be-alai .roio..Pdstrali cucernicd tlcere !

In hrube-adinci subplmintene intro.natd,Veli fi cu jertfe gi evlavie in sllvi urcate.Pdstra!i cucernicS. tdcere !

Cu suflet blind, cu minte dreapti gi senin6,Voi sfintelor, inveselindu-vl-n luminlDe facle, mai veni,ti incoace peste drum.Rdsune chiot, joc gi cintec nou de-acum !

Aprinse facle gi prinoase ne-ncetateAvea-ve1i de la tot poporul din cetate IAcesta-i legimintul intre noi'inflptuit,De Cel de sus ;i de Ursitl intdrit.Risune shiot, joc gi cintec nou de-acurn!

PROMETEUINCATU$AT

lnI.

romineq tecosT

Pentru greci, qi indeosebi pentru locuitorii Atticii, Pro-meteu era o divinitate a focului, al cdrei cult, legat de rein-noirea flacirii pe altarele publice gi particulare, prilejuiaceremonii de felul faimoasei ,,intreceri a torlelor", celebrat,iin Atena in mijlocul unui mare entuziasm de-a lungul in-tregei epoci clasice. Treptat, atributul de cdpetenie alzeului era sortit se creeze cadrul mitic al istoriei lui; insensul ci - pentru credincioqi, ca gi pentru poelii intere-sa!i de tradiliile religioase ale Eladei - activitatea gi sufe-rinlele Titanului aveau sd fie concepute in Iuncfie de rolullui in r[spindirea focului, acest element fundamental aloricirei civiliza!ii. Motivele ,,personale" ale duqmdniei cuZeus, aqa cum se oglindesc in Theogonia lui Hesiod, nu pu-teau lipsi de a cidea ln uitare, pe primul plan trecind oste-nelile lui Prometeu de a scoate pe oameni din starea de sdl-bdtecie care-i stirnise interesul 6i compasiunea. Imbrdli-qind toate aspectele viefii lor rudimentare gi comportindin primul rind revelarea focului, in ciuda interdicliei formale a lui Zeus, aceste stredanii culmineazi cu sacriti-ciul voluntar al Titanului, hotirit si infrunte suferinlelecele mai crunte firi sI se plece voinfei arbitrare a Ste-pinulu i zeilor.

In ochii ginditorilor qi ai poe!ilor, Prometeu deveneaastfel cel dintii ,,martir" al inteligenfei, gi acesta e sta-

l4 209

diul legcndei pe care ni-l inflligeazi trageclia Prometeu in-cdtupat, singura p[stratir din trilogia in care Eschyl s-a

incumetat a pune in sceni un con{lict atit de bogat insemnifica!ii. Clt se poate judeca, pe baza informaliilorindirecte gi a foarte puline fragmente, cea de-a doua dramla ciclului, Prometeu descdtugat, infd!iga liberarea Titanu-lui qi impicarea lui cu Zeus: in privinla celei -de-a treia,Prometeu purtdtor aI focului, nu se pot lace decit presu-puneri.

Chipul izolat in care ne-a parvenit piesa, ca gi unele am6-nunte ale textului, anevoie de explicat !n stadiul prezental documentirii, au ficut ca intre filologii zilelor noastresi se igte indoieli cu privire la autenticitatea dramei pe

care o citim. Cei mai mulli, totuqi, intemeiali pe tradi!iaunanimd a celor vechi, nu qovdie sd pestreze lui Eschylpaternitatea unei opere care se numiri printre cele mai fru-moase qi mai bogate in continut din ctte ne-a l6sat teatrulantic,

Cu privire la data cind drama a fost prezentati publicu-lui atenian, sintem cu totul lipsili de qtiri. Pe temeiul anu-mitor particulariteli de structuri, se admite cd trilogiaPrometeilor ar fi fost scrisd dupd 467, d.ata tragediei 5Sapleimpotriva Tebei,

PERSOANELE

PROMETEUHEFAISTOS

CRATOSBIA

HERMESOKi'ANOS

IOCORUL OCEANIDELOR

_l

CRATOS

(Intrd intpreund cu Bia gi llefaistos, ailuclnilpe Pronxeteu.)

Ajuns-am dar la marginea plmintului,La ,tlrmul sterp gi necllcat al Scitiei 1.

Hefaistos, amintegte-fi tu poruncileCe Tat6l pream[rit 2 1i-a dat: si cetluiegtiDe stincile prdpastiei cu strasniceChtugi de fier pe-acest sfruntat riuflcdtor;C[ci floarea ta, v[paia strElucit6-a focului,Furindu-li-o, a dat-o muritorilor$i-acuma pocdinll datoreazi zeilor:Sl-nvele-a se pleca puterilor lui Zeus

$i dragostea-i de oameni si se termine.

I Jinutul astfel evocat nu e tradilionalul loc al osindeiTitanului, Caucazul, unde se petrece acfiunea celei de adoua piese a trilogiei: Prometeu descdtugat, ci o regiune nede-finite, la extremitatea nordici a lumii atunci cunoscute.Vezi mai departe. p. 228, n. 3.

2 Aci qi in al[e citeva pasaje undo e invoca.ti autorita-tea lui Zeus, textul grec poarti ,,pirintele", simplu, fdriuiciun.atribut de sfinfenie. Cf. mai departe pp. 215,216.

2,r3

HEFAISTOS

Tu Cratos ;i tu Bia, voi puteli ugorIndeplini poruncile ce dete Zeus IDar mie-mi este greu pe-un zeu de-acelasi neamCu mine s[-l incf,tu; in prdpastie.$i totugi trebuie sd ml-ncumet: e greuS[ nu-mpline;ti poruncile pdrintelui. -O, fiule-nlelept al dreptei Themis 2, aziEu fdr6 voia ta ,si-a mea te lintuiescDe-aceste steiuri sterpe unde vocile$i felele-ornenegti nicicind nu se ivesc,Ci vine numai soarele cu focul luiin care corpul thu frumos se mistuie:Duioas[ noaptea potoli-1i-va ar;i1a.Dar soarele !i-o va aprinde-n zori din nou$i astfel vei tinji ani grei ;i-ndelungali,Cdci incd nu-i n[scut mintuitorul t6u 3.

Aceasta-i plata dirzei tale dragosteDe oameni; cici tu, zeu fiind, sfidagi pe zeiSi oamenilor dar necuvenit le-ai dat.De-aceea vei veghea de-acum pe-aceste stinciDe-a pururi in picioare, tapin, nedormit.Zadarnic ridica-vei ruglminli spre cer,C[ci inima lui Zeus r[mine crincenl:Domnia noud pururi e tiranicd.

l Hefaistos, Iiu al lui Zeus gi al Herei, coboari qi el dinOuranos, ca Prometeu, hepot al zeului primordial prinmaicS-sa, Themis.

2 Pent^ru Eschyl, Thcmis e ,,zei1a cea cu ginduri in!e-Ieptc". In tradilia reprezentate de l{esiod, ea trecea ins5.dlept niisciitoare a Horelor - personificirri a trei Virtu{icardinalo in ochii vechilor greci: Disciplina, Dreptatea qiPacea. :

s Dc bunii scaml, gindul lui I{efaistos nu merge la Hera-clcs, a cirrui naqtere - dupi trecerea a t3 generalii - sin-gur Prornel,cu o pul,ea 'cunoa$te. Cuvintele Zeului-faur vorsd spunl doar c[ tiria legituri]or sale c de ne2druncinat.

CRATOS

De ce le vaieli in de;ert? Tu nu urdgtiPe zeul urgisit d.e zei gi care-acumfturat-a pentru muritori comoara ta?

HEFAISTOS

Noi sintem rude I sintem gi prieteni buni.

CRATOS

Aga-i; dar cum nesocotegti poruncilePdrintelui preasfint 1? De dinsul nu te temi?

HEFAISTOS

Tu egti intotdeauna prea-ndrezne! gi crunt.

CRATOS

Plingindu-l nu-l aju.ti de loc si n-areSd te topc;ti in frlmintdri zadarnice.

rost

HEFAISTOS

Ah, blestemath fie meseria mea !

CRATOS

De ce-o blestemi? Ea nu-i de vind nicidecumDc toate-aceste suferinli cari s-au ivit.

HEFAISTOS

O ddruiesc cu bucurie altcuiva.

l Vezi mai sus p, 213, n. 2,

214215

NiciC[ci

CRATOS

zeii nu-gi aleg ei in;isi soarta lor r,astdzi numai Zeus e liber pe deplin.

HEFAISTOS

O ;tiu gi nu pot afirma c[ nu-i a;a.

CRATOS

Atunci apuc5-te s[-i pui cltugele,Si nu te vadi Tatil sfint 2 c[ sovliesti.

HEFAISTOS

C[tu;ele sint la-ndemin[, lingd noi.

CRATOS

Agazi deci c[tu;a-n jurul bralului,D5. tare cu ciocanul; ferec[-l de stinci.

HEFAISTOS

Indatd-i gata tot ce este de ficut.

CRATOS

Lovegte tare, stringe, stringe, nu slibi;Viclean cum e, dezleag[ lan]uri gi mai tari.

" HEFAISTOS

C-un bra! am terminat: e cetluit deplin.

CRATOS

Acum inc[tu;eazd-i bralul celllalt:S[-nve1e c[ nu-i el mai inlelept ca Zeus...

HEFAISTOS

numai el mh va putea certa.

CRATOS

Acuma lintuiegte-l viguros, betindAcest piron usturetor prin pieptul lui.

Pe

Vai Prometeu,

Tu stai bocindIa seama s[ nu

HEFAISTOS

m[ doare-amarnic

CRATOS

aici pe drigmanulte boce;ti pe tine

HEFAISTOS

chinul t6u.

lui Zeus?chiar.

vedDar

Priveli;tea aceasta cruntd tu n-o vezi?

CRATOS

cum pe drept e pedepsit un vinovat.pune-i lanlurile-n jurul coastelor.

HEFAISTOS

Le pun cici trebuie I dar tu nu-mi da porunci.

CRAT.OS

Ba-gi dau ;i inc[ 1i le dau cu furie.Coboar6; prinde-i goldurile repede.

2t7

l Clndva, la inceputul Firii, zeiidingii stlpinirea universului. Fiecaredefinit, singurd voinla lui Zeus n-ade acfiuno anume.I Yezi mai sus p. 213, n, 2.

qi-au impirlit intrea cdpdtat un domeniu

fost legatd de un cimp

216

I.IEFAISTOS

Am gi flcut-o fdrd multe

CRATOS

Acuma fereci-i picioarele-n citugi,Dar stringe tare: e sever st[pinul tdu.

HBFAISTOS

Cum !i-e fdptura, tot limba ta.

CRATOS

Fii tu cit vrei de blind, dar nu lua-n descrt,Ne-nduplecarea gi-nddrltnicia mea.

H ETAISTOS

Putem pleca: e strins ln lanluri corpu-ntreg.

