UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“GRIGORE T. POPA” DIN IAŞI

Etica promovării, prescrierii și eliberării

medicamentelor în România

Rezumatul tezei de doctorat

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

PROF. UNIV. DR. VASILE ASTĂRĂSTOAE

DOCTORAND

Laszlo-Zoltan SZTANKOVSZKY

IAŞI 2015

2

Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007

– 2013

Axa prioritara 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii

economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de interventie 1.5 “Programe doctorale şi postdoctorale în

sprijinul cercetării”

Titlu proiect: “Program de excelenta in cercetare doctorala si postdoctorala

multidisciplinara in bolile cronice”

Numarul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/133377

Beneficiar: Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" Iasi

Teza de doctorat este structurată în două părți: Partea I : Stadiul actual al

cunoașterii” și Partea II : Contribuţia Personală.

„Stadiul actual al cunoașterii” cuprinde primele 4 capitole (primele 39 pagini

ale lucrării), iar „Partea Personală” este expusă în următoarele 122 pagini

grupate în 10 capitole.

Iconografia este reprezentată de 81 figuri și 47 tabele.

Bibliografia conține 57 repere.

În rezumat sunt prezentate ideile principale ale tezei, demers ce folosește

selectiv o parte din figuri şi tabele, acestea păstrându-și numerotarea din teză.

De asemenea, bibliografia este prezentată selectiv

3

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

Partea I

Stadiul actual al cunoașterii

Capitolul 1. Industria farmaceutică: Semnificație, impact, provocări, derapaje 1

1.1 Introducere: Deterioarea imaginii publice al Industriei Farmaceutice 1 1.2 R&D (research and developement) 4

1.3 Cheltuieli Marketing vs. Cheltuieli Publice 6

1.4 Controlul prețurilor 9 1.5 Influența acordului DOHA asupra Industriei Farmaceutice 14

1.6. Exportul paralel 15

1.7. Prescrierea off-label 15 Capitolul 2. Industria farmaceutică: evoluție națională 21

Capitolul 3. Aspecte de etică cu care se confruntă Industria Farmaceutică 26

3.1. Coduri Etice – ARPIM/EFPIA. 26 3.2. Conceptul de Responsabilitate Socială 29

Capitolul 4.Stakeholderii din Industria Farmaceutică 31

4.1. Perspectiva Medicului 31 4.2. Perspectiva Reprezentantului Medical 32

4.3. Perspectiva Farmacistului 35

4.4. Perspectiva Decidenților din Politicile de Sănătate 36 4.5. Măsuri de reglementare aplicate în România 36

Partea a II-a.

Contribuţia personală

Capitolul 1. Motivaţia şi obiectivele cercetării 39

Capitolul 2. Material şi metode 40

Capitolul 3. Percepţia medicilor cu privire la prescrierea, eliberarea şi promovarea medicamentelor 48

3.1. Studiu privind privind autoevaluarea medicilor - practicile de prescriere

a medicamentelor şi factorii care influenţează prescrierea lor 55

3.2. Studiu privind părerea medicilor despre reprezentanţii companiilor

farmaceutice şi practicile de promovare a medicamentelor 59

3.3. Studiu privind privind opinia medicilor despre practicile de eliberare a medicamentelor de către farmacişti 66

Capitolul 4. Percepţia farmaciştilor cu privire la prescrierea, eliberarea şi

promovarea medicamentelor 75 4.1. Studiu privind privind autoevaluarea farmaciştilor - practicile de

eliberare a medicamentelor şi factorii care influenţează eliberarea lor 80

4.2. Studiu privind privind heteropercepţia farmaciştilor - practicile de promovare a medicamentelor de către reprezentanţii medicali şi

factorii care le influenţează 87

4.3. Studiu privind privind heteropercepţia farmaciştilor despre practicile

de prescriere a medicamentelor de către medici şi factorii care le influenţează 96

4

Capitolul 5. Percepţia reprezentanţilor medicali cu privire la promovarea,

prescrierea şi eliberarea medicamentelor 102 5.1. Studiu privind privind autoevaluarea reprezentanţilor companiilor

farmaceutice cu privire la practicile de promovare a medicamentelor şi

factorii care le influenţează 108 5.2. Studiu privind privind heteropercepţia reprezentanţilor medicali despre

practicile de prescriere a medicamentelor de către medici şi factorii care

le influenţează 117 5.3. Studiu privind privind heteropercepţia reprezentanţilor medicali despre

practicile de eliberare a medicamentelor de către farmacişti şi factorii care

le influenţează 122 Capitolul 6. Studiu comparativ. Opiniile medicilor şi ale farmaciştilor cu privire la 127

promovarea, prescrierea şi eliberarea de medicamente în România

Capitolul 7. Studiu comparativ. Opiniile medicilor şi ale reprezentanţilor medicali 132 cu privire la promovarea, prescrierea şi eliberarea de medicamente în România şi

factorii care le influenţează.

Studiul 8 Studiu comparativ - opiniile farmaciştilor şi ale reprezentanţilor medicali 138

cu privire la practicile de promovare, prescriere şi eliberare a medicamentelor în

România şi factorii care le influenţează. Capitolul 9. Concluzii 141

Capitolul 10. Bibliografie 147

5

PARTEA 1

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

CAPITOLUL 1

INDUSTRIA FARMACEUTICĂ: SEMNIFICAŢIE, IMPACT,

PROVOCĂRI, DERAPAJE

1.1 Introducere: Deterioarea imaginii publice a Industriei Farmaceutice

În ciuda contributiilor notabile ale industriei farmaceutice la

progres, inclusiv la dezvoltarea de medicamente pentru tratarea cancerului,

SIDA, boli de inima etc., există o tensiune în creștere între industrie si opinia

publicului. Oficialii guvernamentali, medici, şi criticii sociali s-au întrebat

dacă industria de miliarde de dolari își îndeplinește responsabilitatea socială.

Această îndoială a fost alimentată la nivel național de modul de

stabilire a prețurilor la medicamente și de asistență medicală la prețuri

accesibile, precum și la nivel internațional de către lupta impotriva bolilor

epidemice, cum ar fi SIDA, în țările in curs de dezvoltare.

Dezbaterile se axează pe modul dintre cum acționează, şi cum ar fi

de așteptat ca să acționeaze industria farmaceutică.

În „noua lume” creată în ultimul deceniu, companiile farmaceutice

se concentrează pe coordonarea şi finanţarea funcţiilor şi competenţelor

dobandite. Viziunea este susţinută de aparenta instabilitate a „modelului

blockbuster” – costurile crescânde de cercetare-dezvoltare, numarul foarte

mic de produse inovatoare cu potenţial succes şi fortele care reduc profitul

acestui tip de produse.

Faptul că pentru fiecare produs nou lansat în industria farmaceutica

este necesară cheltuirea unui buget mediu de aproximativ 750 milioane USD

eclipsează toate celelalte elemente din industria farmaceutica. Nici o altă

industrie nu se confruntă cu o asemenea sarcina de regenerare. Presiunea

asupra oamenilor, procedurilor şi proceselor se va accentua progresiv pe

măsură ce, unul dupa altul, produsele inovatoare îşi încheie scurta viaţă sub

protecţia patentului de invenţie. Cauza şi efectul sunt acelaşi lucru.

La ora actualp, medicii se confrunta cu o presiune tot mai mare din

partea industriei farmaceutice. În plus, problemele financiare din sistem

(plafoane de remunerare, bugete limitate etc) impun o creştere a prescrierii de

6

generice în detrimentul moleculelor originale, astfel încât fiecare companie

farmaceutică încearca diverse metode de a obţine numărul maxim de

prescrieri pe produsele proprii. Organizaţia pentru Cooperare Economică şi

Dezvoltare (OECD) a arătat că, dacă rata de prescriere a medicamentelor

generice de către medici ar creşte, s-ar reduce costurile din sistemul de

sănătate, conform raportului OECD, „Health at a glance 2013”.

Produsele farmaceutice reprezintă o povară semnificativă la

bugetele de îngrijire a sănătăţii. Reglementările pentru a controla costurile de

prescriere şi de a îmbunaătăţi calitatea îngrijirii sunt puse în aplicare din ce în

ce mai mult în toate statele, acestea incluzând utilizarea de stimulente

financiare pentru medicii prescriptori prin creșterea responsabilității

financiare folosind bugete și plăți pe bază de performanță. Un review de

literatura realizat pe studiile publicate despre efectele din trei țări (Marea

Britanie, Irlanda și Germania) (Sturm et al, 2007) au evidențiat faptul că

cheltuielile per item și per pacient au scăzut în toate cele trei țări menționate,

dovezile publicate au relevat faptul că a crescut consumul de generice în

Marea Britanie și în Irlanda dar nu au furnizat concluzii pertinente în ceea ce

privește utilizarea medicamentelor noi și a celor cu preț ridicat. Nici unul

dintre studiile care au publicat date referitoare la cele trei țări menționate nu

au scos în evidență o creștere a îngrijirii stării de sănătate și nici a efectelor

asupra sănătății. Prin urmare există unele studii care susțin faptul că

diminuarea costurilor legate de medicamente, la nivelul prescriptorului, ar

trebui să se realizeze prin diminuarea volumului de medicamente prescrise,

prin creșterea prescrierii genericelor sau utilizând ambele metode.

În Romania, Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din

Romania (APMGR) a aratat, in cadrul unui studiu, ca o creşterea volumului

de prescrieri cu medicamentele generice, adica 80% din total prescrieri, ar

duce la economii anuale de aproximativ 100 milioane de euro pentru bugetul

statului şi pentru pacienti.

Toate studiile din literatura de specialitate dovedesc faptul că

expunerea medicilor la campanii promotionale duce la creşterea ratei de

prescriere (Spurling et al, 2010).

Mulţi experţi sunt de acord cu faptul că, la sfîrşitul acestui secol,

produsele farmaceutice ar avea o mai mare importanţă pentru vieţile noastre

din cauza progreselor deosebite din domeniul neurobiologiei, imunologiei,

biologiei moleculare, diferenţierii celulare, studiilor asupra membranei

celulare şi studiilor genetice.

7

PARTEA II

CONTRIBUȚIE PERSONALĂ

CAPITOLUL 1

MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE STUDIULUI

Scopul cercetării este de a pune în evidenţă aspectele etice şi

deontologice în practicile de prescriere, promovare şi eliberare a

medicamentelor din perspectiva medicilor, farmaciştilor şi reprezentanţilor

medicali. Acest studiu este primul de acest gen din ţară.

Obiective:

a. Delimitarea dimensiunilor care definesc practicile de promovare a

medicamentelor de către reprezentanţii medicali,

b. Delimitarea dimensiunilor care definesc practicile de prescriere a

medicamentelor de către medici,

c. Delimitarea dimensiunilor care definesc practicile de eliberare a

medicamentelor de către farmacişti,

d. Autopercepţia medicilor în ceea ce priveşte prescrierea

medicamentelor,

e. Autopercepţia farmaciştilor în ceea ce priveşte eliberarea

medicamentelor,

f. Autopercepţia reprezentanţilor medicali în ceea ce priveşte

promovarea medicamentelor,

g. Heteropercepţia medicilor, farmaciştilor şi reprezentanţilor medicali

cu privire la practicile menţionate, urmărind promovarea, prescrierea

şi eliberarea medicamentelor,

h. Studiu comparativ privind auto şi heteropercepţia celor trei loturi

investigate cu privire la promovarea, prescrierea şi eliberarea

medicamentelor.

Obiective:

a. Analiza descriptivă a răspunsurilor medicilor, farmaciştilor

şi reprezentanţilor medicali în ceea ce priveşte

autopercepţia şi heteropercepţia,

b. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute, în funcţie de

următoarele variabile:

i. Grupul de cercetare (medici, farmacişti, reprezentanţi medicali)

ii. Genul subiecţilor (feminin, masculin),

iii. Regiunea geografică din care provin,

iv. Mediul în care îşi desfăşoară activitatea (rural, urban, ambele),

8

v. Specialitatea

vi. Vechimea în muncă,

vii. Vechimea în domeniu,

viii. Studiile (medicale, nemedicale),

ix. Activitatea didactică (pentru medici: cadru didactic universitar sau

fără activitate didactică universitară).

Studiu corelaţional între dimensiunile chestionarelor şi variabilele

continue (vârsta subiecţilor, experienţa în muncă şi experienţa în

muncă).

CAPITOLUL 2

MATERIAL ŞI METODE

Variabilele cercetării:

i. Independente:

i. Grupul de cercetare (medici, farmacişti, reprezentanţi medicali)

ii. Genul subiecţilor (feminin, masculin),

iii. Regiunea geografică din care provin,

iv. Mediul în care îşi desfăşoară activitatea (rural, urban, ambele),

v. Specialitatea

vi. Vechimea în muncă,

vii. Vechimea în domeniu,

viii. Studiile (medicale, nemedicale),

ix. Activitatea didactică (pentru medici: cadru didactic universitar sau

fără activitate didactică universitară).

j. Dependente:

i. practici etice şi deontologice ale medicilor

- criteriile care sunt utilizate pentru prescrierea unui tratatment

(experienţa personală cu o anumită moleculă, observaţii clinice pe

parcursul profesional, rezultatele practice, metaanalizele legate de

respectivul medicament, publicate în reviste cu impact, caracterul

inovator al medicamentului respectiv, informaţii ştiinţifice recente,

protocolul standard de tratament pentru diagnosticul respectiv),

- mijloace prin care îşi susţin formarea şi perfecţionarea continuă

(sponsorizări din partea industriei farmaceutice, sponsorizări din

partea instituţiei angajatoare, sponsorizări din proiecte şi granturi

naţionale şi internaţionale, autosusţinere financiară (surse proprii),

- influenţa politicilor de sănătate şi a posibilităţilor de contribuţie

financiară a pacientului asupra prescrierii medicamentelor (contribuţia

9

financiară a pacientului, limitările bugetare ale Casei de Asigurări de

Sănătate, disponibilitatea medicamentului în farmaciile din zonă),

- relaţia cu reprezentantul medical,

- completarea tratamentului patologiei respective cu produce over-

the-counter (OTC) si suplimente,

- utilizarea denumirilor comune internaţionale (DCI) în prescrierea

medicamentelor,

- recomandarea produsului cu denumirea comercială împreună cu

DCI.

ii. practici etice şi deontologice ale farmaciştilor

- eliberarea numai a medicamentului cu preţul de referinţă,

- consilierea pacientului asupra alternativelor în ceea ce priveşte alte

denumiri comerciale,

- importanţa relaţiei farmacistului cu reprezentantul medical în ceea

ce priveşte eliberarea unui medicament.

