înveţătorese, dela ş tola I
rom. gr. or. din comuna Cheşint, — protopresb. Lipovei, devenit
vacant prin pensionarea fostul învăţător Augustin Petcu, — să
escrie concurs cu termin de 30 de dite d e l a p r i ma p ub i ica
re in .Biserica şi Scóla".
Emolumintele anuale împreunate cu acest post sunt : 1) Cuartir
liber în edificiul s o l e i cu grădina de legumi de 1 jug.
catastral (1600a). 2) în bani gata 140 fl. 3)
în naturale: 32 Hectolitri grâu în natură. 4) 32 metri de lemLe
din care are a sé íncéldi şi sala de înveţăment.
Sé noteză, că dacă cu timpul cele 2 clase (I şi II) actuale din
Chesinţ, s'ar preface în una şcolă de beieţişi una de fetiţe,
atunci alegândul învăţător pe basa acestei concurs, va avea a
funcţiona la şcola de fetiţe. —
Recurenţii, cari doresc a ocupa acest post, sunt avisaţi, ca
recursele lor instruate, conform disposiţiuuilar legale în valore
şi adresate comitetului parochial din Cne-sinţ, sé le subşternă
subscrisului protopresb. insp. şcolar în Lipova (B. Lippa) până la
terminal sus indicat precum şi a sé presenta în vre-o Duminecă ori
sérbétóre în sta biserica din Chesinţ, spre a-şi aréta desteritatea
în cântare şi tipic. — Chesinţ, în 28 Ianuarie st. v. 1896.
Comitetul parochial. în conţelegere cu: VOICU HAHSEA, m. p.
protopop in-
spect. şcol. Nr. 315/1896. —o -
Sé publică concurs la un stipendiu din fondaţranea „Faur" de 120
fl. anual. Competinţii vor produce: a) carte de botez, că sunt
români ort.; b) certificat de sfc-răciă; c) testimoniu cu calcul
eminent despre progresai din anul trecut şi d) certificat despre
starea sanitara şi portarea morală, vor studia la gimnasia,
academii, universitate, scoli reali superióre, politécnica/
pedagogie sau teologie. Şi preferesc recurenţii din familia Faur
respective Poynariu. Recursele astfel adjustate sé se su-şternă la
ven. Consistoriu rom. ort. în Orade, până ia 2t» Februariu c.
v.
Arad, 22. Ianuariu 1896. loan Meţianu, m. p,
Episcopal Aradului.
Pentru îndeplinirea parorchei de classa prima dia comuna Siria,
devenită vacantă prin mórtea preotulai Traian Sécula, pe basa
decisului Yen. Consistoriu de dto 5/17 Decemvre 1895 Nr. 7188 sé
escrie concurs cu termin de alegera pe 26 Martiu (7 Aprilie.)
1896.
Recurenţii sunt avisaţi petiţiunele lor instruate conform § 15
lit. a., din „Regulamentul pentru parochii* adresate comitetului
parochial din Siria, ale suscerne subscrisului protopresbiter în
Siria, (Világos) până în 17/29 Martiu 1896 inchisive, căci cele mai
tânjiu nu sé vor lu» în considerare.
Dela recurenţi sé mai poftesce a-sé arata poporului în s.
bicerică spre a-şi dovedi desteritatea în cant, tipie şi oratoria.
Cel ales e deobligat a predica totdeuna la 8. liturgie când e
septemânar.
Din şedinţa comitetului parochial gr. or. român
-
TOr avă se se prestate (îuse nu în diua alegerii) în s.
iiferică, spre a-şi arata desteritatea omileticâ şi rituală.
Dat din şedinţa comitetului parochial, ţinută în Ho-doni la
11/23 Ianuarie 1896. Comitetul parochial.
Cu consensul ppresb. Dr. TR. PUT1CI m. p. —a—
Pentru deplinirea definitivă a staţiunei învăţătoreşci