PROMETEU

Divin Eter, voi vinturi iuli, talazuri largiCari vd-ndllali vuind din riuri gi din mdri,Tu Gea, sfintd mamd-a tuturor, tu ochiAtoatevizitor 1 al Soarelui: priviliUn zeu pe care-l pun la cazne ceilalti zei.Ani lungi, fird numdr m[ voi zbuciumaStrivit de dureri, umilit, ferecatin lanluri pe cari pentru mineLe-a dat Ia luminl stdpinul cel nou 2

Al celor etern fericili.Amarnica mea suferinll de azi ;i de mineM[-n[bu;[ greu gi nu ;tiu:Sfir;itul ei eind va veni?Dar ce vorbesc? Eu toate suferinleleCari m[ pindesc, le-am prevdzut; nici un necazNu-mi va sosi pe negtiute. TrebuieS[-mi port povara ce mi-e dati; bine gtiuCe .ne-ndurate-s vrerile Destinului 3.

Cd-mi spun sau ch nu-mi spun durerile,Tot una e, M6 zbucium crunt, deoareceUn dar de pre! fd.cut-am muritorilor:

1 Pentru greci, incepind cu Homer, Soarele e divinitatea,,ce qtie totul qi vede totul" (cf. Agamemnon.,pag.101, n. 1).lnacest loc, textul nu vorbegte insd de un,ochiu atoatcve-zdIor", ci de o "roatd" (kgklos); reminiscenld lcatp a cre-dinlei primitive care vedea in soare o roatd lnflic6ratd gicare se intilncgle qi in Etlila.

2 Zeus, feciorul lui Cronos, devenit domn al zeilor gist[pin al lumii dupi detronarea plrintelui, povestitd deHesiod in Theogonia, 492 gi urm. (vezi gi Agamemnon, pag. 61).

B Nu firi tcmei s-a relevat ciuddlenia acestei recunoag-teri a atotputernicici destinului din partea unui autor acirnr i opcr':i mdrturisegtc o concep!ie despre raport.urileomului cu divinitatea in multe privinle opusi fatalismuluihomeric. CI. Introd.ucerea p. 26.

CRATOS

Blesteam[-acum pi furd iardgi de laComori ca s[ le' cllrui muritorilor ti1i pot acegtia potoli durerile?Min!irn cei ce te-au numit ,,Prevdzdtor" 2

Ai merita frumosu-li nume numai cindTe-ai fi ;tiut feri de-aceste pitimiri.

(Cratos, Bia, Helaistos ies.)

^ 1in grece$te, t-crmenul folosit de poet - ephemeroi -inseirrnn:L niai rnult decit ,,muritori..: ,,f iinle de' o 2i,,.

-z Promcthctts -(pro manthano) insearnn5. in greceqte ,,pre-

vlz.llor"',,,pr,udent". Deprinderea jocurilor de cuvinte inte-meial,c pc otimologii corecte sau fanteziste e frecventl laEsclryl (c.1. Agamemnon.l pag. 7b, n.2, pag. gg, n. l) .

zia

t.-In surch gdunoasi l-am coborit din cer.Vdpaia tiinuitd-a focului, tezaur scump,Izvor al megtegugurilor omenegti 2.

Aceasta-i crima grea pe care-o isplgescInc5.tugat aici sub cerul larg deschis.Vai, vai,Ce vuiet, ce miros ascuns sosegte-aici?De zei? De simpli muritori? De semizei 8?

Ce martor suferin,tii mele vine-acumIn lara asta-ndepdrtatd? $i ce vrea?Privili-mi: un zeu in lanluri, urgisitDe Zeus gi de zeii ceilalliCari intr6-n mirelu-i palat$i stau la ospele cu el,Fiindc6 pe oameni prea dragi i-am avut.Dar vai, ce se-aude de pareUn streap[t de paseri? Eterul tresareDe freamdt u;or de arlpi.Mi-e team[ de tot ce se-apropie-acum.

(Purtat pe un ,,car tnaripat", Corul, lormat ilin72 Oceaniile, pdtrunde in scend ilin ilreapta gi se

oprcfte in preaima ,t::r::r.t'" care e lintuit Pro-

1 Tradilii asemdnltoare, despre flacira coborltd din cerpentru a fi pusi la dispozilia muritorilor, se pdstreazi lnmitologia indiand, pentru care Agni (focul) e o adevdratddivinitate. ,,Surca giunoasd" - natther - e planta numitide botanisti lerula communis.

t ln conceplia celor mai mulli greci, ridicarea oamenilordin barbaria primordiali era opera unui erou binefdcdtor

- dupi unii Orfeu, dupd allii Palamede sau Minos, dupdHesiod qi Eschyl - Prometeu. Ideea unei lente evolulii,legatd de succesiva descoperire a c.elor mai elementareme;-teguguri qi-a gdsit expresie abia in gindirea lui Epicur gi,sub lnriurirea acestuia, in admirabilul clnt al V-lea alpoemului lui Lucre!iu, Despre naturd.

3 Originalul grec face aluzie la fiinte a c{ror naturi sesitueazd lntre acea a zeilor qi a oamenilor, aqa cum erauinchipuite Oceanidele.

EORUL

N-ai team6: cu dragoste-n suflet coboare ndvalnicul stolAl nostru pe locul acesta,Cu voia p[rintelui nostru Okdanos.Zefiruri ne-adusere repede-aici:B[tai de ciocan rizbiturd-n adinculSpeluncelor noastre-nvingindSfiala naivd din noi$i grabnic pornirem la drum ln rldvanul cu'arlpi.

PROMETEU

Vai, vai,Vllstare-ale rodnicei Thetis,Copile-ale scumpului nostru p[rinteOk0anos care pemintul intreg impresoar[ 1

Cu apele-i nepotolite,Frivili-md: strins in citugiEu stau, nevolnice veghePe piscul inaltelor stinci.

CORUL

Vedem, Prometeu, ;i-ntrista.ti ochii no;triDe picll de lacrimi se umplu v[zindFhptura ta'n lanluri legatlTopindu-se-n chinuri pe stince.Sint noi azi stdpinii-n Otimp; dupl noi legi impartePorunca-i tiranicl Zeus, sf[rmind ast[ziin praf pe giganlii puternici de ieri 2

1 in cele mai vechi reprezentiri ale grecilor, lumea lo-criti (oikoumene) se inldfiqa ca un taler inconjurat de apelofluviuiui Okeanos. Aceastd imagine rudimentari se rega-segte pinl gi in hnrfile primilor geografi.---, t&trrt lriginal vorbdgte de ,,uiiagii'. sau ,,giganlii do

altldatdi', cu ilte cuvinte de Titanii din numdrul c6roraface parte Prometeu.

r22t

PROMETEU

Mai bine m-ar fi aruncat sub pimint,in Tertarul 1 f6ri hotareAl intunecatului l{ades,Ca nimeni din zei sau din oameniS[ nu se mai simtl-ncintat c6. md vede[n lanluri legat.Acum sint batjocura vinturilor,Spre dulcea pl[cere-a vrdjmagilor mei.

CORUL

Dar care din zei este-asa de hain,S[-l bucure aceste dureri?$i cine nu simte-ndurare de tine, afard de Zeus?Acesta, vai, ne-nduplecat line-n mini st[pinireaAsupra vldstarelor lui Urands 2

$i n-are s-o lase decitCind inima-i fi-va satule de eaSau cind i-o va smulgeUn zeu mai viclean decit dinsul.

PROMETEU

De mine oricit in lanluri de-ocarf, md puseAvea-va nevoic pritanul 3 t

Fericilor, ca si-i dezvdluiUrzeala ce-odat6Domnia'din min6-i va smulge 4.

r Pentru Eschyl, ca qi pentru Homer, Tartarul e parteacea mai afundd a Hadesului, lumea subpimintean5.

2 Ouranos (cerul), cel dintii dintre zeii panteonului grec.Ircciori ai acestuia lusescrd Cronos $i Tita;ii, asupra cilorasc f-nver;rrna dugmdnia lui Zeus.

3 Inlclcsul cuvintului e ,$ef", ,,cdpetenie". lrtguvcrnatc democratic, pritanul va deveni un simplutra t.

a Aluzia, obscuri, se va ldmuri intrucitva, maide-a lungrrl dialogului dintre Prometeu gi Io.

cetetilemagrs-

tirz iu,

222223

ilil

'rlZadarnic spre rninb veni-vaCintind rugdmintea-i mieroas[,Zadarnic amenin.tdri va rostiDe cari nu mi ten'Cit timp nu voi {i dlzlegat din cdtu;i,Nici un cuvint nlr vor spuneBuzele mele.

CORUL

Prea e;ti indr[zne! gi nimic nu-nvdlasiDin grelele tale dureri;Prea liber !i-e-n gur[ cuvintul.In inima noastrd, vai, groaza pdtrunde:Ce soarte avea-vei ,si cind va sosiSfirgitul durerilor tale?C[ci tainic e gindul, de piatrlE inima celui din Cronos ndscut.

PROl\IETEU

Amarnic e Zeus, o stiu, ,si dreptateaE-n miinile lui; insd totugiLipsit de putere va fi,Cind fi-va lovit de ndpastl:Uitindu-gi minia, cuprins de iubirc,Cu dor cobori-va la mineCel care cu dor il agtept.

CORI]I-

Vorbeste-ne si spune-ne am[nun!it,De ce te-a osindit acum mdrelul ZeusA;a cumplit ;i-umilitor? Aratd-neCe s-a-rrLimplat - de nu !i-e cumva greu s-o spui I

1 Cum s-ir obscrvat cu dreptate, ,,Corul... n-are tn acea;stdtrageilie aILd ftt,n,c(iune decit aceea d,e a provoc& mdrturisircaeroului, aiutittil t:o chipul lui rd,zvrdtit sit sc desprind,d,, binerelielat, pe lorLdul tr,niversu.Iu,i str.pus" {Alice Voinescu, Eschilp.7a7\.

':-...-...-"'""--.----

ROMETEU

Md doare gi s[ nu le spun: e trist oricum.De mult, cind zeii stdptnili de furieSe-nclierar5. intre dingii-nvergunali 1,

Vrind unii s[ dea jos pe Cronos cel b[trin$i s[ ridice-n tron pe Zeus, iar algii vrindSi-mpiedice pe Zeus de-a fi st[pin pe zei,Eu n-am putut convinge pe Titanii mei,Fii lui Urands gi-ai Geei, si urmimPovala mea: acegtia-ncredinlali deplinC[ biruinla fo4a singurd ne-o d[,Respinserd-n trufia lor tot planul meu.Dar Temis-Gea, mama mea - cea unic[1Degi cu multe nume - mi-a prezis adesDesfdgurarea aspr6.-a viitorului,Spunind cd-n lupt[-aveau si fie-nving[toriNu cei cu brale tari ci cei cu cap iste!.Cind eu le-am spus acestea, din;ii nici n-au vrutS-asculte, ci m-au pErlsit infuriali.Ghsii atunci, cum md-ndrumase mama mea,Ci mult mai bine fac luptind aldtureaDe Zeus, spre marea mullumire-a mea gi-a lui.In urma iscusinlei mele Thrtarulinchise-n negurosul, tristul sdu mormintPe Cronos gi pe solii lui. De sprijinulCe astfel i-am adus, puternicul stdpinAl zeilor mi rispldte9te cu torturi,Cdci tirania are pururi boala greaDe-a nu se-ncrede nici in bunii sdi amici.De-ntrebi ce f6rdelege-am sdvirgit de-s pusAstfdl la chinuri, te voi l[muri deplin.

t P".'".nr*a lui Prometeu se lntemeiazi pe o tracli.tieprivind lupta lui Zeus cu Titanii, despre care astdzi nu maiavem cuno$tinli. Varianta pistrati de Hesiod in Theogo-nin sc deoscbegte simlitor de cea adoptati de Eschyl.

a In llesiod (Theogonia, 135), Gea gi Temis sint infili-gato ca mami "si fiicd. Contopindu-le, Eschyl pare sd fiurmat o tradilie diferitd, probabil attici.