- importanţa relaţiei cu medicul în ceea ce priveşte eliberarea unui

medicament,

- mijloacele de susţinere financiară pentru formarea şi

perfecţionarea continuă (sponsorizări din partea industriei

farmaceutice,sponsorizări din partea instituţiei angajatoare,

sponsorizări din proiecte/granturi naţionale sau internaţionale,

susţinere din surse proprii),

- criterii de eliberarea a medicamentelor (în funcţie de contribuţia

financiară a pacientului, în funcţie de decontările CAS),

- recomandarea produselor OTC şi a suplimentelor în completarea

tratamentului patologiei respective.

iii. practici etice şi deontologice ale reprezentanţilor medicali,

- existenţa unui cod etic de promovare a medicamentelor al

companiei angajatoare.

- caracteristicile informaţiilor furnizate de către reprezentantul

medical cu privire la produsele aflate în promovare (exacte,

suficient de complete, echilibrate faţă de concurenţă)

- acurateţea studiilor cu care reprezentanţii medicali susţin

produsele promovate.

- relaţia de colaborare cu medicul (utilizarea cadourilor informare

(flori, ciocolată), utilizarea mostrelor, utilizarea sponsorizărilor:

sponsorizări pentru medici în scopul educaţiei medicale continue,

sponsorizări pentru insituţii (spital, clinică), alte sponsorizări

10

informale, participări la studii clinice, studii de piaţă şi studii

observaţionale).

- relaţia de colaborare cu farmacistul (cadouri informale (flori,

ciocolată), sponsorizări în scopul educaţiei medicale continue,

oferte comerciale (rabat natural, discount).

Instrumente aplicate.

În urma analizei de conţinut a focus-grupurilor organizate cu

medicii, farmaciştii, reprezentanţii medicali şi grupul combinat, am delimitat

dimensiunile care definesc universul etic al practicilor de promovare,

prescriere şi eliberare a medicamentelor şi am construit trei chestionare care

doresc să pună în evidenţă, pentru fiecare dintre cele 3 grupuri ţintă,

autopercepţia şi heteropercepţia cu privire la aceste practici.

Chestionarul aplicat medicilor - CM

Pentru medici a fost construit chestionarul CM care cuprinde

următoarele dimensiuni, în ceea ce priveşte autopercepţia cu privire la etica

practicilor de prescriere a medicamentelor şi al altor elemente care

influenţează practica medicală (mijloace de formare şi perfecţionare

continuă, relaţia cu reprezentantul medical, influenţa politicilor de sănătate şi

a posibilităţilor financiare ale pacientului asupra prescrierii medicamentelor,

precum şi modalitatea de prescriere a acestora:

Dimensiunea 1: criteriile care sunt utilizate pentru prescrierea unui

tratatment:

itemul 1: experienţa personală cu o anumită moleculă,

item 2: observaţii clinice pe parcursul profesional, rezultatele

practice.

item 3: metaanalizele legate de respectivul medicament, publicate în

reviste cu impact,

item 4: caracterul inovator al medicamentului respectiv, informaţii

ştiinţifice recente,

item 5: protocolul standard de tratament pentru diagnosticul

respectiv,

Dimensiunea 2: mijloace prin care îşi susţin formarea şi

perfecţionarea continuă.

Itemul 1: sponsorizări din partea industriei farmaceutice,

Itemul 2: sponsorizări din partea instituţiei angajatoare,

Itemul 3: sponsorizări din proiecte şi granturi naţionale şi

internaţionale,

11

Itemul 4: autosusţinere financiară (surse proprii).

Dimensiunea 3: influenţa politicilor de sănătate şi a posibilităţilor de

contribuţie financiară a pacientului asupra prescrierii medicamentelor:

Itemul 1: contribuţia financiară a pacientului,

Itemul 2: limitările bugetare ale Casei de Asigurări de Sănătate

(CAS)

Itemul 3: disponibilitatea medicamentului în farmaciile din zonă.

Dimensiunea 4: relaţia cu reprezentantul medical.

Dimensiunea 5: completarea tratamentului patologiei respective cu

produce over-the-counter (OTC) si suplimente.

Dimensiunea6: utilizarea denumirilor comune internaţionale (DCI)

în prescrierea medicamentelor.

Dimensiunea 7: recomandarea produsului cu denumirea comercială

împreună cu DCI.

Chestionarul mai cuprinde itemi cu dimensiuni privind

heteropercepţia medicilor cu privire la practicile de promovare a

medicamentelor de către reprezentanţii companiilor farmaceutice şi

eliberarea medicamentelor de către farmacişti. Aceste dimensiuni sunt

identice cu cele care vizează autopercepţia acestor grupuri ţintă (vezi

chestionarul la anexa X)

Chestionarul aplicat farmaciştilor - CF

Pentru farmacişti a fost creat chestionarul CF care cuprinde

următoarele dimensiuni cu privire la practicile de eliberare a medicamentelor

precum şi relaţia cu medicul şi reprezentantul medical şi mijloacele de

susţinere financiară în formarea şi perfecţionarea continuă, relaţia cu

pacientul (clientul) şi influenţa politicilor de sănătate şi a posibilităţilor

financiare ale pacientului în eliberarea medicamentelor.

Dimensiunea 1: eliberarea numai a medicamentului cu preţul de

referinţă.

Dimensiunea 2: consilierea pacientului asupra alternativelor în ceea

ce priveşte alte denumiri comerciale.

Dimensiunea 3: importanţa relaţiei farmacistului cu reprezentantul

medical în ceea ce priveşte eliberarea unui medicament.

Dimensiunea 4: importanţa relaţiei cu medicul în ceea ce priveşte

eliberarea unui medicament.

Dimensiunea 5: mijloacele de susţinere financiară pentru formarea şi

perfecţionarea continuă.

Itemul 1: sponsosizări din partea industriei farmaceutice,

12

Itemul 2: sponsorizări din partea instituţiei angajatoare,

Itemul 3: sponsorizări din proiecte/granturi naţionale sau

internaţionale,

Itemul 4: susţinere din surse proprii.

Dimensiunea 6: criterii de eliberarea a medicamentelor:

b. În funcţie de contribuţia financiară a

pacientului,

c. În funcţie de decontările CAS.

d. În funcţie de disponibilitatea medicamentului

în farmaciile din zonă.

Dimensiunea 7. Recomandarea produselor OTC şi a suplimentelor

în completarea tratamentului patologiei respective.

Chestionarul mai cuprinde itemi cu dimensiuni privind

heteropercepţia farmaciştilor cu privire la practicile de prescriere a

medicamentelor de către medici şi de promovare a medicamentelor de către

reprezentanţii companiilor farmaceutice. Aceste dimensiuni sunt identice cu

cele care vizează autopercepţia acestor grupuri ţintă (vezi chestionarul la

anexa X)

Chestionarul aplicat reprezentanţilor companiilor farmaceutice -

CRM

Pentru reprezentanţii medicali a fost creat chestionarul CRM care

cuprinde următoarele dimensiuni cu privire la practicile de promovare a

medicamentelor, relaţia cu medicul şi cu farmacistul:

Dimensiunea 1. Informaţii legate de existenţa unui cod etic de

promovare a medicamentelor al companiei angajatoare.

Dimensiunea 2: caracteristicile informaţiilor furnizate de către

reprezentantul medical cu privire la produsele aflate în promovare:

Itemul 1: exacte,

Itemul 2: suficient de complete,

Itemul 3: echilibrate faţă de concurenţă.

Dimensiunea 3: acurateţea studiilor cu care reprezentanţii medicali

susţin produsele promovate.

Dimensiunea 4: relaţia de colaborare cu medicul:

Itemul 1: utilizarea cadourilor informare (flori, ciocolată),

Itemul 2: utilizarea mostrelor,

Itemul 3: utilizarea sponsorizărilor:

13

a) Sponsorizări pentru medici în scopul educaţiei

medicale continue,

b) Sponsorizări pentru insituţii (spital, clinică),

c) Alte sponsorizări informale,

d) Participări la studii clinice, studii de piaţă şi studii

observaţionale.

Dimensiunea 5: relaţia de colaborare cu farmacistul:

Itemul 1: cadouri informale (flori, ciocolată),

Itemul 2: sponsorizări în scopul educaţiei medicale continue,

Itemul 3: oferte comerciale (rabat natural, discount).

Chestionarul mai cuprinde itemi cu dimensiuni privind

heteropercepţia reprezentanţilor medicali cu privire la practicile de prescriere

a medicamentelor de către medici şi de eliberare a medicamentelor de către

farmacişti. Aceste dimensiuni sunt identice cu cele care vizează autopercepţia

acestor grupuri ţintă (vezi chestionarul la anexa X)

I. Alcătuirea unui ghid de interviu semi-dirijat

Pentru atingerea obiectivelor cercetării a fost necesară construirea

instrumentelor care să pună în evidenţă practicile de promovare, eliberare şi

prescriere a medicamentelor. Cu acest scop au fost organizate 4 focus-grupuri

(FG), după cum urmează:

iv. 1 focus-grup la care au participat 10 medici,

v. 1 focus-grup la care au participat 8 farmacişti din

farmaciile independente,

vi. 1 focus-grup la care au participat 10 reprezentanţi

medicali de la 3 companii farmaceutice,

vii. 1 focus-grup format din 9 subiecţi care a reunit

persoane din cele 3 grupuri anterioare (3 medici, 3

farmacişti, 3 reprezentanţi medicali).

În cadrul întâlnirilor de grup a fost utilizat un interviu semi-dirijat,

care a vizat următoarele aspecte:

1. Promovarea, eliberarea şi prescrierea medicamentelor de

către medici, farmacişti şi reprezentanţi medicali din

perspectiva medicilor,

2. Promovarea, eliberarea şi prescrierea medicamentelor de

către medici, farmacişti şi reprezentanţi medicali din

perspectiva farmaciştilor,

14

3. Promovarea, eliberarea şi prescrierea medicamentelor de

către medici, farmacişti şi reprezentanţi medicali din

perspectiva reprezentanţilor medicali.

II. Analiza conţinutului întâlnirilor de grup.

Analiza de conţinut a discuţiilor din cadrul FG a pus în

evidenţă următoarele dimensiuni care conturează activităţile de prescriere,

promovare şi eliberare a medicamentelor:

Medici

Farmacişti

Reprezentanţi medicali

III. Construirea chestionarelor:

În baza acestor dimensiuni au fost construite chestionarele de auto şi

heteropercepţie a practicilor de promovare, prescriere şi eliberare a

medicamentelor.

Metodologia cercetării.

Un total de 419 de chestionare au fost selectate pentru a fi introduse

ăn baza de date a cercetării. Chestionarele sunt: 200 completate de către

medici, 149 completate de către farmaciştii care lucrează în farmacii

independente şi 70 de chestionare completate de către reprezentanţii medicali

care lucrează la diferite companii farmaceutice în România. Subiecţii

chestionaţi locuiesc în mai multe judeţe din din România. Chestionarele au

fost completate de către subiecţi în perioada ianuarie-mai 2015.

Chestionarele au fost distribuite şi completate hârtie-creion, atât medicilor

care sunt pensionaţi dar care lucrează în spitale/clinic cât şi farmaciştilor

după vârsta de pensionare care încă mai lucreaă în farmaciile independente.

Chestionarele au fost printate şi însoţite de foaia de consimţământ

informat prin care se explica subiecţilor chestionaţi detaliile cu privire la

scopul cercetării şi asigura respectarea confidenţialităţii datelor personale şi

modalitatea de diseminare a rezultatelor studiului.

Tuturor subiecţilor li s-a respectat opţiunea de a nu participa la

studiu.

Cercetarea a fost aprobată de comisia de etică a Universităţii de

Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” din Iaşi.

Studiul a luat în considerare diverse variabile, precum: vârstă, gen,

judeţ, mediul în care subiectul chestionat îşi desfăşoară activitatea (urban-

rural), anii de practica (vechimea în muncă), specialitatea şi apartenenţa la

profesia didactică, tipul de studii (medicale sau nemedicale).

15

Chestionarul a fost alcătuit din 3 părţi: întrebări referitoare la

activitatea proprie, întrbări referitoare la activitatea farmacistului şi întrebări

referitoare la activitatea reprezentantului companiilor farmaceutice şi fiecare

chestionar distribuit conţine cele 3 părţi.

Analiza statistică a datelor

Datele obţinute au fost prelucrate cu ajutorul programului de

prelucrare statistica SPSS (Statistical Package for Social Sciences) version

17.0 pentru Windows.

S-au folosit următoarele tipuri de metode statistice:

Statistică descriptivă, prin care s-au urmărit indicatorii de

tendinţă centrală şi de dispersie (media şi abaterea

standard),

Statistică comparativă, pentru care s-a utilizat testul pentru

date neparametrice Mann-Whitney pentru eşantioane

independente. A fost utilizat testul pentru date

neparametrice deoarece este vorba despre testarea

diferenţei dintre grupuri independente de medici pentru

care variabila dependentă este exprimată în valori ordinale

(de rang)

Studiu corelaţional, cu scopul de a se identifica diversele corelaţii între

variabilele independente şi cele dependente,prin calcularea coeficientului de

corelaţie Spearman; (corelaţiile fiind semnificative la un prag de semnificaţie

acceptat de p<0.05. Se utilizează coeficientul Spearman deoarece este vorba

despre date neparametrice.

Descrierea generală a lotului de subiecți

Lotul studiat cuprinde 419 subiecți, dintre care 200 medici

(47,73%), 149 farmaciști din farmaciile independente (35,56%) și 70 de

reprezentanți ai companiilor farmaceutice (16,71%). Media de vârstă este de

40 de ani, cu abatere standard de 10,48. Vârsta minimă este de 24 de ani iar

cea maximă de 73 ani.

