Etica Si Estetica

8/19/2019 Etica Si Estetica

1/8

LIBERTATEA ŞI RESPONSABILITATEA

Libertatea

Libertatea este, deopotrivă, o valoare personală şi una colectivă. Toţi oameniidoresc să fie liberi, în ceea ce priveşte gândirea şi manifestările propriei personalităţi. Osocietate care luptă pentru democraţie, luptă pentru libertate (însă, fără ca termeniidemocraţie şi libertate să fie sinonimi). dealul pentru care au luptat românii în !"#" afost libertatea. $orinţa oamenilor de a fi liberi nu este o caracteristică a societăţii contemporaneci este un drept, pe care omul îl posedă prin natura sa. $e regulă, e%presia a fi liber esteanali&ată în opo&iţie cu e%presia a nu fi liber. ată câteva sensuri'

A fi liber înseamnă

•

permisiunea de a merge oriunde(prima folosire a acestui sens !#*)

• a nu fi supus constrângerilor şi a nuavea obligaţii în general (primautili&are !+") sau de muncă şidatorie (!"-)

• a acţiona fără restricţii (primautili&are !+-#)

• a fi purtător al consecinţelor

acţiunilor sale ( a fi responsabil)

A nu fi liber înseamnă

•

limitarea posibilităţii de a circulaliber • a fi supus constrângerilor şi datoriilor

• e%istenţa unor restricţii în ceea ce priveşte acţiunile oamenilor

• e%istenţa unor persoane care nu suntresponsabile pentru consecinţele

actiunilor lor

Toate aceste permisiuni care ne fac să ne simţim liberi sunt, în maoritatea

ca&urilor, re&ultatul interacţiunii sociale, a relaţiilor cu ceilalţi oameni. $e multe ori ,situaţia în care cineva este liber se asocia&ă celei în care libertatea altei persoane esteîngrădită. $in acest punct de vedere libertatea poate fi înţeleasă ca o relaţie socială care sereferă la ' o) o trăsătură, sau un drept al persoanei / o) o proprietate a oamenilor/ o) o idee, o valoare a civili&aţiei umane, păstrată şi reevaluată din generaţie în generaţie / o) capacitatea de a îndruma comportamentul unei alte persoane / o) absenţa constrângerilor/ o) posibilitatea de a participa la deci&ii / 0area diversitate semantică a termenului de libertate a determinat acceptarea ideiică, de fapt, vorbim despre diferite tipuri de libertăţi, şi nu despre o singură libertate calibertate totală, absolută. $iversitatea, în ceea ce priveşte tipurile de libertăţi, poate fie%plicată prin comple%itatea vieţii sociale, a multiplelor interrelaţionări ale fiecărui omcu ceilalţi oameni. 1stfel, putem distinge '


2/8

o) libertatea personală se referă la dreptul oricărei persoane de a refu&aamestecul altora (ca persoane fi&ice sau repre&entanţi ai unei autorităţi ) în viaţa intimăsau pe durata anumitor activităţi. 1stfel, o societate democratică recunoaşte şi aparălibertăţi personale precum '

2 libertatea cuvântului, libertatea de e%primare şi libertatea presei /2 libertatea de credinţă,2 libertatea de întrunire şi asociere,2 libertatea deci&iilor în probleme de interes personal,2 dreptul la apărare egală din partea legii.

o) libertatea politică se referă la posibilitatea cetăţenilor de a participa la luarea deci&iilor de interes public prin '

2 libertatea votului (cu oca&ia alegerilor, a referendumului sau în alte

situaţii de luare a unei deci&ii colective) / 2 libertatea opo&iţiei politice / 2 libertatea de acţiune politică a unor organi&aţii particulare locale saunaţionale , care oferă posibilitatea e%ercitării libertăţii personale şi politice /