,4\/\l'zz+ '\\J

t/

Cind se sui pe tronul tat[lui invins,Zeus grabnic lieclrui zeu ii ddruiN{enirea sa 1 qi-gi inLocmi domnia cumI-a fost pc plac, dar la slrmanii muritoriNu se gincli, ba chiar voia ca neamul lorStirpindu-l si creeze unul nou.Nu i se-mpotrivi nici unul decit eu:Eu cutezai gi rnintuii pe muritoriDe-a cobori la sumbrul Hades fulgerali.De-aceea pltimesc in aste lanluri tari,Amare de-ndurat si triste de vdzut:Cu mila mca de muritori nu meritamS-ajung aici, ;i totusi iat[-md legatDe stinci, batjocurd privirilor lui Zeus.

CORUL

Din fier ;i piatrl sint fdculi aceia cariN-au mill de durerea ta, o, Prometeu.N-am fi crezut ci vom vedea dureri adinciCum sint acestea cari ne sfarmd inima.

PROMETEU

Cei dragi ai mei de m-ar vedea, s-ar ingrozi.

CORUL

Dar pentru oameni altceva n-ai mai fircul?

PROMETEU

Oprii pe oameni cle-a-9i vedea destinele 2.

T

r Vezi mai sus. p. 216, n, l,2 Lotul inevitabil aI oarncnilor fiind moartea, binefa_

ccrca cu care se rnindregte prometeu e de a_i fi aiutat sri_sipiisLrczc_ incredor.oa in vialri, Cf. Hora!iu, Oite I'Ii 29: ;g-30: ,, Un, zctr, cum,inte Ii.nc sttb ncgrtrl vil at nopli.i toiii

"itoce aor vctti .,.",

15 - Tragicii greci 225

CORUI,

Ce fol tlc loacuri ai ghsit accstei boli?

}TROMBTEU

Le-am semlnat in sullete speranlele 1'

CORUI,

intr-adevir', un rnare binc le-ai [ircut'

T IiOMETEU

Le-am coborit apoi vdpaia focului'

CORUL

$i muritorii au acunra flachra?

PROMETDU

$i multe megte;uguri vor avea prin ea'

CORUL

Aceasta-i marea crimd pentru carc Zcus

Tc-a pedcpsiL cu-atirea caznc 6'rinqene')

Dn" *f"tittla ta cind va avea sfir;it?

I

PRON,IETBU

N icicind, decit cind ii va fi pe plac lui Zeus.

CORUL

I'r, ;rlac? Dartu ce speri? Tu nu vezi c-ai gresit?S:i-t,i spunem ce-ai gregit, ni-e grcu si be-ar durea.f )c-irccea sd nu mai vorbim de-acest necaz;l:rl l,u sd cauli s[ scapi de suferinla ta.

PRO}IETEU

(lirrrl nu 1i-e prins in la! piciorul, e u;orS;i crrlti ;i s[-ndrumezi pe cel ndpdstuit.l)rrl cu gtiam ce chin amar aveam s[-ndur;l,lrr irrn gregit cu voia mea: o spun deschis:Sirrl, t,orturat fiindc[-am ajutat pe om.l\':rs f i crezul c[ pentru-acest p[cat al meuA vrrun sA t,rec prin suferinta de-a zdcealrr lrrnluri grele tintuit aici de stinci.l)rrr nu bocili aceastd schingiuire-a mea,(li r:oborili gi-mi asculta!i cuvintele,(lrr sir-ntelegeli soartea ce m-adulmeci.Vcrriti, venili la mine; fi,ti al[tureal)rr rrrine-n chinul meu: rltdcitoare-n veciN:ipirsta ne loveste rind pe rind pe toli 1.

CORUL

(lrr rlrag ne supunem( llrrrrrrirrilor tale,Si rlindu-ne jos din rldvanul cu-aripi,(lrr rllrrmul sprinlarclor paseri urmindN c-irrlrrse gr[bitl,:r sl,irrcile-acestea pustii,

t ( ) i(lr)o ascmirniitoarc la Ilerodot, I 207: ,,cristd' o roatdtt tt)slril'i.l.or om,enegti, cure, in necontenita-i migcare, nu lasdltrt rrr','irr.si indi.pi,zi sii izbin.deascd tntr-u.n,u,.,."

1 Tcxtul sund: ,,oarbelc speranf e'' qi .adjecl'ivul nu-i de

b"";";;;;t ales la i"1i'pli'"' Cei m-ai mulli ginditori pi

;;;; ;i Ei"d'ei vorbesc tl'espre rrrd"jdc ca desprc -rtn rdu;filJ',";';";;;"i;i;'-i; "hii'p"l -Paniorci' ne-o inti!i.*eazill".io.l; tol un riu e Ei peltlrlr Theognts' care nll $ovalc s-o

;;:;;'."t; "" p"l,'";ai.l in citeoa veisuri splendide' Pindar

;";;;; .- o'"i t",'ifult, o"i-"tirn' - umilind'-se ca valulncmaroAilrrziilr,r.Pentrugrcci'deci'-sPeranla-n-a'fost'nici,,,lati u virlrtlo, cum avea s-o ptoclatne .lcnltu lnrlra

""-l'"t"tt,;l';*"',,i; si-i cra "*'e*t'a1'^ poetulrri nroder:n sir

;il;'i,.i;;;'l""iil"i"i "" cildura cu "a"" o {ace 'Ioltlerlinin Ilyperion'.

226

l5a 227

Y--1

i

I

t'fVenim s-ascultdrn

intreagd IrovcsLea durelilor tale.( Intrd Okianos.)

()IiI}ANOS

Soscsc terrrinind multl\{inindu-mi spre tineFugarul meu inaripatIn zbor furtunatic,Cici soartea-li amarlA;a se ;i cade si {ac,Noi sirrLr.rrr ruderrii 2:

Dar chiar dacl n-am fi, in inima mcaNu-i altul mai drag dccit tine.Cum mie nu-mi place dc loc vorblria,Arat5.-mi, te rog,Ce pot eu sd fac ca sE-[i fiu de-ajutor'?Cici nu vei putea niciodat[ s[ spuiC[ ai un prie ten mai bun decit mine.

PROI{ETNU

Ce fa1l vdd? Sosigi ,si tu aici si {iiDurerii mcle marLor? Cum ai cutezat,l,irsind talazul care-li poarti numclc,Llsinclu-9i grotclc scobite-adinc in stinci,S[ r.ii aici, in lara {ierului 3, s[ vezi

l Cit se poate jrrtleca, Olis1116r se aratir cirlarc pe un calinaripat ((Jf., rnai departe, vcrsul 395); alli interpre!i seginclcsc la un glifon.

2 Ca qi Prometcu, Okeanos trecea drept f iu aI lui Ouranosgi a^l t;qq;.

:r ln original, liuutul unde se glseSte Prometeu e arltatca ,,rrirscitor de f ier", ,,bogat in fier", aSa cum igi inchipuiaugrccii Scigia, p{r care o localizau uncori in Caucaz, alteoripe {irlrrrul rle nord al mllii Negrc. Lbia Istoriu Iui I{erodot(jurn. sec. al V-le a .i.c.n.) avea sir contribuic la limpezireacunorsl.irr !clol in ilooast,ii pr:ivinli.

I

Aprinsele-nri dureri, impirrtl;indu-le?l)r'ivcste-rnd : amic cucernic al lui Zeus,(lrr-al cdrui sprijin el dornnia-9i inil!6,Sint chinuit aicea din porunca lui.

OKDANOS

VId, Prorncleu, ,si bune sfaturi vrcu s5-1i dtur,(lu toate cd tu e;ti destul de priceput.0unoa;tc-te pe tine insu!i 1; caub[-apoi(ili noi, cdci nou e gi stdpinul zeilor.l)e nu vci inccta s-arunci ociri lui Zeus,l,ll are sir lc-audd, oricit stir de sus,$i su{erinlcle dc azi i1i vor pireaUn joc pe ling[ cele ce te vor lovi.l)c-aceea smulge-!i furia din iniml$i catl modru de-a scdpa de schingiuiri.Sint vechi si cunoscute vorbele ce-!i spun,Dai tu vezi insuli, Prometeu, ce dobinde;tiCrr-o linrb[ prca sen]eatl ;i prea li]lcrl.'Irr incd nu te-ai sdturat de cite-nduriCi vrei s[-ti mai spore;l.i ncnorocirile.Ascultl sfatul meu gi nu te-mpotriviDqstinului 2, c[ci vezi cit e de ne-nduratStdpinul care azi domneste peste noi.Acurn eu plec si sthruiesc: nu cumva l)otI)e chinurile-acestea grele sd te scap?Tu insl stai domol si nu mai blestema.inclerninatic ;i-n.teldpt cum e;ti, nu vcziCl lirnba fir[ friu aduce pacos[e?

PROIIETEU

Te fcliccsc c[-1i duci in voie zilele,

intinsul mcu drurn,crt zot) Promcteu,1; flrl frinc,

md cloare profund.inLruci t

l.

I

1l'l fairnosul dicton delfic, arloptat ca indleptar dc So-cr;rlrr in predica!ia lui rnoral[.

2'l'cxt,rral: ,,si nu-!i oferi rnembrele inlcpirtulii hol,lulul',sl:rl, r,cltiv:rlind - evidcnt - cu un inrlomn la rcsernnare. Inlr';4rilrrr';i cn conccp!ia desprc I)estin a autoruJui picsei, vezilrir i sus. p. ?11), n, 3"

228 cqn*S'?

Degi la toatc fost-ai denrn pdrtag al meu.Dar, rogu-tc, nu-!i pierde timpul in desert:Zadarnice-s oricc-ncerc[ri: n-ai sd-l convingi.Ia scama si n-o pa[i c-ai coborit aici.

OI{EANOS

Pe allii mult mai bine-i sf[tuicsti dccitPe tine insuli: faptelc mi-o dovedesc.Dar nu mI poli abate de la gindul meu.llu sper ;i sper c5, Zcrs tot imi va hlriziPutinla s[ tc scot din grelcle-1i cltu;i.

PROMETIlU

Bundvoinla, stiu, nicicind ^nu 9i-a lipsit$i nici acum nu pregeli. Ins[ nu-ncercaSd-mi fii de ajutor, circi n-ai si poli s-o faci,Oricit te-ai strirdui. Srai deci in lini;te,linindu-te departe de prirnejdic.Nu vreau ca, dacd astirzi eu indur torturi,$i aliii mulli s[ sufere cu mine-rl rind'.'Destul rnI doarc-n su{let crincenul dcstinAl fratclui meu Atlas, care-n zirile -Apusului pc umcri poartl neclintitPilastrul 1 cerului ;i al plmintului;Md-ndurcreazi'Iifon, rnonstrul z[mislitDe Getr 2 9i prin grotcle SicilieiAd[postit odinioari, carc, cindScrignind din dinlii sutei lui de capcte

J-

La luptl se porni cu zeii, fu zdrobit.' iite;!it;T;"il;;Tf,s:,'fi11'::" pe Zeus,Cind fulgerul acestuia, etern np"irrr,

, 9u tunete. gi cu vlpii ndvalniceSc n[pusti asupra fui gi-i amuliAmcninllrile serne!c: trhsnctulll arse tot si-i nimici putcrile.Acum el "aie ca un le9 pe llrmuriiStrimtorilor intinsei mdri. as".,rr*Sub nestatornicele Etnei rf,ddcini 1;Pe pisc Hefaistos bate cu ciocanul sluIar intr-o zi din in[l!imi porni-se-vorAprinse riuri vrind cu din11 de flacdriSd rnistuie cimpiile Sicjliei 2.

Cdci Tifon, oricit e de prefdcut in scrumf)e fulgerul lui Zeus, va rdbufni vdrsinclVir:tejuri cle sdgeli aprinse si de foc.

a- 1;L egti iste!: n-ai lipse de povala mea:

\A3ul1-tc crrm vei putea; Ia rindul rneuili" ry sd-ndur accasti. soarte pinl cindQui Zcus i sc va sringe-n line'furia.

l

/'3"" ." nu stii

Smdduieste si

OKDANOS

cir vorba dulce,.Prometeu,Jlgnrrca cea mai grca?

l Originalul vorbe.ste de o coloanir unicri, sus{inuti deAtlas, potrivit unci tradilii al ciirei ocou sc intilneqtc qi laIJomer, (Odisee.a, I 53). La Hesiotl (Theogortia, 517 -520J,Titanul - ,,sr,rpL{.s neeoi,i." - sprij inir ce rul cu ,,creptetul gicu, bra(elc-i ncobositc". li roprczentarca rnai des iltilliti inarl.a^plaslicl a srecilor. Cf., rnai departe p.234, n.2.

2 In rnil,rlogia groacri , Typhon sitl Typltos e personifica-ren pttl,t'rilor ce plilejrriesc crrlrclnnlclc -,le pirnrfnt gi enrp-!iilc vulcarricc. De-aci qi localizarea lLri irr regiuni ale lunriirncditeranecne cxpuse aces[ui soi de primcjdii,

PROMETEU

poti incluiosa la tirnppotolegti pornirile.

I Yczi_ nota preccclentii. Dupd Homcr,rnonstrului ar fi fost in lara arimilor, irrale Ciliciei (Iliada II Tgb). 2 FirI excep!ie, comentaiorii consideri aceste versuri carnsprra.te dc erup!ia .Ernei din anul 4.7g1479 i.e.n. Alteiz.lrucniri tifl:!il9l". ale vulcanului sin[' aminlite p.;,;;arrii 1r25 gi 396/395.

Cind inima o

$i nu cu sila-i

prima agezarc apirfile muntoase

!3023t

,l

OI(EANOS

Dar dac-a; cutcza gi-as sLdrui,Crezi c[ din asta ar ie,si vreo pagub5.?

PROMI]T]]U

E o sfor,tare de prisos, un gind naiv.

OKEANOS

Las' sd bolesc de-accastd boall; rnai folositorB ca-nleleptul s[ nu parA prea-n]elept.

PROMETEI]

Dc pasul tlu tot eu voi fi cel vinovatl.

OKtrANOS J'

Cuvintul llu acas[ me trimite-atunci.

PROMETEU

Nu vreu si su{eri pentru cutezanta

OI(EANOS

Din partea preaputernicului nost,ru domn?

PROMETEU

Din partea lui: ia seama deci, s5. nu-l jignegti.

1 intreagi scena indepirtirii lui Okeanos e pitrunsd deo amar:-l ironie. Episodul, s-a observat cu dreptate ,,proiec-teazd, o ltLrnin,d, noud asu.pra eroultri pi tnldpigeazd, o noudlatu.rd, a, li.ri.i lui . Rdzprdtit lald de cei puternici, milostivcu cci skt,bi, - i.atti-l pe Prometctt, ;i in fn{a scmen.ilor sd,i:al t,i disprtltrirytc" (Alice Voinescu, Op. cit. pag. 745-1.LG).

OKEANOS

Nirpasta [a mi-e-nvi![tur6, Prometeu.

PROMETEU

Irugi deci: phstreazd gindul tiu cel bun de azi.

OI(EANOS

Cuvintul tiu e tocmai dup[ gindul meu.indatd patrupedul meu inaripatStrdbatc-va eterul ca se-Fi plece-apoi\roios Ia staul subliratecii genunchi.

( Iese.)

CORUL

Ne doare ursita-1i amarnic[, o, Prometeul$iroaic de lacrimi se varsl din trigti ochii nogtriPe fragezii no;tri obraji;Cdci lege ficindu-;i din toanele saleAzi Zeus -te supune la cazne, precum stS,pine,steCu armele crunte pe zeii cari fur5. puternici odatl.Rlsund de vairir pdmlntul: mdrirea strdvecheA ta gi a fralilor tdi o jelesc,Amar suspinind de mila durerilor tale,-t\cum muritorii cari spornici se-ntindin vastele Asiei cimpuri,Fecioarele cari fdrd teamd de lupteTriiesc ln Colchida 1,

Popoarele Scitiei cari stlpinescPhmintul lirnanurilor Meotidei 2,

1 Amazoanele, pomenite gi mai dcparte. Cf p. 246, n. 3.I l-acul i\[aiotis e marea de Azov. In zilele lui Eschylnscilii tlin jurul acesteia, pireau agezali oarecum la capltulplrrrintului.

r

:1,r{

,t{lr,|

).,,i:

:ir.,

0'

fi*ti,SI

*,l,'D

h

ct.t(

,il

.,i

jn

{t

'l4'

ry

$h

13

't"#

li(.!

!

,l

*t a. 'f.*ilL

232233

il

ilI

R[zboinicul neam al Arabiei 1 carePe-naltele culmi din Caucaz locuies[e$i. zdngine, dirzi ogtire, din l[ncil'e lui asculite.Vdzut-am pe timpu;i 2 pe altul Jint*

-fituniln cazn[ de trainice lanturi,Pc- Atlas, zeul stingher, 'Ccl carc pc umerii ili * imens[ pulcreSusline pdmintul si vindta cerulrr'i lofia,Vuie;te,spdrgindu-se-n maluri talazul,Gem adincimile.Noptaticul Hades dc mila-i se zbate,Izvoarele sfintelor riuri bocesc suferinlele lui.

.Avcau auz, dar n-auzeau nimic cu el 1;

Mult timp in volburi de nlluci le-nvdlmi,seauI)o toate 2; nu gtiau nici dulgheria ce-i,Nici casele-nsorite cum se fduresc;Asemenea mdruntelor furnici trdiauItetragi in ascunzisurile grotelor 3;

Nu cuno;teau prin semne sigure cind vinTemuta iarn[, primdvara veseliSau vara pururi darnicl, ci bijbiiauNepricepuli a. Iubindu-i, eu i-am invl]atCe-i rlsdritul, ce-i apusul stelelor;Le-am dat ptiinla foarte-naltl-a cifrelor$i folosirea literelor 5; in sfirgitLe-am dat memoria ce-i mama muzelor G

Eu fui intiiul care boii-n jug i-a pus,Silindu-i ca prin vajnicele lor puteriSi ugureze opintirea omului,$i care caii plini de foc i-a inhimatLa car, podoab[ str[lucitei bog[1ii;Eu fui intiiul care ndvi a construit

I Lipsili, cum crau de inteligenlii. In aceasti ordine deidei, cf. versul lui Epicharrn, pistrat cle Plutarch: .mi.nteaveile gi mintea o,ude: Ioate celelalte, surd,e gi oarbe" (Ir, B 12Diels) .

2 Textual: *Asemeni ardtdrilor d,in pise igi duccau. viata,cit e d,e lung,d, ned,e.osebind intre lucruri".

3,,Cu,ccririle civil.izatiei n.oi nu stn.t cldrLite nici istoric,rti,ci ierarhic: neortnduiala e poitii. Cdci llschyl nu, urmd,rcgtesd ne inldlipeze i.storia culturii, evocind-o in etapele-i progre-sive, ... ci pune in. Iu.mina rosturilor eterne lapta mdreatd aganerost.rlui titan" (A. Voincscrr, Op. cit, p. 147) ,

a La greci, impir!irea anului in patru anotimpuri aparecrr I lomer.

6 Toal.c aceste nirscociri sint pusc de Sofoclc in seama luiPllanrctle (fr. 399). Pre!,uireir arltatir de poet 5tiinlei cifre-Ior lrirtleazl o inriurire pitagoriciani.

6 I rr grecegle Mn.eme sar Mnem.osyne. Fiicele ei, cele nouirlluzc, pcrsoniIicau peritru cei vechi ansamblul activiti-

t,h

I

I

!

ri

.4

'" I$.'

":

PROMETNU

Voi si nu credeti ci de slab sau de semetAm-amulit: alt gind imi mu;c[ inimaCind v5d ce chinuitd este soartea mea.Cici cine altul decit minc-a ddruitPuterea tuturor acestor zei de azr?Dar despre asta voi tlcea I nu voi vorbiNimic decit ceea ce gtili voi in;ivi :

9"*. "T {6cut pe muritori din ton}i, iste}i,Trezindir-le din adormire spiritul.Voi spune-aceasta nu ca se-i vorbesc de rdu,Ci.ca iubiiea m.ea spre din;ii s-o vedeli B:Priveau cu ochii, insl nu vedeau .u Li.

l Pornenirea arabilor p-rintre ncamurile caucaziene tre_zegte nedumeriri si o*p_li"e incercrrile uoo" editori -ae--

aindrepta textul, ciiind 2.r_jas i; tr;;;;;;jas. Du" tradi!ia31i,r:::.i^"^ aci,sigurE -gi, de ,tre po.t",-in,ogrnuo pe carel:.*::1, p^:.lll$_._.p"" locul prrimii,ii rui p.oi.eteu L plind(rc greSell $l conluzrr.

2 Textul e in acest loc ne.sigur. intreg pasajul referitor laAtlas - e considerat de. unii 6airo"i

"u" i'"i".pof ut. pentru

]i::t,iI crrm r ^inchipuiti de. poet suferinl"-'f"i lif"r,-"Lrjlnal sus p. 280, n, 1.

3 Vezi rnai sus p. 2?0, n. 2,

,I

li

lr'1 r,)

234

lilor spiritului.

?38

S-alunece cu-aripi de in in Iarg de mlri r.Iar eu, cel care pentru neamui'muritorFdcui acestea toate, nu-rni glsesc un sfatSd scap de suferinla mea cle azi.

CORUL

Grca suferintd-nduri; pierzindu-ti cump[tulTe zbali ca vraciul slilbdnog cdzut bolnav$i-n despera.rea ta nu poli d--cscoperiCe leacuri !i-ar tdmddui durerile.

PROMETEU

Ca 9i mai tare s[ te miri, ascultl-acum,Ce megteguguri gi cdi noi am ndscocit.Intii si-ntii, cind cineva cldea bolnavN-avea nimica s[-l ajute, nici fierturi,Nici alifii, balsamuri, ci se mistuiaLipsit de leacuri, pin[ cind eu in sfirsitLe-am ardtat ameJtecele icrbilorCari toate morburile lor le vindecd z.I-am Idmurit cum s6-gi prevadi sorlile,I-am invlgat s[-qi tdlmdceascd viseie$i le-am deschis'goptirile destinului:De ce.presemne se te lii cind egti la drum?Ce tainic inteles cuprinde-naltul zborAl paserilor, indrepiarea lor in zdriLa stinga sau Ia dreapta, felul curn inghit,Cum se-mprietenesc si-cum se dugmdnesiSau cum se string ln stol? Ce lustru si culoriCuvine-se sd aibi rnlruntaiele , 'Ce forme fierea gi ficatul pasereiSpre-a fi pe placul zeilori prin ardere

I f)espr9 aceste cuceriri a]e. omului, etape hotiritoare pe;alc1 civiliza!ici,.e.i.,frrrmosul cor al lui SJfoclc i" d'"t-;goi,"(rnar dcpartc, p.446\.

2 In textul grcc, Ieacurilc sint impirtite in trei catcsorii:eele co so m;ininci, cclo ce scrvesc i* rrrr,

"at" au.e-i,ruu.

De coapse groase gi de mari spin[ri pe-altarAm invilat pe oameni mestegugul greuDe-a inlelege tainele vdplilor 1.

N-a fost de-ajuns atit: se af l[ cinevaSd spunl ci-naintea mea descoperiLa oarncni avu.tiile p[mintului:Arama, fierul dur, argintul, aurul?Nu-i nimeni, c[ci ar fi un mincinos.Pe scur[: azi toate nrestegugurile ]orTrudilii oameni de la Prorneteu le au.

CORUL

Acurna lasI grija rnuritorilorlGindegtc-te la mintuirea ta. AvemSperanla c5, descltusat odate, tuNu vei fi mai pulin puternic decit Zeus.

PROMETEU

Nu asta-i voia i\{oirei care pe noi toliNe mind; mii de suferinli nlai am si-ndurPin' la sclparca mca: dcsteptirciunea e

Cu mull mai slab[ decit tainicul Destin 2.

CORUL

Dar cine-s cei ce poruncesc Destinului?

PROMETEU

Sint Nloirele tustrele gi-Eriniile 3

1 Sint inqirate in tcxt cele mai rirspindite cei de scrutarea viitorului, folosite de cei vechi de-a lungul intregei anti-chitali. In aceeagi ordine de idei, trebuie amintit rolulimportant al oracolelor, nu numai irr drama attici, dar giin istoria difcritelor ceti!i greceqti.

2 Cf . mai sus p. 219, n. 3 qi Introclu,cerea, o. 26.3 Cf. mai sus pp. 109, n. t; 130. n. ll; 179, n. L

$,.q 237

CORUL

$i decit ele Zeus e mai neputincios?

PROMETl]U

Nici el nu scapi r-le sfir;itul ce-i e scris.

CORUL

Nu-i este scris lui Zets ca el s[ {ie Domn in veci?

PROMBTEU

Aceasta nu cluta!,i s-o ;tili: nu m[-ntrebali.

CORUL

E-o taind sfint5, dacd nu voiegti s-o spui.

PROMNTELT

Vorbili de altceva I eu incl nu v[ dauRlspunsul; sint silit sd-l lin ascuns cit pot,C[ci numai astfel, tdinuindu-1, voi puteaS5. scap de lanluri pi si scap de urnilinli.

CORUL

O, fie ca Zeus, domnitorul a toate,56 nu-gi ridice-mpotriva dorintelor noastre puterea;Iar noi, aducind sacrificii preasfinte de boi injunghialiPe malul eternelor valuri ale pirintelui 1 nostru,S[ nu lipsim a cinsti pe puternicii zei$i nici sd cirtim in cuvinte,Cin minlile noastre s6 stea gi sl nu se mai;teargi:Ci viala se cere lungitl cu-nalte sperante,Iar inima vrea sd se umple de dulci bucurii.Dar iat[, vedem ingrozite, cd mii de torturi te frdrnint[.

Stirlind pe puternicul Zefrs,(lrr gindul trufag. preamlregti muritorii, o Prometeu.r\rati-ne, scumpe prieten: ce dar fdr[ dar l le-ai adus?Ce sprijin ili dau muritorii 2? Tu nu cuno;ti oareAmarnica lipsd de vlagd ce-ncltugeaz[Acest neam prea orb gi minat de nllucis?Clci nu vor putea niciodatd sf[rma muritoriiCu mintea lor orinduiala lui Zeus.Aqa m-a-nvilat, Prometeu, p[]ania ta dureroasd.Azi cintecul meu este altul decitAcela pe care-l cintamLa baia pi patu-li de nunti,Cind pe IJesiona, copila pdrintelui nostru,Cu daruri bogate-nvingind-oMireasl-o adusegi in casi a.

(Intrd Io, d,oud coarne pe lrurzte inilicd spccta-torilor transfornl&rca Ia care a lost supusd.)

.IOCe !ard, ce neam e pe-aici? $i cine-i acestaPe care-l z[resc in cdtugi ferecatDe stincile-nalte?Ce flrldelegi isplgegti tu aici?Vorbegte-mi: ce fel de pimint

1 Textul e in acest loc corectat de unii cditori intr-un felcare face ca intrebarea si aibe inlelesul: .ce bine li-a ailusbinele tduP" (mai ln acord, credem, cu intrel:area lormulatiin versul urmdtor) .

2 in original ,,Lfemerii" (m_ai _sus, p. 218,.n..1).3 Traducere liber6, In original: -ryu cuno$teai ariarnica

Iipsd de vlagd, asemeni vtselor, care stingheregte neamul orbai oameniloil" lntr-un sens analog, Pindar, Pgthice, \III135 urm. r ,,Fiin{e d,e o zil Ce e liecane din noiP Ce nu e? Om,vis aI unei umbrel"

a in lumea eroilor lui Homer, care infdfigeazi ccl maiveihi fond de datini gi credinle ale poporului grec, desprecare ni s-au pestrat gtiri, e curenti deprinderea ca mirelesh-gi clgtige mireasa prin daruri bogate oferite socrului.Cf .- notele- noastre la -Iliada (E.S.P.L.A., 1954) , IX 146'XI 242-244 qi Od,iseea (E.S.P.L.A., 1956) , I 378; XVIII35 4- 360.

1 Oke:rnos (in legituri cu cafe v. mai sus p. 228, n.2) .

2ge

,ilIl

Il

E-acesta pc unde-s acunra pribeagir 1P

Vai, vai,Din nou m[ arde stlcchea; iatd, co]o-n funclE Argos cel ndscut din Gea, pazniculCu mii de ochi: inghite-I, o, pdmintule!Mi-e groazl cind ii vld inaintiird mereuSpre mine cu privirile-i nernernice.Nici rnort nu vrea pdrnintul s5.-l ascundd:Ie;ind din adinculih{-alungir tutindcni pe rnaluriSftrgitl de foarne si flr[ repaus.Din levile cu cearir-ngemlnateAromitor suspin[ flautul. UndeXfd poartd r[ticitele-mi cdrhri?O, fiu al lui Cronos, cu ce !i-am gre;it?De ce nr[ lovi;i cu osinda aceastaGonindu-rnd fdrd-ncetare, nefericita de rnine,inneburritI de chinuri?

.Cu fulgere arde-md, inmorminteaz[-rl[-n fundul p[-

n intu Iu i,Aruncd-mi pradd iazrnelor m6rii:Nu trcce cu veclereaRug[ciunea ce-!i fac.Ajungd-1i acum pribegiile rnelc,Altmint,relea nu se mai tcnnind chirrul ce-ndur.

CORUL

Dar tu, Prometeu, tu auziAmarul cuvint al fecioarei cu coarnc dc juncl?

PRO[IFJTEU

Curn sl n-aud eu tinguirea jalnic[A vergurei lui Inachos, care-a aprinsDe dragoste pe Zeus ;i-alcarg[-acum mereuGonitd de turbata Flerci furie?

IO

De unde ;tii numele tatilui meu?$i cine c;ti spune, de gtii cine-s cu$i ce sint durerile mele?Cdci drept ai ghicit chinul meu dc-o zeillCe trupul cu spinii aprin;i ai turbirrii-rniSosit-anr aici istovittr cle fuga-mi nebuni,O jertfl a Hcrei geloase si rdzbunitoare.Mai este vre-o nenorocitdS[ sufere-n lume ca mine?Tu spune-mi acumCe ma i am de-ndurat?Ce sprijin, ce leacuriCunoqti pentru apriga-mi boald?Asculth rugarea fecioarei pribege.

PRO14ETEI]

Am sd-!i spun astlzi'tot ce trebuie s[ ;tii,Nu-n pilde cu-ascunziguri, ci deschis gi clar,Cum se cuvine pururi intre-amici: eu sintCel ce-a dat oamenilor focul: Prometeu.

IO

O, Prornetcu, sprijinitor nefericitAl omului, dc ce sint caznele ce-nduri?

PROI\{DTEU

Abia sfirgii s[ povestesc ndpasta mea.

trimis,strlpun gc.

l Episodul ce sLi sii inceapii are cft scop sd alirture sufe-rinlci lui Prometeu, suferinla unei alte victime nevinovatea ltri Zcrrs. in acelagi timp el dn prilej Titanului ai-qi mir-trrriscascri nidejdile, aritind ci-gi agteaptl scdparea de laintorvcnIia unui urmaq al fecioarei astdzi persecutate. insfilsil,, ,,irt la(a victimai lui Zeus, se treze€te vie compd,timirea'l'ittrttrrltti.; puterefl sa ctea,toare enercil.ri o ac{iu.ne bincld,cd,-looro (tstt.l)ra con.ptiin[ei innoptate a, bietei lemei: eI trd,ieptei.n lo,la rtortsl.rd oc(ittnca pcntru omenirc..." (Alice Voinescu,op. cit. p. 168).

240 t? 241

IO

Nu vrei sl-mi dirruie;ti ,si mie ldrnuriri?

PROMETEU

intreabl-mb ce vreil n-am s[-!i ascund nirni'l.

IO

Cine-i cel cc-n acest abis l.e-a ferecat?

PRONIETEU

Ilefaistos m-a legat, dar Zeus a poruncit.

IO

Pedeapsa cdror crime-o ispigegti aici?

PROMETEU

'f i-ajunge-atita; nu cduta sd gtii mai mult.

IO

I)ar spune-mi: care-i scopul grelei pribegiiPrin care trec 9i cind se va sfirgi?

PROMETEU

Mai bine-i, asta sh n-o Ftii decit s-o ;tii.

IO

Nu-rni tlinui ce voi avea de suferit.

PROMETBU

De cele cc-!i voi spune nu te pizmuiesc.

l0De ce mai stai si nu-mi dezv6lui tot ce ;tii?

PROilIETEU

Sint gata, insi teamd mi-e c[ te-nsplimin]i.

IO

Nu fi cu mine mai milos decit vreau eu.

PROMETEU

Fiindcd vrei, am s[-ti vorbesc; ascultl deci.

CORUL

Stai: implineqte gi dorinla noastr-acum.Sd-gi povesteascn dinsa-ntii ndpasta sa,Apoi, cind pribegiile-;i va fi descris,Sn-;i afle grelele-ncerc[ri cari o pindesc.

PRONIETEU

Ai datoria, Io, s[ ]e faci pe plac,Cu-atit mai mult ci sint surori cu tat[l tdu.E-o caldi mingiiere s[-]i astimperi inimaPlingindu-li soarta, cind aceia ce te-audIn lacrimi grele izbucnesc de mila ta.

IO

Nu ;tiu cum v-ag putea-n;ela speranlele;A{la-ve1i deci din vorba-mi r5spicat[ totCe vreli sd gti1i, de;i mi-e greu sd povestescCe furii mi-a trimis zeila, cum apoiF[ptura mi-a schimbaL-o, urilindu-rnd.Ades prin camera-mi de fat[ fremir[auNesdbuite visuri ;i md ispiteau

242l6* 243

Zicindu-mi: ,,O fecioarh plinn de noroc,In vergurie slirui cind 1i-e dat sd aiCea mai rivnitd nunt[? Insu;i Zeus e-aprinsDe dorul thu ;i vrea rnireasa lui sd fii.'l'u nu disprelui, copild, patul lui,Ci ie;i in lunca Lernei unde-s turmele$i staulele tatdlui tlu, Inachos,Plinind cu drag dorinla aprigd-a lui Zeus".Nopli dup6 no1.'!i m[ frlmintai truditd-aga,Pin' ce-nbr-o zi ml-ncurnet,ai apoi sd spunPdrintelui rreu visurile ce-am avut.lll soli cvlavio;i trirlise repcdeSl-ntrcbe-u Pito gi Dodona 1, prin ce fclDe fapte ;i cuvinte-ar irnpica pe zei.Acegtia n-hu adus decit oracolePrea tainice si cu-ndoielnic inlelesPin'cc-rrtr-o buni zi st,si lrri lnachosIldspunsul foarte llrnurit ce-i poruncea,Sir rnl goneascd din palat ;i patrieS-alerg pribeag[ cit de larg e-acest plminl.:Altmintrelea cu fulgcru-i de flacdri Zeusll va st,irpi-rnpreunl cu tot neamul lui.lmpins de-acesb oracol al lui LoxiasPerintcle meu, {6r[ voia lui si-a mea,Din casd m-alungi, silit la fapta reaDe-atotputernicia groaznicS.-a lui Zcus.Atunci dc-odatd mintea gi flptura meaSchimbate furd, coarne-mi rdsdrirl-n cap,Precurn vede.ti, gi-mpunsd dc-otrdvil,ul acAl strechei m-aruncai gr[bit spre apeleCcrchndci,si izvorul Lcrnei, iar zorindln urm[-rni pas de pas, porni gonindu-mlPlstorul Argos cel din Gea zlmislit.Pc-acesta moartca-l fulgerl-n curind;Eu insd biciuit[ de zeilh-alerg

Mereu .si-n nici o !ar[ nu gdsesc pof,as.Uunostr acum nEpasta mea. De stii culnvaCe alte suferin!i m-asteapLd, spr,rre-le.Din mild insl nu-mi minli: minciuna eCea mai neruginatl faptd pe pdmint.

CORUL

Oprestc-te, stai !

Nicicind o poveste amar[ ca astaUrechile noastre n-au auzit INici spaimd, pedeapsd sau chin ca acesta,Grozav de vdzut si grozav de-ndurat.irr inima noastr5 ,r,i 9i-a-mpti"tat '

Prea-recele sdu ascutisVai l{oira, Moira,Ni-e groazd de ursita bietei Io.

PROMETEU

Prea v[ grlbili cu plinsul si cu spaimele$i n-a;teptali sI gtili tot ce .rra -bi urma.

CORUL

Vorbeste, spune: cei llolnavi sint bucurosiSd afle ce dureri au irrcd de rdbdat.

PROMETEU

intiia cerere vi s-a-mplinit acum:4!i vrut s[ 9ti,ti intii din inslsi gura ei,Prin ce nenorociri amarnice-a trecut.4.."* dcci ascultali cc va mai fi, ce chinIi preg[t,e;te LIera ca sd sufere.Tu insd, Io,.!inc mintc tot ce-ti spun,Si afli, prib'egia-ti cind sc va'sfir'si. '

Dc-aici plcca-vei mai intii spre rdsdrit,Vei lrece prin tntinderi sterpe ca s-ajungi

l Sancl.uatc oraculare fairnoase in lumeaal lui Apolorr, al doilea al lui Zeus; rtnultrali (Pito c tol;urra cu Delf i) , cclilalt in

greacii: primulin Grecia cen-Epir.

244 a4F

fn lara scililor nomazi cari locuiescIn patre de grldele puse-n care tari$i poartd arcuri cu cari trag inversunat.Tu nu te-apropia de ei, ci grabnic trcciPe !6rm de-a lungul mdrii cEtre alt plmint.In stinga locuiesc chalibii 1, un poporDe fauri duri de cari op e s[ te feresti:Sint cruzi ;i legea ospe,tiei n-o cunosc.Vei da de Riul Fur.ios 2, cu drept cuvintNumit asa, pe care insd n-ai s[-l treci,Cici n-are vad, gi vci urca pe culmileCaucazului, de unde riul furtunosCoboard-n vii. Va trebui apoi, trecindDe creste-mpinse-n cer, s-o iei spre miaz6,zi.Vei da aici de oastea Amazoanelor 3,

Cari pe b[rbali urirsc gi cari vor locuiOdat[-n Temiscira lingd Termodon,Acolo unde Stinca salmidesic5. a

E moartea marinarilor si-a ndvilor:Acestea te vor indrepta ce drum s-apuci.Ajungi apoi prin poarba strimtl-a mlagtineiLa-ngustul Istm Cimeric5 gi, plecind de-aici,Vei trece bralul Apelor Meotice 6:

Vor line minte muritorii fapta ta

I Neamul chalibilor e situat de cei mai mulli autori in.A.sia Mici. Pentru Eschyl, a$ezarea lor e in Scilia, cu aicirei locuitori se confundii. S-a presupus ci ne-am g:isi ina-intea unei strivechi tradilii despre zlcdmintele de fier dinmun^lii Urali. Cf. gi p.228, n.3.

2 In grccegtez Ilybristes. Localizarea Iui e nesigur5.3 Tradiliile privitoare la Amazoane le atribuie ca loc de

Lagtind fie malurile riului Thermodon, in regatul de maitlrziu al Pontului, fie regiunea din jurul lacului Maiotis(Marca dc Azov). Bschyl irnpirtrigeglc prirna opinie; I{ero-dot,^ irrl,rc ll1ii, pe cea dc-a doua.

{ In cpot,:r istoricl, Salmydessos era o colonie pe }irrmultracic al Miirii Negre, la nord de Bosfor.

6 Asl.iizi ist,rnrrl Perecop.6 Paltca cca rnai ingustl a mirii de Azov, astdzi strim-

toarca I(erci.

$i trechtoarea Bdsporos I se va numi.Lhsind apoi Europa vei c[lca-n sfirsitIntins.ul ldrm al

- Asiei 2. Stepinql 'zeilor

Nu vi-se pare-acum egal de ne-nduratCu toli gi pretutindene-a? Ca zeu rivniPe-aceastd Iat i qi-o ndpdstui apoi.Nevrednic peljtor uuu;i,

"op1tu'-." ;Lacl ceea ce drn gura mea aflagi acum,Nu-mi pare-a fi decit abia un incepuis.

Vai mie, vai!

Tu plingi ;i te-{i ;ti durerile

IO

PROMETEU

fr[mirr1i. Ce-ai face insi cindcari incd'te pindesc?

CORUL

sufcrinli s[-i povesregti?Mai ai gi alte

PROMETEU

O rnare furtunoasi de nenorociri.

IO

De ce si mai triiesc? De ce se nu m_aruncDin virful stincilor ca, sflrimindu_mi,

1 ln greceqt,e, b.oos poros lnseamnl ,,loc dc trecere penl,ruun-bou", rcspectiv,,Trecltoarea vacii,., etimologie'"*o,ii_cali ca o reminiscenfi a Iegcndarelor rf,lIciri ,f""iii""li"iInachos.

. 2.Dupi cei mai mulli autori antici, Bosporul cimmeric(strimtoarea Kerci) despnrlea cele aoJa coirtirr""t" oi"""lcunoscute.a Induiogarea lui Prometeu, repede transformati in minia

L?I":l iTIi"ge s5. amcninle pe Zeus, p""!ar"qtu aesfagu"a"eirltf,erroara a acllunri, precipit,ind catasl,rofa cu care sfir_qeqte drama.

246 247

S[ scap acum de toate suferinlele?Nu e mai bine ca de-odati s[ te stingi,Decit .s6.-nduri torturi in fiecare zi?

PROMETEU

Ce sreu ai indura atunci tu chinul meu,CdcI moarte mie soartea n-a voit si-mi dea:

Iar moartea e sc[pare de orice dureri'De-acurn n[pasta *.a tt,-r va avea s-firqitDecit cind doborit va fi tiranul Zeus'

IO

Zeus va putea-nceta-ntr-o zi de-a mai domni?

PRO}IETEU

Crcd cl-!i va da plicere prdbugirea lui'

IO

eu din vina lui rnl chinuiesc?

PROMETEU

se va'ntimpla Precum ili sPun.

IO

$i cine-i va rlpi toiagul lui regesc?

PROMETEU

El insu;i cu nesocotinla-i fdr[ leac.

IO

Dar cutu? Rlspunde-mi, daci nu !i-e greu s-o faci'

PRO}IETEU

face-o nunlI carc-l va lovi amar.

IO

muriloarc sau zcild? Sprrne-mi-o.

PRO}I ETE U

md-ntreba, clci asta nu pot s[ !i-o spun.

Va

C-o

Nu

Cum nu, cind

S[ ,stii deci cd

IO

$i tronul ;i-l va pierde prin sotia sa?

PROI{ETEU

Un fiu i se va nagte mai voinic ca el.

IO

$i scrisa sorlii el n-o poate ocoli?

PROllIETEU

Nicicum, decit descdtugindu-md de-aici.

IO

$i cinc te va dezlega, de nu vrea Zeus?

PRO[IETEU

E sclis s[ facd-aceasta unul clin urmasii

248 249

l

IO

ttintuitorul tlu va fi un fiu al meu?

PROMETEU

A treia spi,t[ dup[ zcce altcle.

IO

Nu pot pricepe bine-aceste profelii.

PROl\tETEU

De-aceea nu-ntreba ce vei mai pntimi.

IO

De ce-mi intinzi un dar, ca sI-l retragi apoi?

PROMETEU

Alege-li una dintre doul povestiri.

IO

I'u spune-mi cari sint gi md las[-apoi s-aleg.