Grupul de subiecţi chestionaţi Media Număr Abatere standard

Farmacist 38.5436 149 10.29267

Medic 42.8500 200 11.10152

16

Reprezentant medical 35.4429 70 5.89678

Total 40.0811 419 10.48983

Tabel 1: Media vârstei subiecţilor chestionaţi în funcţie de eşantion (medici,

farmacişti, reprezentanţi medicali)

În ceea ce priveşte media de vârstă în funcţie de variabila gen,

femeile au o vârstă medie de 39,81 ± 10,56, iar subiecţii de gen masculin au o

medie de vârstă de 40,74 ± 10,31.

În funcție de variabila gen, datele statistice arată ca 119 subiecți sunt

de gen masculin (28,40%) și 300 subiecți sunt de gen feminin (71,60%).

Distribuţia pe categorii (farmacist, medic, reprezentant medical) în

funcţie de variabila “gen” este prezentată în figura de ma jos. Se observă că,

în ceea ce priveşte profesia de farmacist, există o preponderenţă a subiecţilor

de gen feminin (12 subiecţi de gen masculin faţă de 137 de subiecţi de gen

feminin). Această distribuţie scade în cazul medicilor (73 de subiecţi de gen

masculin şi 127 de subiecţi de gen feminin) şi este aproximativ egală în cazul

reprezentanţilor medicali (34 dintre subiecţii chestionaţi sunt de gen masculin

şi 36 sunt de gen feminin).

Figura 19. Distribuţia lotului de subiecţi chestionaţi în funcţie de variabilele

gen şi grup (medic, farmacist, reprezentant medical)

17

Din punct de vedere demografic, subiecții chestionați provin din 25

de județe ale țării, cu distribuția următoare:

Nr. Judet

Nr.de

subiecti (N)

%

(100%)

1 Iasi 90 21.5%

2 Cluj 59 14.1%

3 Bucuresti 47 11.2%

4 Bistrita Nasaud 42 10.0%

5 Bacau 25 6.0%

6 Vrancea 21 5.0%

7 Sibiu 18 4.3%

8 Bihor 15 3.6%

9 Botosani 14 3.3%

10 Constanta 13 3.1%

11 Mures 13 3.1%

12 Brasov 10 2.4%

13 Suceava 9 2.1%

14 Maramures 9 2.1%

15 Neamt 8 1.9%

16 Alba 8 1.9%

17 Timis 7 1.7%

18 Hunedoara 3 0.7%

19 Harghita 2 0.5%

20 Vaslui 1 0.2%

21 Caras Severin 1 0.2%

22 Salaj 1 0.2%

23 Dolj 1 0.2%

24 Galati 1 0.2%

18

25 Prahova 1 0.2%

TOTAL 0 100.0%

Tabel 2: Distribuţia subiecţilor chestionaţi în funcţie de judeţ (medici,

farmacişti, reprezentanţi medicali

Fig. 20. Distribuţia subiecţilor chestionaţi în funcţie de regiunea geografică şi

judeţ

În funcție de variabila ”mediul unde își desfășoară activitatea”, 381

de subiecți (99,93%) lucrează în mediul urban, 28 (6,68%) lucrează în mediul

rural și 10 persoane dintre cele chestionate, reprezentând 2,39% își

desfășoară activitatea atât în mediul urban cât și rural.

În funcție de variabila ”tipul de studi” au fost luate in considerare

două categorii: studii Medicale și studii Nemedicale, deorece în timp ce

pentru Medici si Farmaciști se subînțeleg studiile medicale, în cazul

Reprezentanților Medicali, din cauza criteriilor flexibile de angajare, nu se

impune obligativitata absolvirii unor specializări medicale.

Din cei 419 subiecți chestionați, 384 (91,6%) au finalizat studii

medicale si 35 de subiecți (8,4%) au studii memedicale.

Referitor la variabila ”Experiența în muncă” subiecții chestionați se

situează între limita minimă de 1 an și maxima de 50 de ani. Cu o medie de

14,7 și o abatere standard de 9,89.

Rezultate obţinute şi discuţii:

19

Descrierea lotului de studiu.

Date demografice

Din totalul de 320 de chestionare distribuite, au fost prelucrate 200,

reprezentând in procent de 62,50%.

Lotul de medici ale căror chestionare au fost luate în considerare are

o medie de vârstă de 42,85 ± 11,10, vârsta minimă fiind 25 iar cea maximă

este de 73 de ani. Un total de 73 de subiecţi chestionaţi, respectiv 36,5% sunt

de gen masculin (cu o medie de vârstă de 43,38 ± 11,62) şi 127 de medici,

reprezentând 63,5%, sunt de gen feminin (cu o medie de vârstă de 42,54 ±

10,82).

Distribuţia subiecţilor în funcţie de vârstă este prezentată în

histograma de mai jos.

Figura 21: Distribuţia subiecţilor în funcţie de variabila vârstă

Durata experienţei în muncă se situează între 1 an şi 50 de ani, cu o

medie de 15,96 ± 10,70. Nu există diferenţe importante în vechimea în

muncă, în funcţie de variabila gen.

Gen Media N Deviaţia standard

masculin 15.9726 73 11.10927

feminin 15.9528 127 10.51292

Total 15.9600 200 10.70661

Tabel 3: Media vechimii în muncă în funcţie de variabila gen

Medicii care au răspuns la chestionare provin din 3 regiuni cu 16 de

judeţe ale României.Regiunile luate în considerare au fost:

20

1. Regiunea de Nord, cu judeţele: Bihor, Cluj, Alba, Maramureş,

Bistrita-Năsăud, Caras-Severin, Sălaj, Timiş, Hunedoara

(33,50%)

2. Regiunea de Sud, cu judeţele Bucureşti, Vrancea (14,50%)

3. Regiunea de Est,cu judeţele: Bacău, Neamţ, Iaşi, Suceava,

Botoşani (50%)

3.1. Studiu privind privind autoevaluarea medicilor - practicile de

prescriere a medicamentelor şi factorii care influenţează prescrierea

lor

Analiza cantitativă a răspunsurilor la întrebări este următoarea:

1. în ceea ce priveşte importanţa criteriilor utilizate în

prescrierea unui tratament, răspunsurile subiecţilor sunt

următoare:

a. experienţa cu o anumită moleculă: cu o medie de M = 2,96 ± 0,83,

răspunsurile sunt următoarele: 8% ( N = 16) niciodată, 12,5% ( N =

25) rareori, 54,5% ( N = 109) deseori, 25% ( N = 50) întotdeauna,

b. observaţiile clinice pe parcursul profesional şi rezultate practice, cu M

= 3,25 ± 0,72, răspunsurile sunt următoarele: 3,5% ( N = 7) niciodată,

6% ( N = 12) rareori, 52,% ( N = 104) deseori, 38,5% ( N = 77)

întotdeauna,

c. metaanalizele legate de respectivul tratament, publicat în reviste cu

impact, cu M = 2,60 ± 0,89, răspunsurile sunt următoarele: 11% ( N =

22) niciodată, 34,5% ( N = 69) rareori, 37,5% ( N = 75) deseori, 17% (

N = 34) întotdeauna,

d. informaţii ştiinţifice/lecturi legate de cele mai recente cercetări în

domeniul respectiv, cu M = 2,86 ± 0,81, răspunsurile sunt

următoarele: 5% ( N = 10) niciodată, 26% ( N = 52) rareori, 47% ( N

= 94) deseori, 22% ( N =44) întotdeauna,

e. protocolul standard de tratament pentru dignosticul respectiv, cu M =

3,46 ± 0,69, răspunsurile sunt următoarele: 2% ( N = 4) niciodată,

5,5% ( N = 11) rareori, 37% ( N = 74) deseori, 55,5% ( N =111)

întotdeauna,

Din analiza rezultatelor obţinute se identifică faptul că aproximativ

93% dintre medici iau în considerare în primul rând protocolul standard de

tratament pentru un anumit diagnostic. În ordinea importanţei sunt

identificate observaţiile clinice, experienţa cu o anumită moleculă,

21

informaţiile obţinute din cercetări recente şi pe ultimul loc se menţionează

metaanalizele publicate în reviste cu impact.

Din analiza datelor de mai sus rezultă că ordinea criteriilor de

prescriere a unui tratament de către medic, în ordinea importanţei lor:

I. Protocolul standard de tratament

II.Observaţiile clinice

III. Experienţa cu un anumit medicament

IV.Informaţii din cercetări recente

V.Metaanalize publicate în reviste

2. Referitor la întrebarea care urmăreşte identificarea

modalităţii prin care îşi susţin formarea şi perfecţionarea, răspunsurile

subiecţilor respondeţi sunt următoarele:

a. Sponsorizări din partea industriei farmaceutice, cu M = 1,84 ± 0,85,

un procent de 41,5% ( N = 83) dintre medici susţin că nu au primit

niciodată sponsorizări din partea industriei farmaceutice, 37% ( N =

74) rareori, 17,5% ( N = 35) deseori, 4%, (N =8) întotdeauna,

b. Sponsorizări din partea instituţiei angajatoare, cu M = 1,45 ± 0,74, un

procent de 66% ( N = 132) dintre medici susţin că nu au primit

niciodată sponsorizări din partea companiei angajatoare, 27% ( N =

54) susţin că au primit sponsorizări rareori, 3% ( N = 6) deseori, 4%,

(N =8) susţin faptul că întotdeauna primesc sponsorizări din partea

companiei angajatoare pentru formare şi perfecţionare continuă,

c. Sponsorizări din granturi sau proiecte naţionale/internaţionale, cu M =

1,53 ± 0,78 un procent de 62% ( N = 124) dintre medici susţin că nu

îşi susţin formarea continuă prin resurse financiare obţinute prin

proiecte sau granturi, 26,5% ( N = 53) susţin că au rareori astfel de

resurse financiare, 8% ( N = 16) deseori, în procent de 3,5%, (N = 7)

susţin faptul că întotdeauna primesc sponsorizări prin proiecte sau

granturi naţionale sau internaţionale cu scopul de a-şi susţine formarea

şi perfecţionarea continue,

d. Susţinerea formării şi perfecţionării profesionale din resurse financiare

proprii, cu M = 3,42 ± 0,66 un procent de 1,5% ( N = 3) dintre medici

susţin că nu îşi susţin formarea continuă prin resurse financiare

proprii, 5% ( N = 10) susţin că rareori ăşi susţin formarea continuă

prin resurse financiare proprii, 43,5% ( N = 87) declară că deseori, în

22

procent de 50%, (N = 100) susţin faptul că întotdeauna îşi susţin din

resurse financiare proprii formarea continuă.

Din analiza statistică a răspunsurilor date la această întrebare se

identifică faptul că, cel mai frecvent (93,5%) medicii îşi susţin prin eforturi

financiare personale activităţile legate de formarea continuă şi de

perfecţionare. O parte dintre medici apreciază că susţinerea financiară a

companiilor farmaceutice reprezintă o modalitate de a-şi putea asigura

participarea la cursuri şi traininguri. O altă sursă financiară este reprezentată

de fondurile obţinute din proiecte şi granturi naţionale sau internaţionale şi

într-o foarte mică măsură, formarea continuă este susţinută de către instituţia

angajatoare.

1. Referitor la întrebarea „În prescrierea unui anumit medicament,

este importantă relaţia mea cu reprezentantul medical”,

răspunsurile medicilor chestionaţi ( M = 2,19) au fost distribuite după

cum urmează: 57 dintre aceştia (28,5%) apreciază că nu este

importantă niciodată relaţia cu reprezentantul companiilor

farmaceutice, 66 dintre medicii chestionaţi (33%) susţin că rareori

acest lucru este important atunci când prescriu un medicament, 58 de

subiecţi (29%) susţin că deseori este importantă relaţia pe care o au cu

reprezentantul medical iar 19 dintre aceştia (9,5%) declară că

întotdeauna este importantă relaţia lor cu reprezentantul medical

atunci când prescriu un medicament.

2.

Figura 24. Răspunsurile la întrebarea „În prescrierea unui medicament este

importantă relaţia mea cu reprezentantul medical”.

Din analiza datelor de mai sus rezultă că doar 28,5% dintre medici

susţin că relaţia cu reprezentantul medical nu este niciodată importantă atunci

când prescriu un medicament

23

3. A cincea întrebare a fost formulată pentru a identifica în ce

măsură medicul recomandă produse over-the-counter (OTC) şi

suplimente în completarea patologiei respective. Media răspunsurilor este

de 2,6 ± 0,75. Se remarcă faptul că 15 dintre aceştia, reprezentând 7,5% nu

recomandă niciodată produse OTC sau suplimente pentru tratamentul

recomandat pacienţilor iar 67 (33,50%) fac acest lucru rareori. Majoritatea,

reprezentată de 101 (50,5%) recomandă deseori iar 17 (8,5%) completează

întotdeauna medicaţia stabilită pentru diagnostic cu produse suplimentare –

OTC şi suplimente.

Figura 25. Frecvenţa recomandării produselor OTC şi a suplimentelor pentru

a completa tratamentul patologiei

Din analiza datelor de mai sus rezultă că 59% dintre medici

recomandă produse over the counter şi suplimente pentru a completa

tratamentul administrat unui pacient

4. Referitor la întrebarea care vizează utilizareadenumirilor

comune internaţional (DCI) în prescrierea reţetelor, subiecţii investigaţi

(M = 3,05 ± 0,78), 9 dintre medici (4,5%) susţin că nu prescriu niciodată

reţetele cu denumirea comună internaţional, 29 (14,5%) fac rareori acest

lucru, 105 (52,5%) scriu deseori reţetele cu DCI iar 57 (28,5%) susţin că

întotdeauna scriu reţele cu denumirile comune internaţional.Din analiza

datelor de mai sus rezultă că peste 80% dintre medici scriu reţetele cu

denumirea comună internaţională (DCI)

5. Întrebarea a şaptea urmăreşte să identifice în ce măsură

medici prescriu reţete cu DCI dar recomandă şi produseul cu denumirea

comercială. Analiza statistică a răspunsurilor a evidenţiat faptul că (M = 2,77

± 0,77) un număr de 8 (4%) dintre subiecţii chestionaţi nu fac niciodată acest

lucru, 64 (32%) recomandă rareori produsul cu denumirea comercială, 94

24

(47%) dintre medici menţionează deseori aceste informaţii suplimentare iar

34 (17%) dintre aceştia recomandă întotdeauna şi produsul cu denumirea

comercială.

