Înaintea analizei cauzelor care conduc la succesul sau insuccesul şcolar este nevoie de câteva precizări conceptuale şi delimitări din punct de vedere semantic de alte concepte care pot face obiectul acestei analize, cum ar fi: conceptul de performanţă şcolară (concept adaptat celui de performanţă în general), conceptul de randament şcolar, conceptul de progres şcolar şi cel de reuşită şcolară.

Prin performanţă înţelegem realizarea deosebită într-un domeniu oarecare de activitate sau acţiunea cu un efect ce depăşeşte nivelul comun fiind superior şi putându-se constitui întrun record. Performanţei îi sunt asociaţi o serie de factori care interacţionează la nivelul oricărei unităţi industriale: aptitudini, însuşiri de personalitate, sisteme de valori, calităţi fizice, interese, motivaţii, vârsta, sexul, şcolarizarea, experienţa, orizontul cultural, mediul social al muncii, sistemul de salarizare şi recompense, sistemul de instruire şi control, politica întreprinderii, mediul fizic al muncii, spaţiul de muncă, metodele de muncă. Pe lângă aceşti factori, performanţa se raportează şi la obiectiv - scop, cu cât obiectivul de atins este mai înalt cu atât perseverenţa auto-depăşirii devine condiţie esenţială a reuşitei.

Randamentul şcolar vizează nivelul de pregătire teoretică şi practică la care s-a ajuns la un moment în munca cu elevii/studenţii. Gradul de concordanţă dintre cunoştinţele asimilate/învăţate şi prevederile programei şcolare se constituie într-un principal indicator al randamentului şcolar. Un coeficient ridicat de corelaţie demonstrează un randament şcolar superior. În cadrul randamentului şcolar sunt implicaţi atât factori interni, cât şi factori externi. În foarte mare măsură contribuie strategiile şi tacticile educaţionale, în mod deosebit metodica predării şi învăţării. Prin aceste tehnologii didactice se poate ajunge la un randament şcolar ridicat, dar nu şi la o performanţă şcolară şi/sau succes şcolar, unde personalitatea elevului/studentului este mai bine resimţită.

Progresul şcolar nu se identifică nici cu performanţa şi nici cu randamentul şcolar ci exprimă eficienţa procesului de învăţământ, performanţa şi randamentul şcolar. Progres şcolar poate înregistra şi un fost corigent sau chiar repetent care, evident, nu s-a confruntat cu vreo performanţă şcolară şi la care randamentul şcolar a fost sub limita accesibilului şi prevederilor normative şi didactice. Prin progres şcolar desemnăm anumite stări calitative superioare în raport cu o anumită perioadă comparativă. La nivelul progresului, care poate fi continuu, până la performanţă sau periodic, contribuie atât agenţii educaţionali cât şi alţi factori stimulativi exteriori. În cele mai multe situaţii progresul şcolar este de scurtă durată iar motivaţia şcolară este în general scăzută.

Reuşita/nereuşita studenţilor poate fi explicată prin natura şi acţiunea factorilor implicaţi în organizarea şi desfăşurarea activităţii şcolare. Unii dintre aceştia acţionează ca factori interni şi privesc condiţia biopsihică a subiecţilor, iar alţii sunt externi, referindu-se la cadrul în care se realizează activitatea de instruire/învăţare.

Factorii interni (biopsihologici) pot fi:a) factori biologici:- starea de sănătate a organismului - influenţează puterea de muncă şi rezistenţa la efort;- dezvoltarea fizică (statura, greutatea, forţa musculară, maturizarea fizică) – anomaliile şi

dereglările acesteia înlesnesc instalarea stării de oboseală, ce se răsfrânge apoi asupra activităţii intelectuale a studenţilor;

- echilibrul fiziologic (modul de realizare a funcţiilor vitale ale organismului, starea generală a sistemului nervos şi a analizatorilor) - anumite deficienţe ale analizatorilor precum şi anumite tulburări nervoase se manifestă prin reducerea capacităţilor de mobilizare şi învaţare;

b) factori psihologici:- cognitivi (dezvoltarea intelectuală: gândire, imaginaţie, limbaj, memorie, atenţie, creativitate,

etc); inteligenţa sau aptitudinea generală asigură studentului adaptarea la situaţii noi, anticiparea unor soluţii potrivite pentru îndeplinirea unor sarcini; în cazul insuccesului şcolar, inteligenţa (prin toate formele ei) prezintă un randament scăzut al operaţiilor gândirii, al corelaţiilor, al descoperirii relaţiilor între obiecte şi fenomene, etc.:

- non-cognitivi (atitudini, interese, aspiraţii, atitudinea faţă de muncă, voinţa de a învăţa, temperament) – motivaţia cognitivă (dorinţa de a învăţa, de a şti, de performanţă, de statut, de competiţie, de evitare a insuccesului sau a pedepsei, etc); motivele insuccesului ţin şi de trasăturile de personalitate ale individului; instabilitatea emoţională depinde de mediul familial şi şcolar, manifestându-se prin dezechilibru, agitaţie, lipsă de concentrare, care toate se răsfrâng asupra organizării interne a personalităţi. Factorii externi (sociopedagogici) pot fi: 

a) factori sociali:- mediul familial - pregăteşte, întreţine şi influenţează spiritul de respect pentru şcoală şi

efortul de învăţare încă din copilărie şi se menţine pe tot parcursul perioadei de studiu;- grupul şcolar (extrafamilial) de prieteni, cu aspiraţii prosociale, proşcolare, influenţează

aspiraţiile şcolare şi profesionale în sens pozitiv; dacă grupul nu împărtăşeşte aceste valori influenţa va fi în sens negativ.

b) factori pedagogici:- organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ care include informaţia didactică şi

modul în care este prezentată; - tehnologia procesului de învaţământ; - personalitatea profesorului, stilul lui de predare care este strâns legat de personalitatea lui,

experienţa, pregătirea, interesele, temperamentul, caracterul, aptitudinile şi competenţele sale;

- elaborarea unor strategii de tratare diferenţiată şi individualizată a studenţilor aflaţi în situaţie de insucces şcolar. Evaluarea trebuie să se concentreze pe progresul studenţilor şi nu pe comparaţii şi ierarhizări.