PROMETEU

Pe care-o vrci: prin ce dureri mai ai sd treci?Sau: cine m[ va dezlega-ntr-o zi de-aiciP

CORUL

Tu ddruic;lc una noud, alla ei I

Nu trece cu vederea ruga ce-!i f[cu:Aratd-i ei c[ririle cari o pindescIar noul pe cel ce t€ va scdpa de-aici.

250

PROMETEU

Fiindcl mI rugali, eu nu md-mpotrivescDe-a v5. dczvllui tot ce doriti s[ stiti.intii vorbi-voi, Io, despre goana ia;Adinc in minl,e sani-ti vorbele cc-tile cc-!i spun.Adinc in minte sap[-!iCind peste apa dintre t6ri vei fi trecutSpre poarta-nvdpdiati-a rdsdritului,Vei da de-o mare-n clocot 1, pinl vei sosiLa lunca din Cistene, a Gorgonelor 21

Acolo stau Forcidele, trei vergureCu trup dc lebddl, cu cite-un singur ochi$i-un singur dinte, peste cari nici soareleNici luna n-au vdrsat nicicind lumina lor.Cu ele stau, inaripate, trei surori,Gorgonele preagroaznice, cu plr de ;erpi;Ili inceteazl risuflarea cind le vezi:Ji-o spun aceasta, ca si gtii s[ te fere;ti.

' Vei da apoi de-o alti groaznicl priveligte:Ia seama la grifoni, zravozu muli cu plisc,

'Pe cari ii line Zeus, si nu te-apropiaDe ostile c-un ochi ale-arimaspilor 3

Cari, neam de c[l[re.ti, triiesc pe lirmuriiCu aur ai Plutonului a. Ajunge-veiDeparte la popoare negre cari triiescInspre izvorul inchinat lui I-Ielios

1 Aluzie greu de inleles. Textul2 Cum s-a relevat in mai multe

Eschyl in aceasti piesi e mai multsitueazi silagul Gorgonelor departe

prczinti aci o lacunl.i't"a""i, geog"alia l..ilegendari. Alli autorispre vest, la por!ile

Apu-su I u i.3 I n tradi!ia mitici a grecilor, grif onii pdzeau aurul

lmpotriva atacurilor arimispilor,' p-opor fab'ulos, cu ase-zarea in Nordul necunoscut. Cu o gencralie inainte de Eschyl,Aristcas din Proconncsos scrisese tlespre arimaspi o epopee,ale c:ilci datc farrtastice sint combltute de Ilcrodot in mairnrrll,e locuri ale Istoriilor sale.

a Riu necunoscut, poate niscocit de Eschyl, case i-a datlln nume in raport cu regiunca unde-1 situeazi (in greceqte,Pluton inseamn6: ,,Cel bogat", ,,Cel ce ascundc comori") .

251

Din care _riul Etiops 1 coboard-n vdi.Urmcazd-i rnalul pinI dai de_un caLaractf9 ulde-, ling6 Biblos, prdvdlindu_sel)in dealuri, Nilul i9i incepe largu_i curs2lgril"gi astfel Ia plminrul 'in trirlnEhi JAl.Nilotidei, unde-1i este dat .a ni--

-

uurb. talnrc pentru tine gi copiii t[i._Ue-tr csle ceva-ntunecat gi ne_nleles,Tu spune-mi-o gi-asculL5' cu-nteiesere:Am pentru asta timp mai muit dicit doresc.

CORUL

Dc-au mai r[mas dc povcstit p[1anii dinMrrlt -incurcata-i pribcgi., .prr,'"-f"; -'uar dacd toate i le-ai spusf aminte_adu_tiDe rugimintea mare ."-"1i fA.rr"a; ;;i

Minuni ccregti, stejarii sacri cari vorbesctS-au int:hinat in fala ta numindu-tePe faln falnici mireasd a lui Zeus,

- $i poate ti-a pllcut acest cuvint al lor -Te ridica;i inrrebuniti ;i pornigiGonind pe ![rm s-ajungi la largul Reei golflDe unde-apoi pe drum intors venigi aici.Prin secoli marea ce-ai urmat se .va numiIdnicd, spre-a nu se pierde drurnul tduNicicind din amintirea muritorilor.Ce-!i spun, !i-arat[ c[ eu vld cu mult mai multDecit le este dat s[ vadd altora.M5.-ntorc la vechiul fir al povestirilor:Voi ascultagi deci inrpreun[ ce vi spun.La cdpul 1lrii, lingd gura cu prundigA Nilului, este-o cetate, Canobos 3:

Acolo Zeus i1i lumineazd mintea iar,Cu mina lui ugoari mingiindu-te.Curind vei naste din aceastd-atingerePe negrul Epafos, cel ce va seceraIn larga Nilului cimpie holdele;A cincia spil[-a ta, de cincizeci de surori,In Argos se va-ntoarce iar, f[r[ s[ vrea,F'ugind de fdrdelegea nunlii silniceCu ingigi verii sii; acegtia, sco;i din minli,O.vor urma ca uliul pe porumbeiin setea lor de neiertate cisnicii a.

Un zeu ii va opri de-a-;i face voile:

1 La Dodona, rdspunsurile la intreblrile credinciogilor sedirdeau prin tilmicirea de citre preoti a fo,snotului unuistejar inchinat lui Zeus. Legenda intemeierii oracolului epovestiti de Herodot, II 52 gi urm.

2 Marea Adriatici.3,,Gura cu prundig", e bralul numit Canobie, la extre-

rrrit,nl;ca vcstici a Deltei, nu departe de locul unde avea si selnallc rnai tirziu Alexandria.

a Cele cincizeci de surori sint fiicele lui Danaos- (Danai-dclcr) ; verii lor, feciorii lui Aigyptos, fratelc lui Danaos.[]rnrirr:irca la care face aluzie textul a lost pusi in sceni deBscrhyl irr tragcdia Rugdtoarele.

. PROMETEU

Am ar[tat intreagl pribegia ei. ,!

9u re nu meadd .a i-u* ipus inchipuiri,Voi povesri si sufcringa-i h;o t;;.;l..-Ca mlrturie cd eu adev[r grdiesc.

{;a1ind apoi deopartc. ce " i" priso",vor_spune, rdt[cirea-i cum se ia sfirsi. _Cind ai lrecut de Iuncile molo;ilo",'

'

Pe culmile Dodonei unde-gi ";;'Z;;;Tesprotic remplul gi oracoiul Fi ;;;,

^

1.Ca_re va fi fost ,,izvorul Iui Helios,,, e greu cle spus. Jude_cind-dupI corrrexr, riul _numit-aci"it';"p?,' c Nilul._^,'

P.".tj",greci, Egiplul proprirr_zis i;:;;"" de la utrimacfltal'actd {inspre nord), accei avuti in vcclere de Es"hvlsi crircia Heroiot ii ziLe x"iiai,[i\li"rif ."u" t;; ;;";i,:llle-Bilrlos (in. original_

" "n"ttu'J"',-'q;; a" -,,^1if -r,L

cxrsIi. Seorninrlu-1. lischyl s_a inspirat' probabil 'iu -fucrrvintrrlp. hyhlos, care in grece$tc inseamni 'popo",,..

3 ,'lrrzia c la binccrrno-s"uta" b;il,i-i;;'1"'tii"'"o-"o uc"stuume, care tn alfabetul grec are form+ up-ui iil".grrij . ""'

953 253

Pelasgicul pimint nu le va mai primiDecit cadavrele strlpunse de femei,Cici, treze, noaptea fetele vor implintaPumnale cu-ndoit tdig in solii lor.(l-ovire-ar Cypris astfel pe vrdjmagii mei !)Pe una insl-amorul o va-nduplecaS[ nu-;i ucidd so]ul: mai curind va vreaS[ treac[ drept o lag[-n ochii tuturorDecit o uciga;d 1. Dinsa naste-vaRegescul neam ce st[pini-va Argosul.Prea m-as intinde zugrlvind ;i soartea lui.Acesta zlmisli-va pe eroiculArcag prin care eu scilpa-voi de cituqi 2.

Aceasta mi-a prezis-o ins[;i mama mea,De mult nlscuta Themis, sor[ de Titan;Dar cind gi cum? Ar cere prea mult timp s-o spun,Iar .tie de nici un {olos nu-t,i poate fi.

IO

Vai mie, turbarea din nou m[ cuprinde$i creieru-mi iard;i s-aprinde r1nit,Iar ghirnpele strechei m[ arde I se zbateIn pieptul meu inima plin[ de spaiml$i ochii-mi rotesc ame1i1i.Furtuna turblrii md smulge din c6ile mele$i limba mi-e neputincioasd IIar cugetu-mi tulbure lupt,[ zadarnicIn groaznica furiei tdldzuire.

(Iese.)

CORUI,

O intelept, inlelept fu acelaCc-ntiiul cu gindul gindi ;i-ntiiul cu rostul rosti,

I Ilyperrrrcstra, soala2 Ilcraclcs, ponreniI in

lui Lynceus.rnai mtlte rinduri in chip invirluit.

254

(lir rrrr-i fericitl decit insolirea celor de-o seamll.l)l-;rr:cca nici celui de-averi inc[rcat,N ici celui de mdgii-strdmo,sii sli mindruSir nu-i cear[ fata omul de rind.Nicicind, vai nicicind, o sfintelor Moire,Sil nu ne sortili pe nici una alease lui Zeus,Nici dulce mireasl vreunuia dintre nemuritori,C[oi groaza ne trece vlzindl)c Io, fecioara sfielnic[, praddMiniei nlvalnice-a Flerei.Cind mirele-mi este de-o searn[ cu rrrine,l,lu n-am nici o teamd.O fie ca ochiul nici unuia dintre puternicii zeiSir nu se opreasc[ la vruna din noi,Oirci lupta-i infringere-ar fi ;i zadarnic s-ar zbate:Nirnic n-ar putea dobindi. $i nici nu vedem,Cc ciri am avea s[ fugirn de voinla lui Zeus.-

PROMETIIU

Si totusi Zeus, oricit e de trufa; acurn,Srncrit va fi-ntr-o zi: d,in nunta-i un vl[starVa rirsdri puternic, care va sfdrmal)ornnia lui tiranicd, plinind astfellllcstdmul aruncat de Cronos, tatdl sdu,(lind de pe tronul sdu strlvechi fu rlsturnat 2.

I):rr calea de-a sclpa de soarte nici un zeu,Al'irr' de mine, nu i-o poate dezveli:l,lrr singur o cunosc. Troneze deci de-acum(iil, vrea, semet de tunetele-i crincene,lrr rrrina-i durl scuturindu-qi fulgerul;N irrr i,: rrrr-l va putca opri tle-a lunecalrr I'rrrrrlrrriJe ruqirroasci pribu;iri.I lrr rrr-ndurat dri,sman igi' pregdtc;te-acunr,I)ilz yi prrternic, care va descoperi

| ,\ luzi;r p:rro a f i la Pittacos, unul din cei qapte il!elep!il',1,,'",;',," rri (lrcciei.

!r\'. rrr:r i sus p. 2L9, n,2.

255

O flacird mai tare decit fulgerul,C-un tunet rrrai putcrnic decif lrirsncLul$i-n stare si zdrobeasc[-n praf tridinteleCu care Poseidon rdstoarnd ldri Ei mdri.Astfel din plopria-i nbpastl va-rivlta$i el ce-nsearnn[: a fi rege ;i-a fi sclav.