Figura 26. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea cu privire la prescrierea

reţetelor cu denumirea comună internaţional dar dacă recomandă în acelaşi

timp şi produsul cu denumirea comercială

4.1. Studiu privind privind autoevaluarea farmaciştilor - practicile de

eliberare a medicamentelor şi factorii care influenţează eliberarea lor

Analiza cantitativă a răspunsurilor la întrebări este următoarea:

1. La itemul referitor la faptul că farmacistul

eliberează numai medicamentul cu preţul de referinţă (M =

2,59 ± 0,79), 18 dintre farmacişti (12,08%) declară că niciodată

nu eliberează numai medicamentul cu preţul de referinţă, 36

(24,16%) susţin că fac acest lucru rareori, 84 (56, 38%)

menţionează că eliberează deseori numai medicamentul cu

preţul de referinţă iar 11 (7,38%) susţin că fac acest lucru

întotdeauna.

25

Figura 38. Distribuţia răspunsurilor la itemul Eliberez numai medicamentul

cu preţul de referinţă

Din analiza datelor de mai sus rezultă că aproximativ 60% dintre

farmacişti eliberează în mod frecvent numai mediamentul cu preţul de

referinţă

2. În ceea ce priveşte itemul care investighează faptul că

farmacistul consiliază pacientul asupra alternativelor în ceea ce priveşte

alte denumiri comerciale, (M = 3,52 ± 0,72), 4 (2,68%) dintre farmacişti

susţin că nu fac acest lucru niciodată, 8 (5,37%) susţin că rareori consiliază

asupra alternativelor, 43 (28,86%) susţin că deseori şi 94 (63,04%)

menţionează că întotdeauna consiliază pacientul cu privire la alte denumiri

comerciale.

Din analiza datelor de mai sus rezultă că 90% dintre farmacişti

susţin că în mod frecvent consiliază pacientul cu privire la alternativele altor

denumiri comerciale

26

Figura 39. Distribuţia răspunsurilor la itemul Consiliez pacientul asupra

alternativelor în ceea ce priveşte alte denumiri comerciale

3. La itemul relaţia mea cu reprezentantul medical este un

criteriu important în eliberarea unui medicament RX, (M = 2,1 ± 0,83),

un total de 36 (24,16%) dintre farmacişti susţin că nu este importantă

niciodată relaţia farmacist – reprezentant medical pentru eliberarea unui

anumit medicament de prescripţie, 69 (46,31%) susţin că rareori acest criteriu

este important, 36 (24,16%) dintre subiecţii investigaţi susţin că acest lucru

este deseori important şi 8(5,37%) sunt de părere că relaţia cu RM este

întotdeauna importantă în eliberarea unui medicament pe bază de reţetă.

Figura 40. Relaţia mea cu reprezentantul medical este un criteriu important

în eliberarea unui medicament RX

Din analiza datelor de mai sus rezultă că Peste 40% dintre farmacişti

susţin că relaţia cu reprezentantul medical este un criteriu important în

eliberarea unui anumit medicament

27

4. Referitor la itemul Relaţia mea cu medicul este un

criteriu important în eliberarea unui anumit medicament RX,(M = 2,55

± 0,91), un număr de 22 (14,77%) de farmacişti investigaţi declară că

niciodată nu este importantă relaţia cu medicul atunci când eliberează un

medicament de prescripţie, 43 (28,86%) susţin că rareori este importantă

relaţia medic-farmacist, 63 (42,28%) sunt de părere că deseori şi 21 (14,09%)

apreciază că întotdeauna este importantă relaţia cu medicul atunci când

elibereză un medicament RX.

Figura 41. Distribuţia răspunsurilor la itemul Relaţia mea cu medicul este un

criteriu important atunci când eliberez un medicament RX

Din analiza datelor de mai sus rezultă că 55% dintre farmacişti

susţin că, în mod frecvent, relaţia dintre farmacist şi medic este importantă în

eliberarea unui medicament de prescripţie

5. Farmaciştii au fost chestionaţi şi cu privire la modalităţile

de susţinere a formării şi perfecţionării continue.

Prin ce mijloace vă susţineţi formarea şi

perfecţionarea continuă (N = 149)

Media Abaterea

standard

Sponsorizări din partea industriei farmaceutice 2.0872 1.01962

Sponsorizări din partea instituţiei angajatoare 1.9799 .99641

Proiecte/granturi naţionale/ internaţionale 1.6644 .94876

Surse proprii 3.0805 .90432

28

Tabel 20. Media şi abaterea standard pentru răspunsurile de la itemul 5

a. In ceea ce priveşte răspunsurile la itemul referitor la

sponsorizările din partea industriei farmaceutice,56

(37,56%) susţin că nu îşi susţin niciodată perfecţionarea prin

sponsorizări din partea RM, 39 (26,17%) menţionează că acest

lucru se întâmplă rareori, 39 (26,17%) susţin că deseori şi 15

(10,07%) declară că întotdeauna îşi susţin perfecţionarea

continuă prin sponsorizări din partea companiilor farmaceutice.

Figura 42. Distribuţia răspunsurilor la itemul cu privire la itemul farmaciştii

îşi susţin perfecţionarea continuă prin sponsorizări din partea companiilor

farmaceutice

b. În ceea ce priveşte itemul care chestionează dacă farmaciştii

îşi susţin formarea continuă din sponsorizări din partea

instituţiei angajatoare, 63 (42,28%) dintre farmacişti declară

că niciodată instituţa angajatoare nu îi susţine formarea şi

perfecţionarea, 38 (25,50%) apreciază că acest lucru se

întâmplă rareori, 36 (24,16%) apreciază că deseori instituţia

sponsorizează formare continuă a farmacistului şi 12 (8,05%)

susţin că întotdeauna instituţia angajatoare îi sponsorizează

perfecţionarea continuă.

29

Figura 43. Distribuţia răspunsurilor la itemul referitor la itemul farmaciştii îşi

susţin formarea continuă din sponsorizări din partea instituţiei angajatoare

c. Referitor la acest itemcare chestionează dacă farmaciştii îşi

susţin formarea continuă din fonduri obţinute prin

granturi sau proiecte, 89 (59,73%) dintre cei chestionaţi

susţin că nu au niciodată susţinere financiară din granturi sau

proiecte, 32 (21,48%) menţionează că acest lucru se întâmplă

rareori, 17 (11,41%) apreciază că îşi susţin deseori formarea

continuă din astfel de resurse şi 11 (7,38%) menţionează că

întotdeauna formare continuă este susţinută din fonduri

obţinute prin proiecte şi granturi naţionale şi internaţionale.

Figura 44. Distribuţia răspunsurilor la itemul farmaciştii îşi susţin

formarea continuă din fonduri obţinute prin granturi sau proiecte

30

d. În ceea ce priveşte itemul referitor la susţinerea formării

continue din surse proprii, 9 dintre farmacişti (6,04%) spun

că niciodată nu îşi susţin formarea continuă din resurse

financiare personale, 28 (18,79%) susţin că acest lucru se

întâmplă rareori, 54 (36,24%) susţin că deseori şi 58 (38,93%)

apreciază că întotdeauna îşi susţin formare continuă prin

eforturi financiare personale.

Figura 45. Distribuţia răspunsurilor la itemul referitor la susţinerea

perfecţionării continue prin resurse proprii

Mijloacele prin care îşi susţin farmaciştii formarea şi perfecţionarea

continuă, în ordinea frecvenţei lor

I

Surse

financiare

proprii

II

Sponsorizări

din partea

companiilor

farmaceutice

III

Sponsorizări

din partea

instituţiei

angajatoare

IV

Resurse financiare din

proiecte /granturi

naţionale/internaţionale

Tabel 21. Ordinea răspunsurilo în funcţie de media răspunrilor la item

6. În ceea ce priveşte itemul care chestionează farmaciştii

dacă în consiliere pacientului ţin cont de contribuţia financiară a

pacientului,20 dintre farmacişti (13,42%( menţionează căniciodată nu ţin

cont de contribuţia pacientului atunci când îl consiliază, 15 (10,07%) fac

31

acest lucru rareori, 65 (43,62%) ţin cont deseori de contribuţia pacientului şi

49 (32,89%) declară că întotdeauna, atunci când contiliază un pacient, ţin

cont de contribuţia financiarăa acestuia.

7. Distribuţia frecvenţei răspunsurilor la itemul eliberarea

medicamentelor este determinată de decontările Casei de Asigurări de

Sănătate este următoarea: 37 (24,83%) menţionează că niciodată, 41

(27,52%) sunt de părere de rareori, 43 (28,86%) apreciază că se întâmplă

deseori şi 28 (18,79%) dintre farmacişti sunt de părere că eliberarea

medicamentelor este întotdeauna determinată de decontările CAS.

8. Referitor la itemul Recomand produse over-the-counter şi

suplimente, în completarea patologiei respective, 2 dintre farmaciştii

investigaţi (1,34%) declară că nu recomandă niciodată suplimente şi OTC, 28

(18.79%) susţin că fac acest lucru rareori, 82 (55,03%) menţionează că

recomandă deseori suplimente şi OTC şi 37 (24,83%) menţionează că

întotdeauna recomandă, în completarea patologiei respective, produse OTC şi

suplimente.

Figura 46. Distribuţia frecvenţei răspunsurilor farmaciştilor la itemul

Recomand pacientului produse over-the-counter şi suplimente, în

completarea patologiei respective

32

5.1. Studiu privind privind autoevaluarea reprezentanţilor

companiilor farmaceutice cu privire la practicile de promovare a

medicamentelor şi factorii care le influenţează

Chestionarul adresat reprezentanţilor medicali cuprinde 5 întrebări prin se

urmăreşte urmăresc identificarea opinia acestora cu privire la următoarele

aspecte:

1. compania angajatoare a reprezentantului medical are un cod etic

oficial de promovare a medicamentelor.

2. informaţiile furnizate de către reprezentantul medical despre

produsele de informare sunt exacte, echilibrate sau complete,

3. acurateţea studiilor cu care reprezentantul medical susţine produsele

promovate,

4. modalităţile de colaborare a reprezentantului medical cu medicul

(cadouri, mostre, sponsorizări)

5. modalităţile de colaborare ale reprezentantului medical cu

farmacistul (cadouri, sponsorizări, rabat natural, discount)

Dimensiunile 1, 2, 4 şi 5 cuprind mai mulţi itemi, respectiv variante (vezi

anexa chestionarului CM pentru medici).

A. STATISTICA DESCRIPTIVĂ

Analiza cantitativă a răspunsurilor la întrebările pentru reprezentanţii

medicali care vizează activitatea de promovare a produselor companiilor pe

care le reprezintă, precum şi alte aspecte ale activităţii lor, este următoarea:

1. La întrebarea 1: Compania angajatoare are un cod etic oficial de

promovare a medicamentelor, 64 dinte subiecţii chestionaţi (91,4%) declară

că da, 3 subiecţi (4,3%) declară că nu are un cod etic oficial şi 3 RM (4,3%)

menţionează că nu ştiu despre un asemenea cod etic oficial de promovare a

medicamentelor.

Din analiza datelor de mai sus rezultă că 91% dintre reprezentanţii

medical susţin că compania angajatoare are un cod etic oficial de promovare

a medicamentelor

2. La întrebarea referitoare la cum percep informaţiilor furnizate de

reprezentantul medical, despre produsele aflate în promovare s-a utilizat o

scală de evaluare de la 0 la 5, în care 0 reprezintă minimă

33

exactitate/incomplet/complet neechilibrate iar 5 maximă exactitate/total

complet/maximă echidistanţă.

Comparaţia mediilor la cei trei itemi reflectă faptul că reprezentanţii

medicali consideră informaţiile prezentate de ei ca fiind mai degrabă

complete, relativ exacte şi, în proporţie mai mică, sunt de părere că

informaţiile sunt mai putin echilibrate faţă de concurenţă.

Informatiile Media Abaterea

standard

Informaţii prezentate sunt exacte M =

3,81

± 0,96

Informaţii prezentate sunt complete M =

3,87

± 0,65

Informaţii sunt prezentate în mod

echilibrat faţă de concurenţă

M =

3,67

± 1,03

Tabel 31. Tipul de informaţii

a. informaţiile furnizate despre produsele promovate sunt exacte (M =

3,81 ± 0,96):

Figura 64. Distribuţia răspunsurilor cu privire la itemul: Informaţiile

furnizate de către reprezentantul medical sunt exacte (unde 0 = minimă

exactitate, 5 = maximă exactitate)

b. informaţiile furnizate despre produsele promovate sunt complete (M

= 3,87 ± 0,65). Nici un reprezentant medical dintre cei chestionaţi nu a

răspuns la acest item utilizând valorile 0 sau 1.

34

Figura 65. Distribuţia răspunsurilor cu privire la itemul: Informaţiile

furnizate de către reprezentantul medical despre produsele promovate sunt

complete (unde 0 = total incomplete, 5 = total complete)

c. informaţiile furnizate despre produsele promovate sunt echilibrate

faţă de concurenţă, (M = 3,67 ± 1,03)

Figura 66. Distribuţia răspunsurilor cu privire la itemul: Informaţiile

furnizate de către reprezentantul medical despre produsele promovate sunt

echilibrate faţă de concurenţă (unde 0 = total neechilibrate şi 5 = maximă

echidistanţă)

Din analiza datelor de mai sus rezultă că reprezentanţii consideră

informaţiile prezentate de ei fiind mai degrabă complete, apoi exacte şi, în al

treilea rând, echilibrate faţă de concurenţă

3. Întrebarea a treia chestionează asupra acurateţii studiilor cu care

reprezentanţii medicali susţin produsele promovate, subiecţii fiind rugaţi să

evalueze pe o scală de la 0 la 100. Media răspunsurilor este de 81,57 ± 12,26.

(80,73 ± 14,20 media răspunsurilor subiecţilor de gen masculin şi 82,36 ± 10

media răpsunsurilor la RM de gen feminin), cu minima de 30 şi maxima de

35

100. Analiza comparativă nu a evidenţiat diferenţe semnificative din punct de

vedere statistic între mediile răspunsurilor de la RM de gen feminin şi cei de

gen masculin. Distribuţia răspunsurilor este prezentată în graficul de mai jos.