2 libertatea şi totodată dreptul cetăţenilor de a se informa şi de a fiinformaţi de către autorităţi , în legătură cu deci&iile politice adoptate, 2 controlul actului de guvernare, libertatea de a critica acţiunile puterii, cuscopul de a determina sc3imbarea deci&iilor incorecte /o) libertatea economică se referă la posibilitatea oamenilor de a acţiona liber îndubla lor calitate de producători şi consumatori / ea se fundamentea&ă pe

proprietatea privată şi presupune ' 2 libertatea agentului economic de a acţiona în limitele legii, cum crede căeste mai bine pentru atingerea scopurilor (libertatea de a iniţia o afacere , de a oconduce etc.) / 2 libertatea sc3imbului de bunuri şi servicii între producători şiconsumatori / 2 libertatea consumatorului de a alege bunurile şi serviciile dorite, încantităţile necesare.

4ntr2o societatea democratică se constată o permanentă limitare a sferei deacţiune a statului în vederea creşterii libertăţii economice a oamenilor.

$iferitele tipuri de libertăţi se află in interacţiune . 5neori este posibil să seafle pentru scurtă vreme în conflict, dar specific societăţii democratice este

dialogul şi soluţionarea conflictelor prin negociere. Responsabilitatea

Responsabilitatea este o valoare importantă într2o democraţie. 6a este garantuldrepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. $acă atât statul cât şi cetăţenii îşi îndeplinescresponsabilităţile, libertatea personală şi cea colectivă vor fi proteate (apărate). $e la o &i la alta, oamenii se confruntă cu problema asumării şi îndepliniriiresponsabilităţilor. 7entru a anali&a responsabilităţile este foarte important să e%aminămcâteva dintre sursele acestora. 6%istă mai multe surse principale ale responsabilităţii'

• 7romisiunile (spre e%emplu, dacă aţi promis unui coleg spriin în pregătirea

temelor, aveţi responsabilitatea de a vă respecta promisiunea) /• 6fectuarea temei, a unei sarcini de lucru ( spre e%emplu, responsabilitatea pe care

o au elevii de a pregătii lecţiile pentru şcoală) /


3/8

• 7rofesia (e%ercitarea oricărei profesii implică îndeplinirea unei responsabilităţi) /• Legea ( prin intermediul legilor sunt stabilite responsabilităţi pentru toţi membrii

societăţii)/• Obiceiurile şi tradiţiile comunităţii ( spre e%emplu, responsabilitatea tinerilor de a

respecta şi auta persoanele în vârstă) /•

8alitatea de cetăţean (spre e%emplu, cetăţenii au responsabilitatea de a participa lavot) /• 7rincipiile morale (spre e%emplu, fiecare persoană are responsabilitatea de a2i

respecta pe ceilalţi membrii ai comunităţii). 5nele dintre responsabilităţi sunt individuale , ca responsabilităţi pe care fiecare

persoană le are faţă de alte persoane sau faţă de comunitate. 1ceste responsabilităţisunt asociate drepturilor şi libertăţilor persoanei, cum sunt '

9 :esponsabilitatea unei promisiuni /9 :esponsabilităţi ce provin din reali&area unor acţiuni individuale/9 :esponsabilitatea votului/

9 :esponsabilitatea opiniilor.. 4ndeplinirea acestor responsabilităţi se soldea&ă cu efecte po&itive pentru fiecare

persoană. . 1stfel, o persoană care îşi îndeplineşte responsabilităţile '9 este mai liberă ( prin diminuarea posibilelor constrângeri) /9 capătă respect faţă de sine, încredere în capacităţile proprii9 se bucură de respectul şi aprobarea celorlalţi membri ai comunităţii.

1lte responsabilităţi sunt colective. 6le aparţin unor grupuri de interese (spree%emplu organi&aţii neguvernamentale, asociaţii profesionale, grupuri ecologice) sauc3iar statului. 4n acest ca& îndeplinirea responsabilităţii presupune voinţa şi acţiunea colectivă

(spre e%emplu, statul are responsabilitatea de a garanta drepturile şi libertăţile cetăţenilor sau diferitelor grupuri de interese au responsabilitatea de a2şi îndeplini responsabilităţilefaţă de ceilalţi membri ai comunităţii).