CORUL

Tu profete,sti cc insuli tu dore;ti lui Zeus.

PItO}TI]TEU

A;a sc va-ntinrpla I iar eu i-o ;i doresc.

COITUL

crezi c[ cineva-l va doboli-ntr-o zi?

PRON{ETEU

ii si.rt ursit.e suferinle mult mai rnari.

CORUL

Nu te-nsplirninli rost,ind aceste blasfernii?

PROM.l]TEU

De cc m-a; teme, cind sH mor nu-mi este clat?

CORUL

IJar suferirrle rnult, mai grele-li poate da.

PROI{ET.EU

S[ fac[ ce va vrea: sint gata la orice.

256

CORUL

1r,,i c{) sc plcacS-Adrhsteei 1 sint irrlclep}i'

PROMETEU

ll rrgrr!i-1, rrrlguligi-1, cdci e tare-acu.nr I

irr or,lrii rnei e mai pu!in decit nrrtlrc'l)'rrrttcitscit-n voie scurtul tinp cc i-a riilnas:i\l u ll, rr-arc sir mai f ie rege zeilor'l)irr', iirt,l, vdd venind pe crainicul lui Zcus,Itrr clr:tlitrcioasa slug[-a noului stdpin ;

l)r'sigrrr irrri aduce ve;ti cu totul noi'(Inlrd' Hermes')

ITI'R}TU S

\/ r'r'irrt sit vorl:es0 cu tine, procletul vicloalrl,'iir" rlo rnirsurl, care crunt jigni;i pe zei ,l,'rrt'ittrl tlc dragul nruritorilor divinul foc'Z,'rrs r lt'A s[-i-s1iui cc nutt[6 fi-r'a cea

l'r'irr citro, curn -zvonisi,

domnia-;i va s{ir';si'

l)r,z.r,irlrrie-i aceast6 tain6 clar, deschisSi I'irlir vroun ocol. Nu ml sili sl facl)r: rlrtuir ori acelaqi drum: prea bine vezi(lii rrslfel dc purtlri pe Zeus nu-l imblinzesc'

PROI{ET11U

Solcrrrrrit ;i tnr{agI eslc vorb-a la, -

I'r'ccunt se;i cuvine unei slugi dc zeu'Z,'i rroi, dornnie noud sinteli; vd sin.ti!iirr r,r:lirluia {drd griji. Dar n-atn vlzutl')u 1,ini-acurna doi tirani clzind in praf?

-f ','rrl trcilea, cel de azr, il voi vedea cutindl\r'rrrrrltiic prdbugindu-se-n abis ;i el.l\'r ,'t'ttzi c.,tttva'cd noii zei l.nd spcrie?

r l,,,r.r.rrifica1c 1 nccesi1llii.,,A sc pleca Adrastcei",,r,,' l'tr i'r,'vilrbilul.

Fi

ll trrrgi(ii grecl 257

De asta-n firea mea nici slabd umbrd nu-i.Intoarce-te frumos la cel ce te-a triinis,Clci n-ai sd poli afla nimic din ce-mi cemgi.

* I{ERMES

Trufia-1i pururi sfiddt,oare te-a fircutS-ajungi la suferintele ce-nduri aici.

PROMETEU

Nu voi schimba nicicind nefericirea mea

- Asculti bine ! - cu slugdrnicia ta.Mai bine stau rob umilit acestei stinci,Ilecit s[ fiu umilul crainic al lui Zeus.Trufagilor eu tot trufag rdspuns le dau.

I{ERMES

Pari mullumit de starca-n care te g[segti.

PROMETEU

Par mullumit? Fire-ar ca mine mullumiliVrljmagii mei, iar intr-ace,stia etti ti tu.

HERMES

Socoli c[-s vinovat ;i cu de chinul tiu?

PROMETBU

S[-1i dau rlspuns deschis: urlsc pe zei, ciciPldtesc cu chinuri binele ce le-am fdcut.

HERMES

Vnd cir-i de boal[ grea bolnavl mintea ta.

i

l,$l-.

i'I't':t:],t".r-

t' rll

A;a e, dacd-i

Nici de-ai fi

PROMETEU

boal[ ura de vr5jmag.

HERMES

mullrrmit, n-ai fi de suportat.

PROMETEU

Vai, vail

HERMES

Iat[-un cuvint r6mas necunosbut lui Zeus.

PROl\{ETE U

il va-nvd1a, c[ci cruntul timp il va sili.

HER}TES

Pe tine totu;i incd nu te-a cuminlit.

PROMETEU

Aga-i; alt{el c-un sclav ca tine n-a; vorbi.

H ERMES

Nu vrei sd-rni spui nimic din ce doregte Zeus?

PROMETEU

Vrca o dovadd de recunogtinla rnea?

HERMES

i1i bali de mine joc de parc-ag fi copil.

259

et

258 17*

PRO]IIETEU

Nu esti copil, gi mai pulin clecit atit,Cind speri s[ scoli din mine vreun cuvint?Nu sint torturi si nu sint viclenii prin cariZeus m-ar constringe si-i dezvhlui ce-a cerut,Mai inainte de-a-mi fi scos cdtugele.De-aceea scapere-i in hduri fulgerul$i-ntreg irnensul univers scufunde-seIn vifor alb de nea ;i-n trlsnete:Nirnic nu mi va face si-i clestiinuiescPrin cine se va prdbu;i domnia lui.

ITERMES

Vezi in acestea pentru tirre-urr ajutor?

PRO}IETEU

Acestca toatc hotirrite sint dc rlult.

I{IiRl\,IES

Ncbunule, de ce nu te-ncumeli s[ tragilnvir![t,uri c] in suferinla ta dc azi?

PRO}I]lTTU

nlI cer]i zadamic: eu rlruin nec.ldIinat.S[ nrr qezj c6. ternindu-nrd cle furiatr,ui Zeus voi clevcni vreodat' un sllb[nog$i c[-ntinzirrd ca o femeie minileSpre Zeus, pc carc eu din inirn[-l urlsc,ll i'oi ruga sir rnl dezlege. N-anr s-o firc.

IIIlRNII] S

\Iollrcsc, dar vird c[ e-n de;crt cuvintul meu.Cu rugi eu nu te pot nici inrnuia nici irnblinzi.Ii;ti ca rrn rrrinz cc-ntiia datir prins in hanr

Zlbala-;i mugch gi zmuncegte-ntinsul friu.Stai dirz, dar stai pe-o temelie gubredd.Trufia-nseamnd mai pulin decit nirnic,Cind cel ce-o poartd nu-i cu cuget lurninab.Ascult[ deci, ce vijelie, ce potopDe suferinti te vor lovi, de nu urmeziCuvintul meu. intii preasfintul tatd ZerrsCu fulger va tr[sni prlpastia sfdrmindAceste-nalte stinci gi-nmormintindu-teSub nlruirea strivitoare-a pietrelor.Dar dup6 ce va trece-un timp indelungat,Din nou ie;i-vei la lumina zilei. CineleInaripat, cumplitul vultur al lui Zeus\ra sfigia atunci cu l[comie trupul tlu$i zi de zi, tiranic oaspe nepoftit,Va devora sllbatic negrul tdu {icat.Dar nu spera c[ chinul tdu se va sfir;i,Decit cind unul dintre zei asupra saLua-va suferinla ta ;i va voiLa sumbrul Hades s[ coboarc-n ]ocul t6u.Tu cump[ne;te bine deci, circi ce-!i spun cuNu-i spaimi nlscocitd, ci e adev6r;Zeus n-a rostit ;i nu rosteste-n veci minciuni:Devine faptl fiece cuvint al ]ui.Nu crede tu c[ dirzl semelia taE rnai frumoasl dccit cumintenia.

CORUL

Nu par de loc nepotrivite vorbeleLui l-Iermcs cari te sfdtuiesc sd plrlse;ti'frufia gi de gindul inlelept s-ascul1i.E nebunesc a te-nddritnici-n gre;eli.

PROI{BTEU

trrcstirea ce-mi {aci eu de mult o cllnosc.Dar cind du;mirnegti, nu-i de loc ru;inos

260 261

Sd-nduri lovituri dc la dr),smanul tlu.Asupra mea cadd deci fulgereleAprins impletite, rdsune vlzduhulDe t,rdsnet, de spasmul ndvalnicAI vi{orelor; cubremure-seDin funduri pdmintul izbit de-uragane;Inalle-se-n dmmul cerestilor a,striCu muget silbatic al mdrii LalazlIn Tirrtarul trist prdbuseascd-mi-se,Zvirlit furtunos de virtejurileDestinului crincen neniernicu-mi trup:l)c moarte eu nu pot s[ fiu doborit.

lrfiltlt tis(cdtre Occaniile)

Cuvinte ;i ginduri de descleierabSint cele pe cari el acurn le rosti.Ce pas ii lipse;te pind la nebuniaDeplind? $i cine-i infrin[ turbarea?Voi insd, cari mill de dinsul simlili$i de suferinlele lui, luati seama:Fugili din aceste pdminturi grdbit:Altmintrelea trdsnetul necruldtorVd zdruncini mintea cu tunetul lui.

CORUL

Vorbegte-ne altfel; dd altfel de s{aturi,De vrei ascultare sd-!i d[m ; cici cuvintulCe-ai spus noi nicicum nu-l putem suferi.Cunt ceri rniselie ca asta sl faccm?Vorn sta lingd el indurind ce-i e scris:Noi am invSlat s6 urim tredetorii$i rru este boal[NIai josnic5-n lume decit e tr[darea,

:.

ht

HERMES

Luali binc seama la ce v-am prezis$i nu-nvinuili, de v-ajunge nlpasta,Destinul puternic, nici spuneli c[ ZeusCu ura-i pe neprevizut vi loveste,(llci sinteli de vind doar singure voi;(irr plind gtiinln gi nu fdr' de vesteCidea-veli din propria voastri smintealdIn mr.eaja prdpddului necruldtor.

(Iese.)

PROMETEU

Cuvintul lui, iatd, devine-acurn fapt:Pimintul se zguduie,Vuie;te-n ecouri puternicul trlsnet,Virtejuri de flaclri strbfulgerd-n cer 1

$i pulberea-n volburi se-nal1[ gonindDin negrele-adincuri, nebune-uraganeIzbindu-se-n grele, turbate-nclegt6ri :q

S-alungi tutindeni cu muget prelung,Vlzduhul gi marea se-amestecl-n clocot.Astfel se prdvale-nspiimintItoareAsupr[-mi cumplita minie-a lui Zeus.O, sfint[ putere a Mamei iubite,Etdr, care dai tuturora luminl,Priveste-md, cum pitimesc pe nedrept.

(Ultimele cueinte a,Ie lui Promcteu se pieril invu.iel.ul trd,snetelor zvirlite asuprd-i, sub ale cdror

lovituri stincile se prd,bupesc Ai-l ingroapd,)

I A ll.a regizorald a grecilor dispunea de mijloacele .de arlrr s;rlr:tal,orilor iluzia fenomenelor atmosferice. Textelelrornnrlsc un dispozitiv fdcut si imite tunetul gi un altulcrrlc irrril,a sclipirea fulgerelor.

262 263