Figura 67. Distribuţia răspunsurilor la itemul Cum percepeţi acurateţea

studiilor prezentate de RM (pe o scală de la 1 la 100)

4. În ceea ce priveşte răspunsurile la întrebarea a patra În relaţia cu

medicul utilizez următoarele modalităţi de colaborare, analiza mediei

răspunsurilor la pentru itemii este prezentată în tabelul de mai jos:

RM utilizează, în relaţia sa cu

medicul, următoarele modalităţi de

colaborare

Media Abaterea

standard

Cadouri informare (flori, ciocolată) M =

1,67

± 0,77

Mostre M =

1,91

± 0,94

Sponsorizări M =

1,95

± 0,78

Table 32. media şi abaterea standard eptru răspunsurile la itemul 4

Din analiza datelor de mai sus rezultă că reprezentanţii companiilor

farmaceutice utilizează, în relaţia lor cu medicul, în ordine, următoarele

unelte în vederea promovării produselor: sponsorizări, mostre şi cadouri

informale.

36

a. Referitor la itemul care chestionează asupra oferirii de cadouri

informale medicilor, 36 (51%) dintre RM susţin că niciodată nu oferă

cadouri informale medicilor, 21 (30%) declară că fac acest lucru rareori, 13

(18,6%) deseori. Nici un RM nu declară că oferă cadouri informale

întotdeauna.

Figura 68. Frecvenţa răspunsurilor la itemul referitor la oferirea de

cadouri informale medicilor de către RM

Din analiza datelor de mai sus rezultă că peste 51% dintre reprezentanţii

medicali susţin că nu oferă niciodată cadouri informale medicilor

b. în ceea ce priveşte oferirea de mostre pentru promovarea

medicamentelor la medici, 29 dintre reprezentanţii medicali (41,4%) declară

că nu oferă niciodată mostre, 23 (32,9%) susţin că rareori, 13 (18,6%)

menţionează că deseori şi doar 5 (7,1%) declară că oferă medicilor

întotdeauna mostre pentru promovarea produselor.

37

Figura 69. Distribuţia răspunsurilor RM referitor la oferirea de mostre

medicilor ca modalitate de promovare

Din analiza datelor de mai sus rezultă că Aproximativ 65% dintre RM

declară că nu oferă niciodată/rareori mostre medicilor, cu scopul promovării

produselor.

c. referitor la sponsorizări, 20 (28,6%) menţionează că nu oferă

niciodată sponsorizări medicilor, 36 (51,4%) susţin că rareori, 11 (15,7%)

declară că deseori şi doar 3 (4,3%) susţin că întotdeauna oferă sponsorizări.

Tabel 70. Distribuţia răspunsurilor referitor la utilizarea sponsorizărilor

de către RM în relaţia cu medicul

Din analiza datelor de mai sus rezultă că 15% dintre reprezentanţii

medicali declară că oferă aproape deseori/întotdeauna sponsorizări medicilor

Dintre sponsorizări, frecvenţa răspunsurilor RM este următoarea:

38

Sponsorizări pentru medici în scopul educaţiei continue (M = 2,44 ±

0,95)

Sponsorizări pentru instituţii (spital, clinică) (M = 1,81 ± 0,95)

Alte sponsorizări informale (M = 1,54 ± 0,75)

Participări la studii clinice/studii de piaţă/ observaţionale (M = 1,81

± 0,95)

Din analiza datelor de mai sus rezultă că reprezentanţii medicali,

utilizează ca sponsorizări pentru medici, următoarele modalităţi, în ordinea

frecvenţei:

• sponsorizări cu scopul formării continue

• participări la studii clinice/de piaţă/observaţionale

• sponsorizări pentru instituţii

• alte sponsorizări informale

În ceea ce priveşte promovarea de către reprezentanţii companiilor

farmaceutice a produselor, la medici, prin sponsorizări cu scopul educaţiei

continue, răspunsurile reprezentanţilor medicali sunt distribuite în

următoarele procente: 12 (17,14%) declară că niciodată nu oferă astfel de

sponsorizări, 37 28 (37,14%) susţin că rareori oferă astfel de sponsorizări, 21

(30%) susţin că oferă deseori sponsorizări în scopul educaţiei continue şi 11

(15,71%) utilizează întotdeauna astfel de unelte de promovare a produselor

companiilor pe care le reprezintă (M = 2,44 ± 0,95).

Tabel 71. Distribuţia răspunsurilor RM referitor la oferirea de

sponsorizări cu scopul educaţiei continue a medicilor

39

Referitor la oferirea de sponsorizări către instituţii (spitale sau clinici), 33

dintre subiecţii chestionaţi, reprezentând 47,17% susţin că nu oferă astfel de

sponsorizări niciodată, 23 (32,86%) susţin că rareori, 8 (11,43%)

menţionează că deseori şi doar 6 (8,57%) susţin că întotdeauna oferă

sponsorizări pentru clinici sau spitale (M = 1,81 ± 0,95).

Tabel 72. Distribuţia răspunsurilor la itemul referitor la oferirea de

sponsorizări pentru instituţii (clinici, spitale)

În ceea ce privesc sponsorizările informale, (cu M = 1,54 ± 0,75), 43 de

RM (61,43%) susţin că niciodată nu oferă cadouri informale medicilor, 16

(22,86%) menţionează că fac acest lucru rareori şi 11 (15,71%) declară că

deseori oferă cadouri informale medicilor.

Figura 73. Distribuţia răspunsurilor RM referitor la oferirea de cadouri

informale medicilor

40

Studiul a mai chestionat RM cu privire la facilitarea RM pentru ca

medicii să participe la studii clinice/de piaţă/observaţionale (M = 1,81 ±

0,95), 34 de respondenţi (48,57%) declarând că nu oferă niciodată o astfel de

posibilitate medicilor, 20 (28,57%) susţin că rareori, 11 (15,71%) declară că

deseori şi 5 (7,14%) menţionează că întotdeauna oferă posibilitatea medicilor

de a aprticipa la studii clinice/de piaţă/observaţionale.

Figura 74. Frecvenţa răpsunsurilor la itemul referitor posibilităţii

medicilor de a participa la studii clinice/de piaţă/observaţionale

Din analiza datelor de mai sus rezultă că peste 45% dintre reprezentanţii

medicali declară că oferă deseori/frecvent sponsorizări medicilor în scopul

educaţiei medicale continue

5. Reprezentanţii medicali au fost chestionaţi şi cu privire la ce

mijloace de promovare a produselor utilizează în relaţia cu farmacistul.

În relaţia cu farmacistul, utilizez

următoarele modalităţi de colaborare:

Media Abat

erea

standard

Cadouri informale (flori, ciocolată etc) M = 1,61 ±

0,85

Sponsorizări cu scopul educaţiei medicale

continue

M = 1,92 ±

0,90

Oferte comerciale (rabat, discount) M = 2,64 ±

41

1,14

Tabel 33. Media şi abaterea standard pentru răspunsurile la itemul 5

Din analiza datelor de mai sus rezultă că reprezentantul medical utilizează

următoarele modalităţi de colaborare pentru promovarea produselor, în

relaţia sa cu farmacistul, în ordinea frecvenţei: oferte comerciale,

sponsorizări cu scopul educaţiei continue,cadouri informale

a. Din cei 70 de reprezentanţi medicali chestionaţi, 43 de respondeţi

(61,43%) au apreciat că nu utilizează niciodată, în relaţia cu farmacistul,

cadouri informale (flori, ciocolată etc), 12 (17,14%) consideră că dau rareori

cadouri informale, 14 (20%) apreciază că aceste modalităţi de relaţionare cu

farmacistul sunt adoptate deseori iar 1 dintre subiecţi (1,43%) consideră că

întotdeauna oferă cadouri informale în relaţia sa cu farmacistul.

b. În ceea ce priveşte părerea RM cu privire la sponsorizările către

farmacişti, cu scopul educaţiei medicale continue, 27 de RM, reprezentând

38,57% dintre respondenţii la această întrebare, au apreciat că nu oferă

niciodată o astfel de sponsorizare, 25 de subiecţi (36,71%) consideră că

rareori utilizează această modalitate de promovare, 14 de subiecţi (20% )

susţin că acest lucru se întâmplă deseori iar 4 (5,71%) consideră că oferă

întotdeauna sponsorizări cu scopul educaţiei medicale continue farmaciştilor,

ca modalitate de promovare a produselor companiilor farmaceutice pe care le

reprezintă.

Figura 75. Distribuţia răspunsurilor la itemul referitor la sponsorizarea

educaţiei medicale continue

c. Referitor la discounturile sau rabaturile care sunt oferite

farmaciştilor, 16 dintre subiecţii chestionaţi (22,86%) consideră că niciodată

nu se oferă astfel de reduceri, 14 (20%) consideră că farmaciştilor li se oferă

42

rareori astfel de facilităţi, 19 de subiecţi (27,14%) apreciază că deseori acest

lucru se întâmplă şi 21 (30%) declară că ei consideră că întotdeauna

farmaciştilor li se oferă discounturi din partea reprezentanţilor companiilor

farmaceutice, ca modalităţi de promovare a produselor.

Figura 76. Frecvenţa modalităţilor de colaborare utilizate de

reprezentantul medical în relaţia cu farmacistul (cadouri informale,

sponsorizări cu scopul educaţiei medicale continue, oferte comerciale)

Din analiza datelor de mai sus rezultă că peste 57% dintre RM susţin că

oferă deseori/întotdeauna oferte comerciale (rabat, discounturi) farmaciştilor

43

CAPITOLUL 6

STUDIU COMPARATIV

OPINIILE MEDICILOR ŞI ALE FARMACIŞTILOR CU PRIVIRE LA

PROMOVAREA, PRESCRIEREA ŞI ELIBERAREA DE

MEDICAMENTE ÎN ROMÂNIA

Scopul studiului este de a identifica diferenţe semnificative între

opiniile medicilor şi ale farmaciştilor în ceea ce priveşte promovarea,

prescrierea şi eliberarea medicamentelor în România.

Pentru a identifica diferenţele semnificative a fost utilizat Mann-

Whitney test pentru eşantioane independente.

1.1. Prescrierea medicamentelor

S-au identificat diferenţe semnificative din punct de vedere statistic,

întreopiniile medicilor şi farmaciştilor, în ceea ce priveşte practicile de

prescriere a medicamentelor.

1. În prescrierea unui tratament, medicul ţine cont de observaţiile

clinice şi de rezultatele practice (U = 9600.500, Z = -6.146, p = ,000 < 0,05),

în sensul că farmaciştii au apreciat în mai mică măsură (M rang = 139,43)

decât medicii (M rang = 201,50) că acest criteriu este utilizat în prescrierea

unui anumit medicament.

2. Diferenţe semnificative între părerea medicilor şi a farmaciştilor

au fost identificate şi în ceea ce priveşte metaanalizale publicate în reviste

internaţionale, ca şi criteriu de precrierea a unui medicament (U = 12855.000,

Z = -2.320, p = ,020 < 0,05), în sensul că farmaciştii consideră că acest

criteriu este mai rar folosit de către medici (M rang = 161,28) comparativ cu

opinia medicilor (M rang = 185,23).

3. În ceea ce priveşte itemul referitor la faptul că caracterul inovativ

al medicamentului este un criteriu important atunci când medicii prescriu un

tratament, (U = 12236.000, Z = -3.058, p = ,002 < 0,05), medicii consideră că

acest criteriu este mai frecvent luat în considerare atucni când prescriu un

tratament (M rang = 188,32) decât în opinia farmaciştilor (M rang = 157,12).

4. S-au identificat diferenţe semnificative şi în ceea ce priveşte

itemul referitor la protocolul standard, ca şi criteriu de prescriere a unui

medicament (U = 12765.500, Z = -2.550, p = ,002 < 0,011) medicii

considerând mai frecvent (M rang = 185,23) decât farmaciştii (M rang =

44

160,67) că acest criteriu este luat în considerare atunci când se precrie un

tratament.

5. În ceea ce priveşte sponsorizarea din partea companiilor

farmaceutice pentru formare continuă a medicilor, (U = 7804.500, Z = -

7.944, p = ,000 < 0,05), farmaciştii consideră că acest tip de sponsorizare este

mai frecvent (M rang = 222,62) comparativ cu părere medicilor (M rang =

139,52).

6. Referitor la itemul care urmăreşte părerea subiecţilor despre

suportul financiar oferit medicilor de către instituţia angajatoare, (U =

8900.000, Z = -7.047, p = ,000 < 0,05) am identificat faptul că farmaciştii

consideră că acest tip de sponsorizare pentru medicieste mai frecvent (M rang

= 215,27) decât în opinia medicilor (M rang = 145).

7. În ceea ce priveşte întrebarea care chestionează cu privire la

modalităţile prin care medicul îşi susţine, ca şi modalitate de a acoperi

costurile formării continue, granturile sau proiectele naţionale/internaţionale,

(U = 10188.000, Z = -5.507, p = ,000 < 0,05) farmaciştii consideră că acest

lucru se întâmplă mai frecvent (M rang = 206,62) decât medicii consideră

(M rang = 151,44).

8. Referitor la susţinerea personală în ceea ce priveşte formare

continuă, s-au identificat de asemenea diferenţe semnificative din punct de

vedere statistic, (U = 9903.000, Z = -5.772, p = ,000 < 0,05) în sensul că

medicii apreciază mai frecvent că îşi susţin din resurse proprii formarea şi

perfecţionarea (M rang = 199,99) comparativ cu aprecierea farmaciştilor (M

rang = 141,46).

9. Diferenţe semnificative dpdv statistic s-au identificat şi în cazul

itemului referitor la criteriile utilizate de medic atunci când prescrie un

tratament, şi anume limitările bugetare impuse de CAS, (U = 13010.000, Z =

-2.125, p = ,034 < 0,05) în sensul că farmaciştii consideră în mod maifrecvent

că acest criteriu este considerat (M rang = 187,68) comparativ cu medicii (M

rang = 165,55).

10. În ceea ce priveşte importanţa relaţiei medic-reprezentant

medical în prescrierea unui anumit medicament, (U = 9589.000, Z = -5.962, p

= ,000 < 0,05) s-a identificat faptul că farmaciştii consideră că acest criteriu

este mai des important (M rang = 210,64) decât se identifică în autoevaluarea

medicilor (M rang = 148,45).

11. Diferenţe semnificative au fost identificate şi cu privire la itemul

referitor la recomandarea produselor over-the-counter şi a suplimentelor, în

tratamentul unei patologii, (U = 9589.000, Z = -2.787, p = ,005 < 0,05) în

sensul că farmaciştii consideră mai frecvent că medicii recomandă astfel de

45

produse (M rang = 190,67) comparativ cu rezultate obţinute din prelucrarea

datelor din chestionarele medicilor (M rang = 162,32).

Itemi

Mann-

Whitney U

Wilcoxon W

Z

Asymp.

Sig. (2-

tailed)

M1b criteriu luat în

considerare de către

medic, atunci când

prescrie un tratament:

observaţiile clinice şi

rezultatele practice ale

utilizării

medicamentului

9600.500 20775.500 -6.146 .000

M1c criteriu luat în

considerare de către

medic, atunci când

prescrie un

tratament:metaanalizele

publicate în jurnale

internaţionale de

impact

12855.000 24030.000 -2.320 .020

M1d criteriu luat în

considerare de către

medic, atunci când

prescrie un tratament:

caracterul inovativ al

medicamentuluiprescris

12236.000 23411.000 -3.058 .002

M1e criteriu luat în

considerare de către

medic, atunci când

prescrie un

tratament:protocolul

standard

12765.500 23940.500 -2.550 .011

M2a modalităţile prin

care medicul îşi susţine

formarea continuă:

sponsorizări din partea

7804.500 27904.500 -7.944 .000

46

industriei farmaceutice

M2b modalităţile prin

care medicul îşi susţine

formarea continuă:

sponsorizări din partea

instituţiei angajatoare

8900.000 29000.000 -7.047 .000

M2c modalităţile prin

care medicul îşi susţine

formarea continuă:

proiecte/granturi

naţionale

/internaţionale

10188.000 30288.000 -5.507 .000

M2d modalităţile prin

care medicul îşi susţine

formarea continuă:

resurse personale

9903.000 21078.000 -5.772 .000

M3b criteriu utilizat de

către medic atunci când

prescrie un tratament:

limitările bugetare

impuse de CAS

13010.000 33110.000 -2.125 .034

M4 în prescrierea unui

tratament este

importantă relaţia

dintre medic şi

reprezentantul

companiilor

farmaceutice

9589.000 29689.000 -5.962 .000

M5 medicul recomandă

produse OTC şi

suplimente pentru a

completa tratamentului

prescris unui pacient

într-o anumită

patologie

9589.000 32664.500 -2.787 .005

Tabel 40. Diferenţe semnificative dpdv statistic între opiniile medicilor şi

farmaciştilor în ceea ce priveşte prescrierea medicamentelor

47

1.2. Promovarea medicamentelor

S-au identificat diferenţe semnificative din punct de vedere statistic,

întreopiniile medicilor şi farmaciştilor, în ceea ce priveşte practicile de

prescriere a medicamentelor.

1. Acurateţea cu care reprezentanţii companiilor farmaceutice îşi susţin

produsele promovate (U = 12380.000, Z = -2.727, p = ,006< 0,05), în sensul

că farmaciştii consideră în mai mare măsură (M rang = 191,91) comparativ

cu medicii (M rang = 162,40) că reprezentantul medical promovează în acest

fel produsele companiei.

2. În ceea ce priveşte părerea farmaciştilor şi a medicilor cu privire la

oferirea de cadouri informale, de către reprezentantul medical, medicilor, s-a

identificat o diferenţă semnificativă (U = 11422.500, Z = -3.935, p = ,000<

0,05), în sensul că farmaciştii (M rang = 198,34) consideră că acest lucru se

întâmplă mai frecvent decât în aprecierea medicilor (M rang = 157,61).

3. Referitor la utilizarea de mostre ca modalitate de promovare a

produselor către medic, există o diferenţă semnificativă între răspunsurile

medicilor şi farmaciştilor (U = 11974.500, Z = --3.308, p = ,001< 0,05), adică

farmaciştii consideră în mai mică măsură faţă de medici (M rang =

194,63).că aceştia din urmă primesc mai multe sponsorizări sub formă de

mostre de la reprezentantul companiilor farmaceutice (M rang = 160,37).

4. În ceea ce priveşte frecvenţa sponsorizărilor către medic, ca

modalitate de promovare a produselor, s-a identificat de asemenea o diferenţă

semnificativă între răspunsurile medicilor şi cele ale farmaciştilor (U =

11515.000, Z = -3.889, p = ,001< 0,05), în sensul că farmaciştii consideră

mai frecvent că acest lucru se întâmplă (M rang = 197,72) comparativ cu

medicii (M rang = 158,08).Dintre aceste tipuri de sponsorizări direcţionate

către medici, s-au identificat diferenţe semnificative între răspunsurile

medicilor şi ale farmaciştilor referitor la următoarele modalităţi de

sponsorizare din partea reprezentanţilor companiilor farmaceutice:

a. pentru educaţie continuă(U = 12327.000, Z = -2.876, p = ,004<

0,05), (M rang = 192,27) (M rang = 162,14)

b. pentru instituţii(U = 12469.000, Z = -2.759, p = ,006< 0,05), (M

rang = 191,32) (M rang = 162,85)

c. sponsorizări informale (U = 10341.500, Z = -5.164, p = ,000< 0,05),

(M rang = 205,59) (M rang = 152,21)

d. participări la studii clinice, de piaţă şi observaţionale (U = 9592.500,

Z = -5.972, p = ,000< 0,05),(M rang = 210,62) (M rang = 148,46)

48

Itemi

Mann-

Whitney U

Wilcoxon

W

Z

Asymp.

Sig. (2-

tailed)

RM3 acurateţea studiilor cu

care reprezentantul medical

îşi susţine produsele

promovate

12380.000 32480.000 -2.727 .006

RM4a cadouri informale, ca

modalitate de relaţionare cu

medicul

11422.500 31522.500 -3.935 .000

RM4b mostre, ca modalitate

de relaţionare cu medicul

11974.500 32074.500 -3.308 .001

RM4c sponsorizări, ca

modalitate de relaţionare cu

medicul

11515.000 31615.000 -3.889 .000

RM4c1sponsorizări pentru

educaţie medicală contină

12327.000 32427.000 -2.876 .004

RM4c2 sponsorizări pentru

instituţie

12469.000 32569.000 -2.759 .006

RM4c3 sponsorizări

informale 10341.500

30441.500 -5.164 .000

RM4c4 participări la studii

clinice

9592.500 29692.500 -5.972 .000

RM5a cadouri informale ca

modalitate de relaţionare cu

farmacistul

7668.500 16579.500 -3.451 .001

RM5c oferte comerciale -

discount/rabat - ca modalitate

de relaţionare cu farmacistul

5916.000 14827.000 -6.162 .000

Tabel 41. Diferenţe semnificative dpdv statistic între opiniile medicilor şi

farmaciştilor în ceea ce priveşte promovarea medicamentelor

5. În ceea ce priveşte modalitatea de relaţionare cu farmacistul şi

metodele de promovare a produselor de către reprezentantul medical, s-au

identificat diferenţe semnificative între răspunsurile medicilor şi ale

farmaciştilor, la itemul referitor la utilizarea cadourilor informale către

farmacişti (U = 7668.500, Z = -3.451, p = ,001 < 0,05), în sensul că

farmaciştii apreciază că acest fapt se identifică mai des în relaţia lor cu

49

reprezentantul medical (M rang = 156,53) decât în opinia medicului (M rang

= 124,66).

6. Referitor la oferirea de oferte comerciale, diferenţele între

răspunsurile medicilor şi ale farmaciştilor sunt semnificative din punct de

vedere statistic (U = 5916.000, Z = -6.162, p = ,000 < 0,05). Astfel,

farmaciştii apreciază în mai mare măsură că primesc discount-uri sau rabaturi

de la reprezentanţii medicali (M rang = 168,30), comparativ cu părerea

medicilor (M rang = 111,48).

1.3. Eliberarea medicamentelor

Studiul a vizat şi compararea rezultatelor cu privire la răspunsurile

medicile şi ale farmaciştilor cu privire la eliberarea medicamentelor.

Diferenţe statistic semnificativ au fost evidenţiate la următorii itemi,

prezentaţi în tabelul de mai jos:

Itemi

Mann-

Whitney U

Wilcoxon

W

Z

Asymp.

Sig. (2-

tailed)

F1farmacistul eliberează

medicamentul numai cu

preţul de referinţă

10510.500 23390.500 -1.963 .050

F2 farmacistul consiliază

pacientul cu privire la

alternativele în ceea ce

priveşte alte denumiri

comerciale

6107.000 19310.000 -8.144 .000

F3 relaţia dintre farmacist şi

reprezentantul medical este

un criteriu important în

procesul de eliberare a

medicamentelor

6818.000 17993.000 -6.517 .000

F5a mijloace prin care

farmacistul îşi susţine

formarea continuă –

sponsorizări din partea

industriei farmaceutice

6782.000 17957.000 -3.863 .000

F5b mijloace prin care 7613.000 18788.000 -2.192 .028

50

farmacistul îşi susţine

formarea continuă –

sponsorizări din partea

instituţiei angajatoare

F5c mijloace prin care

farmacistul îşi susţine

formarea continuă – granturi

şi proiecte

7075.500 18250.500 -3.185 .001

F5d mijloace prin care

farmacistul îşi susţine

formarea continuă – resurse

financiare personale

6752.000 14133.000 -3.761 .000

F6 în consiliere pacientului,

farmacistul ţine cont de

contribuţia financiară a

pacientului

8618.000 19349.000 -3.303 .001

Tabel 42. Diferenţe semnificative dpdv statistic între opiniile medicilor şi

farmaciştilor cu privire la eliberarea medicamentelor

1. În ceea ce priveşte eliberarea medicamentului numai cu

preţul de referinţă, analiza statistică a datelor a relevat faptul că există o

diferenţă semnificativă între aprecierile medicilor şi cele ale farmaciştilor (U

= 10510.500, Z = -1.963, p = ,050 < 0,05), în sensul că farmaciştii sunt de

părere, într-o mai mare măsură (M rang = 164,46), comparativ cu medicii,

(M rang = 146,19) că eliberează medicamentele numai cu preţul de referinţă.

2. Analiza comparativă a răspunsurilor la itemul care

chestionează cu privire la faptul că farmacistul consiliază pacientul cu privire

la alternativele în ceea ce priveşte alte denumiri comerciale, (U = 6107.000,

Z = -8.144, p = ,000 < 0,05), s-a identificat faptul că farmaciştii consideră

într-o mai mare măsură (M rang = 196,01), comparativ cu medicii, că

practică acest lucru (M rang = 119,20).

3. Referitor la părerea medicilor şi farmaciştilor cu privire la

importanţa relaţiei dintre farmacist şi reprezentantul medical în procesul de

eliberare a medicamentelor, s-a identificat o diferenţă semnificativă din punct

de vedere statistic (U = 6107.000, Z = -8.144, p = ,000 < 0,05), în sensul că

farmaciştii consideră în mai mică măsură (M rang = 120,76) că relaţia dintre

reprezentantul medical şi farmacist este importantă în eliberarea

medicamentelor (M rang = 183,01).

51

4. Referitor la mijloacele prin care farmacistul îşi susţine

formarea continuă, studiul comparativ a relevat faptul că există diferenţe

statistice semnificative, între răspunsurile date de medici şi de farmacişti, la

toţi itemii acestei dimensiuni, astfel:

a. Sponsorizări din partea industriei farmaceutice (U = 6782.000, Z = -

3.863, p = ,000 < 0,05). La acest item farmaciştii consideră în mai

mică măsură că îşi susţin formarea continuă prin sponsorizări din

partea industriei farmaceutice (M rang = 120,52), comparativ cu

medicii (M rang = 155,85),

b. Sponsorizări din partea instituţiei angajatoare (U = 7613.000, Z = -

2.192, p = ,028 < 0,05). Farmaciştii consideră, în mai mică măsură

decât medicii, că instituţia angajatoare le susţine formarea continuă

(M rang = 126,09 vs M rang = 146,06),

c. Sponsorizări din granturi şi proiecte naţionale/internaţionale (U =

7075.500, Z = --3.185, p = ,001 < 0,05),în snesul că farmaciştii

consideră înmai mică măsură, comparativ cu medicii, că formarea lor

continuă este susţinută prin ogranturi sau proiecte (M rang = 122,49

vs M rang = 150,54),

d. Susţinerea formării continue prin resurse proprii (U = 6752.000, Z = -

3.761, p = ,000 < 0,05). Astfel, farmaciştii, consideră în mai mare

măsură că îşi susţin formarea şi perfecţionarea din resurse proprii,

comparativ cu opinia medicilor (M rang = 150,68 vs M rang = 116,80)

5. În ceea ce priveşte itemul care chestionează părerea

medicilor şi a farmaciştilor cu privire la luarea în considerare, de către

farmacist, atunci când consiliază pacientul cuprivire la un produs, de

contribuţia financiară a acestuia (U = 8618.000, Z = -3.303, p = ,001< 0,05).

Astfel, farmaciştii apreciază că într-o mai mare măsură, ei ţin cont de

contribuţia financiară a pacientului, atunci când consiliază un pacinet,

comparativ cu părerea medicilor despre această practică (M rang = 163,16 vs

M rang = 132,53).

52

Capitolul 9

Concluzii

Cercetarea a urmărit modalitatea în care, în cadrul activităţii de

promovare, presciere și eliberarea medicamentelor, reprezentanţii

companiilor farmaceutice, medicii şi farmaciştii din farmaciile comunitare,

respectăurmătoarele principia etice:

- principiul autonomiei pacientului,

- principiul binefacerii,

- principiul dreptății, al justiției sociale.

În acest scop, în urma analizei de conţinut a focus-grupurilor organizate

cu medicii, farmaciştii, reprezentanţii medicali şi grupul combinat, am

delimitat dimensiunile care definesc universul etic al practicilor de

promovare, prescriere şi eliberare a medicamentelor şi am construit trei

chestionare care au pus în evidenţă, pentru fiecare dintre cele 3 grupuri ţintă,

autopercepţia şi heteropercepţia cu privire la aceste practici.

Construirea în oglindă a chestionarelor a avut în vedere încercarea de a

identifica, cu acurateţe, diferenţele de opinie între cele trei loturi investigate.

Deşi lucrează împreună, deşi activitatea lor se completează cu scopul de a

asigura o calitate de nivel înalt a serviciilor medicale oferite pacienţilor,

rezultatele demonstează faptul că există o nişă de comunicare evident, mai

ales intre farmacişti şi celelalte două categorii medicale.

Printre rezultatele cercetării, amintim şi explicăm câteva aspecte, detaliate

în paragrafele de mai jos.

Factori limitativi în prescrierea medicamentelor

Deși din punct de vedere etic pacienții trebuie să beneficieze de cel mai

bun tratament pentru afecțiunea respectivă, conform rezultatului din

Chestionarul dedicat Medicilor, în peste 50% dintre cazuri, medicii sunt

influenţaţi și de alte aspecte atunci când prescriu un tratament pacienţilor. In

tratamentul acestora, medicii ţin cont şi de alte criterii decât medicamentul

considerat cel mai potrivit, cum ar fi :

a. Posibilităţile financiare ale pacientului,

b. Politicile de sănătate – limitările bugetare impuse de CAS,

c. Aspecte legate de proximiitate, de existenţa unui anumit

medicament în zona respectivă.

53

Legat de această problemă – contribuţia financiară a pacientului,

remarcăm că un procent de 70% dintre medici consideră că, în consilierea

pacientului, farmacistul ţine cont de contribuţia financiară a acestuia –

acesta fiind un factor și mai important, ei fiind cei care văd in mod direct

posibilitatea pacientului de a achiziționa/sau nu un tratament prescris de către

medic.

Menţionăm faptul că, din analizarea răspunsurilor la acelaşi item adresat

farmaciştilor comunitari, reiese faptul că este vorba de un procent de 80%. (în

sensul că 80% dintre farmaciști iau in calcul posibilitățile financiare ale

pacientului în momentul eliberării rețetei).

La rândul lor, politicile de sănătate, prin limitările impuse de către Casa

de Asigurări de Sănătate influențează lanțul de presciere și eliberarare a

medicamentului.Deoarece Casa de Asigurări de Sănătate impune prescierea

medicamentelor prin Denumirea Comună Internațională, este influențată

individualizarea tratamentului, deoarece este cunoscut faptul că, dată fiind

individualitatea biologică, personalizarea tratamentului la nivel de individ are

importanță in rezultatul final.

Deplasarea deciziei de eliberarea a unui medicament cu DCI

Peste 80% dintre medici prescriu medicamentele cu Denumirea Comună

Internațională (deși peste 40% menționeaza și/doar DCI.

De asemenea menționat ca medicii de gen masculin prescriu mai frecvent

retete cu Denumire Comercială - probabil datorită unei mai mari

disponibilități către individualizarea tratamentelor prescrise. Comparând

rezultatele cu cele ale reprezentanţilor companiilor farmaceutice, în opinia a

peste 60% dintre medici menționează denumirea comercială - fapt care

explică presiunea industriei farmaceutice asupra prescriptorilor.

Din analiza datelorobţinute în urma prelucrării datelor obţinute prin

distribuirea chestionarele farmaciştilor, rezultă că aproximativ 60% dintre

farmacişti eliberează în mod frecvent numai medicamentul cu preţul de

referinţă. Totuși, acest fapt este contrazis rezultatul potrivit căruia 90% dintre

farmacişti susţin că în mod frecvent consiliază pacientul cu privire la

alternativele altor Denumiri Comerciale. Am putea concluziona că, ca la ora

actuală, procesul decizional de a elibera un medicament de prescripție cu o

anumită Denumire Comercială este deplasată către farmacii, medicii

influențând in tot mai mică măsura acest proces.

Piaţa de medicamente OTC şi suplimente

54

Pe lângă medicamentele de prescripție, s-a analizat și

prescrierea/eliberarea medicamentelor OTC/suplimente. Aici nefiind limitări

legate de Casa de Asigurări de Sănătate, lanțul de prescriere – eliberarefiind

unul direct, singura limitare fiind potențialul financiar al pacientului și

disponibilitatea produsului in farmacie.

Cercetarea de faţă evidenţiază faptul că 59% dintre medici recomandă

produse OTC (over the counter) şi suplimente pentru a completa tratamentul

administrat unui pacient.Farmaciștii în schimb declară, că în proporție de

98% din cazuri recomandă în completarea pentru completarea tratamnetului

patologiei respective OTC si suplimente. In concordanţă cu aeste date, peste

75% dintre medici și 77% dintre Reprezentanți Medicali consideră că

farmacistul recomandă OTC-uri şi suplimente în completarea patologiei

respective.

Această cifră ne arată dimensiunea și potentialul pieței de

OTC/suplimente – aici neexistând reglemantări de preț, laxitate la nivel de

Direct to Consumer Advertising – este in interesul farmaciei de a crește

valoarea bonului eliberat. De fapt, mai multe rețele de farmacie au ca și

criteriu de evaluarea a angajaților cuantificarea numărului/valoarea de poziții

noi de medicamente OTC/suplimente pe bonul fiscal – suplimentar față de

rețeta de bază al medicului.

Din punct de vedere etic, este discutabilă această abordare – și se impune

o reglementare mai consistentă la nivel de preț produse OTC +

suplimente/reclamă mass media etc.

Dilema medicului: între respectare protocolului standard şi experienţa.

Prescripţia off-label (neautorizată) a medicamentelor

Studiul a identificat faptul că aproximativ 93% dintre medici iau în

considerare în primul rând protocolul standard de tratament pentru un anumit

diagnostic. În ordinea importanţei sunt identificate observaţiile clinice,

experienţa cu o anumită moleculă, informaţiile obţinute din cercetări recente

şi pe ultimul loc se menţionează metaanalizele publicate în reviste cu impact.

Acest rezultat este îmbucurător, avand in vedere faptul că subliniaza

importanța protocoalelor terapeutice.

De asemenea, din analiza datelor rezultă că medicii consideră informaţiile

prezentate de reprezentanţii companiilor farmaceutice ca fiind mai degrabă

exacte, relativ complete şi mai puţin echilibrate faţă de concurenţă – acest

ultim aspect reprezentând o problemă etică la nivel de industrie. Acest

55

rezultat trebuie privit însă cu precauţie. Din datele obţinute de la

reprezentanţii companiilor farmaceutice rezultă că în ordinea frecvenţei,

reprezentantul medical utilizează, în relaţia sa cu medicul, următoarele unelte

de promovare: mostre, sponsorizări, cadouri informale– confirmat de către

50% dintre medicii investigați.Rolul mostrelor este clar înțeles de către

Industria Farmaceutică, studiu evidențiind faptul că 59% dintre reprezentanții

medicali oferă mostre medicilor. Desigur legislația este diferita la

medicamente de prescripție/OTC versus suplimente. La medicamentele de

prescripție mostre pot fi oferite doar in primii 5 ani de la lansarea produsului

pe piața într-un număr maxim de 5 unități/medic anual. La suplimente, însă,

nu există nici o reglementare în acest sens.

Putem presupune că cei care nu oferă mostre, promovează medicamente

de prescripție sau OTC ce au depășit 5 ani de la lansarea pe piața din

România – deorece rolul mostrelor este esențială in crearea experienței

medicului cu un produs anume:

Conform studiului, rezultă că reprezentanţii medicali sunt de părere că

medicii utilizează, în proporţie de 95%, ca şi criteriu de prescriere a unui

tratament, experienţa cu un anumit medicament. Din analiza rezultatelor

obţinute la chestionarul dedicat medicilor, se identifică faptul că aproximativ

93% dintre medici iau în considerare în primul rând protocolul standard de

tratament pentru un anumit diagnostic. În ordinea importanţei sunt

identificate observaţiile clinice, experienţa cu o anumită moleculă (de unde

putem evidenţia totuşi rolul rolul mostrelor), informaţiile obţinute din

cercetări recente şi, pe ultimul loc, metaanalizele publicate în reviste cu

impact. Importanța mostrelor este probabil supraevaluată de către industria,

farmaceutică - experiența cu o anumită moleculă fiind menționată doar ca și

al treilea aspect in ordinea importanței in momentul alegerii tratamentului

optim pentru pacient.

Subiectivitatea prescripţiei şi eliberării medicamentelor

Cele 3 loturi au fost chestionate cu privire la modalităţile de colaborare

ale reprezentantului medical. Medicii şi farmaciştii au fost chestionaţi cu

privire la modalităţile în care companiile farmaceutice îi susţin financiar prin

sponsorizări. Şi reprezentantul medical a fost chestionat cu privire la

practicile sale de colaborare cu cei 2 parteneri. Din punct său de vedere,

reprezentantul medical utilizează următoarele unelte pentru promovarea

produselor in farmacie - în ordinea frecvenţei: oferte comerciale, sponsorizări

cu scopul educaţiei continue,cadouri informale. În opinia farmacistului,

56

reprezentantul medical utilizează următoarele modalităţi de colaborare în

promovarea produselor, în ordinea frecvenţei: oferte comerciale, cadouri

informale, sponsorizări cu scopul educaţiei continue.Medicii, în schimb, au o

vizune diferită, ei considerând că reprezentantul medical, utilizează în relaţia

sa cu farmacistul, de exemplu, ca modalitate de promovare a produselor

companiilor farmaceutice, mai degrabă oferte comerciale şi sponsorizări cu

scopul educaţiei medicale continue, decât cadouri informale. Un procent de

57% dintre RM susţin că oferă deseori/întotdeauna oferte comerciale (rabat,

discount-uri) farmaciştilor. În ceea ce opriveşte datele obţinute de la lotul de

farmacişti, peste 83% dintre aceştia susţin că primesc oferte comerciale

(rabat, discounturi) din partea reprezentanţilor companiilor farmaceutice.

Aceste rezultate obţinute prin compararea răspunsurilor dovedesc faptul

că ofertele comerciale reprezintă unealta utilizată cel mai des de către

industria farmaceutică în relația cu farmaciile prin intermediul reprezentanți

medicali, lucru care este explicabil prin dorința farmaciștilor şi companiile

farmaceuticede a avea un business sustenabil.

Etica promovării – ce se află între interesul companiei şi interesul

sănătăţii pacientului

Relația Reprezentatului Medical cu prescriptorul si farmacistul este una

complexă și reglementată de coduri etice ale Industriei Farmaceutice, la baza

căreia stă codul ARPIM (Asociația Română a Producătorilor Internaționali de

Medicamente).Pe lângă acest cod, există diferite coduri interne de etică, în

funcție de fiecare fiecare companie.

Conform rezultatelor noastre, compania angajatoare are un cod etic oficial

de promovare a medicamentelor, răspunsurile reprezentanilor medicali se

distribuie după cum urmează: 91,4% declară că ştiu de existenţa unui astfel

de cod, 4,3% declară că nu are un cod etic oficial 4,3% menţionează că nu

ştiu despre un asemenea cod etic oficial de promovare a medicamentelor.

Reglementările codului ARPIM este dublat de reglementări interne,

referitoare la:

- modul de relaționare cu specialiștii din domeniul sănătății –

majoritatea aspectelor posibile fiind acoperită de către aceste coduri.

- criteriile de selectare şi sponsorizare a profesioniştilor din

domeniul sanitar pentru a participa la cursuri sau evenimente

- criteriile de acordare a cadourilor informale (nu mai mult

decât 150 Ron/persoană)

57

Concluzia noastră este că industria farmaceutică din România s-a

autoreglementat suficient de bine, dar pot fi identificate derapaje la anumite

firme.

Pentru a contura percepţia medicilor şi farmaciştilor asupra practicilor

reprezentanţilor companiilor farmaceutice, am analizat şi comparat

răspunsurile celor 3 parteneri. Atât medicii cât și farmaciștii, apreciază, într-

o mai mică măsură, comparativ cu reprezentanţii medicali, că există un cod

etic oficial al companiei pentru promovarea produselor acesteia.Este

important reflectarea practicilor şi a uneltelor de promovare în perceperea

modalităţii etice de promovare. De exemplu, referitor la cadourile informale,

din analiza datelor de rezultă că peste 50% dintre reprezentanţii medicali

susţin că nu oferă niciodată cadouri informale medicilor. Percepţia medicilor

este diferită. Din analiza statistică a răspunsurilor date la această întrebare se

identifică faptul că, cel mai frecvent (93,5%) medicii îşi susţin prin eforturi

financiare personale activităţile legate de formarea continuă şi de

perfecţionare, ceea ce este în contradicție cu răspunsurile reprezentanților

medicali, peste 45% dintre ei declarând că oferă deseori/frecvent sponsorizări

medicilor în scopul educaţiei medicale continue.Chiar dacă doar 15% oferă

deseori/întotdeauna sponsorizări medicilor, restul de 30% recunoaște că oferă

ocazional sponsorizări de gen.

De asemenea, conform chestionarului dedicat reprezentanților medicali,

67% din ei sunt de părere că medicii îşi susţin prin sponsorizări din partea

companiilor farmaceutice activităţile legate de formarea continuă şi de

perfecţionare.

Relaţiile dintre reprezentant medical – farmacist – medic, factor

important în eliberarea unui medicament

Cei trei actori implicați in procesul de prescriere eliberare a

medicamentului sunt de acord cu influența reciprocă asupra eliberării unui

anumit medicament. Un procent de 67% dintre medici consideră că relaţia

farmacist – reprezentant medical este un criteriu important, de cele mai multe

ori, în eliberarea unui medicament de prescripţie şi 66% dintre farmacişti

susţin că relaţia medicului cu reprezentantul medical este importantă în

prescrierea medicamentelor.

O diferenţă semnificativ din punct de vedere statistic s-a identificat în

funcţie de variabila « activitate didactică » la lotul de medici. Medicii care

sunt cadre didactice apreciază în mai mică măsură, comparativ cu medicii

care nu au activitate didactică, că relaţia cu reprezentantul medical este

importantă în prescrierea unui anumit medicament. Aici coroborîm cu datele

58

obţinute referitoare la respectarea protocoalelor şi la importanţa datelor

obţinute din fluxul ştiinţific de informaţii. Medicii care sunt cadre didactice

universitare, s-a observat că ei consideră în mai mică măsură faptul că

companiile angajatoare ale reprezentanţilor medicali au un cod etic oficial de

promovare a medicamentelor, comparativ cu medicii care nu sunt cadre

didactice. De asemenea medicii care sunt cadre didactice apreciază în mai

mică măsură, comparativ cu medicii care nu desfăşoară activitate didactică,

că reprezentantul medical utilizează, în relaţia sa cu farmacistul, cadouri

informale şi sponsorizări cu scopul educaţiei continue. Putem conlcuziona

faptul că medicii care desfăşoară şi activitate didactică valorizează mai puţin

informaţiile primite de la reprezentanţii companiilor farmaceutice, oferind

mai mult credit rezultatelor prezentate în studii ştiinţifice.

Aproximativ 60% dintre medici consideră că relaţia dintre farmacist şi

medic este importantă în eliberarea unui medicament de prescripţie. Şi un

procent de 55% dintre farmacişti susţin că, în mod frecvent, relaţia dintre

farmacist şi medic este importantă în acest proces. Datele obţinute prin

această cercetare confirmă studiile din domeniu realizate în alte ţări.

Majoritatea studiilor de literatură dovedesc influența industriei farmaceutice

asupra profesioniștilor din sănătate, dar relația dintre medic- farmacist este

insuficient studiată și poate chiar subevaluată.

Perspectivele deschise de către cercetare

Cercetarea de faţă a abordat un temă nedezbătută în ţara noastră.

Concluziile acesteia reprezintă în fapt, noi direcţii de cercetare, prin care

studii viitoare se pot orienta mai bine :

- relaţia medic – farmacist - reprezentant medical,

- existenţa reglementărilor etice la nivelul industriei farmaceutice;

probleme sunt mai degrabă legate de aplicarea acestora, din

cauza competiției acerbe dintre diversele companii, în goana lor

după cotă de piață si profit.

1. O primă propunere ar fi constituirea unui Fond Central, unde ar putea

fi colectate sponsorizările din partea industriei farmaceutice, în

funcţie de cifra de afaceri a fiecărei companii. Din bordul de

conducere ar face parte:

- medici

- farmaciști

- reprezentanți ai companiilor farmaceutice

59

Suma colectată în acest mod această sumă ar fi distribuită, în mod

echitabil, profesioniștilor din sănătate pentru farmaceutice activităţile legate

de formarea continuă şi de perfecţionare.

2. O altă propunere ar fi asigurarea unei transparențe maxime la nivelul

acordării sponsorizărilor, cadourilor informale către profesiniștii din

sănătate, prin propunerea unor proiecte legislative pentru industria

farmaceuticăpentru identificarea, ingrădirea si sancționarea abaterilor

din sistem. Acest proces este deja avansat – din 2015 profesioniștii

din sănătate și deopotrivă companiile farmaceutice sunt obligate să

declare sponsorizările – dar acest proces poate fi îmbunătățit.

3. Propunerea unor modalităţi mai eficiente de decontare a

medicamentelor de prescripţie, pentru a elimina pierderile financiare

din sistemul de sănătate.

4. Propunerea unor noi reglementări legate de reclamele DTC (direct to

consumer). Reglementarea naţională cu privire la OTC-urilor este

conformă reglementărilor europene, dar la suplimentele alimentare,

există mai multe lacune. În 2015 a existat un proiect de lege prin care

se dorea o reglementare mai bună al acestui aspect, dar în final legea

nu a trecut de aprobarea finală, în parte datorită și deficiențelor ei –

nu era orientată în mod special către suplimente/dispozitive medicale

– zona unde legislația actuală este cea mai permisivă – de la

autorizarea de punere pe piață pâna la procesul de vânzare.

5. O acordare de mai mare atenție relației Farmacist-Medic – acesta

fiind un aspect insuficient studiat și conform rezultatelor obținute în

cadrul cercetării, este un factor important în eliberarea

medicamentelor de prescripție.

6. Îmbunătățirea calității vieții pacientului prin stabilirea unor

protocoale de conduită terapeutică.

60

CAPITOLUL 10

BIBLIOGRAFIE

1. Aaserud M, Dahlgren AT, Kösters JP, Oxman AD, Ramsay C, Sturm H.

Pharmaceutical policies: effects of reference pricing, other pricing,

and purchasing policies. Cochrane Database Syst

Rev. 2006 Apr 19;(2):CD005979.

2. Alyamovskaya GA, Keshishian ES,Verchenko EG, Bereznitskaya VV.

The clinical case of sildenafil administration in a very premature infant

with pulmonary hypertension, J PediatrNeonat Individual Med, 2015;

4:1: e040108.

3. Anderson BJ, Holford NHG, Arch Dis Child 2013;98:737-744.

4. BajceticM, Jelisavcic M, Mitrovic J, Divac N, Simeunovic S, Samardzic

R, GorodischerR.Off label and unlicensed drugs use in

paediatriccardiology.Eur J ClinPharmacol. 2005; 61:10:775-779.

5. Blumer JL. Off-label uses of drugs in children. PEDIATRICS. 1999;

104:3:598-602.

6. Boots I, Sukhai RN, Klein, Holl RA, Wit JM, Cohen AF, Burggraaf J.

Stimulation programs for pediatric drug research – do children really

benefit? Eur J Pediatr2007; 166:849–855.

7. Caldwell PHY, Murphy SB, Butow PN, Craig JC, Clinical trials in

children, The Lancet, 2006; 364:9436:803-811.

8. Carlos M. Correa, University of Buenos Aires, Implications of the Doha

Declaration on the Trips Agreement and Public Health, June 2002.

9. Ceci A, Felisi M, Catapano M, Baiardi P, Cipollina L, Ravera S, Bagnulo

S, Reggio S, Rondini G. Medicines for children licensed by the European

Agency for the Evaluation of Medicinal Products. Eur J

ClinPharmacol2002; 58:495–500.

10. Chalumeau M, Tréluyer JM, Salanave B, Assathiany R, Chéron

G, Crocheton N, Rougeron C, Mares M, Bréart G, Pons G. Off label and

unlicensed drug use among French office based paediatricians..Arch Dis

Child. 2000;83:6:502-505.

11. Conroy S, Choonara I, Impicciatore P, Mohn A, Arnell H, Rane A, van

den Anker J. Survey of unlicensed and off label drug use in paediatric

wards in European countries. BMJ 2000; 320:7227:79-82.

12. Cuzzolin, L, Zaccaron, A, Fanos, V (2003), Unlicensed and off-label uses

of drugs in paediatrics: a review of the literature. Fundamental & Clinical

Pharmacology 2003; 17: 125–131.

61

13. Duclos JB, Bastien O, Desebbe O, Ninet J, Metton O, Henaine R, Di

FilippoS. 0533: Sildenafil in the postoperative course after surgery in

children with congenital heart disease. ArchivCardiovascDissSuppl, 2015;

7:1: 111-116.

14. Ess SM, Schneeweiss S, Szucs TD.European healthcare policies for

controlling drug expenditure.Pharmacoeconomics. 2003;21(2):89-103.

15. Gavrilov V, Lifshitz M, Levy J, GorodischerR.Unlicensed and off-label

medication use in a general pediatrics ambulatory hospital unit in

Israel.Isr Med Assoc J. 2000; 2:8: 595-597.

16. Gavrilov V. Berkovitch M. Ling G. Brenner-Zadda G. Lifshitz

M. GorodischerR.Unapproved prescriptions in two pediatric intensive

care units in Israel.CurrTher Res Clin Exp. 2003; 64:9:734-742.

17. G-Finder Factsheet an Emerging Leader: Germany’s Role in Neglected

and Poverty-Related Disease R&D 2013

18. Hilliard T., Chambers T. The relationship between paediatricians and

commerce.Paediatr Respir Rev. 2006 Mar 7(1):54-9. Epub 2005 Dec 6

19. http://ec.europa.eu/health/files/eudralex/vol-

1/reg_2006_1901/reg_2006_1901_en.pdfRetrieved at 15 of May 2015.

20. http://www.revatio.comRetrieved at 15 of May 2015.

21. http://www.viagrabox.com/history-of-viagra-sildenafil-citrate/Retrieved

at 15 of May 2015.

22. http://www.who.int/ipcs/features/ehc_children.pdf Retrieved at 15 of May

2015.

23. http://www.who.int/trade/glossary/story073/en/ - Trade, foreign policy,

diplomacy and health

24. Institutul de prognoză economică http://www.ipe.ro Politica privind

medicamentele compensate în românia 2008-2013, București 2013

25. Kimland, E., and V. Odlind. Off‐Label Drug Use in Pediatric

Patients. Clinical Pharmacology & Therapeutics 2012; 91:5:796-801.

26. Kling, J. From hypertension to angina to Viagra. Modern Drug Discovery

1998; 1:2:31-38.

27. Knopf H, Wolf I-K, Sarganas G, Zhuang W, Rascher W, Neubert A. Off-

label medicine use in children and adolescents: results of a population-

based study in Germany. BMC Public Health. 2013; 13:631-635.

28. Kotler Ph., Armstrong G.: Principiile marketingului. Editura Teora,

Bucureşti. 2003, pp. 972-973.

29. Latus H, Delhaas T, Schranz D, Apitz C.Treatment of pulmonary arterial

hypertension in children. Nature Reviews Cardiology 2015; 12:4:244-

254.

62

30. Lenk C, Duttge D. Ethical and legal framework and regulation for off-

label use: European Perspective. TherClin Risk Manag. 2014; 10: 537–

546.

31. Lenk C, Duttge G. Ethical and legal framework and regulation for off-

label use: European perspective. Therapeutics and clinical risk

management 2014; 10: 537-541.

32. Lexchin J. Interactions between physicians and the pharmaceutical

industry: what does the literature say? CMAJ. 1993 Nov 15;

149(10):1401-7;1

33. Lexchin J. Relations with the pharmaceutical industry.CMAJ. 1994 Aug

15;151(4):413-4;Rosner F. Pharmaceutical industry support for

continuing medical education programs: a review of current ethical

guidelines. Mt Sinai J Med. 1995 Nov; 62(6):427-30

34. Lindell-Osuagwu L, Korhonen MJ, Saano S, Helin-Tanninen

M, Naaranlahti T, KokkiH.Off-label and unlicensed drug prescribing in

three paediatric wards in Finland and review of the international

literature.JClin Pharm Ther. 2009; 34:3:277-287.

35. Magee AG, Makhecha S, Bentley S. Risk-benefit considerations when

prescribing phosphodiesterase-5 inhibitors in children, Expert Opinion on

Drug Safety 2015; 14:5: 633-642.

36. Mandt I, Horn AM, Ekedahl A, Granas AG. Community pharmacists'

prescription intervention practices--exploring variations in practice in

Norwegian pharmacies.Res Social Adm Pharm. 2010 Mar; 6(1):6-17. doi:

10.1016/j.sapharm.2009.03.003. Epub 2009 Jul 29.

37. Morreim EH.Balancing act: the new medical ethics of medicine's new

economics. Washington, DC: Georgetown University Press; 1995

38. Nahata MC. Need for conducting research on medications unlabelled for

use in paediatric patients. Ann Pharmacother. 1994;28:1103–1104.

39. OECD Health Data 2010 (www.oecd.org)

40. Pandolfini C, Bonati M. A literature review on off-label drug use in

children. Eur J Pediatr2005; 164:552–558.

41. Perry C. Conflicts of interest and the physician's duty to inform.AmJ Med

1994; 96:375-80

42. Pharmaceutical policies: effects of financial incentives for

prescribers.Cochrane Database Syst Rev. 2007 Jul 18;(3):CD006731.

43. Rubio-Valera M, Jové AM, Hughes CM, Guillen-Solà M, Rovira

M, Fernández AFactors affecting collaboration between general

practitioners and community pharmacists: a qualitative study.BMC

Health Serv Res. 2012 Jul 7;12:188. doi: 10.1186/1472-6963-12-188.

63

44. Scrisoare de Informare Codul de Transparenta ARPIM – Nov 2014

45. Spurling GK, Mansfield PR, Montgomery BD, Lexchin J, Doust J,

Othman N, Vitry AI. Information from pharmaceutical companies and the

quality, quantity, and cost of physicians' prescribing: a systematic review.

PLoS Med. 2010 Oct 19; 7(10)

46. Sturm H, Austvoll-Dahlgren A, Aaserud M, Oxman AD, Ramsay

C, Vernby A, Kösters JP

47. Sutcliffe AG. Prescribing medicines for children: Major problems exist,

but there are some promising developments. BMJ: British Medical

Journal 1999; 319:7202: 70-74.

48. Sztankovszky LZ, Iorga M. Ethical aspects in treating adolescents with

chronic disease. Studia UBB Philosophia 2015; 61:1:81-88.

49. 't Jong GW, van der Linden PD, Bakker EM, van der Lely N, Eland

IA, Stricker BH, van den Anker JN. Unlicensed and off-label drug use in

a paediatric ward of a general hospital in the Netherlands.Eur J

ClinPharmacol. 2002; 58:4:293-297.

50. Tan K, Krishnamurthy MB, O’Heney JL, Paul E, Sehgal A. Sildenafil

therapy in bronchopulmonary dysplasia-associated pulmonary

hypertension: a retrospective study of efficacy and safety. European

journal of pediatrics, 2015; 1-7.

51. Thrane, N. and Sørensen, H. A one-year population-based study of drug

prescriptions for Danish children. ActaPaediatrica 1999, 88: 1131–1136.

52. Turner S, Longworth A., Nunn AJ, Choonara I. Unlicensed and off label

drug use in paediatric wards: prospective study. BMJ : British Medical

Journal 1998; 316:7128: 343–345.

53. Wazana, Ashley. "Physicians and the pharmaceutical industry: is a gift

ever just a gift?." Jama 283.3 (2000): 373-380

54. Wertheimer A, Current Drug Safety, 2011, 6:1:46-48.

55. www.arpim.roRetrieved at 15 of May 2015.

56. www.cegedim.roRetrieved at 15 of May 2015.

57. Zusman RM., Morales A, Glasser DB, Osterloh I. Overall cardiovascular

profile of sildenafil citrate. The American journal of cardiology 1999;

83:5:35-44.