EticaAcest curs prezinta Etica.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 29 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasBiletul Nr 1

1. Etica profesionala ca stiinta si disciplina de studiu.

Etica profesionala reprezinta un imperativ p/u relatiile profesionale. Etica profe. Vine de ajutor celor careinsusec o profesie. E.P are de afaceri cu un sir de probleme atit teoretic cit si practic. Ea urmareste scopulcresterii nivelului normal a pregatirii profesionale. E.P. este un domeniu independent al stiintei despreetica. Ea este considerata stiinta comportamentului moralurilor. Ea se prezinta ca o stiinta filozofica carestudiaza morala ca pe una din cele mai importante laturi ale existentei umane si sociale. In acelasi timpetica este disciplina stiintifica deoarece in cadrul sau sunt date 2 grupuri de probleme: probleme teoreticepropriu zise care se refera la natura si esenta morala, probleme ce tin de modul in care ar trebui saprocedeze omul dupa ce principiu si norme sa se conduca in viata. Astfel EP are urmatoarele domenii: a)axiologia etica care se ocupa cu problemele binelui sau raului b) diontologia etica studiaza problemele fiseide post c)fenomenologia etica are in vizorul sau morala unei societati sub aspect sociologic si istoric.

2. Canale de comunicare in organizatie.

Procesul comunicational reprezinta un demers complex care presupune existenta mai multor factoriimplicati in actul comunicational. Emitatorul reprezinta o persoana un grup sau o organizatie indiferent dedimensiunea domeniul de activitate pozitionare geografica sau politica promovate al carei rol este de acomunica un mesaj receptorului prin intermediu canalelor de comunicare. Receptorul reprezinta orice grupuman caracterizat prin atitudini si opinii comune ca si prin continuitatea ideilor si valorilor socialeconstituind tinta mesajului transmis de emitator. Mesajul este constituit din una sau mai multe informatiipe care emitatorul le transmite prin canalele de comunicare publicului receptor. Canal de comunicare estemijlocul prin intermediul caruia un mesaj ajunge de la emitator la receptor si invers (posta electronicateleviziunea radiolui). Procesul de codare - decodare se refera la modalitatea de emitere a unui mesajcatre receptor si modul in care informatia continuta in measj este perceputa de catre public.Estecapaciatea partenerilor de a emite si recepta semnalele intr-un anumit cod cunoscut de ambii parteneri.Feetback este reactia receptorului fata de mesajul primit de la emitator care poate fi manifesta sauintuitiva.

3.Colectivul de munca ca grup social.

Grupul de munca nu reprezinta numai o entitate tehnico-administrativa adunind impreuna un nr depersoane care coloboreaza intr-un proces de munca necesar cu relatii determinate ce constituie totodata oentitate sociala distincta cu logica sa proprie avind numeroase consecinte atit p/u performantelemembrilor sai cit si satisfactiile lor in munca. Rolul grupurilor pot fi sintetizate: realizeaza practicobiectivele organizatiilor din care fac parte; asigura cadrul necesar modelarii si structurii personalitatilor;ofera premisele satisfacerii unor cerinte specifice; constituie veriga prin intermediul careia membriisocietatii influenteaza societate in conformitate cu nevoile aspiratiile si valorile specifice lor. Unui grup demunca ii este caracteristic faptul ca reprezinta un nr oarecare de persoane care interactioneaza relativintens si direct datorita cadrului tehnologic al muncii avind probleme comune de munca. Grupul de muncaeste i consecinta caracterizat printr-o functie de conducere distincta (de un sef) care imprima o corenta

interna a activitatii organizind si controlind munca comuna. Normele de grup definesc modelelecompatamentale pe care grupul le considera acceptabile si la care membrii grupului trebuie sa seconformeze.Conformarea la normele de grup este definita ca fiind orice schimbare a ideilor sau acomportamentului individual consecinta a adaptarii la normele grupului ca urmare a unei presiuniimaginare sau reale.

Biletul Nr 2

Caracteristicile ale normelor morale.