Formele esecului scolar Def.Esecul scolar este ansamblul situatiilor dificile intampinate de catre elevi pe

parcursul traseului scolar sub forma unor manifestari episodice(esec temporar) sau persistente(esec persistent).

Din perspectiva naturii achizitilor inregistrate de catre elevi, esecul poate fi cognitiv (limitat sau generalizat) si necognitiv.

Formele esecului cognitive Note mici/calificative inferioare Carente in asimilarea continuturilor, Ritmurile inadecvate in realizarea unor sarcini; Imposibilitatea depasirii anumitelor praguri ale invatarii Corigenta, nepromovarea examenelor

Repetentia; Mediocritatea

Esecul scolar necognitiv(social) Def. Se refera la inadaptarea elevului la exigentele ambiantei scolare. Vizeaza, mai precis, inadaptarea la rigorile vietii de elev, la exigente de tip normativ pe

care le presupune functionarea corespunzatoare a fiecarei scoli sau a oricarei colectivitati scolare.

Elevul inadaptat recurge la abandonul scolar, la parasirea precoce a scolii, in favoarea unui mediu mai putin coercitiv (de regula cel al strazii sau al grupurilor de tineri necontrolati).

Modalităţi de prevenire şi înlăturare a esecului scolar - organizarea procesului de invăţământ pe criterii ştiinţifice, psihologice şi pedagogice. - distribuirea corectă a elevilor pe clase - asigurarea cu manuale şi rechizite -climatul stenic, stimulativ din clasă - prin acţiunea plina de tact a profesorilor, a

dirigintelui, prin acţiunea lor unitara. - diferenţierea şi individualizarea invăţării, asigurandu-se şanse de reuşită (succes) tuturor

elevilor - evaluarea rezultatelor invăţării trebuie se facă sistematic, cu maximum de obiectivitate - solicitările şcolare să fie echilibrate (sa se prevină suprasolicitarea şi subsolicitarea) -colaborarea sistematică şi cu tact cu familia prin convorbiri şi lectorate pentru părinţi

previne atitudinile de rezistenţă faţa de obligaţiile şcolare - supravegherea stării de sănătate şi a modului cum se implineşte maturizarea la varstele

pubertăţii şi adolescenţei previn instalarea inapetenţei pentru invăţare. - sa se stabileasca planuri de consiliere individuala sau de grup - să se corecteze deficienţele procesului de invăţământ

- sa se intervina in familie, familia sa devina o aliata a şcolii pentru corectarea handicapului scolar

- recurgerea la practica meditatiilor şi a consultatiilor - incurajarea elevului prin antrenarea in activităţi, care-l intereseaza si prin care se poate

valorifica - diferenţierea invatarii prin programe cu grade treptate de dificultate şi prin procedee

didactice adecvate - folosirea fiselor de muncă independenta - munca in echipe favorizează colaborarea si utilizarea de sine a fiecarui membru dupa

capacitatile lui. - activitatea psihopedagogica de orientare şcolara şi profesionala pentru examinarea

corecta a optiunilor - individualizarea presupune doua tendinte complementare:

- asigurarea unei independente mai mari a elevului in activitatea de invatare - elaborarea si administrarea unor sarcini diferentiate, in functie de ritmul si

posibilitatile de asimilare ale celui care invata

- datorita variatiilor mari de ritm intelectual si de stil de lucru, de rezistenta la efortul de durata, de abilitati comunicationale si nevoi cognitive care exista intre elevi e nevoie de actiuni de organizare diferentiata a procesului de predare-invatare, pe grupuri de elevi, in care sa primeze insa sarcinile individuale de invatare (de lucru).

Situatii de false eșecuri școlare Esecul scolar este in mare masura un fenomen subiectiv. De exemplu: timizii, indecisii, resemnatii - apreciaza, de obicei, in mod exagerat

dificultatea sarcinilor scolare de moment, considerandu-le chiar de netrecut, deoarece nu au incredere in propriile posibilitati de actiune. Cel mai mic esec inregistrat ii determina pe acesti elevi sa se devalorizeze si mai mult si sa dezvolte o teama de esec, pe care-l vor privi ca pe o fatalitate. 

Acelasi rezultat obtinut de doi elevi poate fi considerat de catre unul din acestia ca un succes, iar de celalalt ca un esec - acest lucru depinde de nivelul de aspiratii al fiecaruia: astfel, pentru un elev mai putin ambitios si care este constient de faptul ca dispune de capacitati intelectuale mai modeste, nota 7 este apreciata ca fiind foarte buna, in timp ce pentru un elev orgolios, supramotivat, aceasta nota reprezinta un regres (o deceptie).