4ndeplinirea responsabilităţilor colective asigură'• armonia socială/• respectul cetăţenilor faţă de respectivele instituţii/• încrederea comunităţii.

;eîndeplinirea responsabilităţilor, atât individuale căt şi colective atrage o serie de

sancţiuni şi penalităţi.


4/8

La nivelul unei comunităţi, întâlnim situaţia delegării responsabilităţii uneiacţiuni, unui membru sau unui grup de membri ai colectivităţii respective.


5/8

modul în care autorităţile îşi îndeplinesc responsabilităţile pe care le au# de eemplu

cum:

9 folosesc banii proveniţi din ta%e9 aplică legea9 îi tratea&ă pe cetăţeni în diferite situaţii9 organi&ea&ă alegerile pentru organele repre&entative ale statului 8etăţenii trebuie să fie convinşi că autorităţile publice îşi îndeplinesc îndatoririle.1ceasta este şi o cale de a sancţiona autoritatea. @una intenţie a autorităţilor publice nutrebuie pusă la îndoială doar pentru că unele persoane care o repre&intă dau dovadă deincompetenţă/ aceste persoane trebuie sc3imbate din funcţiile şi po&iţiile pe care leocupă. !u privire la al doilea aspect, se pot pune în evidenţă mijloace directe şi indirecte

de control al deciziilor publice luate de autorităţi. Pot fi menţionate următoarele

mijloace directe:

9 implicarea în activitatea unui partid politic9 participarea la un referendum, prin care cetăţenii îşi e%primă, prin vot, opinia cu referire

la o anumită problemă9 reali&area unor activităţi de tip lobb> (prin grupuri de presiune, campanii de scrisori

adresate unor persoane sau instituţii, pic3etare, etc.)9 depunerea candidaturii pentru o funcţie publică Pot fi menţionate următoarele mijloace indirecte:

9 alegerile9 campaniile de presă.9 din perspectiva autorităţilor, rolul de a limita acţiunile oamenilor, stabilind ce este permis şi ce este inter&is acestora să facă, având ca efect asigurarea ordinii şi bunaconvieţuire a oamenilor.

9 $in perspectiva cetăţenilor, rolul de a2i protea împotriva abu&ului de putere, pentru aasigura cadrul în care se desfăşoară acţiunile oamenilor, orientate de deci&ii individuale.

4n această situaţie, cooperarea între cetăţeni şi autorităţi, între societatea civilă şi stat seimpune ca soluţie a re&olvării problemelor într2o societate democratică.


6/8

Ordinea 7ublica

Ordinea publica este o stare de drept, continutul fiind legat de prevederile legale, ceea ce permite reali&area si mentinerea ec3ilibrului ba&at pe '

2 consensul social necesar functionarii optime a ansamblului social in conditiilereglementarilor uridice in vigoare /

2 apararea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor / 2 aparareaavutului public si privat /

2 apararea valorilor supreme in scopul promovarii si afirmarii progresului social intr2osocietate democratica.

Ordinea publica este strans legata de ordinea de drept, repre&entand proiectia acesteia dinurma in organi&area si desfasurarea activitatii publice intr2un stat si constand inrespectarea tuturor normelor de comportare generala, a regulilor de convietuire sociala,


7/8

de aparare a cetatenilor si a integritatii lor, a drepturilor legitime ale acestora precum si a proprietatii private si publice. 1tunci cand anali&am conceptual de ordine publica estenecesar sa definim notiunile de mentinere, asigurare si restabilire a ordinii publice.

0entinerea ordinii publice repre&inta ansamblul de masuri si actiuni intreprinse pentru

prevenirea tulburarilor sau a altor manifestari cu violenta in scopul evitarii fortei.8aracteristica principala a mentinerii ordinii publice o constituie prevenirea, in care scopculegerea si valorificarea informatiilor este elementul esential alaturi de actiunile privindasigurarea ordiniipe timpul intrunirilor, manifestatiilor de diferite tipuri. 1sigurareaordinii publice cuprinde un ansamblu de masuri, activitati si actiuni specifice adoptate sidesfasurate de catre organismele speciali&ate ale administratiei de stat, in scopulrespectarii normelor de conduita civica preva&ute in legi si alte acte normative, adrepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si a celor de protectie a proprietatii publice si

private. :estabilirea ordinii publice repre&inta ansamblul masurilor legale, preponderent

represive, ba&ate pe forta de constrangere, inclusiv pe forta fi&ica si a armelor de focaplicate de organele cu atributii legale pentru readucerea situatiei create prin incalcareagrava a ordinii publice, generatoare de pericol, pentru siguranta statului, a cetatenilor, a

proprietatii publice si private, la starea de normalitate. :estabilirea ordini publicecuprinde un ansamblu de actiuni specifice organia&ate si e%ecutate in timp, in raport desituatie, care se ba&ea&a pe folosirea miloacelor si materialelor te3nice din dotare, avanddrept scop readucerea situatiei la starea de normalitate. 5n alt element care trebuieanali&at este reactia institutionala deoarece in conte%tul evolutiilor situatiilor de protestsocial institutiile abilitate trebuie sa fie in masura sa adapte&e actiunile fortelor cu atriutii

pe linia ordinii publiceprecum si cadrul uridic necesar activitatii acestora. ;oile realitatidin domeniul ordinii publice impun in conte%tul unei speciali&ari si a unui profesionalismridicat de&voltarea si transformarea permanenta a cel putin cinci capacitati ' a)8apacitatea de informare care este necesara pentru elaborarea unor situatii de naturate3nica si criminologica ce vor permite formularea unor previ&iuni reale si imbunatatirea

ba&ei de date detinute de catre institutii asupra contestatarilor, miloacelor de care dispun,modurilor de operare, precum si a &onei in care actionea&a sau in care pot opera acestia.8rearea unei ba&e de date va permite anticiparea de desfasurare a actiunilor protestatare

si rationali&area interventiei fortelor de ordine. b) Aite&a de reactie atunci cand actiunileturbulentilor depasesc cadrul autori&at este necesar ca dispo&itivul de mentinere e ordinii publice sa fie organi&at si desfasurat pentru a interveni in cel mai scurt timp posibil. $ecele mai multe ori aceasta creea&a posibilitatea controlului asupra situatiei si a evitarii inlant a incitarilor la tulburarea ordinii publice. c) Borta de reactie ia in considerare faptulca fortele de destabili&are a ordinii publice sunt din ce in ce mai violente si ca, adesea,acestea recurg la folosirea de arme si ec3ipamente periculoase, iar fortele politienestitrebuie sa aiba capacitatea de riposta pentru in3ibarea, descuraarea, imprastierea sau lanevoie neutrali&area acestora prin forta asigurata de logistica proprie. d) 8ontrolul

situatiei in timp si spatiu are in vedere ca actiunile de protest socila de mare amploare potsa se maniufeste pe eprioade mari de timp si sa se e%tinda pe &one intinse. 1ceste situatiiimpun cu necesitate ca statul sa poata angaa forta de interventie publica autori&ata care


8/8

sa fie capacitata de tacticile si dotarea corespun&atoare pentru a putea riposta eficient sirapid. e) Cestionarea activitatii de comanda impune ca operatiunile pentru asigurarea sirestabilirea ordinii publice sa fie organi&ate si e%ecutate conform planului de interventiestabilit, improvi&atia, inoportunitatea si pregatirea precara fiind sortite esecului.

Documents

Etica Si Estetica