A avea un comportament etic este a savarsi fapte morale. Normele morale ne arata ce trebuie de facutsau sa nu facem. Normele de conduita au existat in toate timpurile ele sau transmis din generatie ingeneratie. Norma morala reprezinta un instrument de constringere morala de protejare un modelprescriptiv acceptat si recunoscut de membrii societatii. Normele in general se elaboreaza prin 2modalitati : neorganizat, organizat. Normele având ca scop

reglementarea normativă și integrarea socială: -creează un sistem de drepturi și obligații, interdicții îndiferite contexte sociale; -asigură cadrul normativ pentru ordinea juridică și cea socială;-permit rezolvareași evitarea conflictelor; -indică ceea ce ar trebui să fie într-o societate -nu stabilesc puncte, regulinormative, ci constituie o „zonă” în cadrul căreia sunt permise și limite unele miscari. Normele morale sepot clasifica astfel: - norme particulare (norme p/u medici, avocati, profesori, sportivi,economisti). - normespeciale (norme de protocol, coduri elegante, reguli de eticheta in afaceri.Normele pot fi formulate:-imperativ categoric indică ce trebuie să facă oricine, oricând și oriunde într-o anumită situație(arată ceeste obligatoriu să facem sau să ne abținem să facem): -imperativ ipotetic arată ce este dezirabil (ce artrebui)să facem sau să ne abținem să facem înanumite situații. O normă poate să conțină interdicții(deexemplu:Să nu omori decât în legitimă apărare!) sunt situatii cind poți să nu te supui ordinelor, dacă eleîncalcă drepturile omului). Normele morale sunt norme sociale. Prin principii morale înțelegem un temei alsistemului normativ și, totodată, o modalitate de coordonare a normelor morale.

Clasificarea comunicarii.

Comunicarea scrisa Este utilizata in proportie ridicata in organizatie p/u solicitarea sau transmiterea denote interne, raportate, decizii, planuri, scrisori adresate unor persoane din interiorul sau din afara cesteia.Dincolo de situatii in care comunicarea scrisa este absolut neceasara, in practica se inregistreaza asanumitul “mit al hirtiei”. Studii efectuate in acest sens arata ca aproximativ 75% din documentele carecircula sunt adresate unei singure persoane 10 % vizeaza 2 perosane iar restul unui nr mai mare depersoane. Desi nu este foarte agreata (putine sunt cadrele de conducere carora le place sa scrie),comunicarea scrisa este inevitabile. Problemele majore cu care se confrunta sunt cele ale claritati,conciziei, acuratetei care, abordate corect se pot transforma in avantaje ale acestui tip de comunicare.

Comunicare verbala. Este cea mai frecventa utilizata in cadrul organizatiei. Acest tip de comunicare sedesfasoara prin intermediul limbajului, influenta, insa, de parerile personale, valorile, reperele la care seraporteaza indivizii atunci transmit si recepteaza mesaje. Comunicarea verbala solicitata din parteacadrului de conducere nu numai capacitatea de a emite semnale ci si pe aceea de a asculta. Practicareleva faptul ca ascultarea este marcata de o serie de deficiente. Specialistii au identificat ca numai 28 %din adulti asculta ceea ce li se spune. In ceea cei priveste pe conducatori, se considera ca daca acestia si-ar mari capacitatea de ascultare p/u axecutarea aceleasi sarcini cu aceleasi rezultate consumul de timp arputea sa scada cu pina la 30%/

Comunicarea nonverbala. Ea este un instrument care, minuit cu abilitate, faciliteaza emiterea sidescifrarea mesajelor. Caracteristica acestui tip de comunicare consta in concurenta ei cu comunicareaverbala, ceea ce permite transmite unor mesaje chiar in timp ce partenerii discuta. Aproape 90% dintr-unmesaj se transmite pe cale nonverbala. Gesturi, mimica, pozitia capului reprezinta stimuli ce pot fi folositicu succes p/u a mari eficacitatea comunicarii interpersonale.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 29 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro